52011DC0078

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 23.2.2011

COM(2011) 78 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Revizuirea „Small Business Act” pentru Europa

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Revizuirea „Small Business Act” pentru Europa

INTRODUCERE

„Small Business Act” pentru Europa (SBA)[1] furnizează un cadru cuprinzător de politică privind IMM-urile, promovează spiritul antreprenorial și fixează principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” în elaborarea legislației și a politicilor în scopul consolidării competitivității IMM-urilor.

Articulat în jurul a zece principii și a mai multor acțiuni de politică și legislative concrete de punere în aplicare a acestora, SBA invită atât Comisia, cât și statele membre să îndepărteze obstacolele care stau în calea potențialului IMM-urilor de a se dezvolta și de a crea locuri de muncă. Prezenta comunicare face bilanțul punerii în aplicare a SBA și evaluează noile nevoi ale IMM-urilor care activează în mediul economic actual, în care acestea întâmpină tot mai multe dificultăți în a obține finanțare și a avea acces pe piață. SBA trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor ambițioase ale noului program de reforme a Comisiei, strategia Europa 2020[2], ale cărei inițiative emblematice conțin deja mai multe acțiuni de interes pentru IMM-uri. Analiza anuală a creșterii[3], prezentată de Comisie în ianuarie 2011, concluzionează că reușita strategiei Europa 2020 depinde de consolidarea fiscală, dar și de elaborarea unor politici proactive de stimulare a creșterii în UE, inclusiv măsuri de îmbunătățire a mediului specific industriei și întreprinderilor, în special IMM-urilor. De asemenea, Comunicarea Comisiei „Către un Act privind piața unică” a lansat o dezbatere privind măsurile-cheie care trebuie adoptate pentru relansarea pieței unice, inclusiv inițiativele menite să consolideze competitivitatea IMM-urilor.

Prezenta revizuire prezintă o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în primii doi ani de punere în aplicare a SBA, definește noi acțiuni pentru a răspunde provocărilor determinate de criza economică și semnalate de părțile interesate și propune moduri de îmbunătățire a adoptării și a punerii în aplicare a SBA, atribuind părților interesate un rol clar, plasând organizațiile de afaceri în prim plan. În același timp, trebuie să se țină seama de faptul că fiecare IMM este diferit: variațiile în ceea ce privește dimensiunea, domeniul de activitate și forma juridică necesită adaptarea în mod corespunzător a atenției factorilor de decizie politică. În cele din urmă, revizuirea reflectă angajamentul Comisiei de a continua punerea în aplicare a SBA, invitând, în același timp, statele membre să îndeplinească sarcinile care le revin.

PUNEREA ÎN APLICARE A SBA PROGRESEAZă ÎN MOD CONSTANT, DAR TREBUIE DEPUSE EFORTURI SUPLIMENTARE

SBA se bazează pe zece principii-cheie și pe o serie de acțiuni concrete aprobate în totalitate de Consiliul European în decembrie 2008. Atât Comisia Europeană, cât și statele membre s-au angajat să stabilească măsurile necesare îmbunătățirii cadrului de reglementare și a mediului administrativ și de afaceri și să sprijine IMM-urile europene. Principalele eforturi au vizat - și continuă să vizeze - trei domenii: asigurarea accesului la finanțare, exploatarea pe deplin a pieței unice și reglementarea inteligentă.

Un prim raport privind măsurile luate de Comisie și de statele membre pentru punerea în aplicare a SBA a fost publicat în decembrie 2009[4]. Prezenta secțiune se bazează pe aceste rezultate și evaluează modul și măsura în care UE și statele membre au pus în aplicare SBA.

Progresele înregistrate de Comisia Europeană

Un salt înainte în ceea ce privește îmbunătățirea mediului de afaceri

Toate inițiativele legislative prevăzute în SBA au fost adoptate, cu excepția Regulamentului privind statutul de societate privată europeană (SPE), care este încă dezbătut în Consiliu. Comisia solicită statelor membre să adopte acest regulament fără întârziere, pentru a reduce sarcina administrativă aferentă activităților comerciale transfrontaliere. Directiva privind facturarea electronică, adoptată de Consiliu în 2010, oferă beneficii, în special prin garantarea unui tratament al facturilor pe suport electronic egal cu cel al facturilor pe suport de hârtie. Mai mult, întreprinderile cu o cifră de afaceri sub 2 milioane EUR pot beneficia de un sistem opțional de contabilitate de casă, ceea ce le permite să achite TVA-ul după ce încasează plățile de la clienți[5]. Directiva privind combaterea întârzierilor în efectuarea plăților, adoptată de Consiliu în ianuarie 2011, solicită autorităților publice să își plătească facturile în termen de 30 de zile și stabilește un termen maxim de 60 de zile pentru plățile între întreprinderi, cu excepția cazului în care întreprinderile decid altfel de comun acord și în mod expres și dacă acest lucru nu este extrem de inechitabil față de creditor[6]. Statele membre sunt invitate să pună în aplicare directiva fără întârziere. În plus, Comisia a început să utilizeze un „test IMM” în analizele sale de impact.

Rolul UE în accesarea finanțărilor a crescut

Pentru îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, instrumentele financiare prevăzute în Programul-cadru pentru inovație și competitivitate (PIC) continuă să faciliteze investițiile de capital de risc și să furnizeze garanții pentru creditele acordate IMM-urilor. Microîntreprinderile reprezintă 90 % din cele peste 100 000 de IMM-uri care au beneficiat până în prezent de instrumentele financiare prevăzute în PIC. Se estimează că, până în 2013, alte 200 000 de IMM-uri vor beneficia de acestea. În medie, fiecare IMM care primește un împrumut garantat în UE creează 1,2 locuri de muncă[7]. De asemenea, Comisia a creat un forum permanent privind finanțarea IMM-urilor, care reunește reprezentanți ai IMM-urilor, băncilor, operatorilor de piață și ai altor instituții financiare, inclusiv BEI, în vederea eliminării diferitelor obstacole practice cu care se confruntă IMM-urile atunci când încearcă să obțină credite. Mai mult, cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat, care permite IMM-urilor să obțină ajutoare suplimentare, a fost prelungit până la sfârșitul anului 2011[8].

Accesul pe piețe se îmbunătățește, în special în ceea ce privește achizițiile publice

Atât Comisia, cât și organismele europene de standardizare au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește promovarea accesului IMM-urilor la elaborarea și utilizarea standardelor. Cu sprijinul financiar al Comisiei, mai mulți experți care reprezintă interesele IMM-urilor contribuie la modificarea standardelor europene pentru a fi mai favorabile IMM-urilor, în timp ce organismele europene de standardizare încep să faciliteze accesul IMM-urilor la standarde, de exemplu prin crearea unor servicii de asistență ( Helpdesks ) destinate IMM-urilor și portaluri specifice.

În ceea ce privește achizițiile publice, o anchetă recentă a Comisiei sugerează că, în prezent, IMM-urile suportă mai puține sarcini administrative în ceea ce privește accesul la acestea și au mai multe posibilități de prezentare a unei oferte comune. În perioada 2006-2008, IMM-urile au reușit să obțină 33 % din valoarea totală a contractelor de achiziții publice, depășind pragurile stabilite de directivele UE, în timp ce ponderea lor globală în economie, calculată pe baza cifrei de afaceri combinate, este de 52%[9].

În noiembrie 2010, Comisia a deschis, în China, un centru pentru IMM-urile din UE, care oferă informații, consiliere, cursuri de formare și posibilități de întâlniri de afaceri („matchmaking”) pentru IMM-urile europene care doresc să exporte sau să investească pe piața asiatică.

Spiritul antreprenorial devine o componentă a noii politici de inovare

„Săptămâna europeană a IMM-urilor” a continuat să constituie o platformă paneuropeană, cu peste 1 500 de evenimente și 3 milioane de participanți[10]. Această inițiativă va continua în 2011 și ulterior. Mai mult, programul „Erasmus pentru tineri antreprenori”, lansat în 2009, oferă formare la locul de muncă pentru întreprinzătorii noi și în devenire, în vederea stimulării creării de rețele transfrontaliere și a cooperării de afaceri cu întreprinzători experimentați. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, aproximativ 250 de femei-întreprinzător de succes formează în prezent Rețeaua europeană a ambasadoarelor antreprenoriatului, creată de Comisie în 2009 pentru a încuraja mai multe femei să devină întreprinzători[11].

Comisia a plasat întreprinzătorii și IMM-urile în centrul politicii sale de inovare și cercetare[12]. Obiectivul acesteia este de a înlătura ultimele obstacole din calea „introducerii pe piață a ideilor” și de a promova spiritul antreprenorial în rândul studenților și al cercetătorilor. Propunerea include noi instrumente financiare destinate întreprinderilor nou-înființate și firmelor cu creștere rapidă care se extind pe piața UE și pe cea mondială (de exemplu, împrumuturi, capital de risc și finanţare cu partajarea riscurilor), simplificarea suplimentară a programelor UE de cercetare și inovare, drepturi de proprietate intelectuală (DPI) accesibile și utilizarea strategică a bugetelor alocate achizițiilor. De asemenea, Comisia intenționează să sprijine clustere competitive pe plan internațional, reunind societăți de mari dimensiuni și IMM-uri, universități, centre de cercetare, comunități de oameni de știință și profesioniști în vederea schimbului de cunoștințe și idei.

Atât programele din cadrul politicii de coeziune[13], cât și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)[14] reprezintă mijloace-cheie de transformare a priorităților SBA în acțiuni concrete pe teren, asigurând, în același timp, complementaritatea între sprijinul acordat la nivelul UE, cel național și cel regional. Realizarea unor investiții suplimentare ar trebui să încurajeze regiunile să găsească nișe specifice în sectorul inovării, pe baza „strategiilor de specializare inteligentă”.

Evoluții înregistrate în statele membre

Progresele în ceea ce privește îmbunătățirea mediului de afaceri au un ritm lent

Toate statele membre au recunoscut importanța unei puneri rapide în aplicare a SBA, dar abordarea aleasă și rezultatele înregistrate variază considerabil de la un stat membru la altul[15]. În timp ce majoritatea statelor membre au adoptat obiective naționale în materie de reducere a sarcinii administrative, nu toate le-au redus efectiv. Numai câteva state membre au integrat un test IMM în abordarea națională de luare a deciziilor (Belgia, Danemarca, Finlanda, Germania, Polonia, Slovenia, Suedia și Regatul Unit).

Accesul la finanțare s-a îmbunătățit, dar soluționarea acestei provocări revine statelor membre

Ca răspuns la criza financiară și economică, majoritatea statelor membre au adoptat măsuri de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la finanțare, în special la împrumuturile bancare, prin intermediul unor împrumuturi subordonate avantajoase, unor scheme de garantare a creditelor sau a unor programe de microcredit. Șase state membre (Belgia, Ungaria, Franța, Germania, Irlanda și, mai recent, Finlanda) au creat un „mediator al creditului”. Întrucât, în final, accesul la finanțare este, în mare măsură, de competența statelor membre, se justifică adoptarea unei abordări mai hotărâte.

Accesul pe piețe se îmbunătățește datorită introducerii de către statele membre a unor proceduri inovatoare de achiziții și a guvernării electronice

Mai multe guverne sprijină internaționalizarea IMM-urilor, de exemplu, oferind sprijin financiar pentru promovarea exporturilor, strategii de acces pe piață și participarea la târguri comerciale (Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Republica Slovacă, Spania, Suedia și Regatul Unit). Unele dintre acestea (de exemplu, Danemarca și Slovenia) se concentrează pe societățile cu ritm de creștere ridicat care doresc să se internaționalizeze, altele au instituit noi agenții de promovare a exportului (de exemplu Luxemburg) sau noi programe de sprijin (de exemplu, Ungaria). Se experimentează un program de îndrumare, în cadrul cărora societăți de mari dimensiuni sprijină internaționalizarea IMM-urilor (de exemplu, Franța).

Doar câteva țări au comunicat că au început să promoveze Codul european al bunelor practici în vederea facilitării accesului IMM-urilor la achizițiile publice (de exemplu Austria, Cipru, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, Suedia și Regatul Unit). Cele mai răspândite măsuri favorabile IMM-urilor în acest domeniu rămân divizarea procedurilor de ofertare în loturi, dacă este posibil, și facilitarea accesului la informații prin intermediul site-urilor internet centralizate, paginilor de internet interactive și a altor evoluții în domeniul achizițiilor publice electronice.

Unele state membre au dezvoltat noi modele pentru a favoriza colaborarea între societăți (de exemplu, Italia, prin rețele de întreprinderi, și Germania, prin rețele de clustere).

Pentru a sprijini spiritul antreprenorial în această perioadă dificilă din punct de vedere economic, statele membre trebuie să își intensifice eforturile de simplificare a procedurilor de faliment

În domeniul simplificării procedurilor de faliment nu s-au înregistrat progrese. Doar cinci state membre (Belgia, Finlanda, Irlanda, Spania și Regatul Unit) respectă recomandarea de a limita la un an durata tuturor procedurilor judiciare de lichidare a unei întreprinderi în caz de faliment nefraudulos. Astfel, situația actuală este identică celei din 2009 și 2008.

În cele din urmă, statele membre înregistrează progrese satisfăcătoare în ceea ce privește reducerea costurilor aferente înființării unei societăți și a timpului necesar pentru aceasta. În medie, în 2010, înființarea unei societăți cu răspundere limitată a durat 7 zile (față de 12 zile în 2007) și a costat 399 EUR (față de 485 EUR în 2007)[16].

Este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare

- De la adoptarea SBA s-au obținut numeroase rezultate. Comisia și-a respectat angajamentele și a pus în aplicare majoritatea măsurilor promise. În schimb, statele membre au înregistrat rezultate neuniforme. Pentru ca SBA să își atingă obiectivul de politică economică favorabilă IMM-urilor, este important să se asigure punerea în aplicare pe deplin a acțiunilor pe care UE și statele membre s-au angajat să le întreprindă la momentul adoptării SBA. În același timp, contextul economic s-a schimbat mult și au apărut noi provocări. Pentru ca politica privind IMM-urile să fie adaptată circumstanțelor actuale, este esențial să se adopte o perspectivă mai largă.

- Pe această bază, revizuirea SBA propune o serie de noi acțiuni menite să răspundă provocărilor determinate de criza economică și să continue dezvoltarea acțiunilor existente în conformitate cu strategia Europa 2020 , în următoarele domenii:

- concretizarea reglementării inteligente pentru IMM-urile europene;

- acordarea unei atenții deosebite nevoilor de finanțare ale IMM-urilor;

- adoptarea unei abordări generale pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor pe piață;

- sprijinirea IMM-urilor pentru a contribui la o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor;

- promovarea spiritului antreprenorial, a creării de locuri de muncă și a creșterii favorabile incluziunii.

Aceste acțiuni nu vor avea un impact decât dacă se bazează pe o guvernanță solidă în privința IMM-urilor. Revizuirea SBA propune moduri de îmbunătățire a acestui aspect, atribuind un rol clar părților interesate.

Un nou impuls pentru SBA

REGLEMENTAREA INTELIGENTă TREBUIE Să DEVINă O REALITATE PENTRU IMM-URILE EUROPENE

Punerea în aplicare a principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” rămâne componenta fundamentală a SBA. Aceasta implică o simplificare a cadrului de reglementare și a mediului administrativ în care activează IMM-urile, în special prin elaborarea de norme conforme, inclusiv principiul „o singură dată”, sau prin utilizarea de instrumente precum guvernarea electronică și soluțiile de tipul ghișeului unic. În timp ce atât Comisia, cât și statele membre au depus din ce în ce mai multe eforturi pentru punerea în practică a acestui principiu, există în continuare posibilitatea de a face aplicarea sa mai sistematică, pe baza programului UE privind reglementarea inteligentă[17].

Comisia va consolida în continuare aplicarea „testului IMM” în cadrul procedurii sale de analiză de impact pentru a asigura că efectele asupra IMM-urilor sunt examinate în profunzime și sunt luate în considerare în toate propunerile legislative și de politică relevante, cu indicarea clară a consecințelor cuantificate asupra IMM-urilor, ori de câte ori este posibil și proporțional. În timp ce are în vedere „asigurarea caracterului competitiv” al propunerilor sale, Comisia va analiza capacitatea întreprinderilor europene, și a IMM-urilor în special, de a concura pe piețele UE și în străinătate. În plus, este necesar ca diferențele dintre microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii să fie recunoscute și luate în considerare atunci când se efectuează „testul IMM” și, dacă este cazul, ar trebui avute în vedere măsuri specifice, cum ar fi reducerea taxelor sau simplificarea obligațiilor de raportare. Ori de câte ori decizia de a pune în practică acest tip de măsuri este lăsată la latitudinea statelor membre, acestea ar trebui să le aplice. În mod similar, statele membre ar trebui să evite „suprareglementarea”, și anume să depășească cerințele legislației UE atunci când transpun directivele în dreptul intern. Comisia confirmă că este gata să ofere asistență statelor membre în îndeplinirea acestei sarcini.

Pentru a asigura adaptarea cadrului de reglementare la obiectivul urmărit și pentru a identifica efectele cumulative ale legislației, Comisia va efectua „verificări ale adecvării” legislației existente, în cadrul cărora evaluările actelor legislative vor fi completate cu o abordare mai cuprinzătoare. Aceasta va contribui la identificarea neconcordanțelor și a măsurilor caduce sau ineficace și va reduce în continuare sarcina suportată de IMM-uri, inclusiv acelea care activează în sectoare neindustriale, cum ar fi comerțul sau artizanatul. În prezent, o astfel de abordare este dezvoltată în domeniul serviciilor, în vederea testării funcționării globale a pieței unice a serviciilor, în special din punctul de vedere al IMM-urilor[18].

Simplificarea este un obiectiv major. Până în octombrie 2011, Comisia va simplifica cerințele de transparență și raportare pentru societățile mai mici cotate la bursă. În plus, Comisia evaluează simplificarea cerințelor de audit pentru firmele mici în scopul punerii în aplicare a măsurilor prevăzute în Cartea verde privind politica de audit[19].

Implicarea îndeaproape a părților interesate în elaborarea politicii UE privind IMM-urile este un element esențial al SBA. Decizia de a prelungi durata consultărilor publice lansate de Comisie de la opt la douăsprezece săptămâni, începând cu 2012, ar trebui să acorde mai mult timp părților interesate pentru a-și consulta membrii și a-și consolida poziția în ceea ce privește inițiativele referitoare la IMM-uri. Listele revizuite de IMM-uri furnizate de Rețeaua întreprinderilor europene completează informațiile primite din partea organismelor consacrate care reprezintă IMM-urile la nivel național și la nivelul UE.

Se impune consolidarea eforturilor pentru a asigura că administrațiile publice răspund nevoilor IMM-urilor, în special prin utilizarea în mai mare măsură a soluțiilor oferite de guvernarea electronică. Planul de acțiune privind guvernarea electronică[20] stabilește o gamă largă de acțiuni care vor permite IMM-urilor să dedice mai puțin timp procedurilor administrative, inclusiv prin promovarea achizițiilor publice electronice transfrontaliere. În același mod, Comisia va conlucra cu statele membre pentru a dezvolta în continuare „punctele unice de contact”, care au drept obiectiv facilitarea considerabilă a acestor proceduri, astfel încât punctele respective să devină portaluri accesibile de guvernare electronică, ce vor permite îndeplinirea pe această cale, inclusiv la nivel transfrontalier, a tuturor cerințelor administrative necesare.

Comisia: va asigura deplina disponibilitate a expertizei IMM-urilor atunci când evaluează impactul noilor propuneri asupra acestora, luând în considerare, totodată, diferențele în ceea ce privește dimensiunile întreprinderilor, dacă este cazul; va promova aplicarea în UE a principiului „o singură dată”, potrivit căruia autoritățile publice și organismele administrative ar trebui să nu ceară aceleași informații, date, documente sau certificate care le-au fost puse deja la dispoziție în contextul altor proceduri; va efectua simplificarea cadrului contabil al UE prin revizuirea cerințelor de bază privind conturile anuale și conturile consolidate (A patra directivă și A șaptea directivă) ale societăților cu răspundere limitată; va analiza posibilitatea de a reduce „suprareglementarea” de către statele membre, conform Comunicării privind reglementarea inteligentă; va efectua „verificări ale adecvării”, pentru a evalua dacă un cadru de reglementare aferent unui domeniu de politică este adaptat obiectivului urmărit și, în caz contrar, ce ar trebui îmbunătățit; va efectua „verificări ale performanței” pieței unice pentru a identifica și, dacă este cazul, pentru a remedia dificultățile cauzate de interacțiunea actelor legislative ale UE simultan aplicabile în sectorul serviciilor. Statele membre sunt invitate: să evalueze sistematic impactul legislației asupra IMM-urilor, utilizând un „test IMM”, luând în considerare, totodată, diferențele în ceea ce privește dimensiunile întreprinderilor, dacă este cazul; să prezinte anual, la o anumită dată, o planificare anticipată a legislației referitoare la întreprinderi care va intra în vigoare în cursul următoarei perioade bugetare; să aplice principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” nu numai în cazul legislației, ci și al procedurilor administrative care afectează IMM-urile (de exemplu, prin introducerea unui interlocutor unic și prin reducerea obligațiilor de raportare). |

Situația economică impune acordarea unei atenții speciale necesităților de finanțare ale IMM-urilor

- SBA invită UE și statele membre să faciliteze accesul IMM-urilor la finanțare, inclusiv prin susținerea efectuării plăților la timp în tranzacțiile comerciale. Din cauza crizei economice, multe IMM-uri s-au confruntat cu deteriorarea situației lor financiare și a bonității lor, în ciuda faptului că se bazau pe un model de afaceri viabil și pe o clientelă solidă. În același timp, ultimele anchete privind împrumuturile bancare efectuate de Banca Central Europeană (BCE) au arătat că mai multe bănci europene și-au înăsprit standardele de acordare a creditelor pentru societăți[21]. Sunt necesare noi inițiative pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare, inclusiv prin intermediul piețelor de capital și încurajarea investițiilor prin politici fiscale. Din cauza gradului ridicat de îndatorare, multe IMM-uri au devenit vulnerabile la condițiile dificile de pe piața financiară. Prin urmare, statele membre ar trebui să acorde stimulente pentru investirea veniturilor în capital propriu, având în vedere că necesitățile societăților în plină creștere antreprenorială sunt diferite de cele ale IMM-urilor europene tradiționale consacrate. Schemele publice de finanțare a IMM-urilor ar trebui impulsionate atât la nivel național, cât și la nivel european pentru a remedia deficiențele identificate ale pieței și ar trebui raționalizate pentru a îmbunătăți accesibilitatea. Ar fi necesar să se acorde o atenție specială problemei finanțării firmelor aflate în prima fază de creștere.

Noile reglementări aplicabile instituțiilor financiare, introduse fie la nivelul UE, fie de către statele membre, ar trebui calibrate în mod corespunzător și însoțite de analize de impact („testul IMM”). În 2011, atunci când va propune creșterea cerințelor aplicabile băncilor în materie de capital, Comisia va acorda o atenție specială impactului asupra acordării de credite IMM-urilor.

Existența unor scheme de garantare a creditelor îmbunătățite și mai eficiente este esențială pentru IMM-urile care nu dispun întotdeauna de garanții. Acesta este, în special, cazul celor care împrumută sume mici, iar îmbunătățirea condițiilor de acordare a microcreditelor poate stimula spiritul antreprenorial la nivel național și regional. În acest scop, Comisia a lansat instrumentul de microfinanțare Progress[22] și depune eforturi în vederea încurajării schimbului de bune practici în materie de microfinanțare, promovând formarea și oferind sprijin pentru instituțiile de microfinanțare, în special în cadrul JASMINE[23], susținând elaborarea unui cod de bună conduită[24]. Este important ca toate băncile, indiferent de dimensiunea lor, să poată avea acces la toate instrumentele financiare al UE. În plus, băncile ar putea fi încurajate să dezvolte criterii specifice de bonitate pentru IMM-uri, luând în considerare, de exemplu, criteriile calitative.

Deficiențele pieței în materie de capital de risc generează creșterea ofertei de capital de risc și posibilitatea de a investi în firme de înaltă calitate cu potențial de creștere. Pentru a îmbunătăți capacitatea întreprinzătorilor de a răspunde preocupărilor investitorilor și de a fi pregătiți pentru investiții, bunele practici în materie de formare existente în Europa ar trebui difuzate pe scară mai largă. În plus, este necesar să se stabilească criterii de calitate la nivel european pentru programele eficiente de pregătire pentru investiții, în scopul de a ajuta întreprinzătorii să aleagă programul potrivit.

De asemenea, investitorii trebuie sensibilizați în mai mare măsură cu privire la oportunitățile oferite de perspectivele de dezvoltare ale IMM-urilor cotate la bursă, în scopul creării condițiilor necesare unei rețele eficiente de burse de valori sau de piețe reglementate specifice dedicate IMM-urilor, precum și în scopul unei mai bune adaptări a cerințelor de cotare și informare la caracteristicile IMM-urilor.

Comisia va adopta un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, inclusiv a accesului la capital de risc și piețe de capital, și va încerca să amelioreze corespondența dintre cererea și oferta de capital de risc, în cadrul Rețelei întreprinderilor europene.

Sprijinul financiar al UE

Comisia consideră că instrumentele financiare ar trebui să aibă un rol din ce în ce mai important în facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și, în același timp, ar trebui să genereze un important efect de levier asupra capitalului disponibil pentru acordarea de credite. În propunerea sale globală privind cadrul financiar multianual aferent perioadei de după 2013, Comisia va propune raționalizarea și consolidarea actualului set de instrumente financiare inovatoare, printre care se numără Fondul de garantare pentru IMM-uri și mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor[25], pentru a ajuta IMM-urile să investească și să se dezvolte. Comisia va acorda o atenție specială asigurării faptului că viitoarele instrumente financiare ale UE vor avea un rol-cheie în cadrul acțiunilor întreprinse pentru a garanta remedierea corectă a deficiențelor pieței care afectează IMM-urile.

În plus, deficiențele de reglementare vor fi, de asemenea, remediate prin crearea unei piețe unice europene eficiente în materie de fonduri cu capital de risc, luând în considerare toate elementele care împiedică buna funcționare a pieței fondurilor cu capital de risc și care obstrucționează creșterea, precum și asigurând o protecție corespunzătoare pentru micii investitori, dacă este cazul.

În februarie 2011, Consiliul European a lansat un apel în favoarea simplificării instrumentelor UE care susțin obiective de cercetare și inovare pentru a facilita utilizarea acestor instrumente de către societățile inovatoare, în special prin găsirea unui nou echilibru între încredere și control. Consiliul European a solicitat evaluarea celor mai bune modalități de a răspunde necesităților societăților inovatoare cu creștere rapidă, printr-o abordare din perspectiva pieței. În acest context, Comisia a fost invitată, de asemenea, să analizeze fezabilitatea unui program de cercetare pentru inovare adresat întreprinderilor mici. Achizițiile publice ar trebui să fie mai bine direcționate către creșterea cererii de bunuri și servicii inovatoare, iar drepturile de proprietate intelectuală ar trebui să fie valorizate în mai mare măsură, astfel cum s-a evidențiat în inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”.

Comisia își va consolida acțiunile în vederea facilitării accesului IMM-urilor la programele de finanțare ale UE. Comisia va continua să monitorizeze alocarea cu eficacitate a bugetului politicii de coeziune pentru susținerea întreprinderilor, în special partea dedicată în mod direct IMM-urilor[26]. De asemenea, Comisia va continua să adreseze invitații de participare la proceduri de ofertare dedicate IMM-urilor în contextul actualului program-cadru de cercetare și va continua să îmbunătățească asistența oferită utilizatorilor. Comisia are în vedere, de asemenea, propunerea unui cadru strategic comun care să vizeze toate actualele programe și inițiative de cercetare și inovare și de care ar beneficia, în special, IMM-urile, prin punerea la dispoziție a unor norme administrative și financiare mai puțin stricte, a unui set de instrumente raționalizate pentru IMM-uri, acoperind în mod unitar întregul lanț al inovării, și a unui ghișeu unic de consiliere și sprijin.

Simplificarea în curs a Regulamentului financiar[27] ar trebui să aibă, de asemenea, un impact pozitiv asupra accesului și a participării IMM-urilor la finanțarea acordată de Uniune.

Comisia: va drept obiectiv să ajute mai multe IMM-uri beneficiare prin intermediul unor scheme consolidate de garantare a creditelor care vor susține investițiile, creșterea, inovarea și cercetarea, în cadrul unor instrumente financiare raționalizate și îmbunătățite; va face programele de finanțare ale UE mai accesibile pentru IMM-uri, prin simplificarea în continuare a procedurilor; va adopta, în 2011, un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, inclusiv a accesului la piețele de capital de risc, și, de asemenea, va lua măsuri punctuale, menite să sensibilizeze în mai mare măsură investitorii cu privire la oportunitățile oferite de IMM-uri; va avea în vedere adoptarea unui nou regim legislativ pentru a asigura că, până în 2012, fondurile cu capital de risc stabilite în orice stat membru vor putea funcționa și investi liber în UE; va analiza, astfel cum a solicitat Consiliul European, opțiunile referitoare la instituirea unui instrument de valorizare a drepturilor de proprietate intelectuală la nivel european, în special pentru a facilita accesul IMM-urilor pe piața cunoașterii. |

Statele membre sunt invitate: să faciliteze accesul IMM-urilor la fondurile structurale, permițând acestora să furnizeze doar o singură dată toate datele necesare pentru a beneficia de sprijinul acordat de fondurile structurale; să dezvolte soluții de tipul „mediator al creditului” pentru a facilita în continuare dialogul dintre IMM-uri și instituțiile de credit; să asigure că neconcordanțele în materie de tratament fiscal nu duc la o dublă impunere, care ar împiedica investițiile transfrontaliere de capital de risc; să creeze ghișee unice unde IMM-urile să poată solicita granturi europene, naționale și locale. |

Abordarea dintr-o perspectivă generală în vederea îmbunătățirii accesului pe piață al IMM-urilor

- SBA invită Comisia și statele membre să susțină și să încurajeze IMM-urile să beneficieze de piața unică, inclusiv de piața unică digitală și de creșterea piețelor din afara UE, în condițiile în care IMM-urile se confruntă, totodată, cu provocarea pe care o reprezintă o economie durabilă. În plus, strategia Europa 2020 prevede mai multe acțiuni în vederea îmbunătățirii competitivității UE în raport cu principalii săi parteneri comerciali, în special prin instituirea unei politici industriale pentru era globalizării și a unei strategii comerciale reînnoite[28], și în vederea promovării unei Europe eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. În cele din urmă, Comunicarea „Actul privind piața unică”[29] stabilește obiective ambițioase pentru îmbunătățirea pieței unice și prezintă un pachet cuprinzător de măsuri.

Valorificarea la maximum a pieței unice în beneficiul IMM-urilor

În ciuda progreselor considerabile înregistrate în domeniul ajutorului acordat IMM-urilor pentru a beneficia de piața unică, acestea rămân în continuare prudente, din diferite motive, în ceea ce privește angajarea în activități transfrontaliere. Plățile transfrontaliere sunt percepute adesea ca fiind costisitoare și greoaie, la fel ca și instrumentele disponibile pentru soluționarea posibilelor conflicte cu clienții, în special în domeniul comerțului electronic. Facilitarea recuperării creanțelor transfrontaliere este esențială pentru buna funcționare a pieței unice. Dat fiind faptul că peste 60 % din creanțele transfrontaliere rămân nerecuperate, Comisia va prezenta măsuri menite să faciliteze recuperarea creanțelor transfrontaliere[30].

De asemenea, este necesar să se faciliteze în continuare accesul IMM-urilor la achiziții publice, care reprezintă 17 % din PIB-ul UE, în special printr-o simplificare suplimentară[31]. Deși într-un ritm lent, se îmbunătățește accesul IMM-urilor la standarde și reprezentarea intereselor lor în cadrul procesului de standardizare. Procesul ar putea fi ameliorat în continuare pentru a asigura, printre altele, o participare echilibrată a părților interesate la procesul de standardizare. Diferențele în ceea ce privește dreptul societăților comerciale, dreptul contractelor și sistemele de impozitare pot crea dificultăți și pot genera costuri, în măsura în care acestea descurajează întreprinzătorii să își extindă activitățile în alte state membre. Prin urmare, Comisia va propune un set unic de norme privind calcularea bazei de impozitare pentru corporații în UE, astfel încât IMM-urile să își poată extinde mai ușor activitățile în cadrul pieței unice. Inițiativele privind funcționarea TVA vor fi, de asemenea, concepute pentru a limita sarcina administrativă suportată de întreprinderi și pentru a promova activitatea transfrontalieră. În plus, IMM-urile se confruntă adesea cu clauze contractuale abuzive și cu practici neloiale, impuse de diferite părți implicate în lanțul de aprovizionare.

Comisia ia măsuri pentru a asigura că IMM-urile au la dispoziție condiții optime în vederea angajării în schimburi comerciale transfrontaliere, inclusiv prin intermediul internetului. Zona unică de plăți în euro (SEPA) va permite IMM-urilor să beneficieze de modalități de plată simplificate cu costuri reduse și de posibilitatea utilizării unui singur cont bancar în cadrul pieței unice[32]. De asemenea, SEPA furnizează o platformă pentru dezvoltarea facturării electronice paneuropene și pentru adoptarea în masă a acesteia de către IMM-uri. De asemenea, în comunicarea sa privind „Agenda digitală”, Comisia a subliniat potențialul tranzacțiilor comerciale online, stabilind un obiect specific conform căruia 33 % dintre IMM-uri vor efectua achiziții/vânzări online până în 2015. În plus, pentru a promova acțiuni ieftine, simple și rapide și pentru a oferi astfel o alternativă eficientă la procedurile în instanță mai costisitoare și mai îndelungate, Comisia pregătește în prezent o propunere legislativă de promovare a mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor (ADR) în UE, inclusiv posibila dezvoltare a unui sistem de soluționare a litigiilor online la nivelul UE pentru tranzacțiile comerciale electronice, care să vizeze atât situațiile B2B ( business to business ), cât și situațiile B2C ( business to consumer ).

Comisia va efectua o analiză aprofundată a practicilor comerciale neloiale și a clauzelor contractuale abuzive din segmentul B2B în cadrul pieței unice și va prezenta, dacă este cazul, o propunere legislativă pentru a proteja întreprinderile împotriva clauzelor contractuale abuzive. În plus, Comisia va publica o comunicare referitoare la Directiva privind publicitatea înșelătoare și comparativă[33] în scopul abordării problemelor cu care se confrunta adesea IMM-urile, cum ar fi false înscrieri în anuare. De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a asigura că IMM-urile aflate în situații de dependență din punct de vedere economic vor fi protejate împotriva practicilor comerciale neloiale și că dispun de acțiuni eficiente împotriva unor astfel de practici, indiferent unde sunt folosite acestea în cadrul lanțurilor de aprovizionare.

Legislația și politicile UE recunosc importanța garantării unor informații adecvate pentru consumatori cu privire procesul de fabricare, inclusiv cu privire la producător și la originea produselor comercializate pe piața unică[34]. Se acordă o atenție specială respectării standardelor care reglementează sănătatea și siguranța lucrătorilor, asigurând igiena și siguranța produselor, precum și normelor de protecție a mediului. Deși inițiative legislative care vizează îmbunătățirea cadrului de reglementare sunt dezbătute în prezent în Parlament și în Consiliu, cu sprijinul Comisiei[35], IMM-urile ar trebui să fie mai bine informate cu privire la modul în care pot utiliza instrumentele juridice existente ale UE pentru a-și proteja interesele legitime împotriva practicilor comerciale neloiale și a informațiilor înșelătoare.

Periodic, IMM-urile sunt afectate de practici anticoncurențiale, cum ar fi cartelurile sau abuzul de poziție dominantă. Pentru a studia opțiunile de care dispun IMM-urile pentru a-și putea exercita cu eficacitate dreptul la despăgubire integrală în cazul în care sunt prejudiciate, Comisia a lansat o consultare publică privind o abordare europeană coerentă a acțiunilor colective în despăgubiri.

În cele din urmă, întreprinderile beneficiază de numeroase informații și de consiliere cu privire la piața unică prin intermediul serviciilor de informare ale UE (cum ar fi Rețeaua întreprinderilor europene, portalul european pentru IMM-uri, SOLVIT, secțiunea pentru întreprinderi a portalului „Europa ta”) și prin intermediul site-urile internet naționale. Acest fapt permite IMM-urilor să aibă acces la informații în propria lor limbă. În același timp, statele membre ar trebui să promoveze serviciile de informare ale Comisiei și să asigure o mai bună coordonare între instrumentele de informare ale Comisiei și cele naționale.

Comisia: va efectua o analiză aprofundată a practicilor comerciale neloiale în Uniunea Europeană și va înainta o propunere legislativă, dacă este cazul; va prezenta inițiative în domeniul fiscal, cum ar fi o propunere legislativă privind o bază de impozitare consolidată comună pentru corporații (CCCTB) și o nouă strategie privind TVA, care să vizeze, în special, reducerea obstacolelor fiscale și a sarcinilor administrative pentru IMM-uri în cadrul pieței unice; va efectua o revizuire a sistemului european de standardizare în 2011; va pregăti un document de orientare care să explice normele privind etichetarea originii și să furnizeze informații IMM-urilor cu privire la mijloacele de care dispun pentru a-și proteja interesele legitime; va propune un instrument de drept european al societăților contractuale care să răspundă necesităților IMM-urilor interesate să intre pe piețe noi; va institui o procedură uniformă pentru a facilita recuperarea creanțelor transfrontaliere, permițând unui creditor să blocheze fondurile deținute de debitorul său într-un cont bancar în alt stat membru. |

Statele membre sunt invitate: să pună în aplicare pe deplin „Codul european al bunelor practici de facilitare a accesului IMM-urilor la achizițiile publice”; să promoveze publicarea pe internet a unor rezumate ușor accesibile și gratuite ale standardelor europene, cu indicarea clară a modificărilor efectuate, ori de câte ori standardele sunt revizuite. Comisia se angajează, iar statele membre sunt invitate: să conlucreze pentru a consolida interoperabilitatea electronică în cadrul pieței interne, în special prin adoptarea, până în 2012, a propunerii de decizie, menționate în Actul privind piața unică, care vizează asigurarea recunoașterii reciproce a identificării electronice și a autentificării electronice în întreaga UE, precum și să revizuiască Directiva privind semnătura electronică în 2011. |

Sprijinirea IMM-urilor pentru a face față piețelor globalizate

- Piețele globalizate oferă IMM-urilor din UE noi oportunități de afaceri. Conform unui studiu recent[36], IMM-urile europene sunt mai active pe plan internațional decât cele din SUA și Japonia: 25 % dintre acestea efectuează sau au efectuat exporturi la un moment dat în ultimii 3 ani, iar, dintre acestea, 13 % au efectuat exporturi în afara pieței unice a UE. În același timp, studiul subliniază existența unui potențial de piață neexploatat enorm, în special în țările BRIC[37], care, conform estimărilor, ar reprezenta aproximativ 60 % din PIB-ul mondial până în 2030. În prezent, numai între 7 % și 10 % dintre IMM-urile exportatoare din UE activează pe aceste piețe.

Pentru a reuși să aibă acces pe piețele țărilor terțe, IMM-urile trebuie să dispună de competențe adecvate, să fie sprijinite de un cadru de politică adecvat, care să le permită să dobândească un avantaj competitiv, și să beneficieze de condiții de concurență echitabile în ceea ce privește înlăturarea obstacolelor, cum ar fi cadrele de reglementare străine și barierele netarifare[38]. Comisia ia în considerare o serie de opțiuni, inclusiv asistență pentru accesul pe piață și orientare în ceea ce privește aspectele de reglementare, standardizarea și evaluarea conformității. Aceste măsuri țin seama de serviciile furnizate de organizațiile de afaceri existente, Rețeaua întreprinderilor europene („Enterprise Europe Network”), precum și de Centrul European de Afaceri și Tehnologii din India și de Centrul UE pentru IMM-uri din China. În paralel, IMM-urile beneficiază de acțiuni întreprinse în contextul strategiei de acces pe piețe, precum baza de date privind accesul pe piețe sau activitatea a peste 30 de echipe însărcinate cu accesul pe piețe, care activează pe principalele piețe de export și care reunesc expertiza locală a reprezentanților delegațiilor UE, ai ambasadelor statelor membre și ai întreprinderilor din UE în scopul îmbunătățirii accesului societăților europene la aceste piețe[39].

Comisia își propune să promoveze noi forme de colaborare între societăți, inclusiv între întreprinderi situate în regiuni sau țări diferite. Aceasta reprezintă un nou model de colaborare prin intermediul unor clustere și rețele de întreprinderi, care permit întreprinderilor să își unească forțele și care vor stimula o abordare coerentă și coordonată pentru atingerea unui obiectiv comun, fără a-și pierde independența. Comisia va efectua un studiu privind cel mai bun mod de sprijinire a acestui tip de colaborare la nivel european.

În plus, la începutul anului 2011, Comisia va lansa noi acțiuni de sprijinire a clusterelor de nivel mondial pentru promovarea activităților internaționale ale acestora, a excelenței în gestionarea clusterelor și a extinderii Observatorul european al clusterelor.

În cadrul agendei internaționale a UE, Comisia va promova aspectele care interesează în mod deosebit IMM-urile în cooperarea bilaterală și multilaterală cu țări terțe, de exemplu, facilitarea comerțului, precum și integrarea principiilor SBA în acordurile relevante și mecanismele de monitorizare și coordonare asociate. În plus, va depune în continuare eforturi în vederea eliminării barierelor netarifare și a restricțiilor privind accesul la materii prime, recurgând la instrumentele disponibile în materie de politică comercială. Aceasta va contribui, de asemenea, la o mai mare deschidere a sectoarelor care, în mare măsură, sunt încă inaccesibile IMM-urilor, cum ar fi piețele serviciilor și ale achizițiilor publice, precum și va sprijini punerea în aplicare a DPI.

Comisia: va prezenta, în 2011, o nouă strategie privind sprijinirea IMM-urilor din UE pe piețele din afara Uniunii Europene și o strategie privind clusterele și rețelele competitive la nivel mondial[40], punând accentul pe analizarea rolului pe care acestea îl joacă în îmbunătățirea competitivității IMM-urilor; va aborda problemele întâmpinate de IMM-uri în utilizarea instrumentelor de protecție comercială ale UE, oferind mai multe informații cu privire la utilizarea acestor instrumente și intensificând asistența în materie; va depune eforturi sistematice de eliminare a barierelor netarifare din acordurile de liber schimb, va facilita accesul IMM-urilor pe piețele țărilor terțe și va contribui la punerea în aplicare a DPI, în conformitate cu politica comercială reînnoită. Statele membre sunt invitate: să sprijine crearea de rețele de IMM-uri, în concordanță cu normele comunitare privind ajutoarele de stat și cu cele în materie de concurență; să încurajeze IMM-urile să angajeze specialiști sau să încheie contracte temporare cu aceștia în vederea furnizării de expertiză, care să le permită să se dezvolte, să inoveze și să se internaționalizeze. |

Sprijinirea IMM-urilor pentru a contribui la o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor

- Comisia va adopta măsuri de sensibilizare a IMM-urilor în privința aspectelor legate de mediu și energie și le-a oferit sprijin în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației, evaluarea performanțelor ecologice și energetice și actualizarea competențelor și a calificărilor. În timp ce aceste acțiuni trebuie consolidate, strategia Europa 2020 și-a reorientat acțiunea în direcția sprijinirii IMM-urilor să devină actori-cheie în tranziția la o creștere eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor. Deși piața oferă IMM-urilor unele stimulente pentru a-și optimiza modul de utilizare a resurselor, în multe cazuri semnalele pieței nu sunt ușor de identificat sau interpretat, iar IMM-urile se confruntă cu provocări precum insuficiența informațiilor, a timpului și a resurselor umane și financiare. Pentru a face față acestor provocări, IMM-urile trebuie să dispună de finanțarea corespunzătoare, inclusiv prin programele regionale de sprijinire a întreprinderilor, furnizarea de informații în timp util și asistență acordată furnizată de organizații de sprijinire a întreprinderilor, precum camerele de comerț și serviciile de consultanță. Această tranziție poate fi promovată prin dezvoltarea unor stimulente care să încurajeze auditurile în domeniul energiei și al resurselor.

Pentru încurajarea unei conduite eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, care să favorizeze crearea de locuri de muncă și creșterea economică, se pot utiliza și instrumentele de piață.

Comisia va institui un cadru specific pentru a permite IMM-urilor să răspundă provocării pe care o reprezintă o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și să valorifice potențialul acesteia. Comisia va viza, în special: punerea în aplicare a noului plan privind eficiența energetică și orientarea către un plan de acțiune privind ecoinovarea, care acordă o atenție specială IMM-urilor în cadrul măsurilor de promovare a creării de rețele, a tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a inovării eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor; dezvoltarea în continuare a acțiunii specifice destinate experților din domeniul mediului și al energiei care fac parte din Rețeaua întreprinderilor europene, în cadrul căreia se vor transfera cunoștințe specifice despre metodologiile de ultimă oră și bunele practici de la regiunile cu o experiență solidă către cele care înregistrează întârzieri în acest domeniu; rețeaua întreprinderilor europene va sprijini IMM-urile să comercializeze produsele și serviciile în cazul cărora s-au aplicat cele mai bune practici, în special tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon; în cadrul Rețelei întreprinderilor europene, listele de IMM-uri și baza de date ce conține informațiile primite de la IMM-uri vor fi utilizate pentru îmbunătățirea calității legislației în domeniul mediului, inclusiv a punerii acesteia în aplicare. |

Statele membre sunt invitate: să utilizeze în mod mai judicios posibilitățile oferite de ajutoarele de stat în materie de sprijinire a investițiilor în domeniul mediului și cel al energiei; să sprijine IMM-urile în dobândirea competențelor manageriale și tehnice necesare în vederea adaptării activităților acestora la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, inter alia prin intermediul Fondului social european; să acorde stimulente de natură reglementară IMM-urilor înregistrate în cadrul Sistemului de management de mediu și audit (EMAS) și certificate ISO 14 000 să adopte măsuri de încurajare a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici să profite de sistemele simplificate de tip EMAS, precum „EMAS-EASY”. |

Promovarea spiritului antreprenorial, a creării de locuri de muncă și a creșterii favorabile incluziunii

- IMM-urile sunt principalii generatori de locuri de muncă în UE, însă criza economică a determinat dispariția a aproximativ 3,24 milioane de locuri de muncă în cadrul acestora.

În situația actuală, statele membre trebuie să continue simplificarea cerințelor administrative și a procedurilor necesare lichidării unei întreprinderi aflate în dificultate. Mai mult, aproximativ o treime din falimente se produc într-un context de transfer de întreprindere. Prin urmare, este esențial să fie îmbunătățite condițiile-cadru pentru transferurile de întreprindere, întrucât, în următorii zece ani, până la 500 000 de întreprinderi care generează 2 milioane de locuri de muncă vor fi transferate în fiecare an[41]. În 2011, Comisia va prezenta o serie de recomandări de politică, pe baza unui studiu care evaluează amploarea falimentului și problemei celei de a doua șanse.

În cadrul inițiativei emblematice „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”[42], Comisia va evalua necesitățile viitoare în materie de competențe în microîntreprinderi și întreprinderi artizanale. Mai mult, inițiativa „Tineretul în mișcare”[43] pune accentul pe formare, pentru a asigura că sistemele educaționale oferă într-adevăr competențele adecvate pentru înființarea și gestionarea unui IMM.

Prea puține dintre IMM-urile inovatoare din UE devin societăți de mari dimensiuni, cu reușite pe plan mondial. Obstacolele cu care se confruntă încă întreprinzătorii care vor să „introducă idei pe piață” trebuie îndepărtate printr-o gamă variată de măsuri de politică bazate pe un concept larg de inovare în ceea ce privește produsele și serviciile; acest concept include orice schimbare care accelerează sau îmbunătățește modul în care întreprinderile concep, dezvoltă, produc și comercializează noi produse și servicii, astfel cum se menționează în Comunicarea „O Uniune a inovării”[44]. Comisia va analiza posibilitatea de a monitoriza performanțele microîntreprinderilor în materie de inovare și va propune un cadru integrat pentru dezvoltarea și promovarea competențelor digitale în ceea ce privește inovarea și competitivitatea, acordând o atenție deosebită întreprinderilor mici, întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor „gazelă”.

Există și IMM-uri care urmează modele de afaceri diferite de cele ale societăților tradiționale, bazate pe capital. Această categorie, denumită „economie socială”, include asociațiile non-profit, fundațiile, cooperativele, societățile mutuale și formele juridice similare. Pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestor întreprinderi, Comisia a anunțat, în Actul privind piața unică, o serie de acțiuni menite să asigure condiții de concurență echitabile. Aceste acțiuni ar viza aspecte legate, pe de o parte, de cooperative, fundații și societăți mutuale și, pe de altă parte, de întreprinderi care urmăresc atingerea unor obiective sociale.

Comisia: va crea programe de îndrumare destinate femeilor-întreprinzător în cel puțin 10 țări din UE, pentru a oferi consiliere și sprijin în ceea ce privește înființarea, gestionarea și dezvoltarea întreprinderilor lor; va identifica cele mai bune practici de sprijinire a transferurilor de întreprinderi și lansează o campanie de promovare a acestor practici; va adopta, până la sfârșitul anului 2011, o inițiativă privind antreprenoriatul social axată pe întreprinderile care urmăresc atingerea unor obiective sociale. |

Statele membre sunt invitate: să pună în aplicare recomandarea formulată în Planul de acțiune SBA în vederea reducerii timpului necesar pentru înființarea unei noi întreprinderi la 3 zile lucrătoare și a costurilor aferente la 100 EUR până în 2012; până la finele anului 2013, să reducă la o lună timpul necesar obținerii de licențe și autorizații (inclusiv autorizații de mediu) pentru a prelua și a desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi; să pună în aplicare, până în 2013, recomandarea formulată în Planul de acțiune SBA în vederea promovării celei de a doua șanse pentru întreprinzători prin limitarea la maximum trei ani a timpului necesar pentru ca, în urma unui faliment, un întreprinzător cinstit să efectueze descărcarea de gestiune și să achite datoriile; să dezvolte, pentru întreprinderile transferabile, piețe și baze de date ușor de utilizat și care beneficiază de o largă susținere și să ofere cursuri de formare și sprijin în vederea creșterii numărului de transferuri de întreprinderi reușite, inclusiv campanii de comunicare pentru sensibilizarea părților interesate cu privire la necesitatea de a pregăti din timp transferurile de întreprinderi. |

CONSOLIDAREA GUVERNANțEI SBA PENTRU OBțINEREA UNOR REZULTATE CONCRETE

- O guvernanță solidă este esențială pentru punerea în aplicare cu succes a SBA.

Pentru a evalua progresele înregistrate, Comisia va colecta informații privind acțiunile statelor membre și va prezenta rapoarte anuale privind competitivitatea statelor membre ale UE, pe baza articolului 173 din Tratatul de la Lisabona. Monitorizarea politicilor în materie de competitivitate ale statelor membre va constitui baza evaluărilor inter pares și a schimbului de bune practici. Comisia va prezenta Consiliului rapoarte privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a SBA.

Se va consolida implicarea părților interesate, iar IMM-urile interesate sunt invitate să participe activ la punerea în aplicare a SBA, inclusiv prin furnizarea unor contribuții periodice privind punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în SBA.

Comisia: va crea un grup consultativ SBA, compus din reprezentanți ai guvernelor și ai organizațiilor de afaceri, menit să contribuie la evaluarea și elaborarea de rapoarte privind adoptarea SBA, să intensifice eforturile de diseminare pe scară largă a informațiilor referitoare la acțiunile din cadrul politicii privind IMM-urile și să promoveze schimbul de bune practici. În acest context, Comisia va dezvolta în continuare Analiza performanțelor IMM-urilor, axată în special pe măsurile prevăzute în Planul de acțiune SBA, în vederea monitorizării și a evaluării rezultatelor obținute de statele membre în privința punerii în aplicare a SBA pe baza unei game largi de indicatori de performanță; va propune lansarea unei adunări anuale pe tema IMM-urilor, în strânsă legătură cu conferința privind bunele practici în domeniul SBA, pentru a mobiliza toate părțile interesate relevante în privința punerii în aplicare a SBA și pentru a încuraja dialogul între acestea. Statele membre și, după caz, autoritățile regionale și locale, sunt invitate: să întocmească, în coordonare cu reprezentanții organizațiilor de afaceri, planuri naționale și locale de punere în aplicare a SBA, susținute de un mecanism puternic de monitorizare, precum și să instituie, în cadrul diferitelor administrații, un organism însărcinat cu coordonarea aspectelor legate de IMM-uri (reprezentant al IMM-urilor - „SME Envoy”), care să dispună de resurse umane adecvate și de un grad înalt de recunoaștere în rândul administrației. |

URMăTOARELE ETAPE

- Pentru a asigura punerea în aplicare pe deplin a SBA și a răspunde provocărilor actuale cu care se confruntă IMM-urile, Comisia este hotărâtă să acorde în continuare prioritate IMM-urilor și să ia în considerare caracteristicile specifice ale acestora în propunerile și programele sale. Îmbunătățirea sensibilizării responsabililor politici naționali și regionali și a altor părți interesate și o mai mare vizibilitate a acțiunilor vor contribui la asigurarea punerii în aplicare a SBA cât mai aproape de întreprinzători. Reprezentantului IMM-urilor i se va încredința sarcina de a monitoriza progresele înregistrate de statele membre în privința punerii în aplicare a SBA și va informa periodic Adunarea IMM-urilor. Statele membre sunt invitate să pună pe deplin în aplicare versiunea actualizată a SBA. Această invitație este adresată și țărilor candidate și celor potențial candidate.

ANEXĂRevizuirea SBAExemple de bune practici de punere în aplicare a celor 10 principii ale SBA

Vă rugăm să aveți în vedere că prezenta anexă nu constituie o evaluare cuprinzătoare a politicilor statelor membre și trebuie considerată un supliment la publicațiile europene sau naționale disponibile pe tema politicilor privind IMM-urile.

Principiul 1: Promovarea spiritului antreprenorial | Numeroase state membre au introdus programe de antreprenoriat pentru a încuraja atitudinile și competențele antreprenoriale în rândul tinerilor și pentru a-i sensibiliza în privința posibilității înființării unei întreprinderi, fie prin integrarea spiritului antreprenorial în programele școlare și universitare sau prin crearea unor proiecte suplimentare[45]. În anumite țări, educația în domeniul antreprenoriatului face obiectul unei strategii naționale coerente (Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit), iar alte țări se îndreaptă în aceeași direcție (Austria, Portugalia). În Letonia, sute de studenți pot prezenta anual planuri de afaceri în cadrul unui concurs. Țările de Jos au instituit un program care permite tinerilor întreprinzători să stabilească rețele în SUA. Anumite țări sunt implicate în programe naționale sau europene care încurajează spiritul antreprenorial în rândul femeilor (Cipru, Danemarca, Grecia, Finlanda, Franța, Germania, Islanda[46], Irlanda, Italia, Norvegia[47], Polonia, Slovacia și Suedia). Mai multe state membre utilizează sume considerabile puse la dispoziție de fondurile structurale pentru aceste programe. |

Alte exemple de bune practici[48] Austria: o „bursă a succesiunilor” (lansată în 2008) facilitează transferul de întreprinderi. Serviciile de sprijin și platforma electronică sunt menite să pună în legătură întreprinzătorii care intenționează să transfere o firmă cu cei care doresc să preia o firmă. Franța: statutul de „auto-întreprinzător” (2009) permite tuturor cetățenilor (șomeri, angajați, funcționari, pensionari) să înființeze ușor o întreprindere și să beneficieze de o serie de scutiri de taxe în primii 3 ani. Peste 500 000 de persoane au adoptat statutul de „auto-întreprinzător” din ianuarie 2009 până în iunie 2010. România: programul „Start” vizează dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul tinerilor (18-35 de ani) și sprijinirea întreprinderilor nou-înființate, (buget: 21,2 milioane EUR în 2009, inclusiv 19 milioane EUR pentru granturi și 2,1 milioane EUR pentru finanțarea agenției de implementare). Suedia: programul național de sprijinire a spiritului antreprenorial în rândul femeilor (2007-2010) oferă servicii de sprijin și îndrumare pentru întreprinderile nou-înființate conduse de femei. A fost creată o rețea națională a ambasadoarelor, care, în 2009, a inspirat crearea Rețelei europene a ambasadoarelor antreprenoriatului. |

Principiul 2: A doua șansă | Doar cinci state membre (Belgia, Finlanda, Irlanda, Spania și Regatul Unit) îndeplinesc recomandarea[49] de a limita la un an a durata necesară finalizării tuturor procedurilor judiciare de lichidare a unei întreprinderi în caz de faliment nefraudulos. |

Alte exemple de bune practici[50]Belgia: Legea privind continuitatea întreprinderilor (2009), care prevede un moratoriu pentru societățile care se confruntă cu dificultăți financiare în vederea prevenirii unei situații de insolvență și prefaliment. Estonia: Actul privind reorganizarea, adoptat în 2008, a creat o alternativă la procedurile de faliment care permite societăților să supraviețuiască în cazul unor probleme temporare de solvență. Letonia: o nouă lege în materie de insolvență a intrat în vigoare în 2010, simplificând și accelerând procedurile de insolvență, asigurând stabilitate în sectorul financiar și reducând nivelul datoriei în sectorul privat. |

Principiul 3: „Gândiți mai întâi la scară mică” | Numai câteva state membre (Belgia, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Germania, Polonia, Slovenia, Suedia și Regatul Unit) au integrat un test IMM în abordarea națională de luare a deciziilor. Țările de Jos constituie un exemplu interesant de reducere reușită a sarcinii administrative; modelul olandez[51] a fost reprodus și în alte țări. |

Alte exemple de bune practici Germania: 23 de proceduri birocratice au fost simplificate în 2009, în cadrul celui de al treilea act privind reducerea barierelor birocratice din calea IMM-urilor[52]. Italia: în aprilie 2010, guvernul a adoptat o recomandare de punere în aplicare a SBA în Italia și a instituit un grup permanent la care participă reprezentanți ai ministerelor, camerelor, organizațiilor de afaceri, regiunilor și un membru italian al Comitetului Economic și Social European pentru a monitoriza punerea în aplicare a SBA și a propune inițiative în acest context. Se elaborează un raport anual privind punerea în aplicare a SBA, care se publică pe internet[53]. |

Principiul 4: Administrarea receptivă | Exemple de bune practici[54] Republica Cehă: sistemul „cutia cu date” (Data box - 2009) vizează simplificarea transferului de date și comunicarea între întreprinderi și administrații. Ungaria: administrația pune la dispoziție ghișee unice pentru înregistrarea unei societăți utilizând proceduri simplificate și electronice (din 2008, procedurile electronice sunt obligatorii, iar timpul necesar înființării unei întreprinderi a fost redus cu o oră). Portugalia: programul „Simplex” vizează simplificarea proceselor, a procedurilor și a practicilor administrative. Din 2009, consultările publice se efectuează și prin intermediul unui blog public. |

Principiul 5: Accesul la achizițiile publice | Doar câteva țări au început să promoveze Codul european al bunelor practici în vederea facilitării accesului IMM-urilor la achizițiile publice (Austria, Franța, Germania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Suedia și Regatul Unit). În acest domeniu, cele mai răspândite măsuri favorabile IMM-urilor rămân divizarea procedurilor de ofertare în loturi și facilitarea accesului la informații prin intermediul site-urilor internet centralizate, al paginilor de internet interactive și al altor evoluții în domeniul achizițiilor publice electronice. |

Alt exemplu de bune practici[55] Regatul Unit: Portalul guvernului „Supply2.gov.uk” cuprinde informații privind contractele din sectorul public și asigură accesul la oportunitățile oferite de administrații. În 2008, Office of Government Commerce a publicat 12 recomandări de reducere a obstacolelor cu care se confruntă IMM-urile când participă la licitații pentru contracte din sectorul public. |

Principiul 6: Accesul la finanțare | Exemple de bune practici[56] Majoritatea statelor membre au adoptat măsuri de politică în vederea facilitării accesului IMM-urilor la finanțare prin intermediul sprijinului public pentru schemele de garantare (Belgia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Regatul Unit) sau pentru cofinanțarea de microcredite (Austria, Germania, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Slovacia și Suedia). Mai multe state membre au luat, de asemenea, măsuri de creștere a capitalului de risc (Republica Cehă, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Polonia, Slovacia, Suedia și Regatul Unit). De asemenea, trebuie menționat că Belgia, Ungaria, Franța, Irlanda și, mai recent, Finlanda au creat un „mediator al creditului”. Câteva state membre au luat măsuri de combatere a întârzierilor în efectuarea plăților, anticipând reformarea directivei în materie și, în anumite cazuri, depășind domeniul de aplicare al acesteia (Belgia, Franța, Germania, Portugalia și Regatul Unit). În 2010, Spania a adoptat o nouă lege care stabilește un termen de 30 de zile pentru plățile publice și un termen de 60 de zile pentru plățile între întreprinderi. |

Principiul 7: Piața unică | 22 de state membre au instituit ghișee unice operaționale (puncte unice de contact)[57]. Acestea permit furnizorilor de servicii să efectueze formalitățile administrative pe cale electronică atunci când doresc să desfășoare activități în întreaga Europă. 15 dintre acestea dispun de un site internet în limba engleză, pe lângă limba (limbile) lor națională(e) (Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia). |

Principiul 8: Competențe și inovare | Mai multe state membre furnizează finanțare pentru întreprinderile tinere inovatoare, în special capital inițial și capital de risc (Austria, Belgia, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Spania, Suedia și Regatul Unit). Alte state membre acordă sprijin financiar centrelor de inovare sau polilor de competitivitate care reunesc universități, centre de cercetare și întreprinderi (Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franța, Irlanda, Italia și Regatul Unit). „Bonurile pentru inovare”, care permit IMM-urilor să cumpere servicii de consultanță și de know-how în domeniul inovării, sunt utilizate pe scară largă (Austria, Grecia, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia și Regatul Unit)[58]. |

Alt exemplu de bune practici Italia: pentru a se încuraja crearea unor rețele de IMM-uri inovatoare, în iulie 2010 a fost adoptată o lege care reglementează rețelele de societăți și prevede acordarea de stimulente fiscale, administrative și financiare pentru acestea[59]. |

Principiul 9: Transformarea provocărilor legate de mediu în oportunități | Pentru a sprijini IMM-urile să modernizeze sau să înlocuiască echipamentele cu alternative eficiente din punct de vedere energetic, mai multe state membre furnizează finanțări în favoarea eficienței energetice, oferind condiții avantajoase de împrumut sau subvenții directe (Belgia, Bulgaria, Cipru, Franța, Germania, Malta, Portugalia, Slovenia și Regatul Unit). Unele state membre sprijină, de asemenea, IMM-urile care dezvoltă oportunități de afaceri pe piețele ecologice (Bulgaria, Republica Cehă, Germania și Slovacia). Anumite state membre oferă, de asemenea, servicii de consultanță IMM-urilor pentru a le informa și sensibiliza în privința reducerii costurilor datorită eficienței energetice și a oportunităților de afaceri generate de aceasta (Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Ungaria, Spania, Suedia și Regatul Unit)[60]. |

Alte exemple de bune practici[61] Danemarca: prin intermediul Fondului pentru inovarea în întreprinderi (100 de milioane EUR pentru perioada 2010-2012), creat în 2009, ministerul danez al afacerilor economice și al industriei sprijină oportunitățile de afaceri de pe piețele ecologice. Țările de Jos: Fundația pentru cunoaștere și inovare în materie de tehnologii din domeniul energiei și al mediului (creată în 2008) este o rețea de 160 de societăți, institute de cercetare și administrații regionale și locale; aceasta cofinanțează proiecte care realizează produse și tehnologii ecologice (de exemplu, aplicații solare inteligente, rețele inteligente etc.). |

Principiul 10: Sprijinirea internaționalizării | Mai multe guverne sprijină internaționalizarea IMM-urilor, de exemplu, oferind sprijin financiar pentru promovarea exporturilor, strategii de acces pe piață și participarea la târguri comerciale (Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Republica Slovacă, Spania, Suedia și Regatul Unit). Unele dintre acestea (Danemarca și Slovenia) se concentrează pe societățile cu ritm de creștere ridicat care doresc să se internaționalizeze, altele au instituit noi agenții de promovare a exporturilor (Luxemburg) sau noi programe de sprijin (Ungaria). Se experimentează un program de îndrumare, în cadrul cărora societăți de mari dimensiuni sprijină internaționalizarea IMM-urilor (Franța)[62]. |

[1] Comunicarea Comisiei „Gândiți mai întâi la scară mică” - un „Small Business Act” pentru Europa, COM(2008) 394 final.

[2] http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm

[3] COM(2011) 11 final.

[4] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/implementation/files/sba_imp_ro.pdf

[5] Mai mult, Cartea verde a Comisiei privind viitorul TVA cuprinde o secțiune specifică consacrată IMM-urilor.

[6] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/single-market-goods/fighting-late-payments/index_en.htm

[7] SEC(2005)0433 final, anexa la COM(2005)121 final.

[8] Comunicarea Comisiei: Cadru temporar al Uniunii pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice, (JO CC 6, 11.1.2011, p. 5).

[9] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/business-environment/public-procurement/index_en.htm

[10] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/entrepreneurship/sme-week/

[11] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting-entrepreneurship/women/ambassadors/index_en.htm

[12] Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” din cadrul strategiei Europa 2020, adoptată de Comisie în octombrie 2010.

[13] Comunicarea „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020”, COM(2010)553.

[14] http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/leg/index_en.htm și http://ec.europa.eu/agriculture/fin/index_ro.htm

[15] Anexa conține exemple de acțiuni întreprinse de statele membre pentru punerea în aplicare a SBA.

[16] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/business-environment/start-up-procedures/index_en.htm

[17] Comunicarea privind reglementarea inteligentă în UE, COM(2010) 543.

[18] COM(2011) 20.

[19] http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/2010/green_paper_audit_en.htm

[20] http://ec.europa.eu/information_society/activities/egovernment/action_plan_2011_2015/index_en.htm

[21] http://www.ecb.int/stats/money/surveys/lend/html/index.en.html

[22] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=836

[23] Acțiunea comună de sprijinire a instituțiilor de microfinanțare din Europa.

[24] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=836 șihttp://ec.europa.eu/enterprise/policies/finance/borrowing/microcredit/index_en.htm

[25] Mecanismul de finanţare cu partajarea riscurilor, http://www.eib.org/products/loans/special/rsff/index.htm?lang=en

[26] Pentru actuala perioadă de programare 2007-2013, bugetul total prevăzut pentru susținerea întreprinderilor în cadrul politicii de coeziune este de aproximativ 55 de miliarde EUR, din care 27 de miliarde EUR sunt dedicate în mod explicit numai IMM-urilor și 28 de miliarde EUR nu sunt condiționate de dimensiunea întreprinderii.

[27] Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii, COM(2010)815.

[28] Comunicarea „Comerț, creștere și afaceri internaționale”, COM(2010)612, 9.11.2010.

[29] http://ec.europa.eu/internal_market/smact/index_en.htm

[30] SEC(2005)433, anexa la COM(2010)135 final.

[31] A se vedea Cartea verde privind modernizarea politicii UE în domeniul achizițiilor publice: http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/modernising_rules/consultations/index_en.htm

[32] http://ec.europa.eu/internal_market/payments/sepa/

[33] Directiva 2006/114/CE.

[34] Informațiile cu privire la originea sau la locul de proveniență al mărfurilor fac obiectul a două inițiative legislative care sunt dezbătute în prezent: propunere de Regulament privind informarea consumatorilor referitor la produsele alimentare și „Pachetul privind calitatea”, COM(2010)738.

[35] Propunere de Regulament al Consiliului cu privire la indicarea țării de origine a anumitor produse importate din țări terțe [COM(2005)661] și propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare a produselor textile [COM(2009)31].

[36] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/market-access/internationalisation/index_en.htm

[37] Brazilia, Rusia, India și China.

[38] Un studiu comandat de Comisie identifică problemele specifice cu care se confruntă diferite tipuri de IMM-uri când participă la investigații de protecție comercială, inclusiv lipsa de transparență și dificultățile în ceea ce privește accesul la informații, și propune soluții posibile la acestea. În prezent, statele membre discută concluziile acestui studiu pentru a hotărî ce acțiuni subsecvente trebuie întreprinse. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați site-ul internet al DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/tackling-unfair-trade/tradedefence/information-for-business/sme/

[39] http://ec.europa.eu/trade/creating-opportunities/trade-topics/market-access/export-from-eu/

[40] Comunicarea Comisiei „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării - Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”, COM(2010) 614.

[41] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/documents/transfers/index_en.htm

[42] COM(2010) 682 final.

[43] COM(2010) 477 final.

[44] http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm

[45] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial-competitiveness/industrial-policy/files/member_states_competitiveness_performance_and_policies_en.pdf

[46] Islanda și Norvegia se numără printre statele care nu sunt membre ale UE și care pun în aplicare SBA și beneficiază de Programul pentru inovație și competitivitate.

[47] A se vedea nota de subsol nr. 2.

[48] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm (a se vedea fișele naționale „SBA Fact Sheets 2009”, secțiunea 5 privind bunele practici).

[49] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/docs/sba/sba_action_plan_en.pdf

[50] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm (a se vedea fișele naționale „SBA Fact Sheets 2009”, secțiunea 5 privind bunele practici).

[51] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/better-regulation/administrative-burdens/action-programme/index_en.htm#h2-5 șihttp://english.minlnv.nl/portal/page?_pageid=116,4093799&_dad=portal&_schema=PORTAL

[52] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm (a se vedea fișele naționale „SBA Fact Sheets 2009”, secțiunea 5 privind bunele practici).

[53] http://www.sviluppoeconomico.gov.it/pdf_upload/documenti/Rapportosba2010DEF.pdf șihttp://www.sviluppoeconomico.gov.it/primopiano/dettaglio_primopiano.php?sezione=primopiano&tema_dir=tema2&id_primopiano=718

[54] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm (a se vedea fișele naționale „SBA Fact Sheets 2009”, secțiunea 5 privind bunele practici).

[55] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm (a se vedea fișele naționale „SBA Fact Sheets 2009”, secțiunea 5 privind bunele practici).

[56] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm (a se vedea fișele naționale „SBA Fact Sheets 2009”, secțiunea 5 privind bunele practici).

[57] http://ec.europa.eu/internal_market/smact/index_en.htm

[58] „SMEs, Entrepreneurship and Innovation” - OECD Studies on SMEs and Entrepreneurship (Studii ale OCDE privind IMM-urile și spiritul antreprenorial), 2010.

[59] http://www.urp.it/allegati/Legge_2010_122.pdf (articolul 42).

[60] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm (a se vedea fișele naționale „SBA Fact Sheets 2009”, secțiunea 5 privind bunele practici).

[61] Sursă: SBA: Baza de date a bunelor practici http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/best-practices/database/SBA/index.cfm?fuseaction=welcome.detail

[62] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm (a se vedea fișele naționale „SBA Fact Sheets 2009”, secțiunea 5 privind bunele practici).