Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52010PC0174

Propunere de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de acordare a unei garanţii a UE Băncii Europene de Investiţii pentru pierderile rezultate din împrumuturi şi garanţii la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Uniunii Europene {SEC(2010) 443}

/* COM/2010/0174 final - COD 2010/0101 */

52010PC0174




[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 21.4.2010

COM(2010)174 final

2010/0101 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Uniunii Europene

{SEC(2010) 443}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Uniunea Europeană acordă o garanție bugetară Băncii Europene de Investiții (BEI), acoperind riscurile de natură suverană și politică legate de operațiunile sale de împrumut și de garantare a împrumuturilor realizate în afara UE, în sprijinul obiectivelor de politică externă ale UE. Garanția UE pentru operațiunile externe ale BEI constituie un mijloc eficace de combinare a fondurilor bugetare ale UE (prin provizionarea Fondului de garantare pentru acțiuni externe, care secondează garanția UE) cu resursele proprii ale BEI, bazat pe forța financiară a BEI și care garantează, totodată, că soliditatea financiară a băncii nu este afectată.

Domeniul global de aplicare și condițiile generale ale acoperirii garanției UE pentru operațiunile externe ale BEI au fost deja expuse în deciziile Consiliului, așa-numitele mandate externe ale BEI. Cel mai recent mandat extern al BEI pentru perioada 2007-2011 a fost stabilit prin Decizia nr. 633/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009[1] („decizia”). Conform prevederilor articolului 9 din decizie, Comisia trebuie să prezinte un raport intermediar referitor la aplicarea respectivului mandat, însoțit de o propunere de modificare a acestuia, bazându-se inter alia pe o evaluare externă (a se vedea secțiunea 2).

Pornind de la concluziile evaluării intermediare, această propunere are ca scop asigurarea continuității în acordarea garanției UE pentru operațiunile de finanțare externă ale BEI, pentru tot restul perspectivelor financiare actuale 2007-2013, introducând în același timp câteva noi elemente în mandat.

Introducerea acestor noi elemente a necesitat efectuarea anumitor modificări ale actualei decizii de mandat. În beneficiul clarității, în locul prezentării unei propuneri de modificare s-a preferat înlocuirea deciziei de mandat cu o nouă decizie. Decizia propusă va acoperi operațiunile de finanțare ale BEI semnate în cursul perioadei care începe la 1 februarie 2007 și se încheie la 31 decembrie 2013.

Noile elemente care urmează a fi introduse în noua decizie sunt următoarele:

* Activarea „mandatului opțional” de 2 miliarde EUR , care a fost pus în rezervă conform deciziei. Acest mandat opțional va fi activat nu ca o mărire a plafoanelor regionale, ci ca mandat consacrat proiectelor care contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice în toate regiunile acoperite de decizie.

* Înlocuirea sistemului actual de obiective regionale pentru operațiuni care beneficiază de garanția UE cu obiective orizontale de înalt nivel, acoperind toate regiunile vizate de mandatul extern. Aceste obiective de înalt nivel vor fi incluse în articolele deciziei propuse și vor acoperi următoarele domenii: schimbările climatice, infrastructura socială și economică și dezvoltarea sectorului privat local.

* Elaborarea de către Comisie, în colaborare cu BEI și prin consultare cu Serviciul european pentru acțiune externă (SEAE), a unor orientări operaționale pentru fiecare regiune vizată de mandatul extern, care să reflecte strategiile regionale ale UE, în vederea întăririi legăturii dintre implementarea activităților BEI conforme obiectivelor generale de înalt nivel în temeiul mandatului extern și prioritățile regionale ale UE.

* Întărirea capacității BEI de a sprijini obiectivele de dezvoltare ale UE prin

- ameliorarea evaluării și monitorizării aspectelor sociale și de dezvoltare ale proiectelor, exercitate de BEI.

- concentrarea intervențiilor BEI în sectoarele care vor favoriza dezvoltarea țărilor terțe, cum ar fi infrastructura de mediu (inclusiv apă și canalizare), transportul sustenabil și măsurile de adaptare și de atenuare referitoare la schimbările climatice. BEI trebuie să-și intensifice progresiv activitatea în sprijinul sănătății și învățământului.

* Activarea mandatului extern al BEI pentru Islanda, Belarus, Libia, Irak și Cambodgia.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei[2] care însoțește propunerea furnizează detalii suplimentare referitor la posibilele activități ale BEI în sprijinul luptei împotriva schimbărilor climatice, în temeiul mandatului opțional de 2 miliarde de euro, precum și la motivele care justifică propunerea de activare a mandatului extern al BEI pentru Islanda, Belarus, Libia, Irak și Cambodgia.

2. REZULTATE ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUĂRI DE IMPACT

După cum s-a menționat în secțiunea anterioară, actuala decizie de mandat extern a impus o evaluare intermediară a funcționării mandatului. Această revizuire se bazează pe o evaluare externă supravegheată și gestionată de un comitet director al „înțelepților” ( Steering Committee of Wise Persons ), pe o evaluare efectuată de un consultant extern (COWI) și pe evaluări specifice efectuate de serviciul de evaluare al BEI. Termenii de referință ai evaluării intermediare figurează în anexa 2 la decizie.

Pe parcursul procesului de evaluare, care a început în octombrie 2008 și s-a încheiat în februarie 2010, comitetul director al „înțelepților” a organizat audieri cu responsabili de înalt nivel ai Comisiei și ai BEI, precum și cu reprezentanți ai societății civile, ai Parlamentului European, ai instituțiilor financiare internaționale (IFI) și ai instituțiilor financiare bilaterale europene[3] (IFBE) și cu grupuri de reflecție europene. Membrii comitetului director al „înțelepților” au efectuat vizite în mai multe țări beneficiare selecționate și au purtat discuții cu reprezentanți ai guvernelor și ai sectorului privat, precum și cu consultantul extern COWI și cu serviciul de evaluare al BEI. Evaluările efectuate de COWI au inclus interviuri cu personalul Comisiei și al BEI și studii de caz specifice relative la anumite țări și proiecte.

Raportul de activitate al comitetului director al „înțelepților” este disponibil la următoarea adresă: http://www.eib.org/about/documents/mtr-external-mandate-report-steering-committee.htm. Raportul de activitate al COWI este disponibil la următoarea adresă:http://ec.europa.eu/economy_finance/evaluation/completed/index_en.htm.

Concluziile rapoartelor de evaluare sunt sintetizate și analizate în raportul Comisiei[4] privind evaluarea intermediară care însoțește prezenta propunere. Propunerile de modificare a actualului mandat prezentate în decizia propusă se bazează pe acest raport.

Comitetul director al „înțelepților” a formulat un anumit număr de sugestii privind reforma viitoare a acțiunilor externe ale UE, inclusiv a activităților externe ale BEI. Aceste sugestii vor face obiectul unui examinări mai aprofundate, în cadrul unei proceduri derulate cu participarea Comisiei, a SEAE, a BEI, a altor IFI și IFBE, înainte de lansarea noilor propuneri ale Comisiei pentru următorul cadru financiar.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului se fondează pe dubla bază legală a articolelor 209 și 212 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Propunerea intră în sfera competenței exclusive a UE. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică. Propunerea respectă principiul proporționalității, deoarece garanția UE s-a dovedit a fi un mijloc eficace și necostisitor de acoperire a riscurilor politice și suverane referitoare la operațiunile externe ale BEI realizate în sprijinul politicilor externe ale UE. Extinderea garanției UE va permite conservarea practicii actuale eficace și sănătoase din punct de vedere economic. |

4. IMPLICAȚII BUGETARE

Fondul de garantare pentru acțiuni externe („fondul de garantare”) instituit prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009[5] al Consiliului provizionat prin transferuri anuale provenind din bugetul general al UE, constituie un amortizor pentru bugetul UE, împotriva șocurilor datorate inter alia pierderilor legate de operațiunile de finanțare externe ale BEI.

Implicațiile bugetare referitoare la provizionarea fondului de garantare, precum și la resursele umane și administrative implicate în administrarea garanției UE sunt prezentate în fișa financiară care însoțește propunerea.

5. ELEMENTE FACULTATIVE

Explicarea detaliată a propunerii

Articolul 1 extinde garanția UE pentru perioada rămasă din actualele perspective financiare 2007-2013, cu posibilitatea unei prelungiri de șase luni, pentru a asigura continuitatea operațiunilor de finanțare ale BEI. Garanția UE se limitează la 65% din valoarea totală a creditelor restante plătite de BEI, plus sumele conexe (dobânzi, comisioane și alte taxe posibile datorate de debitori ai BEI care beneficiază de garanții în virtutea unui contract de împrumut sau a unui acord de garantare), conform deciziei actuale. Acest articol subliniază faptul că BEI utilizează propriile reguli și proceduri de acordare a finanțărilor acoperite de garanția UE, precizând totodată că garanția UE acoperă doar acele operațiuni de finanțare ale BEI realizate în sprijinul obiectivelor de politică externă ale UE.

Articolul 2 stabilește plafoanele finanțărilor BEI acoperite de garanția UE. Plafoanele regionale actuale sunt menținute și figurează într-o anexă la decizia propusă. Mandatul opțional de 2 miliarde de euro – care a fost rezervat pentru o posibilă activare în urma evaluării intermediare – este activat cu titlu de portofoliu specific destinat finanțării proiectelor din domeniul schimbărilor climatice. Acest articol conține de asemenea o definiție a proiectelor care pot fi considerate ca aducând o contribuție la lupta împotriva schimbărilor climatice.

Articolul 3 definește obiectivele orizontale de nivel înalt care trebuie urmărite prin operațiunile de finanțare ale BEI acoperite de garanția UE. Acest lucru va conferi o identitate mai clară mandatului, prin punerea accentului pe domeniile în care BEI beneficiază de un avantaj comparativ și de atuuri speciale, cum sunt schimbările climatice, infrastructura economică și dezvoltarea sectorului privat local (în special a IMM-urilor). Integrarea regională va reprezenta un obiectiv subiacent al tuturor operațiunilor de finanțare ale BEI.

Articolul 4 se referă la lista țărilor vizate de propunere și la eligibilitatea lor. Prin comparație cu actuala decizie de mandat, se stabilește eligibilitatea Islandei, Belarusului, Libiei, Irakului și a Cambodgiei pentru finanțări ale BEI acoperite de garanția UE. Acest fapt reflectă progresele înregistrate în relațiile UE cu țările respective. În documentul de lucru al serviciilor Comisiei[6] care însoțește prezenta propunere este prezentată o justificare mai detaliată a extinderii garanției UE la finanțările acordate de BEI acestor țări. Se ia în considerare situația politică din aceste țări și relațiile bilaterale cu UE, democrația, situația drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și situația macroeconomică și nevoile în materie de investiții la nivel național. Ca și în cazul deciziei aflate actualmente în vigoare, includerea de noi țări eligibile pentru operațiuni BEI sau suspendarea finanțărilor acordate de BEI unei țări vizate de mandat, în lumina bilanțului său în materie de drepturi ale omului sau pentru alte motive, va continua să se efectueze în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

Articolul 5 prezintă în detaliu cerințele referitoare la legătura dintre activitățile externe ale BEI și politicile UE. Scopul acestui articol este să garanteze că în procesul de implementare a mandatului BEI se ține cont de obiectivele de nivel înalt descrise în mandat și că finanțările BEI sunt complementare cu politicile, programele și instrumentele corespunzătoare de asistență ale UE din diferitele regiuni. Transpunerea acestor obiective în practică, în cadrul operațiunilor BEI, se va realiza prin intermediul elaborării de orientări operaționale regionale pentru finanțările BEI conform deciziei propuse. În temeiul acestui articol, Comisia trebuie să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la orientările operaționale stabilite. De asemenea, acest articol invită BEI să dezvolte strategii de finanțare adecvate pentru executarea efectivă a propriilor operațiuni de finanțare. În plus, se precizează că, în cazul în care Comisia emite un aviz negativ cu privire la o operațiune de finanțare a BEI în cadrul procedurii prevăzute la articolul 19 din Statutul BEI, respectiva operațiune nu va beneficia de garanția UE.

Articolul 6 vizează garantarea faptului că BEI va depune toate eforturile necesare în ceea ce privește aspectele legate de dezvoltare ale proiectelor care urmează să beneficieze de acoperirea garanției UE, inclusiv evaluarea impactului social, astfel încât în temeiul mandatului să fie sprijinite doar proiectele care sunt sustenabile din punct de vedere economic, financiar, social și al mediului.

Articolul 7 prezintă în detaliu modalitățile de cooperare consolidată dintre Comisie și BEI (și SEAE, acolo unde este cazul). Acest articol are ca scop garantarea faptului că la toate nivelurile, de la planificarea strategică în amonte, la dezvoltarea proiectelor în aval, operațiunile de finanțare externă ale BEI respectă și vin în sprijinul politicilor de relații externe ale UE precum și al obiectivelor de nivel înalt stabilite în această decizie

Articolul 8 detaliază modalitățile de intensificare a cooperării cu alte IFI.

Articolul 9 subliniază natura garanției UE care va acoperi riscuri de natură politică sau suverană, referitoare la operațiunile de finanțare ale BEI. Acest articol stipulează de asemenea obligația BEI de a stabili o politică de reglementare a deciziei de a prezenta o operațiune eligibilă în vederea obținerii garanției UE sau de a finanța respectiva operațiune pe riscul propriu al BEI. Scopul acestei politici ar fi să garanteze că beneficiarii profită din plin de acoperirea garanției UE, de exemplu în acele țări și pentru acele proiecte care întâmpină dificultăți în a obține finanțări pe piața de capital în condiții acceptabile, în timp ce împrumutații din țări cu calificativ investment grade, sau structurile cu calificativ investment grade din țări cu calificativ sub-investment grade pot avea acces la mecanismele pe risc propriu ale BEI.

Articolul 10 conține obligații de raportare și de furnizare de informații contabile atât pentru BEI, cât și pentru Comisie.

Articolul 11 definește competențele BEI privind recuperarea eventualelor creanțe în numele Comisiei.

Articolul 12 precizează că dispozițiile și procedurile detaliate referitoare la garanția UE sunt stabilite într-un acord de garantare încheiat între Comisie și BEI.

Articolul 13 prevede obligația Comisiei de a prezenta Parlamentului European și Consiliului o propunere de stabilire a garanției UE în temeiul următorului cadru financiar, dacă este cazul.

Articolul 14 prevede obligația Comisiei de a prezenta un raport final privind aplicarea deciziei propuse până la 31 octombrie 2014.

Secțiunea „Considerente” include, printre altele, contextul politic al propunerii vizând menținerea garanției UE și concluziile principale ale evaluării intermediare.

2010/0101 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Uniunii Europene

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 209 și 212,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Pe lângă misiunea sa principală de finanțare a investițiilor în Uniunea Europeană, începând din 1963, Banca Europeană de Investiții (BEI) a derulat operațiuni de finanțare în afara Uniunii Europene, în sprijinul politicilor externe ale UE. Astfel, fondurilor bugetare ale UE aflate la dispoziția regiunilor externe li se adaugă forța financiară a BEI, în folosul țărilor beneficiare.

(2) Pentru a sprijini acțiunea externă a UE și a permite ca BEI să finanțeze investiții în afara UE fără a afecta calitatea creditului BEI, majoritatea operațiunilor sale derulate în regiunile externe au beneficiat de o garanție bugetară a UE, administrată de Comisie.

(3) Cel mai recent, garanția UE a fost stabilită pentru perioada 2007-2011 prin Decizia nr. 633/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de acordare a unei garanții comunitare Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Comunității[7].

(4) Fondul de garantare pentru acțiuni externe („Fondul de garantare”"), instituit prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009[8] al Consiliului asigură o rezervă de lichidități pentru bugetul UE în caz de pierderi rezultate din operațiuni de finanțare ale BEI sau din alte acțiuni externe ale UE.

(5) Conform Deciziei nr. 633/2009/CE, Comisia și BEI au efectuat o evaluare intermediară a finanțărilor externe ale BEI, pe baza unei evaluări externe independente, efectuate sub supravegherea unui comitet director al „înțelepților”, a unei revizuiri efectuate de un consultant extern și a evaluărilor specifice furnizate de BEI. La 12 februarie 2010, comitetul director a prezentat un raport Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și BEI, conținând concluziile și recomandările sale.

(6) Raportul comitetului director a concluzionat că garanția UE acordată BEI este un instrument puternic și eficace, cu mare influență financiară și politică și că acesta trebuie menținut în vederea acoperirii riscurilor de natură politică și suverană. Au fost propuse anumite modificări ale Deciziei nr. 633/2009/CE, pentru a garanta o valoare adăugată și o eficacitate de cel mai înalt nivel a operațiunilor externe ale BEI.

(7) Sumele acoperite de garanția UE în fiecare regiune trebuie să reprezinte în continuare plafoane de finanțare ale BEI în temeiul garanției UE și nu obiective pe care BEI trebuie să le atingă.

(8) Pe lângă plafoanele regionale, mandatul opțional de 2 000 000 000 de euro trebuie activat și alocat drept portofoliu de sprijin pentru operațiunile de finanțare ale BEI în ceea ce privește măsurile de atenuare și de adaptare referitoare la schimbările climatice în toate regiunile aflate sub acoperirea mandatului. Datorită competenței și resurselor sale, BEI poate contribui – în strânsă cooperare cu Comisia – la sprijinirea autorităților publice și a sectorului privat în privința combaterii schimbărilor climatice și a folosirii cât mai judicioase a resurselor financiare disponibile. Pentru proiectele de atenuare și de adaptare, resursele BEI trebuie completate, atunci când este posibil, cu fonduri concesionale disponibilizate conform din bugetul UE, prin intermediul îmbinării eficace și coerente a granturilor și împrumuturilor acordate pentru finanțarea măsurilor de luptă împotriva schimbărilor climatice, în contextul asistenței externe a UE.

(9) Trebuie să existe o anumită flexibilitate în ceea ce privește alocările regionale în cadrul mandatului referitor la schimbările climatice, pentru a permite asimilarea cât mai rapidă și mai eficace a finanțărilor disponibile pe parcursul perioadei de trei ani 2011-2013. În eventualitatea că totalul operațiunilor de finanțare luate în considerare ar depăși suma disponibilă de 2 miliarde de euro, Comisia și BEI trebuie să depună toate eforturile pentru a garanta o distribuire uniformă în toate regiunile vizate, bazată pe prioritățile stabilite pentru ajutorul extern în cadrul mandatului general.

(10) În plus, în urma evaluării s-a constatat că, deși operațiunile BEI efectuate în cursul perioadei acoperite de evaluare (2000-2009) au fost în general conforme cu politicile externe ale UE, legătura dintre obiectivele de politică ale UE și implementarea lor operațională de către BEI trebuie întărită și trebuie făcută mai explicită și mai structurată.

(11) În vederea ameliorării coerenței mandatului, a direcționării și mai precise a activității de finanțare externă a BEI înspre sprijinirea politicilor UE și a garantării unui profit maxim beneficiarilor, prezenta decizie trebuie să stabilească obiective orizontale de înalt nivel în cadrul mandatului referitor la operațiunile de finanțare ale BEI din toate țările eligibile, bazându-se pe atuurile comparative ale BEI în domeniile în care aceasta a obținut deja succese indiscutabile. În toate regiunile vizate de prezenta decizie, BEI trebuie prin urmare să finanțeze proiecte în domeniile atenuării și adaptării în materie de schimbări climatice, infrastructurii sociale și economice [în special în ceea ce privește transportul, energia (inclusiv energia regenerabilă), securitatea energetică, infrastructura de mediu (inclusiv apa și canalizarea), precum și tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) și dezvoltării sectorului privat local, în mod particular în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). În aceste domenii, integrarea regională între țările partenere, în special integrarea economică între țările în fază de preaderare, țările vecine și UE, trebuie să constituie un obiectiv subiacent pentru operațiunile de finanțare ale BEI.

(12) În plus, operațiunile de finanțare ale BEI trebuie să contribuie la principiile directoare generale ale acțiunii externe a UE, potrivit dispozițiilor articolului 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, de promovare și consolidare a democrației și a statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și la implementarea acordurilor internaționale în materie de mediu la care UE este parte semnatară. În special în ceea ce privește țările în curs de dezvoltare[9], operațiunile de finanțare ale BEI trebuie să sprijine: dezvoltarea economică, socială și de mediu durabilă a acestor țări, mai ales a celor mai dezavantajate dintre acestea; integrarea lor armonioasă și progresivă în economia mondială; campania de combatere a sărăciei; precum și garantarea respectării obiectivelor convenite de UE în contextul relațiilor sale cu Organizația Națiunilor Unite și cu alte organizații internaționale competente. BEI trebuie să dezvolte treptat mijloace adecvate pentru a răspunde în mod corespunzător acestor cerințe.

(13) În temeiul prezentei decizii, BEI trebuie să-și accentueze orientarea spre dezvoltare, în strânsă coordonare cu Comisia și conform principiilor consensului european privind dezvoltarea. Această orientare trebuie implementată prin câteva măsuri concrete, în mod particular prin întărirea capacității sale de a evalua aspectele sociale și de dezvoltare ale proiectelor, inclusiv drepturile omului și riscurile legate de conflicte și prin încurajarea consultărilor la nivel local. În plus, BEI trebuie să pună un mai mare accent pe domeniile în care posedă competențe solide, dobândite în cadrul operațiunilor de finanțare realizate pe teritoriul UE și care vor favoriza dezvoltarea țării în cauză, cum ar fi infrastructura de mediu (inclusiv apa și canalizarea), transportul sustenabil și măsurile de atenuare în materie de schimbări climatice, în mod particular în ceea ce privește energia regenerabilă. BEI trebuie de asemenea să-și intensifice progresiv activitatea în sprijinul sănătății și al educației, precum și al măsurilor de adaptare la schimbările climatice, cooperând cu alte instituții financiare internaționale (IFI) și instituții financiare bilaterale europene (IFBE), acolo unde este cazul. Acest lucru va necesita accesul la resurse concesionale și o creștere progresivă a resurselor umane consacrate activităților externe ale BEI. Activitatea BEI trebuie de asemenea să fie complementară obiectivelor și priorităților UE referitoare la consolidarea instituțiilor și reformele sectoriale. În sfârșit, BEI trebuie să definească un set de indicatori de performanță care să evalueze acele aspecte ale proiectelor legate de dezvoltare și rezultatele acestora.

(14) Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care este în același timp vicepreședinte al Comisiei pentru relații externe, a fost creată cu scopul de a mări impactul și coerența relațiilor externe ale UE. Un nou Serviciu european pentru acțiune externă (SEAE) va fi creat sub autoritatea Înaltului Reprezentant. În ultimii ani s-a înregistrat de asemenea o lărgire și o întărire a politicilor de relații externe ale UE. Acesta a fost în special cazul strategiei de preaderare, al politicii europene de vecinătate, al strategiei UE pentru Asia Centrală, al parteneriatelor reînnoite cu America Latină și Asia de Sud-Est și al parteneriatelor strategice ale Uniunii Europene cu Rusia, China și India. Acesta a fost, de asemenea, cazul politicilor de dezvoltare ale UE, care au fost în prezent extinse pentru a include toate țările în curs de dezvoltare. Începând cu 2007, relațiile externe ale UE au fost sprijinite prin noi instrumente financiare, cum ar fi Instrumentul pentru asistența de preaderare (IPA), Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP), Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) și Instrumentul pentru stabilitate.

(15) Activitatea BEI în țările în fază de preaderare trebuie să se desfășoare în cadrul stabilit prin parteneriatele pentru aderare și parteneriatele europene care definesc prioritățile pentru fiecare țară în parte și pentru Kosovo – prin Rezoluția 1244 (1999) a Consiliului de securitate al Națiunilor Unite, în vederea realizării de progrese pe calea apropierii de UE și care oferă un cadru pentru asistența UE. Procesul de stabilizare și asociere (PSA) reprezintă cadrul politic al UE pentru Balcanii de Vest. Acesta se bazează pe un parteneriat progresiv, în cadrul căruia Uniunea Europeană oferă concesii comerciale, asistență economică și financiară și relații contractuale prin intermediul Acordurilor de stabilizare și asociere (ASA). Asistența financiară de preaderare, acordată prin intermediul IPA, permite candidaților și candidaților potențiali să se pregătească în perspectiva obligațiilor și a provocărilor impuse de aderarea la UE. Această asistență vine în sprijinul procesului de reformă, inclusiv al pregătirilor în vederea aderării. Ea pune accentul pe consolidarea instituțiilor, alinierea la acquis-ul comunitar și pregătirea în vederea implementării politicilor și instrumentelor UE.

(16) Activitatea BEI în țările vecine trebuie să se desfășoare în cadrul politicii europene de vecinătate, în temeiul căreia UE vizează dezvoltarea unor relații speciale cu țările vecine, în vederea stabilirii unei zone de prosperitate și de bună vecinătate, fondate pe valorile UE și caracterizate prin relații pașnice și apropiate bazate pe cooperare. Pentru atingerea acestor obiective, UE și partenerii săi implementează planuri de acțiune bilaterale elaborate de comun acord, definind un set de priorități care privesc în principal chestiuni de politică și de securitate, aspecte economice și comerciale, preocupări de mediu și integrarea rețelelor de transport și de energie. Uniunea pentru Mediterana, Parteneriatul estic și Sinergia Mării Negre sunt inițiative regionale și multilaterale complementare politicii europene de vecinătate, care au ca scop încurajarea cooperării dintre UE și respectivul grup de țări partenere vecine, care se confruntă cu provocări comune și/sau împart un spațiu geografic comun. Uniunea pentru Mediterana sprijină ameliorarea dezvoltării socio-economice, solidaritatea, integrarea regională, dezvoltarea durabilă și consolidarea cunoștințelor, subliniind nevoia de a spori cooperarea financiară în sprijinul proiectelor regionale și transnaționale. Parteneriatul estic vizează crearea condițiilor necesare pentru accelerarea asocierii politice și promovarea integrării economice dintre UE și țările partenere din Est. Federația Rusă și UE sunt angajate într-un amplu parteneriat strategic, diferit de Politica europeană de vecinătate și concretizat prin Spații comune și Foi de parcurs. Acesta este completat la nivel multilateral de către Dimensiunea nordică, care oferă un cadru pentru cooperarea dintre UE, Rusia, Norvegia și Islanda.

(17) Activitatea BEI în America Latină trebuie să se înscrie în cadrul parteneriatului strategic UE-America Latină-Caraibe. Așa cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din septembrie 2009, intitulată „Uniunea Europeană și America Latină: un parteneriat între actori globali”[10], prioritățile UE din domeniul cooperării cu America Latină sunt promovarea integrării regionale și eradicarea sărăciei și a inegalităților sociale, în vederea promovării unei dezvoltări economice și sociale durabile. Aceste obiective politice trebuie încurajate, luând în considerare nivelul de dezvoltare diferit al țărilor din America Latină. Trebuie urmărit dialogul bilateral în domeniile de interes comun pentru UE și America Latină, cum ar fi mediul, schimbările climatice, reducerea riscului de catastrofe naturale și energia, știința, cercetarea, învățământul superior, tehnologia și inovația.

(18) BEI trebuie să fie activă în Asia, atât în economiile emergente dinamice, cât și în țările mai puțin prospere. În această regiune diversificată, UE aprofundează parteneriatele sale strategice cu China și India și negocierile progresează în ceea ce privește noi parteneriate și acorduri de parteneriat și de liber schimb cu țările din Asia de Sud-Est. În același timp, cooperarea în materie de dezvoltare rămâne un punct central pe agenda UE; strategia de dezvoltare a UE pentru regiunea asiatică vizează eradicarea sărăciei prin sprijinirea creșterii economice sustenabile și diversificate, promovarea unui mediu propice și a unor condiții favorabile comerțului și integrării în regiune, ameliorarea guvernanței, sporirea stabilității politice și sociale și sprijinirea atingerii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului din 2015. Se instituie, de comun acord, politici care vizează abordarea provocărilor comune, cum ar fi schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, securitatea și stabilitatea, guvernanța și drepturile omului, precum și prevenirea și capacitatea de răspuns în materie de catastrofe naturale și umane.

(19) Strategia UE pentru un nou parteneriat cu Asia Centrală, adoptată de Consiliul European în iunie 2007, a întărit dialogul regional și bilateral și cooperarea UE cu țările din Asia Centrală în ceea ce privește chestiunile majore cu care se confruntă regiunea, cum ar fi reducerea sărăciei, dezvoltarea durabilă și stabilitatea. Implementarea strategiei a condus la obținerea de progrese importante în domeniile drepturilor omului, al statului de drept, al democrației și bunei guvernanțe, al educației, dezvoltării economice, investițiilor și comerțului, al energiei, transportului și politicilor de mediu.

(20) Activitatea BEI în Africa de Sud trebuie să se desfășoare în cadrul documentului strategic de țară UE-Africa de Sud ( EU-South Africa Country Strategy Paper ). Domeniile prioritare identificate în documentul strategic sunt crearea de locuri de muncă și dezvoltarea capacității în materie de prestare de servicii și coeziune socială. Activitățile BEI în Africa de Sud s-au desfășurat la un înalt nivel de complementaritate cu programul de cooperare pentru dezvoltare al Comisiei, în special datorită accentului pus de BEI pe sprijinirea sectorului privat și a investițiilor în extinderea infrastructurii și a serviciilor sociale (construcția de locuințe, electricitatea și infrastructurile municipale). Evaluarea intermediară a documentului strategic de țară pentru Africa de Sud propune intensificarea acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice, prin activități de sprijinire a creării de locuri de muncă „verzi”.

(21) În vederea sporirii coerenței sprijinului global al Uniunii Europene în favoarea regiunilor în cauză, trebuie căutate posibilități de combinare a finanțării BEI cu resursele bugetare ale UE, atunci când este necesar, de exemplu sub formă de garanții, capital de risc și subvenții la dobândă, cofinanțarea investițiilor, alături de asistența tehnică pentru pregătirea și implementarea proiectelor, prin intermediul IPA, IEVP, ICD, IEDDO și al Instrumentului pentru stabilitate.

(22) La toate nivelurile, de la planificarea strategică în amonte, la dezvoltarea proiectelor în aval, trebuie garantat faptul că operațiunile de finanțare externă ale BEI respectă și vin în sprijinul politicilor de relații externe ale UE precum și al obiectivelor de nivel înalt stabilite în această decizie. În vederea sporirii coerenței acțiunilor externe ale UE, trebuie intensificat dialogul dintre Comisie, SEAE și BEI privind politica și strategia. În același scop, între Comisie și BEI trebuie să existe o cooperare sporită și un schimb mutual de informații într-un stadiu timpuriu la nivel operațional. Este deosebit de important să existe un schimb de opinii într-un stadiu timpuriu între BEI, Comisie și SEAE, atunci când este cazul, în cadrul procesului de elaborare a documentelor de programare, pentru a crea un maximum de sinergie între activitățile BEI și activitățile desfășurate de Comisie.

(23) Măsurile concrete de asigurare a unei legături între obiectivele generale ale mandatului și implementarea lor vor fi stabilite în orientările operaționale regionale elaborate de Comisie în colaborare cu BEI, prin consultarea cu SEAE în chestiuni de politică, atunci când este cazul. Aceste orientări trebuie să aibă ca punct de plecare cadrul politic extins al UE pentru fiecare regiune și să reflecte strategiile de țară ale UE; ele trebuie să aibă ca obiectiv garantarea complementarității finanțării BEI cu politicile de asistență, programele și instrumentele de asistență corespunzătoare ale UE în diferitele regiuni. Orientările trebuie prezentate Parlamentului European și Consiliului în cadrul exercițiului anual de raportare al Comisiei privind mandatul extern al BEI.

(24) BEI trebuie să elaboreze, prin consultare cu Comisia, un program multianual orientativ al volumului planificat de semnături pentru operațiunile de finanțare ale BEI, astfel încât să se asigure o planificare bugetară corespunzătoare pentru provizionarea Fondului de garantare. Comisia trebuie să țină seama de această planificare în programarea sa bugetară regulată transmisă autorității bugetare.

(25) Comisia trebuie să studieze dezvoltarea unei „platforme a UE pentru cooperare și dezvoltare” în vederea optimizării funcționării mecanismului de combinare a granturilor și a împrumuturilor în regiunile externe. În cadrul reflecțiilor sale, Comisia trebuie să consulte atât BEI, cât și alte instituții financiare multilaterale sau bilaterale europene. Această platformă ar continua să promoveze acorduri de încredere reciprocă, bazate pe avantajul comparativ al diferitelor instituții și respectând rolul și prerogativele instituțiilor UE în implementarea bugetului UE și a împrumuturilor BEI.

(26) BEI trebuie încurajată să-și amplifice operațiunile în afara UE, fără a recurge la garanția UE, pentru a sprijini obiectivele de politică externă ale UE – în mod particular în țările în fază de preaderare, în țările vecine și în țări cu calificativ investment grade din alte regiuni, dar și în țări cu calificativ sub-investment grade, atunci când BEI dispune de garanții adecvate din partea unor terți. Prin consultare cu Comisia, BEI trebuie să elaboreze o politică de reglementare a deciziei de alocare a proiectelor fie mandatului din cadrul garanției UE, fie operațiunilor de finanțare pe risc propriu al BEI. Această politică trebuie să ia în mod special în considerare bonitatea țărilor și a proiectelor în cauză.

(27) BEI trebuie să ofere o gamă tot mai largă de instrumente de finanțare noi și inovatoare, punând în principal accentul pe dezvoltarea instrumentelor de garantare. În plus, BEI trebuie încurajată să ofere împrumuturi în moneda locală și să emită obligațiuni pe piețele locale, cu condiția ca țările partenere să instituie reformele structurale necesare, în special în sectorul financiar, precum și alte măsuri vizând facilitarea activității BEI.

(28) Pentru ca Banca să poată satisface exigențele mandatului în toate regiunile și subregiunile vizate, un număr suficient de resurse umane și financiare vor trebui consacrate activităților externe ale BEI. Acest fapt presupune în principal să se dispună de suficiente capacități pentru a sprijini obiectivele de cooperare în materie de dezvoltare ale UE, pentru a acorda o mai mare atenție evaluării ex-ante a anumitor aspecte ale activităților sale (sociale, de mediu și de dezvoltare) și pentru a asigura o monitorizare eficace a proiectelor, pe parcursul procesului de implementare a acestora.

(29) În cadrul operațiunilor sale de finanțare din afara Uniunii Europene care intră sub incidența prezentei decizii, BEI trebuie să depună eforturi pentru a intensifica în continuare coordonarea și cooperarea cu IFI și cu IFBE, atunci când este necesar, incluzând, după caz, cooperarea în ceea ce privește condițiile sectoriale și adoptarea reciprocă a procedurilor, utilizarea cofinanțării mixte și a participarea la inițiative la scară mondială, precum cele care promovează coordonarea și eficiența ajutorului. Eforturile menționate mai sus trebuie să se bazeze pe reciprocitatea dintre BEI și celelalte instituții, iar implementarea lor eficace necesită un efort echivalent din partea BEI și a celorlalte instituții financiare. În particular, modalitățile de implementare a finanțărilor BEI în țările vizate de acordurile de parteneriat și de vecinătate din Est, în Asia Centrală și în Turcia sunt stabilite în memorandumuri de înțelegere tripartite încheiate între Comisie, BEI și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

(30) BEI trebuie să-și consolideze procedura de raportare și de transmitere a informațiilor către Comisie, pentru a permite Comisiei să optimizeze raportul anual prezentat Parlamentului European și Consiliului referitor la operațiunile de finanțare ale BEI realizate în temeiul prezentei decizii. Raportul trebuie să evalueze în principal conformitatea operațiunilor financiare ale BEI cu prezenta decizie, ținând cont de orientările operaționale și să includă secțiuni referitoare la valoarea adăugată corespunzătoare politicilor UE și secțiuni privind cooperarea cu Comisia, cu alte IFI și cu donatorii bilaterali, inclusiv cofinanțarea. Acolo unde este necesar, raportul trebuie să includă referințe la schimbări semnificative ale circumstanțelor, care ar justifica modificări ulterioare ale mandatului, înainte de încheierea perioadei.

(31) Operațiunile de finanțare ale BEI trebuie să continue să fie gestionate în conformitate cu normele și procedurile proprii ale BEI, incluzând măsurile corespunzătoare de control și măsurile de combatere a evaziunii fiscale, precum și în conformitate cu normele și procedurile relevante privind Curtea de Conturi și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1 Garanția UE

1. Uniunea Europeană acordă Băncii Europene de Investiții (BEI) o garanție bugetară a UE, pentru operațiuni realizate în afara UE („garanția UE”). Garanția UE este acordată drept garanție globală în ceea ce privește plățile neîncasate de BEI, dar care sunt datorate băncii, ca urmare a împrumuturilor și a garanțiilor la împrumuturi pentru proiecte de investiții ale BEI care sunt eligibile conform alineatului (2).

2. Sunt eligibile pentru garanția UE acele împrumuturi și garanții la împrumuturi ale BEI destinate proiectelor de investiții realizate în țări vizate de prezenta decizie, acordate în conformitate cu normele și procedurile proprii ale BEI în sprijinul obiectivelor pertinente de politică externă ale UE, atunci când finanțarea BEI a fost acordată în temeiul unui acord semnat care nici nu a expirat, nici nu a fost reziliat („operațiunile de finanțare ale BEI”).

3. Garanția UE este limitată la 65% din valoarea totală a creditelor plătite și a garanțiilor acordate în cadrul operațiunilor de finanțare ale BEI, din care se scad sumele rambursate și la care se adaugă toate sumele aferente.

4. Garanția UE acoperă operațiunile de finanțare ale BEI semnate în cursul perioadei care începe la 1 februarie 2007 și se încheie la 31 decembrie 2013. Operațiunile financiare ale BEI semnate în temeiul Deciziei 2006/1016/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind acordarea unei garanții comunitare Băncii Europene de Investiții în cazul pierderilor rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Comunității[11], al Deciziei 2008/847/CE a Consiliului din 4 noiembrie 2008 cu privire la eligibilitatea țărilor din Asia Centrală în temeiul Deciziei 2006/1016/CE privind acordarea unei garanții comunitare Băncii Europene de Investiții în cazul pierderilor rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Comunității[12] și al Deciziei nr. 633/2009/CE continuă să beneficieze de garanția UE în temeiul prezentei decizii.

5. În cazul în care, la expirarea perioadei prevăzute la alineatul (4), Parlamentul European și Consiliul nu adoptă o decizie de acordare a unei noi garanții a UE Băncii Europene de Dezvoltare pentru operațiunile sale de finanțare din afara UE, pe baza unei propuneri prezentate de Comisie în conformitate cu articolul 13, perioada respectivă se prelungește automat cu șase luni.

Articolul 2 Plafoanele mandatului

1. Plafonul maxim al operațiunilor de finanțare ale BEI acoperite de garanția UE pentru perioada 2007-2013, din care se scad sumele anulate, nu depășește 27 800 000 000 EUR. Acest plafon maxim este defalcat în două părți:

(a) un mandat general, în valoare de 25 800 000 000 EUR

(b) un mandat referitor la schimbările climatice, în valoare de 2 000 000 000 EUR

2. Mandatul general este defalcat în plafoane regionale obligatorii și sub-plafoane indicative, conform anexei I. În cadrul plafoanelor regionale, BEI trebuie să asigure în mod progresiv o distribuire echilibrată pe țări, în regiunile aflate sub acoperirea mandatului general.

3. Operațiunile de finanțare ale BEI acoperite în temeiul mandatului general sunt cele care urmăresc obiectivele enunțate la articolul 3 din prezenta decizie.

4. Mandatul referitor la schimbările climatice acoperă operațiunile de finanțare ale BEI în toate țările vizate de prezenta decizie, atunci când aceste operațiuni de finanțare sprijină obiectivul politic principal al UE de combatere a schimbărilor climatice, prin sprijinirea proiectelor destinate atenuării și adaptării în materie de schimbări climatice, contribuind la atingerea obiectivului general al Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), în mod particular prin evitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniile energiei regenerabile, eficacității energetice și transportului sustenabil, sau prin întărirea capacității de reacție la impactul negativ al schimbărilor climatice asupra țărilor, sectoarelor și comunităților vulnerabile. Mandatul referitor la schimbările climatice trebuie implementat în strânsă cooperare cu Comisia, combinând finanțarea BEI cu resursele bugetare ale UE, în cazul în care acest lucru este posibil și necesar.

5. În ceea ce privește mandatul referitor la schimbările climatice, BEI trebuie în orice caz să depună eforturi pentru a asigura o distribuire echilibrată a operațiunilor de finanțare semnate pe teritoriile regiunilor acoperite de anexa II la prezenta decizie, până la sfârșitul perioadei menționate la articolul 1 alineatul (4). În mod particular, BEI se va asigura că regiunea menționată la punctul A din anexa II nu primește mai mult de 40% din suma alocată acestui mandat, regiunea menționată la punctul B maximum 50%, regiunea menționată la punctul C maximum 30% și regiunea menționată la punctul D maximum 10%.

Articolul 3 Obiectivele mandatului general

1. Garanția UE se acordă pentru operațiuni de finanțare ale BEI care sprijină următoarele obiective generale:

(a) Atenuarea și adaptarea în domeniul schimbărilor climatice, așa cum sunt definite la articolul 2 alineatul (4).

(b) Dezvoltarea infrastructurii sociale și economice, inclusiv a infrastructurii de transport, energie,mediu și tehnologie a informației și a comunicațiilor (TIC).

(c) Dezvoltarea sectorului privat local, în particular sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

2. Integrarea regională între țările partenere, în special integrarea economică între țările în fază de preaderare, țările vecine și UE, trebuie să constituie un obiectiv subiacent pentru operațiunile de finanțare ale BEI din zonele menționate la alineatul (1).

3. BEI trebuie să își intensifice progresiv activitatea în sectoarele sociale, cum ar fi sănătatea și educația.

Articolul 4 Țări vizate

1. Lista țărilor eligibile sau potențial eligibile pentru finanțări ale BEI sub acoperirea garanției UE este prevăzută în anexa II.

2. Pentru țările menționate în anexa II și marcate cu un asterisc (*) și pentru alte țări care nu figurează în anexa II, eligibilitatea pentru finanțări ale BEI sub acoperirea garanției UE este hotărâtă de la caz la caz de către Parlamentul European și Consiliu în conformitate cu procedura legislativă ordinară..

3. Garanția UE acoperă numai operațiunile de finanțare ale BEI realizate în țări eligibile care au încheiat cu BEI un acord-cadru de stabilire a condițiilor juridice în care urmează să se realizeze operațiunile respective.

4. În cazul în care situația economică sau politică dintr-o anumită țară se dovedește extrem de îngrijorătoare, Parlamentul European și Consiliul pot decide suspendarea unei noi finanțări a BEI sub acoperirea garanției UE în țara respectivă, în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

5. Garanția UE nu acoperă operațiunile de finanțare ale BEI dintr-o anumită țară atunci când acordul privind aceste operațiuni a fost semnat după aderarea țării respective la Uniunea Europeană.

Articolul 5 Contribuția operațiunilor BEI la politicile UE

1. Comisia elaborează, împreună cu BEI, orientări operaționale regionale pentru operațiunile de finanțare ale BEI realizate în temeiul prezentei decizii. În cadrul elaborării acestor orientări, Comisia și BEI se vor consulta cu Serviciul european pentru acțiune externă (SEAE) în chestiuni de politică, atunci când este cazul. Orientările operaționale au ca scop garantarea sprijinirii politicilor UE de către operațiunile de finanțare ale BEI și au ca punct de plecare cadrul mai extins al politicii regionale a UE stabilit de Comisie și de SEAE, după caz. Orientările operaționale vor garanta, în principal, că finanțările BEI sunt complementare cu politicile, programele și instrumentele de asistență corespunzătoare ale UE din diferitele regiuni, ținând cont de rezoluțiile Parlamentului European și de deciziile și concluziile Consiliului. Comisia va informa Parlamentul European și Consiliul cu privire la orientările stabilite. În cadrul stabilit prin orientările operaționale, BEI elaborează strategii financiare corespunzătoare și garantează implementarea lor.

2. Coerența operațiunilor de finanțare ale BEI cu obiectivele de politică externă ale UE trebuie monitorizată în conformitate cu articolul 10.

3. O operațiune de finanțare a BEI nu beneficiază de acoperirea garanției UE în cazul în care Comisia emite un aviz negativ cu privire la operațiunea respectivă în cadrul procedurii prevăzute la articolul 19 din Statutul BEI.

Articolul 6 Evaluarea de către BEI a aspectelor legate de dezvoltare ale proiectelor

1. BEI examinează cu diligența necesară aspectele legate de dezvoltare ale proiectelor acoperite de garanția UE. Normele și procedurile proprii ale BEI includ prevederile necesare privind evaluarea impactului social și de mediu al proiectelor și a aspectelor legate de drepturile omului, pentru a se asigura că doar proiectele sustenabile din punct de vedere economic, financiar, al mediului și social sunt sprijinite în temeiul prezentei decizii.

Acolo unde este cazul, evaluarea determină în ce măsură capacitățile beneficiarilor finanțărilor BEI pot fi consolidate prin asistență tehnică, pe parcursul derulării proiectului.

2. Pe lângă evaluarea ex-ante a aspectelor legate de dezvoltare, pe parcursul perioadei de implementare, BEI trebuie să intensifice monitorizarea inter alia a impactului în materie de dezvoltare.

Articolul 7 Cooperarea cu Comisia și cu Serviciul european pentru acțiune externă

1. Coerența acțiunilor externe ale BEI cu obiectivele de politică externă ale UE trebuie întărită, în vederea creării unei sinergii maxime între finanțările BEI și resursele bugetare ale UE, în particular prin stabilirea orientărilor operaționale menționate la articolul 5, precum și printr-un dialog regulat și sistematic și un schimb de informații într-un stadiu timpuriu, referitor la:

(a) documentele strategice elaborate de Comisie și/sau de SEAE, după caz, cum ar fi documentele strategice de țară și de regiune, programele indicative, planurile de acțiune și documentele de preaderare;

(b) documentele de planificare strategică ale BEI și proiectele în pregătire;

(c) alte aspecte politice și operaționale.

2. Cooperarea se desfășoară în mod diferențiat pe regiuni, luând în considerare rolul BEI, precum și politicile UE în fiecare regiune.

Articolul 8 Cooperarea cu alte instituții financiare internaționale

1. Atunci când este cazul, operațiunile de finanțare ale BEI se realizează din ce în ce mai mult în cooperare cu alte instituții financiare internaționale sau instituții financiare bilaterale europene, pentru a maximiza sinergiile, cooperarea și eficiența și pentru a asigura o împărțire rezonabilă a riscurilor și condiții coerente pentru proiectul și sectorul respectiv.

2. Cooperarea menționată la alineatul (1) este facilitată prin coordonarea asigurată în special în contextul memorandumurilor de înțelegere sau în alte cadre de cooperare regională ale UE încheiate, după caz, între Comisie, BEI și principalele instituții financiare internaționale și instituții financiare bilaterale europene care operează în diferitele regiuni.

Articolul 9 Acoperirea și condițiile garanției UE

1. Pentru operațiunile de finanțare ale BEI încheiate cu un stat sau garantate de către un stat, precum și pentru alte operațiuni de finanțare ale BEI încheiate cu autorități regionale sau locale, sau cu întreprinderi sau instituții de stat și/sau controlate de stat, atunci când aceste operațiuni de finanțare ale BEI se bazează pe o evaluare corespunzătoare a riscului de credit de către BEI, ținând seama de situația riscului de credit al țării în cauză, garanția UE acoperă toate plățile neîncasate de BEI, dar datorate acesteia („garanția generală”).

2. În sensul alineatului (1), Cisiordania și Fâșia Gaza sunt reprezentate de Autoritatea Palestiniană, iar Kosovo – conform Rezoluției 1244 (1999) a Consiliului de securitate al Națiunilor Unite – este reprezentat de Misiunea Națiunilor Unite în Kosovo, sau de o administrație desemnată în orientările menționate la articolul 5 din prezenta decizie.

3. Pentru alte operațiuni de finanțare ale BEI decât cele prevăzute la alineatul (1), garanția UE acoperă toate plățile neîncasate de către BEI, dar datorate acesteia, dacă neîncasarea a fost determinată de realizarea unuia dintre riscurile politice următoare („garanția de risc politic”):

(a) netransferarea valutei;

(b) expropriere;

(c) război sau tulburări civile;

(d) denegare de dreptate în caz de încălcare a contractului.

4. Prin consultare cu Comisia, BEI elaborează o politică de alocare clară și transparentă, pentru a decide asupra sursei de finanțare a operațiunilor care sunt eligibile pentru a beneficia atât de acoperirea garanției UE cât și de finanțările pe risc propriu ale BEI.

Articolul 10 Raportare anuală și contabilitate

1. Comisia prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind operațiunile de finanțare ale BEI realizate în temeiul prezentei decizii. Raportul conține o evaluare a operațiunilor de finanțare ale BEI la nivel de proiect, sector, țară și regiune, precum și a contribuției operațiunilor de finanțare ale BEI la îndeplinirea obiectivelor strategice și a obiectivelor de politică externă ale UE. Raportul evaluează în mod particular conformitatea operațiunilor de finanțare ale BEI cu prezenta decizie, ținând cont de orientările operaționale menționate la articolul 5 și conține secțiuni consacrate valorii adăugate în perspectiva realizării obiectivelor politice ale UE, precum și cooperării cu Comisia și cu alte instituții financiare internaționale și instituții bilaterale, inclusiv cofinanțarea.

2. În sensul alineatului (1), BEI prezintă Comisiei rapoarte anuale cu privire la operațiunile de finanțare ale BEI realizate în temeiul prezentei decizii la nivel de proiect, sector, țară și regiune și la îndeplinirea obiectivelor strategice și a obiectivelor de politică externă ale UE, inclusiv cooperarea cu Comisia și cu alte instituții financiare internaționale și instituții bilaterale.

3. BEI furnizează Comisiei datele statistice, financiare și contabile despre fiecare dintre operațiunile de finanțare ale BEI care sunt necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de raportare ale Comisiei sau pentru a răspunde solicitărilor Curții de Conturi Europene, precum și un certificat de audit cu privire la valoarea contractată a operațiunilor de finanțare ale BEI.

4. Pentru nevoile contabile și de informare ale Comisiei cu privire la riscurile acoperite de garanția generală, BEI furnizează Comisiei evaluarea riscurilor băncii și informațiile referitoare la clasificarea operațiunilor de finanțare ale BEI în favoarea unor împrumutați sau debitori care beneficiază de garanție, alții decât statele.

5. BEI furnizează informațiile menționate la alineatele (2), (3) și (4) pe cheltuiala sa.

Articolul 11 Recuperarea plăților efectuate de către Comisie

1. Atunci când Comisia efectuează o plată în temeiul garanției UE, BEI procedează la recuperarea, în numele și pentru Comisie, a creanțelor pentru sumele plătite.

2. BEI și Comisia încheie un acord care stabilește dispozițiile și procedurile detaliate privind recuperarea creanțelor, cel târziu la data încheierii acordului menționat la articolul 12.

Articolul 12 Acord de garantare

BEI și Comisia încheie un acord de garantare care stabilește dispozițiile și procedurile detaliate privind garanția UE.

Articolul 13 Reexaminare

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de stabilire a garanției UE în temeiul următorului cadru financiar, dacă este cazul.

Articolul 14 Raportul final

Comisia prezintă un raport final privind aplicarea prezentei decizii până la 31 octombrie 2014.

Articolul 15 Abrogare

Decizia nr. 633/2009/CE se abrogă.

Articolul 16 Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

PLAFOANE REGIONALE ALE MANDATULUI GENERAL

A. Țări aflate în faza de preaderare: 8 700 000 000 EUR;

B. Țări vizate de politica de vecinătate și de parteneriat: 12 400 000 000 EUR;

defalcat în următoarele subplafoane indicative:

(i) Țările mediteraneene: 8 700 000 000 EUR;

(ii) Europa de Est, Caucazul de Sud și Rusia: 3 700 000 000 EUR;

C. Asia și America Latină: 3 800 000 000 EUR;

defalcat în următoarele subplafoane indicative:

(i) America Latină: 2 800 000 000 EUR;

(ii) Asia (inclusiv Asia Centrală): 1 000 000 000 EUR;

D. Republica Africa de Sud: 900 000 000 EUR.

În cadrul plafoanelor regionale ale mandatului general, organismele de conducere ale BEI pot decide să realoce o sumă de până la 10 % din plafonul regional subplafoanelor regionale indicative.

ANEXA II

REGIUNI ȘI ȚĂRI ELIGIBILE SAU POTENȚIAL ELIGIBILE

A. Țări aflate în faza de preaderare

1. Țări candidate

Croația, Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

2. Țări potențial candidate

Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Kosovo în baza Rezoluției 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, Islanda.

B. Țări vizate de politica de vecinătate și de parteneriat

1. Țări mediteraneene

Algeria, Egipt, Cisiordania și Fâșia Gaza, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Siria, Tunisia.

2. Europa de Est, Caucazul de Sud și Rusia

Europa de Est: Republica Moldova, Ucraina, Belarus;

Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Georgia;

Rusia.

C. Asia și America Latină

1. America Latină

Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba (*), Ecuador, El Salvador, Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay, Venezuela.

2. Asia

Asia (cu excepția Asiei Centrale): Afganistan (*), Bangladesh, Bhutan (*), Brunei, Cambodgia, China (inclusiv Regiunile Administrative Speciale Hong Kong și Macao), India, Indonezia, Irak, Coreea de Sud, Laos, Malaysia, Maldive, Mongolia, Nepal, Pakistan, Filipine, Singapore, Sri Lanka, Taiwan (*), Thailanda, Vietnam, Yemen.

Asia Centrală: Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan.

D. Africa de Sud : Republica Africa de Sud.

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. TITLUL PROPUNERII

Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara UE.

2. CADRU ABM / ABB (GESTIONAREA/STABILIREA BUGETULUI PE ACTIVITățI)

Domeniul (domeniile) de politică în cauză și activitatea (activitățile) asociată (asociate):

Domeniul de politică: Afaceri economice și financiare

Activitatea ABB: Operațiuni și instrumente financiare

3. LINII BUGETARE

3.1. Linii bugetare [linii operaționale și linii conexe de asistență tehnică și administrativă (foste linii BA)], inclusiv titlurile acestora

01 04 01 06 – „Garanția CE pentru împrumuturi acordate de BEI unor țări terțe”

01 04 0114 – „Provizionarea Fondului de garantare”

3.2. Durata acțiunii și a implicațiilor financiare

Împrumuturile și garanțiile BEI aflate sub acoperirea garanției UE („operațiunile de finanțare ale BEI”) pot fi semnate de BEI din 2007 până în 2013. Este prevăzută o extindere a acestei perioade cu șase luni, în cazul în care, până la sfârșitul lui 2013, Parlamentul European și Consiliul nu adoptă o decizie de acordare a unei noi garanții a UE pentru operațiunile de finanțare ale BEI din afara UE. Durata totală și implicațiile financiare ale acțiunii vor fi însă determinate de scadența operațiunilor de finanțare semnate de BEI. Așa cum este prevăzut în acordul de garantare încheiat între Comisie și BEI, plata operațiunilor semnate trebuie să aibă loc în termen de șapte ani de la încheierea mandatului.

3.3. Caracteristici bugetare

Linia bugetară | Natura cheltuielilor | Nouă | Contribuție AELS | Contribuție țări candidate | Rubrica PF |

01 04 01 06 01 04 01 14 | CD[13] CD[14] | NU NU | NU NU | NU NU | 4 4 |

4. SINTEZA RESURSELOR

4.1. Resurse financiare

4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) și a creditelor de plată (CP)

- 01 04 01 06 – „Garanția CE pentru împrumuturi acordate de BEI unor țări terțe”

Linia bugetară („p.m.”) corespunzătoare garanției bugetare pentru împrumuturile acordate de BEI unor țări terțe va fi activată doar în cazul unei executări efective a garanției care nu poate fi integral acoperită de Fondul de garantare.

- 01 04 01 14 – „Provizionarea Fondului de garantare”

Fondul de garantare pentru acțiuni externe trebuie să fie provizionat în conformitate cu Regulamentul privind Fondul de garantare[15]. Conform acestui regulament, împrumuturile sunt provizionate în funcție de suma contractată înregistrată la sfârșitul anului. Suma provizionului se calculează la începutul anului „n” ca diferență dintre suma țintă (9% din valoarea contractată) și activele nete ale fondului la finalul anului „n-1”. Această sumă se introduce în anul „n” la bugetul preliminar pentru „n+1” și se plătește efectiv printr-o singură tranzacție la începutul anului „n+1” din linia bugetară 01 04 01 12.

Tabelul de mai jos sintetizează resursele bugetare estimate necesare pentru alimentarea Fondului de garantare între 2007 și 2013. Datele referitoare la 2007-2010 reprezintă execuția bugetară efectivă. Calculele se bazează pe mandatul de împrumut propus al BEI, în valoare de 27,8 miliarde de euro între 2007 și 2013, din care 2 miliarde de euro sunt destinate mandatului opțional.

Trebuie menționat că Fondul de garantare acoperă și asistența macrofinanciară și împrumuturile Euratom care nu intră sub incidența deciziei propuse. Prin urmare, necesitățile bugetare țin cont atât de operațiunile semnate existente, cât și de potențiale noi operațiuni în temeiul acestor două activități.

- Necesitățile anticipate de provizionare a Fondului de garantare în 2012-2013 se bazează pe volumele de semnături și de plăți estimate de BEI. Trebuie menționat că aceste date anuale vor înregistra variații în funcție de ritmul efectiv al semnăturilor, plăților și rambursărilor împrumuturilor. Previziunile iau în considerare impactul mandatului opțional de 2 miliarde de euro asupra provizionării Fondului de garantare. Pe baza ratei de provizionare de 9%, impactul financiar al alocării sumei de 2 miliarde EUR pentru provizionarea fondului se va ridica la maximum 180 de milioane EUR în perioada 2012-2020, plecând de la premiza că împrumuturile corespunzătoare sunt plătite în întregime.

Suma de 1,4 miliarde EUR a fost rezervată în programarea financiară a rubricii 4 cu o repartiție uniformă de 200 de milioane EUR pe an. Suma totală programată de 1,4 miliarde EUR este menținută cu titlu de „necesități bugetare maxime”. Suma anuală de 200 de milioane EUR prevăzută inițial ar putea fi depășită în 2010 și 2013, ținând cont de evoluția volumelor de plăți, precum și de evoluțiile negative, de exemplu acumularea de neplăți[16] și evaluarea nefavorabilă a activelor[17], pentru a face față situațiilor extreme, așa cum se indică în tabelul de mai jos („Necesități bugetare maxime”).

Necesitățile bugetare estimate pe baza provizionărilor „normale” și excepționale ale Fondului de garantare sunt detaliate în tabelul de mai jos (cifre reale pentru 2007-2011).

Cheltuieli operaționale[18] |

Credite de angajament (CA) | 8.1. | a | 138,9 | 326,0 | 271,0 |

Credite de plată (CP) | b | 138,9 | 326,0 | 271,0 |

Cheltuieli administrative incluse în suma de referință[19] |

Asistență tehnică și administrativă – ATA (CND) | 8.2.4. | c |

SUMA TOTALĂ DE REFERINȚĂ |

Credite de angajament | a+c | 138,9 | 326,0 | 271,0 |

Credite de plată | b+c | 138,9 | 326,,0 | 271,0 |

Cheltuieli administrative neincluse în suma de referință[20] |

Resurse umane și cheltuieli conexe (CND) | 8.2.5. | d | 0,9 | 0,9 | 0,9 |

Costuri administrative, altele decât resursele umane și costurile conexe (CND) | 8.2.6. | e | 0,9 | 0,9 | 0,9 |

Costul financiar indicativ total al acțiunii |

TOTAL CA, inclusiv costul resurselor umane | a+c+d+e | 139,8 | 326,9 | 271,9 |

TOTAL CP, inclusiv costul resurselor umane | b+c+d+e | 139,8 | 326,9 | 271,9 |

Detalii privind cofinanțarea

Nu se prevede nicio cofinanțare.

4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară

Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă.

4.1.3. Implicațiile financiare asupra veniturilor

Propunerea are implicații financiare – efectul asupra veniturilor este următorul:

Dacă Fondul de garantare depășește suma țintă, excedentul se varsă la bugetul general.

4.2. Resurse umane în echivalent normă întreagă (ENI) (inclusiv funcționari, personal temporar și extern) - a se vedea detaliile de la punctul 8.2.1.

Necesar anual | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

Număr total de resurse umane | 7 | 7 | 7 | 7 |

5. CARACTERISTICI ȘI OBIECTIVE

5.1. Obiective de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Conform Deciziei nr. 633/2009 a Parlamentului European și a Consiliului, garanția UE acoperă operațiunile de finanțare ale BEI semnate în intervalul 1 februarie 2007 – 31 octombrie 2011. Prin urmare, este necesară prezentarea unei propuneri pentru o nouă decizie, dacă UE dorește să acorde în continuare o garanție pentru operațiunile de finanțare ale BEI realizate în sprijinul obiectivelor politice ale UE, până la 31 decembrie 2013.

5.2. Valoarea adăugată a implicării UE, coerența propunerii cu alte instrumente financiare și eventuala sinergie

Operațiunile de finanțare ale BEI în afara UE sunt un instrument foarte vizibil și eficace de sprijinire a acțiunilor externe ale UE. Principalele avantaje ale intervenției BEI în aceste țări se referă la transferul expertizei către promotorii de proiecte și aplicarea standardelor UE privind mediul și achizițiile publice la proiectele finanțate. Pe lângă avantajele enumerate mai sus, BEI transferă în totalitate beneficiarilor finali avantajele financiare rezultând din garanția UE și costurile de finanțare atractive ale BEI, sub formă de rate competitive ale dobânzilor.

Mandatul acoperit de garanția UE asigură suportul politic și financiar necesar al UE pentru țările și proiectele care, în mod normal, nu s-ar încadra în liniile directoare generale și criteriile BEI.

Operațiunile de finanțare ale BEI vor completa activitățile desfășurate în cadrul noilor instrumente de asistență externă. Pentru a crește în continuare sprijinul acordat politicilor externe ale UE în fiecare regiune specifică, se vor consolida legăturile dintre prioritățile BEI și politicile UE. Acest lucru se va realiza printr-un cadru mai puternic de dialog și cooperare între BEI și Comisie în definirea politicilor regionale, a strategiilor de țară și la nivel de proiect. Operațiunile de finanțare ale BEI pot fi combinate în mod util cu resursele bugetare ale UE sub formă de acordări de granturi și capital de risc, alături de asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor și implementarea sau consolidarea cadrului juridic și de reglementare.

5.3. Obiective, rezultate preconizate și indicatori aferenți acestora care fac obiectul propunerii în cadrul gestionării pe activități (ABM)

Obiectivul principal al propunerii este promovarea în continuare a contribuției BEI la îndeplinirea obiectivelor de politică ale UE prin finanțarea proiectelor de investiții. Obiectivele de urmărit în cadrul mandatului de către operațiunile de finanțare ale BEI sunt detaliate în propunerea legislativă.

Realizarea obiectivelor va fi măsurată prin volumul operațiunilor de finanțare ale BEI pe regiuni și sectoare, precum și prin volumul operațiunilor de finanțare ale BEI cofinanțate cu alte IFI și/sau programe ale Comisiei; se vor utiliza și alți indicatori, în contextul evaluărilor ex-ante și ex-post ale operațiunilor de finanțare ale BEI.

5.4. Modalități de punere în aplicare (cu titlu indicativ)

Gestionarea în comun cu organizații internaționale.

Observații:

Conform dispozițiilor în vigoare, propunerea prevede ca BEI să finanțeze proiectele de investiții conform propriilor norme și proceduri. Comisia răspunde de gestionarea garanției UE. BEI și Comisia încheie un acord de garantare care stabilește dispozițiile și procedurile detaliate de implementare a deciziei propuse.

6. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

6.1. Sistem de monitorizare

Operațiunile de finanțare ale BEI sub acoperirea garanției UE vor fi gestionate de BEI în conformitate cu propriile sale norme și proceduri, inclusiv măsuri corespunzătoare de audit, control și monitorizare. Conform prevederilor din Statutul BEI, Comitetul de audit al BEI, sprijinit de auditori externi, răspunde de verificarea regularității operațiunilor și a contabilității BEI. Conturile BEI sunt aprobate anual de Consiliul guvernatorilor.

În plus, Consiliul de administrație al BEI, în care Comisia este reprezentată de un administrator și un supleant, aprobă fiecare operațiune de finanțare a BEI și monitorizează administrarea BEI în conformitate cu Statutul ei și cu directivele generale stabilite de Consiliul guvernatorilor.

Acordul tripartit existent între Comisie, Curtea de Conturi și BEI din octombrie 2003, reînnoit pentru o nouă perioadă de patru ani în 2007, detaliază normele conform cărora Curtea de Conturi trebuie să efectueze auditurile asupra operațiunilor de finanțare ale BEI acoperite de garanția UE.

Conform articolului 10 din propunere, Comisia raportează în fiecare an Parlamentului European și Consiliului cu privire la operațiunile de finanțare ale BEI realizate în temeiul mandatului, pe baza rapoartelor anuale elaborate de BEI.

În plus, BEI furnizează Comisiei datele statistice, financiare și contabile despre fiecare dintre operațiunile de finanțare ale BEI care sunt necesare pentru îndeplinirea obligațiile de raportare ale Comisiei sau pentru a răspunde cererilor Curții de Conturi Europene, precum și un certificat de audit cu privire la valoarea contractată a operațiunilor de finanțare ale BEI.

6.2. Evaluare

6.2.1. Evaluare ex-ante

Conform Deciziei nr. 633/2009/CE, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport intermediar, pe baza unei evaluări externe. Evaluarea a fost supravegheată și condusă de către un comitet director format din mai mulți „înțelepți” numiți de către Consiliul guvernatorilor BEI, un reprezentant al BEI și un reprezentant al Comisiei. Evaluarea externă a fost de asemenea transmisă Parlamentului European și Consiliului. Concluziile evaluării intermediare furnizează baza pentru elementele principale ale prezentei propuneri.

Mai mult, raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la activitățile de acordare și luare de împrumut ale Uniunii Europene în 2008 [COM(2010) 69] include o evaluare a garanției actuale a UE acordată operațiunilor BEI din afara UE. Raportul Comisiei către autoritatea bugetară privind garanțiile acoperite de la bugetul general - Situația la 31 decembrie 2008 [COM(2009) 398] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat acestuia [SEC(2009) 1063] sunt, de asemenea, relevante în acest context.

6.2.2. Măsuri luate în urma unei evaluări interimare/ ex-post (lecții învățate din experiențe anterioare similare)

Concluziile raportului de evaluare sunt sintetizate și analizate în raportul Comisiei privind evaluarea intermediară care însoțește prezenta propunere[21].

6.2.3. Condițiile și frecvența evaluărilor viitoare

Până la 31 octombrie 2014, Comisia va elabora un raport final cu privire la implementarea mandatului extern al BEI.

7. MăSURI ANTIFRAUDă

Principala responsabilitate pentru adoptarea de măsuri antifraudă revine BEI, în special prin aplicarea, în cadrul operațiunilor finanțate, a „Politicilor BEI de prevenire și luptă împotriva corupției, fraudei, concertării, coerciției, spălării banilor și finanțării terorismului în activitățile Băncii Europene de Investiții”, politici adoptate în aprilie 2008.

Normele și procedurile BEI, includ, pe lângă dispozițiile detaliate de luptă împotriva fraudei și corupției, competența OLAF de a efectua anchete interne. În special, în iulie 2004, Consiliul guvernatorilor BEI a aprobat o decizie „privind condițiile și modalitățile efectuării anchetelor interne de luptă împotriva fraudei, corupției și a activităților ilegale care prejudiciază interesele financiare ale Comunității”.

8. DETALII PRIVIND RESURSELE

8.1. Obiectivele propunerii din punctul de vedere al costurilor financiare

Costurile se bazează pe o estimare a fluxurilor financiare rezultate din executarea mandatului (volumul semnăturilor și al plăților), ținând cont de mecanismul de uniformizare care se aplică în cazul excepțional în care neplățile depășesc suma de 100 de milioane EUR pe an. Sunt dificil de estimat neplățile potențiale. Rapoartele semestriale ale Comisiei privind garanțiile acoperite de la buget permit însă luarea în calcul a riscurilor maxime acoperite de la buget [cf. Raportul COM(2009) 398 și documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2009) 1063].

(milioane EUR)

2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

Funcționari sau agenți temporari[22] (XX 01 01) | A*/AD | 4 | 4 | 4 | 4 |

B*, C*/AST | 3 | 3 | 3 | 3 |

Personal finanțat[23] prin articolul XX 01 02 |

Alte tipuri de personal[24] finanțat prin articolul XX 01 04/05 |

TOTAL | 7 | 7 | 7 |

8.2.2. Descrierea sarcinilor care decurg din acțiune

Principalele sarcini care decurg din gestionarea garanției UE sunt următoarele:

- Elaborarea propunerilor legislative și a acordurilor de garantare;

- Gestionarea procedurii de aprobare;

- Administrarea procedurii bugetare anuale;

- Raportare anuală către Consiliu și Parlament;

- Gestionarea cererilor de executare a garanției;

- Monitorizarea gestionării Fondului de garantare;

- Contabilitate;

- Relațiile cu Curtea de Conturi , Parlamentul și Consiliul.

8.2.3. Originea resurselor umane (statutare)

( Posturi alocate în prezent pentru gestionarea programului, care urmează să fie înlocuite sau prelungite

8.2.4. Alte cheltuieli administrative incluse în suma de referință ( XX 01 04/05 – Cheltuieli de gestiune administrativă)

Nu se aplică.

8.2.5. Costuri financiare ale resurselor umane și costuri conexe ne incluse în suma de referință

milioane EUR

Tip de resurse umane | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

Funcționari și agenți temporari (XX 01 01) | 0,854 | 0,854 | 0,854 | 0,854 |

Personal finanțat prin articolul XX 01 02 (auxiliari, END, agenți contractuali etc.) (se indică linia bugetară) | - | - | - | - |

Costul total al resurselor umane și costuri conexe (neincluse în suma de referință) | 0,854 | 0,854 | 0,854 | 0,854 |

8.2.6. Alte cheltuieli administrative ne incluse în suma de referință

Nu se aplică.

[1] Decizie privind acordarea unei garanții comunitare Băncii Europene de Investiții în cazul pierderilor rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Comunității (JO L 190, 22.7.2009, p. 1).

[2] SEC(2010) 443.

[3] Instituții financiare din statele membre, angajate în dezvoltarea și în investițiile în favoarea proiectelor derulate în afara propriei țări.

[4] COM(2010) 173.

[5] JO L 145, 10.6.2009, p. 10.

[6] SEC(2010) 443.

[7] JO L 190, 22.7.2009, p. 1.

[8] JO L 145, 10.6.2009, p. 10.

[9] Așa cum sunt definite în lista OCDE a beneficiarilor de ajutoare publice pentru dezvoltare (care include țările mai puțin dezvoltate, țările cu venituri mici și țările cu venituri medii).

[10] COM(2009) 495.

[11] JO L 414, 30.12.2006, p. 95.

[12] JO L 301, 12.11.2008, p. 13.

[13] Credite diferențiate.

[14] Credite diferențiate.

[15] Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 145, 10.6.2009, p. 10).

[16] 100 de milioane EUR/an provin din activarea garanției în caz de neplăți importante (a se vedea mecanismul de uniformizare în Regulamentul Fondului de garantare).

[17] Pentru a evalua implicațiile posibilelor fluctuații ale evaluării activelor asupra provizionării Fondului de garantare, s-au luat în considerare următoarele ipoteze:- o durată a portofoliului de 3,3 ani;- o creștere de 1% pe an a ratelor dobânzii;- o evoluție a activelor Fondului de garantare rezultând din „provizionarea normală” prevăzută.Nu există implicații pentru 2007 și 2008 datorită perioadei de tranziție.

[18] Cheltuieli care nu intră sub incidența capitolului xx 01 din titlul xx.

[19] Cheltuieli care intră sub incidența articolului xx 01 04 din titlul xx.

[20] Cheltuieli care intră sub incidența capitolului xx 01, cu excepția articolelor xx 01 04 și xx 01 05.

[21] COM(2010) 173.

[22] Ale căror costuri NU sunt acoperite de suma de referință.

[23] Ale cărui costuri NU sunt acoperite de suma de referință.

[24] Ale căror costuri sunt incluse în suma de referință.

Top