Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52011DC0211

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU Către un management fiabil al calității pentru statisticile europene

/* COM/2011/0211 final */

52011DC0211

/* COM/2011/0211 final */ COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU Către un management fiabil al calității pentru statisticile europene


[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 15.4.2011

COM(2011) 211 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU

Către un management fiabil al calității pentru statisticile europene

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU

Către un management fiabil al calității [1] pentru statisticile europene

INTRODUCERE

Scopul prezentei comunicări este de a stabili o strategie care să ofere Uniunii Europene un cadru de management al calității pentru statistici corelat cu o coordonare sporită a politicii în domeniul economic și care să includă mecanisme menite să asigure o calitate ridicată a indicatorilor statistici.

În contextul specific al sistemului de supraveghere fiscală UE și al procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE), Comisiei i-a fost încredințată sarcina de a evalua în mod regulat atât calitatea datelor efective raportate de statele membre, cât și calitatea conturilor sectoarelor administrațiilor publice, care se află la originea datelor raportate și care sunt elaborate în conformitate cu Sistemul european de conturi. Evenimentele recente și în mod special lipsa de acuratețe a statisticilor referitoare la deficitul bugetar și la datoria publică din Grecia[2] au demonstrat, totuși, că sistemul statisticilor fiscale nu a atenuat suficient riscul de raportare către Eurostat a unor date de calitate inferioară. Pentru a soluționa această problemă, Comisia a exprimat nevoia de a acorda Eurostat-ului prerogative extinse în domeniul statisticilor fiscale. Aceste prerogative au fost acordate de către Consiliu în august 2010.

De asemenea, impactul crizei economice și financiare a subliniat nevoia de a consolida structura de guvernanță economică pentru zona euro și pentru Uniunea Europeană, în ansamblu. Răspunsul Comisiei s-a concretizat prin adoptarea, la data de 29 septembrie 2010, a unui pachet de propuneri legislative[3]. Acesta caută să extindă și să îmbunătățească supravegherea politicilor fiscale, macroeconomice și a reformelor structurale, cu scopul de a remedia deficiențele constatate în legislația existentă. Noi mecanisme de aplicare a legislației sunt planificate pentru cazurile de neconformitate din partea statelor membre. Este clar faptul că aceste mecanisme trebuie să se bazeze pe informații statistice de o înaltă calitate, produse datorită unui management fiabil al calității.

De asemenea, se preconizează că toate domeniile statistice vor beneficia de pe urma îmbunătățirii managementului calității. În mod special, succesul Strategiei pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică Europa 2020 și al guvernanței economice sporite, inclusiv prin intermediul semestrului european pentru coordonarea ex-ante a politicilor economice în Uniunea Europeană, va depinde de dispunerea de date și analize statistice fiabile și de înaltă calitate, pe baza cărora să se poată lua decizii și a căror implementare să fie monitorizată.

CADRUL EXISTENT PRIVIND CALITATEA STATISTICILOR EUROPENE

Informațiile statistice sunt rezultatul proceselor de producție statistică desfășurate în întregul Sistem Statistic European (SSE). Utilizatorii de statistici europene ar trebui să poată folosi cu încredere aceste informații în scopul luării de decizii. În acest sens, statisticile respective trebuie să fie adecvate pentru utilizare. Este esențial ca utilizatorii să considere statisticile relevante, oportune, precise și conforme cu principii ale statisticilor oficiale precum independența din punct de vedere profesional, imparțialitatea și obiectivitatea. Acest lucru este valabil pentru întregul Sistem Statistic European[4], inclusiv pentru Eurostat.

Calitatea generală a informațiilor statistice la nivel european depinde într-o mare măsură de gradul de adecvare a întregului proces de producție care este utilizat pentru a obține aceste statistici. În cazul în care datele furnizate de statele membre sunt de o calitate nesatisfăcătoare, acest fapt are un impact negativ asupra calității statisticilor europene. Pentru a preveni astfel de situații, este nevoie de un management cuprinzător și fiabil al calității SSE. Această abordare sistemică a calității va beneficia de rezultatele oferite de reforma metodei de producere a statisticilor europene, întrucât se preconizează că aceasta va fluidiza întregul lanț de producere a statisticilor[5].

În ultimii ani s-au adus îmbunătățiri guvernanței SSE, în special prin adoptarea în anul 2005 a unui Cod de bune practici al statisticilor europene[6]. Punerea în aplicare și monitorizarea Codului s-a bazat, într-o mare măsură, pe o abordare de autoreglementare (autoevaluări, evaluări inter pares și planuri naționale de punere în aplicare). Începând cu 2009, anul în care s-a înființat Comitetul consultativ european pentru guvernanță statistică (ESGAB), sistemul a primit un impuls prin adăugarea unei evaluări externe și apoi prin intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene[7].

Statisticile europene ale finanțelor publice sunt produse în conformitate cu Sistemul european de conturi (în prezent, SEC 95) și constituie baza pentru monitorizarea fiscală în UE, în special pentru statisticile legate de PDE. Statisticile europene ale finanțelor publice diferă de prezentările bugetului sau ale contabilității finanțelor publice, care sunt specifice nivelului național în ceea ce privește sfera de acoperire a entităților și principiile de înregistrare a operațiunilor. La nivel național, autoritățile statistice naționale sunt responsabile cu garantarea conformității datelor raportate cu dispozițiile juridice. La nivel european, Eurostat este responsabil cu furnizarea bazelor metodologice statistice pe care sunt realizate statisticile PDE și cu evaluarea calității datelor raportate efectiv de statele membre în cadrul PDE.

Ca urmare a deficiențelor constatate în statisticile referitoare la deficitul bugetar și la datoria publică din Grecia[8], Comisiei i-au fost acordate prerogative extinse, care permit revizuirea aprofundată a surselor de date în amonte referitoare la PDE. Aceste prerogative au fost aplicate imediat pentru evaluarea calității statisticilor referitoare la deficitul bugetar și la datoria publică din Grecia.

DE CE ESTE NECESARă CONSOLIDAREA SUPLIMENTARă

În contextul crizei financiare recente, deficiențele privind calitatea datelor în amonte referitoare la contabilitatea finanțelor publice și cele privind integrarea statistică a datelor respective în procesul de raportare în cadrul PDE au fost agravate de către deficiențele sistemelor actuale de guvernanță statistică. Lecția învățată se referă și la credibilitatea sistemelor statistice naționale, precum și a Sistemului Statistic European în ansamblu. Mai precis, s-a dovedit că este necesar să se consolideze cadrul juridic în vigoare în ceea ce privește independența profesională a membrilor SSE și să se treacă progresiv de la o abordare eminamente corectivă la o abordare preventivă a managementului calității statisticilor europene, în general și a statisticilor finanțelor publice, în particular.

Prezenta comunicare se sprijină pe cadrul juridic existent, care pune bazele unui cadru de guvernanță pentru producerea statisticilor europene. Scopul acesteia este, în primul rând, de a trata deficiențele care au fost evidențiate ca urmare a experienței acumulate în ultimii ani și, în al doilea rând, de a îmbunătăți calitatea statisticilor europene printr-o abordare prioritară și axată pe riscuri, care să se bazeze pe sistemele de management al calității existente în statele membre. De asemenea, prezenta comunicare ține seama de implicațiile statistice ale propunerilor legislative adoptate de Comisie la data de 29 septembrie 2010 cu privire la:

- consolidarea Pactului de stabilitate și de creștere printr-o elaborare prudentă a politicii fiscale;

- prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice;

- stabilirea de cadre fiscale naționale de calitate și îndeosebi nevoia de a institui sisteme de contabilitate a finanțelor publice care să fie controlate de mecanisme adecvate de control intern și audit și care să acopere în mod consecvent și în întregime toate subsectoarele administrațiilor publice;

- aplicarea mai strictă a legislației în vigoare[9].

Prezenta comunicare reflectă concluziile raportului redactat de grupul operativ Van Rompuy[10] la data de 21 octombrie 2010, precum și concluziile Consiliului Afaceri Economice și Financiare din data de 17 noiembrie 2010[11]. Aceasta vizează în special consolidarea punerii în aplicare de către statele membre a Codului bunelor practici. Punerea în aplicare a acestei strategii ambițioase va necesita, de asemenea, o analiză atentă a priorităților statistice și a resurselor alocate membrilor SSE.

LINII DE ACțIUNE VIITOARE

Pentru a dezvolta și pune în aplicare un cadru al managementului calității, Comisia va urma cele două linii de acțiune prezentate mai jos.

Prima linie de acțiune: consolidarea suplimentară a guvernanței Sistemului Statistic European

Consolidarea punerii în aplicare a Codului bunelor practici privind statisticile europene

Comisia intenționează să îmbunătățească punerea în aplicare a cadrului de guvernanță pentru statistici prin propunerea de modificări ale Regulamentului (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene, precum și prin revizuirea Codului bunelor practici privind statisticile europene și printr-un nou proces de punere în aplicare a codului respectiv de către Institutele Naționale de Statistică și alte autorități naționale competente în acest domeniu, în special:

1. se va prezenta o propunere privind modificările specifice ale Regulamentului (CE) nr. 223/2009. Aceasta va clarifica faptul că principiul independenței profesionale a Institutelor Naționale de Statistică se aplică în mod necondiționat. Într-adevăr, statisticile trebuie să fie elaborate, produse și diseminate în mod independent față de orice presiuni exercitate de grupuri politice sau grupuri de interese din Uniune sau de către autoritățile naționale, iar structurile instituționale existente nu pot restricționa acest principiu. Mandatul acordat autorităților statistice pentru colectarea datelor atunci când acestea pot fi extrase din registrele administrative disponibile va fi consolidat prin clarificarea rolului acestora în elaborarea conținutului registrelor administrative și a cerințelor în materie de calitate aplicabile datelor administrative. După caz, această modificare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 va stabili, de asemenea, un cadru juridic pentru alte inițiative, în special punerea în aplicare a noilor „Angajamente privind fiabilitatea statisticilor”, ceea ce va contribui la consolidarea cadrului de punere în aplicare a Codului bunelor practici.

2. Codul bunelor practici va fi revizuit pentru a se face distincție între principiile care trebuie să fie puse în aplicare de membrii SSE și principiile referitoare la mediul instituțional, care trebuie să fie puse în aplicare de administrațiile publice ale statelor membre. Recomandarea Comisiei din data de 25 mai 2005 va fi actualizată ulterior.

3. Comisia propune ca statele membre să se angajeze în mod oficial, pe baza Codului bunelor practici, să ia toate măsurile necesare în vederea menținerii fiabilității statisticilor lor și să monitorizeze punerea în aplicare a codului („Angajamentul privind fiabilitatea statisticilor”). Comisia va elabora un set de principii convenite de comun acord cu statele membre care să stea la baza „Angajamentelor privind fiabilitatea statisticilor” cu scopul de a încorpora principiile respective în Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Conținutul detaliat al fiecărui angajament va fi elaborat împreună cu statul membru vizat de acesta, pe baza componentelor generale specificate mai jos, cu scopul de a realiza o punere în aplicare corespunzătoare a Codului bunelor practici la nivel național:

4. fiecare stat membru își definește propriul program de asigurare și îmbunătățire a calității, care să reflecte stadiul de avansare în statul respectiv a punerii în aplicare a codului și care să identifice acțiunile prioritare necesare pentru a asigura punerea în aplicare corectă a standardelor minime. Acest program se actualizează pe măsură ce se identifică noi necesități;

5. în mod regulat și sub coordonarea fiecărui Institut Național de Statistică, fiecare stat membru realizează o autoevaluare a punerii în aplicare a codului, acoperind întregul sistem statistic național. Deficiențele constatate și concluziile aferente se înscriu în programul de asigurare și îmbunătățire a calității. Deficiențele grave ar trebui să fie remediate fără întârziere;

6. pe baza acestor „Angajamente privind fiabilitatea statisticilor” și în special a programelor naționale de asigurare și îmbunătățire a calității și pe baza autoevaluărilor naționale, Comisia își elaborează, ulterior, propriul program de evaluare a punerii în aplicare a Codului bunelor practici de către autoritățile statistice naționale.

Aceste standarde minime se aplică tuturor domeniilor statistice. Vor exista, de asemenea, cerințe specifice pentru domeniile statistice care stau la baza coordonării sporite a politicilor economice, astfel cum se specifică în cele ce urmează.

Rolul Comitetului consultativ european pentru guvernanță statistică (ESGAB)

Scopul acestui comitet este de a asigura supravegherea independentă a Eurostat și a Sistemului Statistic European în ansamblu, în ceea ce privește punerea în aplicare a Codului bunelor practici privind statisticile europene. În urma evaluării rolului și eficacității ESGAB, Comisia așteaptă cu interes să continue cooperarea cu acest comitet, întrucât aceasta s-a dovedit încă din anul 2009 când a fost inițiată, a fi benefică pentru Comisie. Comisia preconizează că ESGAB va beneficia de pe urma consolidării punerii în aplicare și a monitorizării Codului bunelor practici.

În concordanță cu decizia de înființare a ESGAB, Comisia va ține cont de experiența acumulată și va face, dacă va fi necesar, propuneri suplimentare privind funcționarea acestui comitet. De asemenea, Comisia va consulta comitetul cu privire la propunerile de actualizare a Codului bunelor practici și la modalitățile de facilitare a punerii în aplicare a acestuia.

Structura instituțională a Eurostat în ceea ce privește producerea de statistici europene

Structura instituțională a Eurostat și modul său de funcționare în cadrul Comisiei Europene sunt definite în Decizia nr. 97/281/CE a Comisiei[12]. Eurostat își îndeplinește rolul de coordonare astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Independența profesională a acestuia, precum și întregul proces de punere în aplicare a Codului bunelor practici, sunt supravegheate de ESGAB. Eurostat menține, de asemenea, dialogul permanent cu utilizatorii prin intermediul interfeței Comitetului consultativ european pentru statistică[13]. Aceasta conferă Eurostat cadrul necesar pentru a acționa în mod independent și determinant în structura instituțională actuală. Astfel, se preconizează alinierea Deciziei 97/281/CE cu cadrul actual deja pus în aplicare.

A doua linie de acțiune: abordarea preventivă a verificării statisticilor referitoare la finanțele publice (PDE)

Statisticile referitoare la PDE sunt rezultatul re-compilării datelor primare referitoare la finanțele publice, denumite în prezenta comunicare „date în amonte”. Experiența recentă a demonstrat că este la fel de important să se evalueze calitatea datelor în amonte precum și să se continue evaluarea calității transpunerii acestor date în standarde SEC. Sunt necesare măsuri preventive, cum ar fi promovarea standardizării suplimentare a conturilor finanțelor publice, precum și un management proactiv mai cuprinzător al evaluării riscurilor, inclusiv evaluarea măsurii în care calitatea datelor în amonte utilizate pentru elaborarea statisticilor corespunde normelor SEC. Cu toate acestea, aplicarea de acțiuni corective va rămâne, în paralel, un instrument necesar. În cele din urmă, de îndată ce este garantată eficacitatea măsurilor preventive, nevoia de aplicare a acțiunilor corective în cauză va fi mai redusă.

Se preconizează că se vor obține rezultate pozitive în urma consolidării guvernanței Sistemului Statistic European

Abordarea preventivă a verificării statisticilor finanțelor publice presupune faptul că „Angajamentele privind fiabilitatea statisticilor” sunt realizate astfel încât să acopere riscurile legate de conceperea neadecvată a sistemelor statistice naționale, în ansamblu. Sunt importante, de asemenea, următoarele elemente: o declarație de misiune clară (precum și principii etice și organizaționale cunoscute de personal), supravegherea corespunzătoare a gestionării și separarea sarcinilor, o capacitate de audit intern sau un organism similar și un proces adecvat de gestionare a riscurilor, inclusiv în privința aspectelor legate de tehnologia informației. Orice modificări substanțiale aduse elementelor menționate anterior ar trebui să fie analizate corespunzător pentru a evalua impactul acestora asupra riscurilor asociate proceselor de elaborare a statisticilor finanțelor publice.

Sunt necesare, de asemenea, măsuri specifice

În afara necesității de a atenua aceste riscuri de natură generală, Eurostat va elabora un sistem de management al calității specific pentru statisticile finanțelor publice, în cooperare cu Institutele Naționale de Statistică și cu organismele naționale responsabile cu verificarea datelor în amonte referitoare la finanțele publice (în special Curțile Naționale de Conturi).

Obiectivele unei abordări bazate pe managementul calității statisticilor finanțelor publice vor fi realizate în principal prin introducerea în SSE a unor sisteme îmbunătățite de asigurare a calității și prin monitorizarea atentă de către Eurostat prin intermediul unor analize sistematice ale riscurilor și prin vizite de dialog regulate pe tema PDE. Revizuirea recentă a Regulamentului (UE) nr. 479/2009[14] acordă Eurostat prerogativele necesare pentru a aplica un sistem de monitorizare și verificare regulată a datelor în amonte referitoare la finanțele publice, pentru toate statele membre, menit să îmbunătățească semnificativ calitatea identificării riscurilor. Comisia va face uz pe deplin de aceste competențe noi prin efectuarea unor vizite de dialog mai aprofundate și prin extinderea acestora la entitățile publice care furnizează Institutelor Naționale de Statistică date în amonte referitoare la finanțele publice.

Această abordare va facilita asigurarea unui cadru bazat pe principii, sistematic și coerent pentru organizarea vizitelor metodologice. Apoi, în cazul în care Comisia consideră că este adecvat, astfel cum se prevede la noul articol 11b din Regulamentul (CE) nr 479/2009, se vor efectua, cât de curând posibil, vizite metodologice mai aprofundate în statele membre în cauză.

În acest context, Eurostat va utiliza rezultatele experiențelor sale recente pentru a elabora un sistem preventiv structurat, care să poată fi aplicat în toate statele membre. Obiectivul triplu este ca, în cooperare cu Institutele Naționale de Statistică, să se identifice, evalueze și monitorizeze mai eficient și în mod proactiv riscurile semnificative sau problemele importante, cu scopul de a lua măsurile corective necesare cât mai repede posibil. Pentru a putea realiza acest obiectiv, este nevoie să se acopere întregul lanț de producție statistică – pornind de la sursele de date contabile în amonte și până la notificarea finală a datelor PDE raportate de Institutele Naționale de Statistică. Eurostat va introduce o abordare armonizată și solidă a managementului calității în scopul raportării datelor PDE, ținând seama, în modelul său de evaluare a riscurilor, de factorii de risc relevanți.

Aceasta nouă abordare se va concentra pe:

- măsura în care datele în amonte referitoare la finanțele publice respectă cerințele specifice conturilor bazate pe SEC;

- caracterul complet al datelor respective în ceea ce privește gradul de acoperire a sectorului administrațiilor publice, acordându-se o atenție specială subsectorului administrațiilor statelor federale și subsectorului administrațiilor locale, precum și entităților supravegheate;

- caracterul oportun al datelor și coerența acestora de-a lungul timpului, inclusiv în privința datelor trimestriale, aceste aspecte devenind din ce în ce mai mult prioritare pentru utilizatori;

- eficacitatea, fiabilitatea, integritatea și transparența fluxurilor de date dintre entitățile publice și autoritățile statistice responsabile cu compilarea finală a datelor PDE. Acest aspect va cuprinde o analiză a dispozițiilor referitoare la responsabilitatea funcționarilor naționali și a personalului național implicat în aceste fluxuri, verificarea datelor contabile de către statele membre la toate nivelurile administrațiilor publice, precum și existența unor sisteme fiabile și eficace de supraveghere și control la nivel național. De exemplu, ar putea fi convenit un set de standarde de management al calității adaptat specificităților procesului de elaborare a datelor PDE, acest set de standarde fiind pus în aplicare de Institutele Naționale de Statistică și certificat de Comisie;

- caracterul complet și acuratețea registrului entităților controlate de unitățile administrațiilor publice care sunt, prin urmare, candidate a fi clasificate în rândul administrațiilor publice;

- punerea în aplicare a Codului de bune practici al statisticilor europene în contextul procesului de elaborare a datelor PDE.

Această abordare are drept scop să reducă la minimum costurile suplimentare pentru toate părțile implicate în sistem, întrucât va fi bazată pe o evaluare a riscurilor, fapt care permite un echilibru rezonabil între eforturile de prevenire, detectare și atenuare a riscurilor ca datele PDE să fie de o calitate nesatisfăcătoare.

În plus, în conformitate cu propunerea Comisiei de Directivă a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre[15], Comisia va sprijini punerea în aplicare a standardelor privind contabilitatea finanțelor publice furnizând informațiile necesare în vederea elaborării datelor bazate pe SEC pentru toate subsectoarele administrațiilor publice. Acest proiect cuprinde elementele necesare pentru a construi conturile trimestriale din sectorul administrațiilor publice și a realiza tabele de legătură între datele provenite din contabilitatea în partidă simplă, care sunt raportate lunar și datele trimestriale obținute în conformitate cu SEC. Eurostat intenționează să aibă un rol activ în cadrul Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, care promovează contabilitatea publică de angajamente apropiată de principiile bazate pe SEC.

O politică de aplicare mai riguroasă a legislației va suplimenta această nouă abordare și se vor iniția în mod sistematic proceduri privind încălcarea dreptului Uniunii în cazurile în care se dovedește în mod clar faptul că un stat membru a falsificat date sau a furnizat date înșelătoare. Se vor avea în vedere și norme privind aplicarea legislației în contextul Angajamentelor privind fiabilitatea statisticilor.

Pentru a monitoriza și a controla un sistem mai armonizat, Eurostat va continua să construiască și să mențină relații durabile cu și între statele membre. Eurostat va crea un grup alcătuit din funcționari ai Institutelor Naționale de Statistică dedicat:

- punerii în aplicare a articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 în întreaga Uniune Europeană, cu privire la responsabilitățile ce revin autorităților naționale și funcționarilor naționali în contextul PDE, Eurostat fiind implicat în activitățile de realizare a unui cadru armonizat la nivelul UE;

- îmbunătățirii armonizate a cadrului pentru managementul calității statisticilor finanțelor publice, în mod special elaborarea unui sistem comun de avertizare rapidă pentru identificarea, evaluarea și monitorizarea riscurilor.

Cadrul juridic, recent revizuit, al Regulamentului (CE) nr. 479/2009 permite Eurostat să aplice un sistem de monitorizare și verificare regulată a datelor în amonte referitoare la finanțele publice, partajat de toate statele membre și care este menit să îmbunătățească semnificativ calitatea identificării riscurilor (precum și evaluarea și monitorizarea ulterioară a acestora). Cu toate acestea, în cazul în care cadrul juridic actual se dovedește a fi insuficient pentru a cuprinde toate aceste aspecte, Comisia va lua inițiativele legislative adecvate.

URMăTOARELE ETAPE

Comisia va urma strategia prezentată în prezenta comunicare, ținând seama de constrângerile în materie de resurse, în conformitate cu responsabilitățile care îi revin în temeiul Tratatului. Această strategie constă într-o abordare echilibrată care utilizează progresele realizate și garantează faptul că SSE poate funcționa în mod independent, dar în același timp în strânsă relație cu principalii săi furnizori de date și cu utilizatorii instituționali. De asemenea, este important de subliniat faptul că această nouă abordare privind managementul calității statisticilor nu va atrage cu sine noi cerințe birocratice, creșterea sarcinii administrative pentru respondenți sau întârzieri ale producției de statistici.

Având în vedere diversele aspecte care sunt în joc, este important să se realizeze progrese rapide, consultându-se în același timp principalii factori implicați, inclusiv în cazurile în care sunt necesare inițiative legislative, mai precis:

7. modificarea Regulamentului (CE) nr. 223/2009 în vederea consolidării dispozițiilor legate de independența membrilor SSE, a solicitării unui rol activ al Institutelor Naționale de Statistică în definirea cerințelor în materie de calitate aplicabile surselor de date administrative și a instituirii unui cadru juridic pentru elaborarea și punerea în aplicare a noilor Angajamente privind fiabilitatea statisticilor;

8. revizuirea Codului de bune practici al statisticilor europene cu scopul de a se face distincție între principiile care trebuie să fie puse în aplicare de membrii SSE și principiile referitoare la mediul instituțional, care trebuie să fie puse în aplicare de administrațiile publice ale statelor membre și modificarea, în cele din urmă, a Recomandării Comisiei din 25 mai 2005;

9. modificarea Deciziei nr. 97/281/CE referitoare la rolul instituțional al Eurostat pentru a o alinia la cadrul actual de guvernanță deja pus în aplicare.

Comisia va aborda, de asemenea, noile necesități în materie de informații statistice, în special cele care decurg din adoptarea pachetului legislativ privind guvernanța economică, conform propunerii Comisiei din 29 septembrie 2010. În plus față de cerințele obișnuite în materie de calitate aplicabile statisticilor oficiale, Comisia va lua și alte inițiative suplimentare în cazul în care apare nevoia unui management mai fiabil al calității în domeniile respective.

[1] La fel ca în alte organizații, cerințele referitoare la calitatea Sistemului Statistic European au fost standardizate. Managementul calității este înțeles ca o abordare formală de către autoritățile statistice a implementării principiilor și indicatorilor din Codul de bune practici al statisticilor europene prin intermediul unor proceduri și instrumente adecvate. Acesta se referă la un sistem formalizat care specifică structura, responsabilitățile și procedurile instituite cu scopul de a răspunde cerințelor utilizatorilor, continuând în același timp să se îmbunătățească procesele de producție și diseminare a datelor.

[2] Raportul Comisiei din 8 ianuarie 2010 privind statisticile referitoare la deficitul bugetar și la datoria publică din Grecia [COM(2010)1 final].

[3] COM (2010) 522 până la 527.

[4] Adoptarea Regulamentului (CE) nr. 223/2009, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2009, a consolidat bazele juridice ale SSE și a modernizat, împreună cu înființarea ESGAB (Comitetul consultativ european pentru guvernanță statistică) și a ESAC (Comitetul consultativ european pentru statistică), structura de guvernanță a SSE.

[5] Comunicarea Comisiei din 18 august 2009 către Parlamentul european și Consiliu privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru decada următoare — COM (2009) 404 final.

[6] Recomandarea Comisiei din 25 mai 2005 privind independența, integritatea și responsabilitatea autorităților statistice naționale și comunitare. COM(2005) 217 final.

[7] JO L 87, 31.3.2009, p. 164.

[8] Raportul Comisiei din 8 ianuarie 2010 privind statisticile referitoare la deficitul bugetar și la datoria publică din Grecia — COM (2010) 1 final.

[9] http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/2010-09-eu_economic_governance_proposals_en.htm

[10] http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/117236.pdf

[11] http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/117762.pdf

[12] Decizia 97/281/CE a Comisiei din 21 aprilie 1997 privind rolul Eurostat în privința elaborării statisticilor comunitare. JO L 112, 29.4.1997, p. 56.

[13] Decizia nr. 234/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2008 de instituire a Comitetului consultativ european pentru statistică. JO L 73, 15.3.2008, p. 13.

[14] Astfel cum rezultă din Regulamentul (UE) nr. 679/2010 al Consiliului din 26 iulie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 479/2009 cu privire la calitatea datelor statistice în contextul procedurii deficitului excesiv (JO L 198, 30.7.2010, p.1) .

[15] COM (2010) 523 final .

Top