52010DC0384

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 16.7.2010

COM(2010)384 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU

Foaie de drum nr. 2 pentru ESTDocument de strategie privind encefalopatiile spongiforme transmisibile pentru 2010-2015

SEC(2010)899

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU

Foaie de drum nr. 2 pentru ESTDocument de strategie privind encefalopatiile spongiforme transmisibile pentru 2010-2015

CUPRINS

1. Introducere 4

2. Acțiuni prevăzute pentru perioada 2010 - 2015 5

2 . 1. Continuarea revizuirii listei/limitei de vârstă pentru materialele cu riscuri specificate (MRS ) 5

2.1.1. Legislația actuală 5

2.1.2. Opțiuni strategice viitoare 5

2.2. Continuarea revizuirii interdicției făinilor animale în alimentația animalelor 5

2.2.1. Legislația actuală 6

2.2.2. Cercetările în curs 7

2.2.3. Eventuala eliminare progresivă a interdicției făinilor animale din alimentația animalelor 7

2.3. Continuarea revizuirii supravegherii ESB 8

2.3.1. Legislația actuală 8

2.3.2. Opțiuni strategice viitoare 9

2.4. Continuarea revizuirii măsurilor de eradicare a scrapiei 9

2.4.1. Legislația actuală 10

2.4.2. Cercetările din trecut și în curs 10

2.4.3. Opțiuni strategice viitoare 10

2.5. Sacrificarea cohortelor de bovine 11

2.5.1. Legislația actuală 11

2.5.2. Opțiuni strategice viitoare 11

2.6 . Teste rapide ante mortem și post mortem 11

2.6.1. Legislația actuală 11

2.6.2. Activități în curs pentru dezvoltarea testelor de laborator 12

2.6.3. Opțiuni strategice viitoare 12

3. Scenarii alternative prevăzute în cazul în care tendința pozitivă nu ar continua în același ritm în toate statele membre 13

4. Concluzie 14

INTRODUCERE

Prima foaie de drum[1] pentru EST-uri[2] oferea o descriere a posibilelor viitoare modificări ale măsurilor UE privind EST-urile, pe termen scurt, mediu sau lung, acordând, în același timp, prioritate absolută siguranței alimentare și protecției consumatorilor. Majoritatea acțiunilor pe termen scurt și mediu prevăzute în prima foaie de drum pentru EST-uri au fost duse la bun sfârșit iar tendința pozitivă deja observată în 2005, cu ocazia epidemiei de encefalopatie spongiformă bovină (ESB) a continuat să progreseze. În același timp, impactul ESB asupra sănătății umane pare să fie mai limitat decât se prevedea inițial.

Prezenta comunicare este completată de un document de lucru al serviciilor Comisiei (DLSC) în care figurează anexele citate în comunicare și care conține, printre altele, o vedere de ansamblu a realizărilor primei foi de drum pentru EST în perioada 2005-2009.

Obiectivul care trebuie atins în anii următori este acela de a continua revizuirea măsurilor, garantând, în același timp, un nivel ridicat de siguranță alimentară. Regulile referitoare la EST sunt și vor continua să fie modificate, conform unei metode progresive bazate pe date științifice solide. În acest sens, avizele științifice emise de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) trebuie să continue să joace un rol crucial în aprecierea viitoarelor opțiuni strategice. Este, de asemenea, de o importanță capitală să se continue cercetările în domeniile în care există un deficit de informații sau lacune care nu permit adoptarea unor decizii ferme.

Prezenta comunicare are drept scop descrierea eventualelor modificări viitoare care vor permite o reexaminare a măsurilor în vederea adaptării lor la situația în care UE este, în sfârșit, pe ultimii pași spre eradicarea ESB în rândul populației sale bovine. Cu toate acestea, se recomandă să se manifeste vigilență pentru continuarea supravegherii situației, în cazul unei reapariții potențiale a ESB sau al apariției unui nou agent al EST în populația bovină.

Această reexaminare trebuie să se bazeze, în primul rând, pe avize științifice și pe aspecte tehnice legate de controlul și de punerea în aplicare a noilor măsuri.

ACțIUNI PREVăZUTE PENTRU PERIOADA 2010 - 2015

Continuarea revizuirii listei/limitei de vârstă pentru materialele cu riscuri specificate (MRS )

Obiectiv strategic:

garantarea și menținerea nivelului actual de protecție a consumatorilor prin continuarea asigurării eliminării sigure a MRS, însă cu modificarea listei/vârstei pe baza noilor avize științifice și a evoluției acestora.

Legislația actuală

Materialele cu riscuri specificate (MRS) sunt organele considerate ca fiind focarul de infecție al ESB la animalele afectate de ESB. În UE, eliminarea MRS din lanțurile alimentare uman și animal este obligatorie din anul 2000. Eliminarea MRS constituie cea mai importantă măsură de protecție a sănătății publice. Lista MRS este întocmită pe baza cunoștințelor științifice și pe baza unui nivel ridicat de precauție. Restricțiile de utilizare ale MRS includ interdicția de a utiliza anumite produse în fabricarea de produse derivate destinate alimentației umane și animale cum sunt seul, gelatina, colagenul și fosfatul dicalcic.

Opțiuni strategice viitoare

Orice modificare a listei MRS în vigoare ar trebui să se bazeze pe noile cunoștințe științifice în constantă evoluție și aceasta, menținând nivelul ridicat de protecție a consumatorilor deja existent în UE. Totuși, lista MRS-urilor care trebuie înlăturate din lanțurile alimentare uman și animal ar trebui să țină seama, de asemenea, de situația epidemiologică, în funcție de datele provenind din supravegherea ESB. EFSA realizează în prezent o reevaluare a pertinenței listei de MRS pentru rumegătoarele mici și ar trebui să își comunice avizul definitiv la sfârșitul anului 2010. Dat fiind că este, totuși, imposibil să se considere că eliminarea completă a riscului constituie un obiectiv realist a oricărei decizii de gestionare a riscurilor, avizele științifice ar trebui să se orienteze către o metodă cantitativă sau semi-cantitativă care să țină seama de situația epidemiologică favorabilă în ceea ce privește ESB din Uniunea Europeană. Ar trebui să se urmărească alinierea listei MRS din UE la standardele internaționale ale Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) (mai ales pentru intestinele de bovine) dacă acest lucru este susținut de avize științifice solide bazate pe evaluări cantitative ale riscurilor. Obligația de a elimina MRS din lanțul alimentar uman și animal, care revine în prezent statelor membre care beneficiază de statutul de risc neglijabil, conform codului OIE[3], ar putea fi reexaminată dacă un număr crescând de state membre obțin statutul de risc neglijabil pentru care nu a fost întocmită nicio listă de MRS.

Continuarea revizuirii interdicției făinilor animale în alimentația animalelor

Obiectiv strategic:

reexaminarea anumitor aspecte ale interdicției totale a făinilor animale în vigoare la ora actuală, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții.

Legislația actuală

Interdicția privind utilizarea făinii de carne și oase de mamifere (FCO) în alimentația bovinelor, ovinelor și caprinelor a fost introdusă începând din iulie 1994. Pentru a gestiona riscul ca materiale interzise provenind dintr-o contaminare încrucișată să fie prezente în alimentația rumegătoarelor, această interdicție parțială a fost ulterior extinsă și, la 1 ianuarie 2001, UE a interzis în totalitate utilizarea de proteine animale transformate (PAT) în alimentele destinate animalelor crescute în scopul producției alimentare, cu câteva excepții, precum utilizarea făinilor de pește pentru nerumegătoare. Orice prezență de componente de origine animală interzise în hrana animalelor constituie o infracțiune la interdicția făinilor animale, deoarece legislația nu prevede nicio toleranță.

Tabloul de mai jos prezintă dispozițiile în vigoare referitoare la interdicția făinilor animale în hrana animalelor:

Animale de crescătorie altele decât cele cu blană | Animale de companie și cu blană |

Rumegătoare | Nerumegătoare (exceptând peștii) | Pești |

Proteine animale transformate, cu excepția făinii de sânge și făinii de pește | NA | NA | NA | A |

Făină de sânge provenind de la rumegătoare | NA | NA | NA | A |

Produse din sânge provenind de la rumegătoare | NA | NA | NA | A |

Gelatină provenind de la rumegătoare | NA | NA | NA | A |

Proteine hidrolizate altele decât cele provenind de la nerumegătoare sau din piei de rumegătoare | NA | NA | NA | A |

Făină de sânge provenind de la nerumegătoare | NA | NA | A | A |

Făină de pește | NA[4] | A | A | A |

Produse din sânge provenind de la nerumegătoare | NA | A | A | A |

Fosfat di- și tricalcic de origine animală | NA | A | A | A |

Proteine hidrolizate provenind de la nerumegătoare sau din piei de rumegătoare | A | A | A | A |

Gelatină provenind de la nerumegătoare | A | A | A | A |

Ouă, produse pe bază de ouă, lapte, produse lactate, colostru | A | A | A | A |

Proteine animale altele decât cele menționate mai sus | NA | A | A | A |

A = autorizat

NA = neautorizat

Cercetările în curs

În cadrul programului său de lucru anual, laboratorul comunitar de referință pentru detectarea proteinelor animale (LCR–PA) în alimentele destinate animalelor a analizat capacitatea metodei microscopice referitoare la determinarea cantitativă a componentelor animale din hrana animalelor (pentru a obține o estimare a cantității totale de proteine animale din aceste alimente care să justifice introducerea unui anumit nivel de toleranță în acestea). Rezultatele preliminare ale acestei evaluări arată că metoda actuală nu este fiabilă dacă este utilizată în scop de cuantificare.

În plus, LCR-PA studiază în prezent performanțele diferitelor noi metode de diagnostic susceptibile de a identifica specia (rumegătoare, porcine sau păsări) de la care provin urmele de FCO detectate în hrana pentru animale. Într-adevăr, tratamentul obligatoriu al proteinelor de mamifere la 133°C, la o presiune de 3 bari timp de 20 de minute, produce fragmente minuscule de proteine animale, dificil de detectat prin metodele de analiză actuale. Rezultatele acestui studiu ar trebui să fie disponibile în a doua parte a anului 2010.

Eventuala eliminare progresivă a interdicției făinilor animale din alimentația animalelor

Punctul de plecare pentru revizuirea actualelor dispoziții privind interdicția făinilor animale din alimentația animalelor ar trebui să se bazeze pe riscuri, luând în considerare, în același timp, instrumentele de control în vigoare pentru efectuarea evaluării (și anume, disponibilitatea unui test fiabil pentru identificarea speciei de la care provin urmele de FCO).

- Plan de toleranță pentru PAT în hrana destinată animalelor de crescătorie

Este posibil să se fixeze un anumit plafon de toleranță în scopul aplicării unei metode bazate pe riscuri în cazul în care sunt detectate PAT interzise.

În decembrie 2009, Comisia a solicitat realizarea de către EFSA a unei evaluări cantitative actualizate a riscurilor legate de prezența unor cantități reduse de proteine animale transformate în hrană pentru animale. Avizul EFSA este așteptat către finele anului 2010. Pe baza concluziilor EFSA, se va putea propune introducerea unui nivel de toleranță în cazul prezenței unei cantități foarte mici de PAT în hrana pentru animale, fără a aduce atingere măsurilor de eradicare actuale.

- Eliminarea interdicției făinilor animale din alimentația nerumegătoarelor (porcine, păsări, pești)

Deocamdată, PAT interzise în alimentația animalelor sunt utilizate în principal pentru producerea de îngrășăminte, compost sau carburant pentru fabrici de ciment. Cu toate acestea, PAT pot constitui o sursă de proteine pentru animale de crescătorie nerumegătoare care trebuie să fie hrănite cu proteine de înaltă calitate. Dat fiind că riscul de transmitere a ESB între nerumegătoare este foarte puțin probabil, s-ar putea prevedea eliminarea interdicției de a utiliza PAT provenind de la nerumegătoare pentru alimentația nerumegătoarelor fără, totodată, a elimina interdicția existentă privind reciclarea intra-specii (de exemplu, FCO de păsări ar fi rezervată în mod exclusiv alimentației porcilor și invers). În plus, reintroducerea de PAT în hrana pentru nerumegătoare ar permite Uniunii Europene să reducă dependența de alte surse de proteine.

Totuși, o astfel de măsură ar fi acceptabilă numai dacă ar exista tehnici de analiză validate care să permită determinarea speciei de origine a PAT. În plus, dat fiind că orice metodă de control are limitele sale, canalizarea corectă a PAT-urilor provenite de la specii diferite ar constitui un element important în orice examinare a dispozițiilor actuale referitoare la interdicția totală a făinilor animale din alimentația animalelor. Valorizarea PAT-urilor pentru hrana animalelor va trebui să fie comparată cu investițiile necesare pentru punerea în conformitate cu cerințele privind canalizarea.

Continuarea revizuirii supravegherii ESB

Obiectiv strategic:

continuarea adaptării sistemului de supraveghere a ESB la bovine cu o mai bună focalizare a activității de supraveghere, conservând, în același timp, capacitatea de a urmări evoluția situației epidemiologice și de a evalua eficacitatea măsurilor de protecție în vigoare.

Legislația actuală

Supravegherea are obiectivul de a monitoriza și de a evalua eficacitatea măsurilor de control adoptate, precum interdicția făinilor animale în alimentația animalelor și eliminarea MRS-urilor, prin urmărirea evoluției prevalenței ESB de-a lungul anilor.

În conformitate cu legislația referitoare la EST, fiecare stat membru aplică un program anual de supraveghere a ESB care include o procedură de depistare cu ajutorul unor teste rapide autorizate în acest scop. Acest program acoperă cel puțin toate bovinele în vârstă de peste 30 de luni sacrificate în condiții normale pentru consumul uman (animale sănătoase sacrificate) și toate bovinele în vârstă de peste 24 de luni care sunt moarte/au fost sacrificate sau au fost destinate unei sacrificări de urgență (animale cu risc).

Cu toate acestea, statul membre care este în măsură să demonstreze, pe baza unor criterii epidemiologice, că situația ESB pe teritoriul său s-a ameliorat, poate trimite o cerere către Comisie pentru a fi autorizat să își revizuiască programul de supraveghere. Din 2009, 17 state membre[5] au fost autorizate să își revizuiască programul lor de supraveghere și să ridice limita de vârstă pentru depistare la 48 de luni, datorită situației lor epidemiologice favorabile și în urma unor avize pozitive din partea EFSA.

Această ridicare a limitei de vârstă pentru depistare a antrenat o diminuare de aproximativ 30% a numărului de teste realizate anual în UE în 2009, față de 2008 (diagrama 1 din anexa III la DLSC) menținând, totodată, capacitatea de a oferi o perspectivă fiabilă a prevalenței și a evoluției ESB în statele membre. Costurile asociate depistării unui caz de ESB la abator au cunoscut o scădere similară (ele au scăzut de la 14,15 milioane de EUR în 2008 la 10,1 milioane de EUR în 2009; a se vedea diagrama 3 din anexa III la DLSC).

Opțiuni strategice viitoare

În funcție de rezultatele programelor de supraveghere în curs, o nouă revizuire a programelor de supraveghere a ESB ar putea fi prevăzută pentru statele membre care îndeplinesc criteriile epidemiologice. Astfel de opțiuni ar putea include:

- continuarea eliminării progresive a limitei de vârstă pentru realizarea de teste de depistare pe toate animalele sănătoase sacrificate și animalele cu risc;

- efectuarea de teste de depistare pe un eșantion statistic de bovine peste o anumită vârstă, din fiecare subpopulație (animale sănătoase sacrificate și animale cu risc;

- efectuarea de teste de depistare pe bovinele din fiecare subpopulație în funcție de data lor de naștere și de aplicarea efectivă a interdicției făinilor animale în alimentația animalelor.

Orice opțiune viitoare ar trebui să permită detectarea permanentă a unei accentuări a epidemiei de ESB sau apariția de noi tulpini de EST. În mod particular, dat fiind că în cursul ultimilor ani, în UE au fost depistate cazuri atipice de ESB la animale de peste opt ani, orice revizuire a supravegherii ESB trebuie să fie efectuată într-un mod care să nu împiedice depistarea acestor cazuri. În plus, datorită pieței unice și a liberei circulații a bovinelor între statele membre, aspectele practice ale controlului nu trebuie să fie neglijate și orice nou sistem pus în aplicare trebuie să rămână ușor de gestionat. În sfârșit, pe termen mediu, revizuirea supravegherii ESB nu trebuie să împiedice statele membre să își mențină statutul lor OIE în ceea ce privește riscul de ESB.

Continuarea revizuirii măsurilor de eradicare a scrapiei

Obiectiv strategic:

adaptarea măsurilor de eradicare aplicate în prezent în șeptelurile de ovine și de caprine infectate cu EST astfel încât acestea să fie conforme cu ultimele cunoștințe științifice și crearea de instrumente durabile pentru controlul EST în șeptelurile de rumegătoare mici din UE.

Legislația actuală

Dispozițiile în vigoare pentru eradicarea EST-urilor în șeptelurile de ovine se bazează pe o combinație de diferite instrumente (sacrificare totală sau selectivă a animalelor sensibile în șeptelurile infectate, programe de creștere care prevăd selecția pentru rezistența la EST în șeptelurile cu valoare genetică ridicată, repopularea cu animale rezistente și supravegherea sporită a șeptelurilor infectate). Pentru turmele de capre, sacrificarea totală este unica soluție în cazul depistării scrapiei clasice.

În caz de scrapie atipică, se aplică, totuși, măsuri speciale, ținând cont de propagarea limitată a acesteia în cadrul șeptelului: animalele nu sunt sacrificate dar sunt supuse unei supravegheri sporite a EST-urilor pe perioada a doi ani de creștere, fără ca să poată fi deplasate în afara turmei lor de origine.

Cercetările din trecut și în curs

La caprine, spre deosebire de ovine, nu a fost evidențiată nicio rezistență genetică sau sensibilitate la EST. În 2008, rezultatele definitive ale unui proiect de studiu pilot finanțat de UE, realizat în Cipru și menit identificării efectului anumitor gene asupra rezistenței sau sensibilității caprinelor la scrapie au indicat că anumite gene ar putea fi asociate cu rezistența sau cu sensibilitatea caprinelor la scrapia clasică din Cipru. Datorită importanței politicii de eradicare duse de UE în rândul populației caprine, au fost alocate fonduri ale UE pentru concepția și punerea în aplicare a unui protocol destinat realizării unor studii suplimentare care să completeze constatările inițiale ale studiului pilot cipriot. Acest protocol, care a fost finalizat în septembrie 2009, vizează colectarea de date pentru a consolida cunoștințele cu privire la rezistența genetică a caprinelor la scrapie. Primele rezultate ar trebui să fie disponibile în 2011.

În plus, o evaluare științifică efectuată în comun de către EFSA și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (CEPCB) cu privire la eventualele asocieri posibile între EST-urile la animale și la oameni este în curs iar rezultatele acesteia ar putea prezenta un mare interes în ceea ce privește potențialul zoonotic al EST-urilor la rumegătoarele mici.

Opțiuni strategice viitoare

Datorită marii complexități a EST-urilor la rumegătoarele mici (care se datorează, mai ales, existenței unor tulpini diferite de prioni), incertitudinile actuale privind potențialul lor zoonotic și marea diversitate de factori care influențează transmiterea și persistența scrapiei în cadrul aceluiași șeptel sau între șepteluri, este necesar să se continue reflecția cu privire la viitoarele acțiuni legislative ce trebuie adoptate pentru a controla EST la șeptelurile de rumegătoare mici din UE. Ar putea fi luate în considerare următoarele acțiuni:

- stabilirea condițiilor de certificare a turmelor de rumegătoare mici în ceea ce privește EST, pe baza rezultatelor unor teste rapide și a orientărilor OIE, în scopul de a evita propagarea inopinată a scrapiei prin intermediul animalelor infectate aflate în fază preclinică;

- continuarea adoptării de măsuri pentru scrapia atipică dacă datele științifice confirmă că această tulpină de scrapie nu este contagioasă;

- exploatarea rezistenței genetice a caprinelor dacă cercetările aprofundate indică rezistența genetică a anumitor genotipuri în rândul populației caprine;

- continuarea încurajării controlului genetic al scrapiei la ovine grație unor programe de creștere (evitând, totodată, reproducerea consangvină și devierile genetice) dat fiind că aceste programe par eficace pentru controlul bolii.

În orice caz, rezultatele cercetărilor viitoare și viitoarele avize științifice referitoare la EST la rumegătoarele mici vor avea un impact decisiv asupra viitoarelor opțiuni strategice.

Sacrificarea cohortelor de bovine

Obiectiv strategic:

reexaminarea politicii de sacrificare a turmelor infectate cu ESB.

Legislația actuală

În cazul în care un caz de ESB este confirmat într-o exploatație, regulile actuale prevăd sacrificarea și distrugerea completă a bovinelor care fac parte din „cohorta” în care a fost depistat cazul de ESB (și anume bovinele născute în aceeași turmă cu animalul infectat, în cele 12 luni precedente sau următoare nașterii acestuia din urmă și care ar fi putut să consume aceleași alimente contaminate ca și acesta). Prin derogare, este posibil să se permită unui stat membru să amâne sacrificarea și distrugerea completă a animalelor din cohortă până la termenul limită al vieții lor productive. Pentru moment, numai Germania a solicitat această derogare, care i-a fost acordată în 2007. Mai mult, dacă se depistează ESB la o femelă, descendenții acesteia născuți în termenul de doi ani înainte de apariția clinică a bolii sau după aceasta vor fi distruși.

Opțiuni strategice viitoare

În măsura în care numărul de cazuri pozitive depistate la animalele de cohortă din UE este, în prezent, foarte scăzut (2 în 2008, 0 în 2009), o alternativă propusă ar putea fi aceea de a nu mai sacrifica în mod sistematic cohorta și de a autoriza sacrificarea acestor animale în scopul consumului uman cu condiția ca, înainte de intrarea în lanțul alimentar, ele să fie supuse unor teste de depistare care să dea rezultate negative.

Teste rapide ante mortem și post mortem

Obiectiv strategic:

continuarea încurajării dezvoltării celor mai bune teste rapide existente pentru depistarea EST-urilor.

Legislația actuală

Numai testele rapide care sunt menționate în legislația referitoare la EST pot fi utilizate în scopul supravegherii EST-urilor în UE. Înainte de a putea figura pe listă, orice test rapid trebuie să facă obiectul unei evaluări minuțioase care să determine performanțele sale analitice și să fie recomandat în mod favorabil Comisiei de către EFSA.

Activități în curs pentru dezvoltarea testelor de laborator

Comisia Europeană a încheiat prima evaluare a testelor rapide de diagnosticare a ESB la bovine în 1999. Ulterior, au fost realizate alte evaluări ale testelor rapide de diagnosticare a EST-urilor la rumegătoare. În 2007, conștientă de faptul că alte teste au continuat să fie dezvoltate, Comisia a decis să lanseze o nouă invitație deschisă pentru exprimarea interesului pentru a acoperi testele de depistare a EST ante și post mortem la rumegătoarele mari (bovine) și la rumegătoarele mici (ovine și caprine). Această invitație, lansată pentru o perioadă de cinci ani, are ca obiectiv identificarea unor noi teste și selectarea acelor teste care pot face parte dintr-un program de evaluare bazat pe protocoalele științifice ale EFSA. Invitația permite fabricanților ale căror teste sunt deja într-un stadiu de dezvoltare avansat să solicite evaluarea testului lor pentru a determina dacă acesta este utilizabil în cadrul programelor de supraveghere a EST-urilor în UE.

Opțiuni strategice viitoare

Dacă testele ante mortem validate sunt disponibile, s-ar putea opta pentru testarea animalelor vii. Deocamdată, această soluție are o utilitate redusă în cadrul controlului ESB la bovine. Această opțiune ar reprezenta, totuși, un ajutor prețios în cadrul certificării turmelor de rumegătoare mici.

SCENARII ALTERNATIVE PREVăZUTE ÎN CAZUL ÎN CARE TENDINțA POZITIVă NU AR CONTINUA ÎN ACELAșI RITM ÎN TOATE STATELE MEMBRE

Nivelul de protecție a consumatorilor ar trebui să fie același în întreaga UE. Dar situația epidemiologică constatată în diferitele state membre justifică faptul că anumite state membre ar fi în măsură să efectueze noi modificări iar altele nu. Prin urmare, punerea în aplicare efectivă și practicile vor impune adoptarea unor modificări rezervate anumitor state membre. De exemplu, în ceea ce privește modificarea sistemului de supraveghere a ESB, numai 17 state membre au fost autorizate să își modifice programul de supraveghere a ESB.

Chiar dacă toți indicatorii referitori la prevalența ESB la bovine sugerează că o multiplicare viitoare a cazurilor de ESB este puțin probabilă, ar trebui să se ia în considerație și alte scenarii dacă scăderea cazurilor de ESB nu se confirmă în toate statele membre.

În acel caz, ar fi indicată prevederea unor măsuri mai riguroase pentru eliminarea MRS în toate statele membre în care scăderea cazurilor de ESB este mai puțin marcată. Ca o măsură finală, ar putea fi prevăzut un embargo temporar care ar permite o gestionare individuală a situației dintr-un stat membru, fără a penaliza celelalte state membre în care tendința negativă nu este confirmată.

CONCLUZIE

Revizuirea măsurile referitoare la EST trebuie să se bazeze pe evaluarea corespunzătoare a riscurilor posibile pentru sănătatea umană și animală și trebuie, ținând seama de datele științifice disponibile, să mențină sau, dacă se justifică din punct de vedere științific, să mărească nivelul de protecție al sănătății umane și animale. Cu toate acestea, este imposibil să se ia în considerare eliminarea completă a riscurilor ca obiectiv realist pentru orice decizie de gestionare a riscurilor în materie de siguranță alimentară, unde costurile și beneficiile măsurilor de reducere a riscurilor trebuie să fie analizate atent pentru a se asigura proporționalitatea acestora. Gestionarul de risc are rolul și responsabilitatea de a decide nivelul acceptabil de risc, luând în considerare toate elementele prezente într-o evaluare de risc științifică.

Dat fiind că orice modificare trebuie să fie justificată prin avize științifice solide, este de o importanță capitală să se continue cercetările în domeniile în care există un deficit de informații sau lacune care nu permit adoptarea unor decizii ferme.

În plus, experiența ultimelor două decenii a demonstrat că ESB a fost folosită în mod abuziv în scopuri protecționiste, îndeosebi în țări terțe. Este, prin urmare, de o importanță capitală să se dispună de un cadru internațional solid și credibil pentru garantarea unor condiții de schimburi comerciale sigure și echitabile. UE trebuie să joace rolul principal în cadrul organismelor internaționale de standardizare pentru a promova standardele și politicile europene, dar și pentru a alinia, pe cât este posibil, legislația sa la standardele internaționale.

Este, de asemenea, important ca, în elaborarea viitoarei noastre strategii, să nu pierdem din vedere celelalte amenințări pentru sănătatea animală și publică apărute în ultimii ani, precum salmonela și rezistența la substanțele antimicrobiene. Datele de care dispunem ne arată tot mai clar că trebuie să acordăm mai multă prioritate acțiunilor care vizează combaterea bolilor susceptibile de a avea un impact mai grav decât EST-urile asupra sănătății publice și să adaptăm în consecință finanțarea UE. Tendințele pozitive constatate cu privire la situația privind ESB sunt o încurajare de a examina cu atenție posibilitățile care ne vor permite să ne concentrăm asupra acestor noi amenințări.

[1] COM(2005) 322 final din 15 iulie 2005.

[2] EST = encefalopatie spongiformă transmisibilă (a se vedea definiția în anexa I la DLSC).

[3] http://www.oie.int/eng/normes/mcode/en_chapitre_1.11.6.htm

[4] Înlocuitorii de lapte care conțin făină de pește și sunt destinați numai rumegătoarelor neînțărcate sunt autorizați.

[5] Belgia, Cipru, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit.