Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52010IR0106

    Avizul Comitetului Regiunilor pe tema „Punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate și, în special, a inițiativei privind parteneriatul estic: modernizarea, reformele și capacitatea administrativă a autorităților locale și regionale din Republica Moldova”

    JO C 15, 18.1.2011, p. 46–50 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    18.1.2011   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 15/46


    Avizul Comitetului Regiunilor pe tema „Punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate și, în special, a inițiativei privind parteneriatul estic: modernizarea, reformele și capacitatea administrativă a autorităților locale și regionale din Republica Moldova”

    2011/C 15/09

    COMITETUL REGIUNILOR

    salută lansarea unui program de reforme ambițioase menite să consolideze democrația, economia de piață și principiile statului de drept, începerea negocierilor privind noul Acord de asociere și a dialogului privind liberalizarea regimului de vize;

    observă că ar fi rațională extinderea consultărilor și către celelalte două platforme întrucât acestea includ activități ce necesită implicarea directă a autorităților locale și regionale (în special Platforma 2 – Integrarea economică și convergența cu politicile sectoriale ale UE);

    recomandă consultarea și participarea ALR la procesul de negocieri pentru noul Acord de asociere, la dezvoltarea regională a programelor pilot și la monitorizarea și evaluarea implementării politicii de dezvoltare regională. Prin urmare, CoR dorește să joace un rol constructiv în negocierea și semnarea unui Memorandum de înțelegere între DG REGIO și Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale;

    observă că consolidarea autonomiei financiare al ALR va fi esențială pentru gestionarea fondurilor europene și pentru intensificarea cooperării regionale și transfrontaliere;

    subliniază importanța unor schimburi constante de experiență prin înfrățire instituțională (twinning) și de comunități, programe de formare, vizite de studiu, participarea ALR din Republica Moldova la activitățile standard ale ansamblurile de reprezentanți ai comunităților teritoriale din UE, în calitate de membru sau observator.

    Raportor

    :

    dl Alin-Adrian NICA (RO-ALDE), primarul comunei Dudeștii Noi

    I.   RECOMANDĂRI POLITICE

    COMITETUL REGIUNILOR

    1.

    observă că în urma alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2009 și a schimbării guvernării, Republica Moldova a inițiat un program de reforme ambițioase menite să consolideze democrația, economia de piață și principiile statului de drept și, implicit, să determine apropierea treptată de UE. Noua situație politică și viziunea Guvernului Republicii Moldova asupra proceselor de reformă care vizează alinierea la standardele europene deschid noi oportunități pentru cooperarea dintre autoritățile locale și regionale (ALR) din UE și Republica Moldova;

    2.

    salută începerea, în ianuarie 2010, a negocierilor privind noul Acord de asociere care va sublinia importanța cooperării dintre UE și Republica Moldova și va apropia cele două părți. Noul acord va fi unul ambițios care va depăși limitele cooperării tradiționale dintre UE și Republica Moldova și va contribui la avansarea dialogului politic, dezvoltarea economică și creșterea nivelului de bunăstare a cetățenilor Republicii Moldova. Acordul de asociere va include crearea unei zone de comerț liber cuprinzător și aprofundat, care va duce la integrarea economică a Republicii Moldova cu piața UE, prin intensificarea relațiilor comerciale și a investițiilor, ceea ce va amplifica cooperarea dintre actorii economici de la nivel local și regional;

    3.

    salută începerea dialogului privind liberalizarea regimului de vize care să rezulte în posibilitatea cetățenilor moldoveni de a călători fără vize în spațiul Schengen. În același context, apreciază drept deosebit de utilă semnarea Acordului privind micul trafic la frontieră dintre România și Republica Moldova, care a intrat în vigoare în martie 2010, fapt care permite cetățenilor moldoveni ce locuiesc în raza de până la 50 de km de la frontiera moldo-română să călătorească pe aceeași distanță în România; apreciază că aceasta va contribui la îmbunătățirea contactelor interumane, precum și dintre administrațiile locale de-a lungul frontierei externe a UE cu Republica Moldova și constituie un pas important în depășirea barierelor administrative din calea dezvoltării parteneriatelor transfrontaliere;

    4.

    susține inițierea programului „Rethink Moldova”, lansat la 24 martie la Bruxelles, care reprezintă o viziune strategică de reformare a domeniilor-cheie din Republica Moldova și stabilește prioritățile de dezvoltare pe termen mediu (2011-2013), bazându-se pe trei piloni: guvernare responsabilă; redresare și dezvoltare economică; și investiții în capitalul uman;

    5.

    ia notă de invitația Comisiei Europene adresată Comitetului Regiunilor de a participa la activitățile din cadrul Platformelor 1 (Democrație, buna guvernare și stabilitate) și 4 (Contactele interumane). Cu toate acestea, ar fi rațională extinderea consultărilor și către celelalte două platforme întrucât acestea includ activități ce necesită implicarea directă a autorităților locale și regionale. Un exemplu relevant este cooperarea cu Republica Moldova în domeniul politicii regionale, pe baza celor mai bune practici ale politicii de coeziune a UE (Platforma 2 – Integrarea economică și convergența cu politicile sectoriale ale UE).

    6.

    dorește ca prezentul aviz din proprie inițiativă să contribuie la promovarea democrației locale și regionale în Republica Moldova și să dea un nou impuls eforturilor concrete în contextul inițiativelor politicii europene de vecinătate și în special al Parteneriatului estic. Prezentul aviz se concentrează pe posibilitățile de identificare a soluțiilor pentru problemele comune, prin intensificarea cooperării regionale și transfrontaliere dintre autoritățile locale și regionale din UE și Republica Moldova;

    7.

    menționează că ALR din Republica Moldova dispun de avantaje competitive în relația cu UE, față de alte țări membre ale Parteneriatului estic, în virtutea vecinătății directe cu Uniunea, a dimensiunilor teritoriului național și a deschiderii guvernului central față de cooperarea teritorială europeană. Conform tradițiilor stabilite cu ocazia implementării diferitor instrumente ale politicii europene de vecinătate, cum ar fi, de exemplu, Programul de cooperare transfrontalieră Moldova-România-Ucraina (2007-2013), date fiind dimensiunile mici, întreg teritoriul Republicii Moldova și, respectiv, toate ALR sunt eligibile pentru implementarea proiectelor susținute de parteneriate transfrontaliere. Este firească continuarea acestor tradiții și pentru inițiativele din cadrul Parteneriatului estic care vizează coeziunea teritorială de-a lungul frontierelor externe ale UE;

    8.

    constată cu satisfacție că, în Programul de acțiune al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea europeană: libertate, democrație, bunăstare” pentru anii 2009-2013, descentralizarea puterii și asigurarea autonomiei locale este una din cele cinci priorități strategice; își exprimă speranța că descentralizarea reprezintă o opțiune politică ireversibilă pe agenda de reforme interne a Republicii Moldova;

    9.

    consideră că este important ca alegerile locale generale preconizate pentru vara anului 2011 să fie organizate conform principiilor europene de democrație locală europeană, astfel încât să existe o îmbunătățire treptată, importantă a prestației guvernului și autorităților electorale în raport cu alegerile locale din 2007, considerate de comunitatea internațională libere, dar doar parțial corecte.

    Procesul decizional și principalele priorități la nivel local și regional

    10.

    ia notă de faptul că Guvernul Republicii Moldova este angajat într-un amplu proces de analizare a necesităților de modernizare și reformă a autonomiei locale și regionale; așteaptă cu interes realizarea unei descentralizări administrative și fiscale veritabile, optimizarea politicilor de egalizare financiară și alocare a resurselor la nivelul local și regional, extinderea bazei fiscale a administrațiilor locale, încurajarea parteneriatelor public-private în dezvoltarea serviciilor publice și consolidarea capacității administrative a autorităților publice de la nivel local și regional;

    11.

    în virtutea evoluțiilor recente în relația cu UE, Comitetul recomandă consultarea dar și participarea instituționalizată a ALR la procesul de negocieri pentru noul Acord de asociere dintre Republica Moldova și UE. Consultarea ar putea lua forma unui dialog neierarhic, structurat și permanent cu asociațiile autorităților locale și regionale, cu ocazia negocierilor fiecăruia dintre capitolele din viitorul Acord de asociere care presupun implicarea directă a nivelului local al administrației publice (capitolele: reforma internă; turism; agricultură și dezvoltare rurală; educație, formare și tineret; cooperarea la nivel transfrontalier și regional; consolidarea capacităților instituționale ș.a.). În prezent, nici ALR și nici asociațiile acestora nu figurează în lista instituțiilor participante la negocieri din organigrama convenită între părți;

    12.

    salută constituirea, la 20 mai 2010, a unei Comisii parlamentare speciale pentru modificarea și completarea cadrului legislativ privind procesul de descentralizare și consolidare a autonomiei locale, cu mandatul specific de a asigura continuitatea măsurilor de punere în practică a principiilor constituționale ale autonomiei locale și ale descentralizării serviciilor publice, în strictă conformitate cu Carta europeană a autonomiei locale; sprijină intenția respectivei comisii de a efectua o evaluare cuprinzătoare a cadrului legal care vizează toate aspectele activității ALR, fapt care va permite o descentralizare deplină, inclusiv la nivel sectorial, în domeniile educației, sănătății, protecției sociale, mediului înconjurător, ordinii publice ș.a.; își exprimă speranța că măsurile de reformă pentru consolidarea autonomiei locale vor fi puse în aplicare în timp util, astfel încât toate mecanismele de implementare să devină operaționale până la alegerile locale generale din vara anului 2011;

    13.

    consideră că, în vederea obținerii consensului tuturor actorilor implicați asupra căilor juste de urmat, este necesar un dialog deschis și sistematic cu asociațiile naționale ale ALR; salută eforturile recente de a reuni ALR din Republica Moldova într-o singură asociație națională depolitizată, care să reprezinte comunitățile locale și regionale în relația cu autoritățile centrale; îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să examineze posibilitatea acordării ALR a dreptului de inițiativă legislativă; recomandă sincronizarea eforturilor de reformă a administrației publice centrale cu cele de reformare a ALR, aceasta fiind o ocazie potrivită pentru a decide care competențe rămân în autoritatea guvernului central și care, însoțite de acoperire financiară, pot fi delegate sau, în măsura în care există capacități administrative, transferate ALR;

    14.

    observă că lipsa unui exercițiu sistematic și robust de gestionare autonomă a propriilor finanțe locale duce inevitabil la diminuarea capacității ALR de a își asuma integral responsabilitățile care le revin în gestionarea fondurilor europene, care solicită capacități administrative și de planificare strategică adecvate și fonduri suficiente pentru acoperirea cuantumului contribuției financiare locale; constată că, din perspectiva rolului crescând al programelor care se adresează comunităților locale și regionale din vecinătatea UE, consolidarea autonomiei financiare a autorităților publice locale este o componentă vitală a procesului de identificare a soluțiilor la problemele comune prin intermediul cooperării regionale și transfrontaliere dintre ALR din UE și Republica Moldova;

    15.

    așteaptă cu interes punerea în aplicare a unui sistem transparent, echitabil și credibil al finanțelor publice locale, caracterizat prin: dispariția practicilor rigide și clientelare care susțineau un sistem dezechilibrat de distribuire discreționară a resurselor bugetare către comunitățile locale; eliminarea posibilităților de a influența structura veniturilor acumulate de către alte niveluri administrative; consolidarea independenței procesului bugetar local și asigurarea surselor adecvate de venituri, colectarea de taxe proprii, care va permite gestionarea în mod autonom a propriilor resurse și, implicit, va da posibilitatea dezvoltării unor politici de dezvoltare economică locală; asigurarea cu mijloace financiare corespunzătoare a competențelor delegate de către stat comunităților locale; transformarea procedurilor de egalizare financiară în instrumente veritabile de sprijin al comunităților dezavantajate; alocarea transparentă a resurselor, care să permită o gestiune financiară previzibilă de către toate comunitățile locale; protejarea autonomiei financiare locale de interferența autorităților publice de la alte niveluri;

    16.

    menționează că absența delimitării clare a responsabilităților autorităților publice locale de cele centrale împiedică avansarea procesului de descentralizare și că suprapunerea responsabilităților diferitelor niveluri ale administrației publice are un efect negativ asupra calității serviciilor publice; își exprimă speranța că reformele în acest sens vor asigura proporționalitatea resurselor față de competențele alocate; subliniază că delegarea de competențe către autorități publice locale nu poate avea loc decât în condiții de egalitate a părților, acoperire integrală a costurilor și protecție juridică a autonomiei locale; este de părere că supravegherea administrativă a exercitării responsabilităților delegate autorităților locale de către stat nu trebuie să degenereze în supravegherea autorităților locale de către guvernul central;

    Cooperarea transfrontalieră și regională

    17.

    împărtășește opinia că Republica Moldova trebuie să urmărească cu atenție dezbaterile recente privind viitorul politicii europene de dezvoltare spațială, generate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care se referă expres la un nou concept de coeziune teritorială. Reprezentând o simbioză a politicilor teritoriale și de coeziune ale UE, se poate anticipa că această politică va căpăta după 2013 implicații concrete pentru țările partenere, respectiv intensificarea cooperării extrateritoriale dintre ALR în cadrul politicii europene de vecinătate.

    18.

    constată cu satisfacție că Republica Moldova a finalizat recent procesul de constituire a cadrului legal și instituțional al dezvoltării regionale, similar celui existent în statele membre ale UE; salută înființarea regiunilor de dezvoltare, unități teritoriale funcționale ce reprezintă cadrul de planificare, evaluare și implementare a politicii de dezvoltare regională, care se încadrează în clasificarea statistică teritorială a UE – NUTS; salută constituirea Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și a Fondului Național pentru Dezvoltare Regională în care se alocă anual 1 % din bugetul de stat (circa 8 milioane EUR pentru 2010); subliniază importanța distribuirii surselor financiare din acest Fond, în baza un mecanism transparent și durabil de finanțare a dezvoltării regionale;

    19.

    așteaptă cu interes să vadă rolul pe care îl vor avea Agențiile de Dezvoltare Regională constituite recent în regiunile de dezvoltare pentru coordonarea eforturilor de dezvoltare la nivel regional și implementarea proiectelor de dezvoltare regională orientate spre obținerea unei creșteri economice durabile la nivel regional; recomandă consolidarea capacităților operaționale ale Consiliilor de Dezvoltare Regională, constituite în baza principiul parității dintre reprezentanții ALR, pe de o parte, și reprezentanții sectorului privat și ai societății civile, pe de altă parte și subliniază importanța implicării depline a ALR în procesul de monitorizare și evaluare a implementării politicii de dezvoltare regională;

    20.

    dată fiind existența în Republica Moldova a unui mecanism și a unui cadru instituțional al dezvoltării regionale, compatibile cu standardele europene, recomandă elaborarea unor programe-pilot de dezvoltare regională, axate prioritar pe interconectarea rețelelor energetice și de transport, inclusiv feroviar, cu cele din UE, necesitățile locale de infrastructură, capital uman și întreprinderi mici și mijlocii, modelate după politica de coeziune a UE; subliniază că este benefic ca aceste proiecte să fie adresate în mod prioritar zonelor defavorizate și regiunilor care au mai mare nevoie de dezvoltare și creștere economică;

    21.

    deoarece instituțiile de dezvoltare regională sunt complet operaționale, recomandă condiționarea sprijinului bugetar în domeniul dezvoltării rurale care va fi oferit de către UE Republicii Moldova în 2010, prin alocarea unei părți a acestuia în Fondul Național de Dezvoltare Regională;

    22.

    consideră că o sursă importantă pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare regională sunt inițiativele de cooperare transfrontalieră, atât în cadrul instrumentelor politicii europene de vecinătate (Programul de cooperare transfrontalieră Moldova-România-Ucraina 2007-2013, Programul operațional comun în bazinul Mării Negre 2007-2013) cât și în cooperarea în cadrul euroregiunilor la care Republica Moldova este parte: Dunărea de Jos (România-Republica Moldova-Ucraina), Siret-Prut-Nistru (România-Republica Moldova), Prutul de Sus (România-Republica Moldova-Ucraina). Ca măsură de creștere a încrederii recent a fost demarată inițiativa de constituire a euroregiunii Nistru (Republica Moldova-Ucraina), care să includă și autorități locale din stânga Nistrului, teritorii necontrolate de Chișinău. Cu anumite excepții, limitele regiunilor de dezvoltare Centru, Nord și Sud corespund limitelor unităților administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova care fac parte din cele trei euroregiuni. Printre problemele care necesită atenție din perspectiva parteneriatelor transfrontaliere se numără barierele administrative (impozitare, regimul de vize) și capacitățile limitate la nivel local și regional pentru identificarea și dezvoltarea unor proiecte de calitate;

    23.

    este de părere că agenda aglomerată a reformei nivelului local și regional de administrație din perioada imediat următoare trebuie să fie însoțită de un schimb continuu de experiență pentru preluarea celor mai bune practici de la ALR din statele membre ale UE. Trebuie încurajată intensificarea contactelor în scopul transferului de cunoștințe prin forme specifice cooperării dintre ALR: înfrățire instituțională (twinning) și de comunități, programe de formare, vizite de studiu, participarea asociațiilor naționale ale ALR din Republica Moldova la ansamblurile de reprezentanți ai comunităților teritoriale din UE, în calitate de membru sau observator. Deja asemenea activități au început recent să fie organizate pe baze ad-hoc, dar este necesară sistematizarea acestora într-un program amplu de consolidare a capacităților instituționale și asimilare a bunelor practici de către ALR. Concomitent, este lăudabilă inițiativa de a elabora un acord-cadru de cooperare dintre ALR din Republica Moldova și din statele membre ale UE, bazat pe prevederile noului Acord de asociere;

    24.

    încurajează negocierea și semnarea unui Memorandum de înțelegere între Direcția Generală pentru Politică Regională a Comisiei Europene și autoritatea de implementare a politicii de dezvoltare regională din Republica Moldova (Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale) pentru promovarea dialogului privind politica regională și cooperarea regională (în cadrul Parteneriatului estic) și consolidarea capacităților administrative în domeniul dezvoltării regionale la nivel național și regional;

    25.

    încurajează consolidarea capacității instituționale, precum și dezvoltarea unui program de înfrățire instituțională (twinning) între Agențiile de Dezvoltare Regională recent create în Republica Moldova și agenții similare din UE, dar și în structuri non-guvernamentale (Asociația Europeană a Agențiilor de Dezvoltare Regională – EURADA) și în cadrul unor asociații ale autorităților locale și regionale, cum ar fi Congresul autorităților publice locale din Republica Moldova, recent creat. CoR propune examinarea posibilității acordării ALR din Republica Moldova a statutului de observator în unele instituții ale UE care vizează politica regională (Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic și Social European).

    Bruxelles, 6 octombrie 2010

    Președinta Comitetului Regiunilor

    Mercedes BRESSO


    Top