Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52009PC0499

    Propunere de regulament al Parlamentului european și al consiliului privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice {COM(2009) 500 final} {COM(2009) 501 final} {COM(2009) 502 final} {COM(2009) 503 final} {SEC(2009) 1234} {SEC(2009) 1235}

    /* COM/2009/0499 final - COD 2009/0140 */

    52009PC0499




    [pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

    Bruxelles, 23.9.2009

    COM(2009) 499 final

    2009/0140 (COD)

    Propunere de

    REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

    privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice

    {COM( 2009) 500 final}{COM(2009) 501 final}{COM(2009) 502 final}{COM(2009) 503 final}{SEC(2009) 1234}{SEC(2009) 1235}

    EXPUNERE DE MOTIVE

    1. Contextul propunerii

    Criza financiară actuală a evidențiat punctele slabe ale cadrului de supraveghere al Uniunii Europene, care rămâne fragmentat de-a lungul unor linii naționale, în pofida progreselor substanțiale înregistrate în domeniul integrării pieței financiare și a importanței crescute a entităților transfrontaliere. În acest context, Președintele Barroso a solicitat unui grup de experți la nivel înalt, prezidat de fostul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Dl Jacques de Larosière, să formuleze recomandări în vederea stabilirii unui cadru de supraveghere mai eficient, integrat și sustenabil.

    Principalele recomandări ale grupului Larosière se concentrează pe:

    (i) înființarea unui Comitet european pentru riscuri sistemice (CERS) care să răspundă de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar în Comunitate, în vederea prevenirii sau reducerii riscurilor sistemice, a evitării episoadelor de dificultăți financiare de amploare, care să contribuie la funcționarea armonioasă a pieței interne și să garanteze o contribuție sustenabilă a sectorului financiar la creșterea economică.

    (ii) instituirea unui Sistem european al supraveghetorilor financiari (SESF) constând dintr-o rețea de autorități naționale de supraveghere financiară colaborând cu noile Autorități europene de supraveghere (AES), create prin transformarea actualelor comitete europene de supraveghere[1] într-o Autoritate bancară europeană (ABE), o Autoritate europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) și o Autoritate europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale (AEAPO). SESF trebuie întemeiat pe responsabilități comune, care se consolidează reciproc, combinând supravegherea la nivel național a firmelor cu anumite atribuții la nivel european. SESF va promova norme armonizate și va încuraja coerența practicilor de supraveghere și de aplicare a reglementărilor.

    În martie 2009, Comisia și Consiliul European au aprobat recomandările grupului Larosière. La 27 mai 2009, Comisia a publicat o Comunicare privind supravegherea financiară în Uniunea Europeană, în care descrie în detaliu modul în care pot fi puse în practică aceste recomandări, concentrându-se îndeosebi pe instituirea SESF și a CERS propuse. Consiliul Ecofin din 9 iunie 2009 a adoptat concluzii detaliate în care aproba obiectivele menționate în Comunicarea Comisiei și sublinia faptul că stabilitatea financiară, reglementarea și supravegherea în UE trebuie să fie consolidate în mod ambițios. Consiliul European din 18-19 iunie 2009 a confirmat ulterior faptul că Comunicarea Comisiei din luna mai și concluziile Consiliului Ecofin au stabilit modul de acțiune în instituirea unui nou cadru de supraveghere micro și macroprudențială. Consiliul European a solicitat Comisiei să prezinte toate propunerile necesare până cel târziu la începutul toamnei 2009, astfel încât noul cadru să fie complet operațional în cursul anului 2010.

    2. Consultarea părților interesate

    Comisia a organizat două consultări deschise cu privire la pachetul general, ambele referitoare atât la SESF, cât și la CERS. Prima consultare a fost organizată în urma publicării raportului grupului Larosière, între 10 martie și 10 aprilie 2009, drept contribuție la Comunicarea Comisiei privind supravegherea financiară în Europa, publicată la 27 mai 2009. Un rezumat al celor 116 de contribuții publice primite poate fi consultat la adresa:

    http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2009/fin_supervision/summary_en.pdf

    A doua consultare a fost organizată în perioada 27 mai - 15 iulie 2009; toți operatorii din sectorul serviciilor financiare și organismele reprezentative ale acestora, autoritățile de reglementare, organismele de supraveghere și alte părți interesate au fost invitate să își exprime opiniile cu privire la reformele mai detaliate prezentate în Comunicarea din mai 2009. Majoritatea răspunsurilor primite au sprijinit reformele propuse, comentariile referindu-se la detaliile privind propunerile aferente CERS și SESF. Un rezumat al contribuțiilor publice primite poate fi consultat la adresa:

    http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2009/fin_supervision_may/replies_summary_en.pdf

    3. Evaluarea impactului

    Comunicarea Comisiei din luna mai 2009 a fost însoțită de o evaluare a impactului care analiza principalele opțiuni de politică pentru înființarea SESF și CERS. Totuși, s-a efectuat și o a doua evaluare a impactului referitoare la aspectele mai detaliate ale propunerii, care este disponibilă pe site-ul web al Comisiei.

    4. Elementele juridice ale propunerii

    Părțile interesate, de exemplu instituțiile financiare, investitorii și consumatorii nu vor putea avea încrederea necesară pentru a se implica în activități financiare transfrontaliere decât după ce se vor institui mecanisme care să țină cont într-o măsură suficientă de interdependența dintre riscurile microprudențiale și cele macroprudențiale. În trecut au existat prea multe situații în care supravegherea prudențială s-a concentrat exclusiv la nivel micro; autoritățile de supraveghere evaluau bilanțurile instituțiilor financiare individuale fără a lua în considerare în mod adecvat conexiunile dintre instituții sau dintre acestea și sistemul financiar în general. Furnizarea acestei perspective generalizate cade în răspunderea autorităților de supraveghere macroprudențială. Aceste autorități de supraveghere trebuie să monitorizeze și să evalueze riscurile potențiale care amenință stabilitatea financiară, generate de evoluții care pot avea impact la nivel sectorial sau la nivelul sistemului financiar în ansamblu. Prin abordarea acestor riscuri, CERS ar fi un element fundamental pentru o structură de supraveghere integrată la nivelul UE, necesară pentru promovarea unor reacții politice oportune și coerente la nivelul statelor membre, prevenindu-se astfel abordările divergente și îmbunătățindu-se funcționarea pieței interne.

    CERS este înființat în temeiul articolul 95 din Tratatul CE, ca organism fără personalitate juridică. Această bază juridică permite CERS să aibă caracteristicile principale evidențiate mai sus, precum și un mandat care să acopere întregul sector financiar, fără excepții. De asemenea, această bază juridică ar permite CERS ca, împreună cu SESF, să alcătuiască un cadru inovator comun pentru supravegherea financiară, făcând în același timp o distincție clară între responsabilitățile CERS și cele ale celorlalte organisme.

    Regulamentul de înființare a CERS este completat printr-o decizie a Consiliului care conferă Băncii Centrale Europene (BCE) sarcina de a asigura secretariatul CERS. Prin urmare, BCE va asigura sprijin administrativ, logistic, statistic și analitic pentru CERS. Această decizie va pune în aplicare pentru prima dată articolul 105 alineatul (6) din Tratat, care prevede posibilitatea pentru Consiliu, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea BCE și cu avizul conform al Parlamentului European, de a încredința BCE misiuni speciale privind politicile în materie de supraveghere prudențială.

    5. Implicațiile bugetare

    Costurile bugetare legate de CERS vor fi suportate de BCE și nu vor avea implicații directe asupra bugetului comunitar. Costurile aferente sprijinului menționat vor depinde de măsura în care se pot utiliza resursele și personalul existent al BCE pentru îndeplinirea atribuțiilor secretariatului CERS.

    6. Explicarea detaliată a propunerii

    Pentru înființarea CERS ca nou organism european, independent de structurile existente, este necesar un regulament al Consiliului.

    6.1. Înființarea CERS

    CERS este un organism european complet nou, fără precedent, care va fi responsabil cu supravegherea macroprudențială. Obiectivele CERS sunt următoarele trei:

    - elaborarea unei perspective europene de supraveghere macroprudențială, în vederea abordării problemei fragmentării analizei riscurilor efectuate la nivel național;

    - sporirea eficienței mecanismelor de emitere din timp a avertismentelor, prin îmbunătățirea interacțiunii dintre analiza microprudențială și cea macroprudențială. Soliditatea firmelor individuale a fost adesea supravegheată izolat, cu accent redus pe gradul de interdependență din cadrul sistemului financiar;

    - posibilitatea ca evaluările riscurilor să se traducă prin acțiuni întreprinse de autoritățile din domeniu.

    Dat fiind domeniul extins și sensibilitatea misiunilor sale, CERS nu trebuie conceput drept un organism cu personalitate și cu prerogative juridice, ci mai degrabă drept un organism care își întemeiază legitimitatea pe baza reputației sale de a emite judecăți independente, analize de înaltă calitate și concluzii pertinente.

    Principalul organism decizional al CERS va fi consiliul general.

    Compoziția consiliului general constituie un aspect esențial al eficienței CERS. S-a făcut alegerea de a asigura o reprezentare semnificativă a băncilor centrale. În majoritatea statelor membre, băncile centrale dețin un anume grad de responsabilitate pentru supravegherea macroprudențială a sectorului financiar. Datorită acestei responsabilități și a experienței acumulate, băncile centrale dețin o poziție privilegiată pentru a contribui la analiza impactului relațiilor interdependente dintre sectorul financiar și mediul macroeconomic mai larg asupra stabilității financiare.

    Sprijinul analitic și logistic pentru CERS va fi asigurat de un secretariat, care va funcționa în cadrul Băncii Centrale Europene. Faptul că secretariatul va fi încredințat BCE va permite CERS să beneficieze de experiența aprofundată a BCE în materie de supraveghere macroprudențială și de rolul său central în cadrul sistemului monetar al UE. În cooperare cu băncile centrale naționale, Banca Centrală Europeană întocmește și publică o gamă largă de statistici monetare și de indicatori cu privire la instituțiile financiare. Banca Centrală Europeană și Eurosistemul monitorizează evoluțiile ciclice și structurale din zona euro/sectorul bancar din UE, precum și din alte sectoare financiare, pentru a evalua vulnerabilitățile posibile din sectorul financiar și rezistența acestuia la șocurile potențiale.

    6.2. Atribuții și competențe ale CERS

    CERS nu va avea competențe juridice pentru a impune măsuri statelor membre sau autorităților naționale. El a fost conceput ca un organism „de reputație”, cu o compoziție la nivel înalt, care să influențeze acțiunile autorităților legislative și de supraveghere prin autoritatea morală pe care o exercită. În acest scop, acesta nu va furniza doar evaluări de înaltă calitate ale situației macroprudențiale, ci va putea, de asemenea, să emită avertismente privind riscurile și recomandări care să identifice dezechilibrele potențiale din sistemul financiar ce pot spori riscurile sistemice și să propună acțiuni adecvate de remediere. CERS va avea un domeniu larg de activitate, fără a se limita la un tip specific de entitate sau piață. Avertismentele și recomandările se pot referi la orice aspect al sistemului financiar care poate genera un risc sistemic. De asemenea, acesta va coopera cu instituțiile financiare relevante (FMI, CSF…) și cu organisme din țări terțe pe probleme legate de supravegherea macroprudențială. Deoarece prezenta propunere are drept temei juridic articolul 95 din Tratat, aceasta are relevanță pentru Spațiul Economic European (SEE). Modalitățile de cooperare dintre statele AELS care participă la SEE și CERS vor fi discutate în cadrul Comitetului mixt al SEE.

    6.2.1. Avertismente și recomandări

    Unul dintre rolurile esențiale ale CERS este acela de a identifica riscurile cu dimensiune sistemică și de a preveni sau diminua impactul lor asupra sistemului financiar în UE. În acest scop, CERS poate emite avertismente privind riscurile. Aceste avertismente trebuie să fie urmate de răspunsuri rapide pentru evitarea acumulării unor probleme de mai mare amploare și a unei viitoare crize. Dacă este necesar, CERS poate, de asemenea, să recomande acțiuni specifice de soluționare a riscurilor identificate.

    Recomandările formulate de CERS nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Totuși, destinatarii recomandărilor nu pot avea o atitudine pasivă în fața unui risc identificat și se așteaptă din partea acestora o reacție. Dacă destinatarul este de acord cu recomandarea respectivă, acesta trebuie să comunice toate acțiunile întreprinse pentru a da curs indicațiilor formulate în recomandare. Dacă destinatarul nu este de acord cu o anumită recomandare și decide să nu întreprindă nicio acțiune, motivele care stau la baza deciziei sale trebuie explicate corespunzător. Prin urmare, recomandările formulate de CERS nu pot fi pur și simplu ignorate.

    CERS va decide de la caz la caz dacă avertismentele și recomandările trebuie făcute publice. Pe de o parte, publicarea unei recomandări poate crește presiunea pentru luarea unor măsuri corective prompte. Pe de altă parte, ea poate atrage după sine reacții adverse pe piața financiară. Dată fiind sensibilitatea deciziilor de a publica sau nu avertismentele și recomandările, aceste decizii trebuie luate în funcție de fiecare situație în parte. Mai mult, pare oportun ca avertismentele și recomandările să nu fie făcute publice decât atunci când Consiliul general decide astfel cu o majoritate calificată de două treimi.

    Destinatarii avertismentelor și recomandărilor pot fi Comunitatea în ansamblul său, unul sau mai multe state membre, una sau mai multe Autorități europene de supraveghere și una sau mai multe autorități naționale de supraveghere. Toate avertismentele și recomandările trebuie transmise Consiliului, iar cele legate de aspecte din domeniul supravegherii trebuie, de asemenea, transmise AES corespunzătoare. Nu se intenționează ca transmiterea avertismentelor și recomandărilor către Consiliu și AES să fie o modalitate de diluare a conținutului acestora, ci, dimpotrivă, are scopul de a crește presiunea morală asupra destinatarului de a lua măsuri sau de a oferi explicații, precum și acela de a oferi posibilitatea Consiliul de a-și face cunoscute observațiile.

    6.2.2. Accesul la informații

    Interconectarea instituțiilor și piețelor financiare presupune ca monitorizarea și evaluarea potențialelor riscuri sistemice să se bazeze pe un set amplu de date și indicatori macroeconomici și microfinanciari relevanți. Prin urmare, CERS trebuie să aibă acces la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor pe care le deține, păstrând în același timp confidențialitatea acestor date. CERS va putea să se bazeze pe un amplu set de date colectate deja prin Eurosistem de către BCE cu privire la instituțiile monetare și financiare. În plus, pe lângă îndeplinirea atribuțiilor sale și asigurarea coerenței necesare dintre autoritățile de supraveghere microprudențială și CERS, acesta din urmă, prin intermediul secretariatului său, va putea solicita AES să furnizeze informații sub formă de rezumat sau sub formă colectivă. În cazul în care aceste informații nu sunt disponibile (sau nu sunt puse la dispoziție), CERS va putea solicita date direct de la autoritățile naționale de supraveghere, de la băncile centrale naționale sau de la alte autorități ale statelor membre. În plus, regulamentul prevede obligația generală a AES, a băncilor centrale naționale și a statelor membre de a furniza CERS toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, garantând astfel accesul larg la datele necesare pentru analiza macroprudențială.

    Deoarece anumite instituții pot fi de natură sistemică (datorită dimensiunii, interconexiunilor pe care le dețin cu alte instituții financiare sau profilului lor de risc), CERS, prin intermediul Secretariatului său, va avea, de asemenea, acces la date individuale în baza unei cereri motivate adresate AES.

    6.3. Relația cu SESF

    Cadrul de supraveghere la nivelul UE propus poate funcționa numai dacă CERS și SESF cooperează eficient. De altfel, obiectivul reformei este asigurarea unei interacțiuni mai ușoare în ceea ce privește supravegherea la nivel macroprudențial și microprudențial. În îndeplinirea rolului său de autoritate de supraveghere macroprudențială, CERS va avea nevoie de un flux de date armonizate la nivel micro, furnizat la timp, în timp ce supravegherea microprudențială exercitată de autoritățile naționale va beneficia de informațiile CERS cu privire la mediul macroprudențial. Regulamentele specifică, de asemenea, procedurile pe care AES trebuie să le urmeze pentru a acționa conform recomandărilor CERS și modul în care AES trebuie să își exercite competențele pentru a garanta că recomandărilor adresate uneia sau mai multor autorități naționale de supraveghere li se dă curs în mod prompt.

    6.4. Confidențialitate

    Membrii consiliului general al CERS și personalul care lucrează la CERS sunt obligați la păstrarea secretului profesional. Orice informații confidențiale primite de membrii consiliului general sau de persoanele care lucrează în legătură cu CERS nu trebuie să fie divulgate în exterior decât sub formă de rezumat sau sub formă colectivă, astfel încât instituțiile individuale să nu poată fi identificate. Aceste norme de confidențialitate se aplică în special personalului BCE, deoarece secretariatul CERS va fi în cadrul BCE. În acest sens, informațiile obținute de BCE în calitatea sa de secretariat al CERS vor fi utilizate numai pentru îndeplinirea atribuțiilor CERS. În conformitate cu practicile existente în cadrul instituțiilor UE, persoanele care au lucrat în legătură cu CERS vor fi supuse în continuare obligației de păstrare a confidențialității, chiar și după încetarea atribuțiilor lor în acest sens.

    De asemenea, destinatarii, Consiliul și AES trebuie să ia măsurile necesare pentru protejarea naturii confidențiale a avertismentelor și recomandărilor.

    6.5. Organizarea internă a CERS

    CERS este compus din: (i) un consiliu general; (ii) un comitet director și (iii) un secretariat.

    6.5.1. Consiliul general

    Consiliul general este organismul decizional al CERS și, în această calitate, va fi responsabil de adoptarea avertismentelor și a recomandărilor descrise în secțiunea 6.2.1 din prezenta expunere de motive.

    Membrii cu drept de vot din consiliul general sunt:

    - guvernatorii băncilor centrale naționale;

    - președintele și vicepreședintele BCE;

    - un membru al Comisiei Europene;

    - președinții celor trei Autorități europene de supraveghere.

    Membrii fără drept de vot din consiliul general sunt:

    - un reprezentant la nivel înalt per stat membru din cadrul autorităților naționale de supraveghere competente;

    - președintele Comitetului economic și financiar.

    Reprezentanții autorităților naționale de supraveghere pot face parte din consiliul general prin rotație, în funcție de aspectele în discuție (această rotație va fi necesară în cazul unui număr mare de state membre, în care există organisme diferite pentru supravegherea, de pildă, a sectorului financiar și a sectorului asigurărilor).

    Membrii consiliului acționează imparțial. Acest lucru implică faptul că aceștia, atunci când desfășoară activități legate de CERS, nu trebuie să urmeze niciodată instrucțiunile sau să țină seama de interesele individuale ale oricărui stat membru. Imparțialitatea este o cerință crucială, deoarece este posibil ca interesele unui stat membru individual să nu corespundă întotdeauna cu obiectivul principal al CERS, și anume menținerea stabilității financiare în întreaga Uniune Europeană.

    Membrii cu drept de vot din consiliul general vor deține fiecare câte un vot. Deciziile consiliului general vor fi adoptate prin majoritate simplă (cu excepția deciziilor de a face publice avertismentele sau recomandările, ceea ce necesită o majoritate calificată cu două treimi din voturi. Conform practicii curente, este necesar un cvorum pentru voturi).

    Consiliul general se va întruni cel puțin de 4 ori pe an. Întrunirile vor fi organizate la inițiativa președintelui sau la solicitarea unei treimi dintre membrii cu drept de vot.

    6.5.2. Președintele

    Președintele va fi ales pentru o perioadă de 5 ani dintre membrii consiliului general al CERS care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE. Președintele va prezida consiliul general, precum și comitetul director și va transmite instrucțiuni secretariatului CERS în numele consiliului general. Președintele va avea dreptul de a convoca reuniuni extraordinare ale consiliului general din proprie inițiativă. În ceea ce privește modalitățile de vot în cadrul consiliului general, Președintele va deține un vot decisiv în caz de egalitate de voturi. Președintele va îndeplini și funcția de reprezentare externă a CERS.

    6.5.3. Comitetul director

    Dată fiind dimensiunea consiliului general, care va cuprinde 61 de membri în total, un comitet director va asista consiliul general în procesul de luare a deciziilor. Comitetul director va pregăti reuniunile consiliului general, va evalua documentele care urmează a fi puse în discuție și va monitoriza progresele lucrărilor în curs ale CERS.

    Comitetul director va fi format din președintele și vicepreședintele consiliului general, președinții celor trei AES, președintele CEF, membrul Comisiei și cinci membri ai consiliului general care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE (12 membri).

    6.5.4. Secretariatul

    BCE va îndeplini rolul de secretariat al CERS. Secretariatul va primi instrucțiuni direct din partea președintelui consiliului general.

    Șeful secretariatului va fi numit de către BCE, după consultarea consiliului general al CERS. Secretariatul va asigura sprijin analitic, statistic, administrativ și logistic pentru CERS, inclusiv pregătirea reuniunilor, colectarea și procesarea informațiilor calitative și cantitative destinate CERS, efectuarea analizelor și evaluărilor necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor CERS. De asemenea, secretariatul va oferi sprijin pentru lucrările comitetului consultativ tehnic (a se vedea 6.5.5.).

    6.5.5. Comitetul consultativ tehnic și alte surse de consultanță

    Rolul Comitetului consultativ tehnic (denumit în continuare „CCT”) este acela de a oferi consultanță și asistență consiliului general privind aspectele care intră în domeniul de activitate al CERS, la cererea acestuia din urmă.

    Membrii CCT sunt:

    - un reprezentant al fiecărei bănci centrale naționale;

    - un reprezentant al BCE;

    - un reprezentant al autorității naționale de supraveghere per stat membru;

    - un reprezentant al fiecărei Autorități europene de supraveghere;

    - doi reprezentanți ai Comisiei Europene;

    - un reprezentant al CEF.

    Președintele CCT va fi numit de consiliul general la propunerea președintelui acestuia. Reprezentanții autorităților naționale de supraveghere pot participa prin rotație în funcție de aspectele care urmează a fi puse în discuție.

    6.6. Obligații de raportare

    CERS trebuie să răspundă în fața Parlamentului European și a Consiliului și trebuie, prin urmare, să înainteze acestor instituții un raport cel puțin anual. De asemenea, Parlamentul European și Consiliul pot solicita CERS să întocmească rapoarte mai des.

    2009/0140 (COD)

    Propunere de

    REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

    privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice

    PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

    având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,

    având în vedere propunerea Comisiei[2],

    având în vedere avizul Băncii Centrale Europene[3],

    având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[4],

    hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din Tratat[5],

    întrucât:

    (1) Criza financiară a pus în evidență importante lacune în domeniul supravegherii financiare, care nu a reușit să prevină acumularea de riscuri excesive în sistemul financiar și a subliniat în special punctele slabe la nivelul supravegherii macroprudențiale existente.

    (2) În noiembrie 2008, Comisia a încredințat unui grup la nivel înalt prezidat de Dl Jacques de Larosière („grupul Larosière”) misiunea de a propune Comisiei recomandări cu privire la modalitățile de consolidare a mecanismelor europene de supraveghere, în vederea unei protecții mai eficiente a cetățenilor și pentru a reinstaura încrederea în sistemul financiar.

    (3) În raportul său final, prezentat la 25 februarie 2009, grupul Larosière a recomandat, printre altele, înființarea unui organism la nivel comunitar care să fie însărcinat cu supravegherea riscurilor din întregul sistem financiar.

    (4) În comunicarea sa intitulată „Stimularea redresării economice europene” din 4 martie 2009[6], Comisia a salutat și sprijinit recomandările formulate de grupul Larosière. În cadrul reuniunii din 19 și 20 martie 2009, Consiliul European a convenit asupra necesității de ameliorare a reglementării și supravegherii instituțiilor financiare din cadrul UE și asupra utilizării raportului grupului Larosière ca bază de acțiune.

    (5) În comunicarea sa intitulată „Supravegherea financiară europeană” din 27 mai 2009[7], Comisia a inițiat o serie de reforme ale mecanismelor actuale de asigurare a stabilității financiare la nivelul UE, în special crearea unui Comitet european pentru riscuri sistemice (CERS) responsabil cu supravegherea macroprudențială. Consiliul din 9 iunie 2009 și Consiliul European, în cadrul reuniunii din 18 și 19 iunie, au sprijinit opinia Comisiei și au salutat intenția acesteia de a înainta propuneri legislative prin care noul cadru să fie implementat în cursul anului 2010. În conformitate cu opiniile Comisiei, printre altele, Consiliul a concluzionat că BCE „ar trebui să ofere CERS sprijin analitic, statistic, administrativ și logistic, bazându-se și pe consiliere tehnică din partea băncilor centrale și a autorităților de supraveghere naționale”.

    (6) Mecanismele comunitare actuale nu pun suficient accent pe supravegherea macroprudențială. Responsabilitatea pentru analiza macroprudențială rămâne fragmentată și este efectuată de diverse autorități la niveluri diferite, fără a exista un mecanism care să garanteze faptul că riscurile macroprudențiale sunt identificate adecvat și că se emit în mod clar avertismente și recomandări care să fie urmate și transpuse în acțiuni.

    (7) Comunitatea Europeană are nevoie de un organism aparte, responsabil cu supravegherea macroprudențială a sistemului financiar din Uniunea Europeană, care să identifice riscurile legate de stabilitatea financiară și, acolo unde este necesar, să emită avertismente și recomandări în vederea adoptării unor măsuri în fața acestor riscuri. În consecință, Comitetul european pentru riscuri sistemice (CERS) trebuie instituit ca un nou organism independent, responsabil cu supravegherea macroprudențială la nivel european.

    (8) Acolo unde este cazul, CERS trebuie să emită avertismente și recomandări de natură generală privind întreaga Comunitate, statele membre individuale sau un grup de state membre, cu un termen specific în care acestea să răspundă prin politici corespunzătoare.

    (9) În vederea sporirii importanței și legitimității lor, aceste avertismente și recomandări trebuie transmise prin intermediul Consiliului și, acolo unde este cazul, prin intermediul Autorității bancare europene instituite prin Regulamentul (CE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului[8], al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe instituite prin Regulamentul (CE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului[9] și al Autorității europene pentru pensii și asigurări ocupaționale instituite prin Regulamentul (CE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului[10].

    (10) De asemenea, CERS trebuie să monitorizeze respectarea recomandărilor sale, pe baza rapoartelor întocmite de destinatari, pentru a se asigura că avertismentelor și recomandărilor sale li se dă curs. Destinatarii recomandărilor trebuie să acționeze pe baza acestora, cu excepția cazului în care se poate justifica corespunzător lipsa de acțiune (mecanismul „acțiuni sau explicații”).

    (11) CERS trebuie să decidă dacă o recomandare rămâne confidențială sau este făcută publică, ținând seama de faptul că publicarea poate contribui la respectarea recomandărilor, în anumite circumstanțe.

    (12) CERS va înainta un raport Parlamentului European și Consiliului cel puțin anual și mai frecvent în caz de dificultăți financiare de amploare.

    (13) BCE și băncile centrale naționale trebuie să dețină un rol principal în supravegherea macroprudențială, datorită experienței și responsabilităților lor curente în domeniul stabilității financiare. Participarea autorităților însărcinate cu supravegherea microprudențială la lucrările CERS este esențială pentru garantarea faptului că evaluarea riscului macroprudențial se bazează pe informații complete și exacte referitoare la evoluțiile din sistemul financiar. În consecință, președinții Autorităților europene de supraveghere trebuie să fie membri cu drept de vot, iar un reprezentant al autorității naționale de supraveghere per stat membru trebuie să participe ca membru fără drept de vot.

    (14) Participarea unui membru al Comisiei va contribui la stabilirea unei legături cu supravegherea macroeconomică și financiară a Comunității, în timp ce prezența președintelui Comitetului economic și financiar reflectă rolul ministerelor de finanțe în asigurarea stabilității financiare.

    (15) Este esențial ca membrii CERS să își exercite îndatoririle cu imparțialitate și să aibă în vedere numai stabilitatea financiară a întregii Uniuni Europene. Voturile referitoare la avertismente și recomandări în cadrul CERS nu trebuie ponderate, iar deciziile trebuie luate, de regulă, cu majoritate simplă.

    (16) Interconectarea instituțiilor și piețelor financiare presupune ca monitorizarea și evaluarea potențialelor riscuri sistemice să se bazeze pe un set amplu de date și indicatori macroeconomici și microfinanciari relevanți. Prin urmare, CERS trebuie să aibă acces la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor pe care le deține, păstrând în același timp confidențialitatea acestor date, conform cerințelor.

    (17) Participanții la piață pot avea contribuții valoroase la înțelegerea evoluțiilor care influențează sistemul financiar. Atunci când este cazul, CERS trebuie, prin urmare, să consulte părțile interesate din sectorul privat (reprezentanți ai sectorului financiar, asociații ale consumatorilor, grupuri de utilizatori din domeniul serviciilor financiare, înființate de Comisie sau de legislația comunitară…) și să le ofere posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

    (18) Date fiind integrarea piețelor financiare la nivel internațional și riscul de contagiune al crizelor financiare, CERS trebuie să se coordoneze cu Fondul Monetar Internațional și cu nou-înființatul Consiliu pentru stabilitate financiară care se estimează că vor emite din timp avertismente cu privire la riscurile macroprudențiale la nivel mondial.

    (19) Înființarea CERS trebuie să contribuie direct la atingerea obiectivelor pieței interne. Supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar este o parte integrantă a noilor mecanisme generale de supraveghere în Comunitate, deoarece aspectele macroprudențiale sunt strâns legate de atribuțiile de supraveghere microprudențială atribuite Autorităților europene de supraveghere. Părțile interesate nu vor putea avea încrederea necesară pentru a se implica în activități financiare transfrontaliere decât după ce se vor institui mecanisme care să țină cont într-o măsură suficientă de interdependența riscurilor microprudențiale și a celor macroprudențiale. CERS trebuie să monitorizeze și să evalueze riscurile care amenință stabilitatea financiară, generate de evoluții care pot avea impact la nivel sectorial sau la nivelul sistemului financiar în ansamblu. Prin abordarea acestor riscuri, CERS trebuie să contribuie direct la o structură de supraveghere integrată la nivel comunitar, necesară pentru promovarea unor reacții politice oportune și coerente la nivelul statelor membre, prevenindu-se astfel abordările divergente și îmbunătățindu-se funcționarea pieței interne.

    (20) Deoarece la nivelul statelor membre nu se poate realiza într-o măsură suficientă o supraveghere macroprudențială eficientă a sistemului financiar comunitar din cauza integrării piețelor financiare europene, Comunitatea poate lua măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul menționat anterior, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

    ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

    Capitolul I Dispozi țII GENERALE

    ARTICOLUL 1 Înființare

    Se înființează un Comitet european pentru riscuri sistemice, denumit în continuare CERS.

    Articolul 2 Definiții

    În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

    1. „instituție financiară” înseamnă orice întreprindere a cărei activitate principală este constituirea de depozite, acordarea de credite, furnizarea de servicii de asigurare sau alte servicii financiare clienților sau membrilor săi sau orice întreprindere care se angajează în investiții financiare sau activități de tranzacționare în nume propriu.

    2. „sistem financiar” înseamnă toate instituțiile financiare, piețele și infrastructurile piețelor.

    Articolul 3 Misiune, obiective și atribuții

    1. CERS răspunde de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar în Comunitate, în vederea prevenirii sau reducerii riscurilor sistemice din sistemul financiar, pentru evitarea episoadelor de dificultăți financiare de amploare, contribuie la funcționarea armonioasă a pieței interne și garantează o contribuție sustenabilă a sectorului financiar la creșterea economică.

    2. În vederea îndeplinirii scopurilor prevăzute la alineatul (1), CERS are următoarele atribuții:

    3. să identifice și/sau să colecteze, după cum este cazul, și să analizeze toate informațiile relevante pentru îndeplinirea misiunii descrise la alineatul (1);

    4. să identifice și să clasifice riscurile în funcție de prioritate;

    5. să emită avertismente atunci când riscurile sunt considerate importante;

    6. să formuleze recomandări pentru acțiunile de remediere, dacă este cazul;

    7. să monitorizeze reacțiile la avertismente și recomandări;

    8. să coopereze îndeaproape cu Sistemul european al supraveghetorilor financiari și, dacă este cazul, să furnizeze Autorităților europene de supraveghere informații referitoare la riscurile sistemice necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor acestora;

    9. să lucreze în colaborare cu instituțiile internaționale, în special cu Fondul Monetar Internațional și cu Consiliul pentru stabilitate financiară, precum și cu organismele relevante din țări terțe, pe probleme legate de supravegherea macroprudențială;

    10. să îndeplinească alte atribuții conexe, în conformitate cu legislația comunitară.

    Capitolul IIOrganizare

    ARTICOLUL 4 Structură

    1. CERS are un consiliu general, un comitet director și un secretariat.

    2. Consiliul general adoptă deciziile necesare pentru asigurarea îndeplinirii atribuțiilor deținute de CERS.

    3. Comitetul director asistă la procesul de adoptare a deciziilor CERS prin sprijin acordat la pregătirea reuniunilor consiliului general, prin evaluarea documentelor care urmează a fi puse în discuție și prin monitorizarea progreselor lucrărilor în curs ale CERS.

    4. Secretariatul asigură sprijin analitic, statistic, administrativ și logistic pentru CERS, sub conducerea președintelui consiliului general, în conformitate cu Decizia XXXX/CE/2009 a Consiliului[11].

    5. CERS este asistat de comitetul consultativ tehnic menționat la articolul 12, care oferă consultanță și asistență la cerere cu privire la aspecte relevante pentru lucrările CERS.

    Articolul 5 Președinția

    1. Președintele și vicepreședintele CERS sunt aleși pentru o perioadă de 5 ani de către și dintre membrii consiliului general care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE. Mandatul lor poate fi reînnoit.

    2. Președintele prezidează reuniunile consiliului general și ale comitetului director.

    3. Vicepreședintele prezidează reuniunile consiliului general și ale comitetului director atunci când președintele nu poate participa.

    4. Dacă mandatul membrilor consiliului general al BCE aleși în funcția de președinte sau vicepreședinte se încheie înainte de perioada de 5 ani sau dacă, din orice motiv, președintele sau vicepreședintele nu își pot îndeplini atribuțiile, se alege un nou președinte sau vicepreședinte în conformitate cu alineatul (1).

    5. Președintele va îndeplini și funcția de reprezentare externă a CERS.

    Articolul 6 Consiliul general

    1. Următoarele persoane sunt membri ai consiliului general cu drept de vot:

    (a) președintele și vicepreședintele BCE;

    (b) guvernatorii băncilor centrale naționale;

    (c) un membru al Comisiei Europene;

    (d) președintele Autorității bancare europene;

    (e) președintele Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale;

    (f) președintele Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe.

    2. Următoarele persoane sunt membri ai consiliului general fără drept de vot:

    (a) un reprezentant la nivel înalt per stat membru din cadrul autorităților naționale de supraveghere competente;

    (b) președintele Comitetului economic și financiar.

    3. Atunci când pe agenda unei reuniuni se regăsesc puncte care țin de competența unor autorități naționale de supraveghere diferite din același stat membru, fiecare reprezentant la nivel înalt participă numai la dezbaterea aspectelor care țin de competența sa.

    4. Consiliul general elaborează regulamentul de procedură a CERS.

    Articolul 7 Imparțialitate

    1. Când participă la activitățile consiliului general și la cele ale comitetului director sau când desfășoară orice altă activitate legată de CERS, membrii CERS își îndeplinesc atribuțiile cu imparțialitate, nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni din partea statelor membre.

    2. Statele membre nu încearcă să influențeze membrii CERS în îndeplinirea atribuțiilor acestora.

    Articolul 8 Secretul profesional

    1. Membrii consiliului general al CERS și orice alte persoane care lucrează sau au lucrat în legătură cu CERS (inclusiv personalul relevant al băncilor centrale, al comitetului consultativ tehnic, al AES și al autorităților naționale de supraveghere competente din statele membre) sunt obligați să nu divulge informații care fac obiectul secretului profesional, chiar și după ce atribuțiile acestora au încetat.

    2. Informațiile primite de membrii CERS pot fi utilizate numai în contextul atribuțiilor acestora și pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (2).

    3. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 16 și aplicării dreptului penal, nicio informație confidențială primită de persoanele menționate la alineatul (1) într-un context profesional nu poate fi divulgată niciunei persoane sau autorități, cu excepția prezentării sale într-o formă sintetică sau agregată, astfel încât instituțiile financiare individuale să nu poată fi identificate.

    4. CERS stabilește de comun acord cu Autoritățile europene de supraveghere procedurile specifice de confidențialitate destinate protejării informațiilor referitoare la instituții financiare individuale sau a informațiilor în care pot fi identificate instituții financiare individuale.

    Articolul 9 Reuniunile consiliului general

    1. Reuniunile plenare ordinare ale consiliului general sunt convocate de președintele Consiliului general și au loc cel puțin de patru ori pe an. Reuniunile extraordinare pot fi convocate la inițiativa președintelui consiliului general sau la cererea cel puțin a unei treimi din membrii cu drept de vot.

    2. Fiecare membru este prezent în persoană la reuniunile consiliului general și nu poate fi reprezentat.

    3. Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), un membru care nu poate participa la întruniri pentru o perioadă prelungită de timp poate numi un locțiitor. De asemenea, membrul respectiv poate fi înlocuit de o persoană care a fost numită formal în conformitate cu normele privind substituirea temporară a reprezentanților, în vigoare în cadrul instituției vizate.

    4. Reuniunile sunt confidențiale.

    Articolul 10 Modalități de vot în cadrul consiliului general

    1. Fiecare membru cu drept de vot din consiliul general deține un vot.

    2. Consiliul general decide cu majoritate simplă a membrilor cu drept de vot prezenți. În caz de egalitate de voturi, președintele deține votul decisiv.

    3. Un cvorum de două treimi din membrii cu drept de vot este necesar pentru efectuarea oricărui vot în cadrul consiliului general. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, președintele poate convoca o reuniune extraordinară în cadrul căreia deciziile pot fi adoptate fără a se întruni cvorumul menționat.

    Articolul 11 Comitetul director

    1. Comitetul director este alcătuit din următorii membri:

    (a) președintele CERS;

    (a) vicepreședintele CERS;

    (c) cinci alți membri ai consiliului general care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE. Aceștia sunt aleși de către și dintre membrii consiliului general care sunt, de asemenea, membri ai consiliului general al BCE, pentru o perioadă de doi ani.

    (d) un membru al Comisiei Europene;

    (e) președintele Autorității bancare europene;

    (f) președintele Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale;

    (g) președintele Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe;

    (h) președintele Comitetului economic și financiar.

    Orice loc rămas vacant în cadrul comitetului director trebuie ocupat prin alegerea unui nou membru de către consiliul general.

    2. Reuniunile comitetului director sunt convocate de către președinte cel puțin trimestrial, înainte de fiecare reuniune a consiliului general. Președintele poate convoca, de asemenea, reuniuni ad-hoc.

    Articolul 12 Comitetul consultativ tehnic

    1. Comitetul consultativ tehnic este alcătuit din următorii membri:

    (a) un reprezentant al fiecărei bănci centrale naționale și un reprezentant al BCE;

    (b) un reprezentant per stat membru din cadrul autorităților naționale de supraveghere competente;

    (c) un reprezentant al Autorității bancare europene;

    (d) un reprezentant al Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale;

    (e) un reprezentant al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe;

    (f) doi reprezentanți ai Comisiei;

    (g) un reprezentant al Comitetului economic și financiar.

    Autoritățile de supraveghere din fiecare stat membru aleg un reprezentant în cadrul comitetului. Atunci când pe agenda unei reuniuni se regăsesc puncte care țin de competența unor autorități naționale de supraveghere diferite din același stat membru, respectivii reprezentanți participă numai la dezbaterea punctelor de pe agendă care țin de competența lor.

    2. Președintele comitetului consultativ tehnic este numit de consiliul general în urma unei propuneri a președintelui consiliului general.

    3. Comitetul îndeplinește atribuțiile menționate la articolul 4 alineatul (5) la cererea președintelui consiliului general.

    4. Secretariatul CERS sprijină lucrările comitetului consultativ tehnic, iar șeful secretariatului participă la reuniuni.

    Articolul 13 Alte surse de consultanță

    La îndeplinirea atribuțiilor sale, CERS solicită, dacă este cazul, consultanță din partea sectorului privat relevant.

    Articolul 14 Accesul la documente

    1. Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului[12] se aplică documentelor deținute de către CERS.

    2. Consiliul general adoptă modalitățile practice de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

    3. Deciziile luate de CERS, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului sau al unei acțiuni la Curtea de Justiție, în condițiile prevăzute la articolele 195 și, respectiv, 230 din Tratatul CE.

    Capitolul IIIAtribu țII

    ARTICOLUL 15 Colectarea și schimbul de informații

    1. CERS furnizează Autorităților europene de supraveghere informații referitoare la riscurile sistemice, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor acestora.

    2. Autoritățile europene de supraveghere, băncile centrale naționale și statele membre cooperează îndeaproape cu CERS și furnizează toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor acestuia în conformitate cu legislația comunitară.

    3. CERS poate solicita informații din partea Autorităților europene de supraveghere în formă de rezumat sau în formă colectivă, astfel încât instituțiile financiare individuale să nu poată fi identificate. Dacă informațiile solicitate nu sunt la dispoziția autorităților respective sau nu sunt puse la dispoziție în timp util, CERS poate solicita date din partea autorităților naționale de supraveghere, a băncilor centrale naționale sau a altor autorități ale statelor membre.

    4. CERS poate adresa o cerere motivată Autorităților europene de supraveghere pentru furnizarea unor informații care nu sunt în formă de rezumat sau în formă colectivă.

    5. Înainte de a solicita informații în conformitate cu alineatele (3) și (4), CERS consultă autoritatea europeană de supraveghere relevantă pentru a se asigura că cererea are un caracter proporțional.

    Articolul 16 Avertismente și recomandări

    1. Atunci când identifică riscuri semnificative pentru atingerea obiectivului menționat la articolul 3 alineatul (1), CERS emite avertismente și, dacă este cazul, formulează recomandări pentru acțiuni de remediere.

    2. Avertismentele și recomandările emise de CERS în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) literele (c) și (d) pot fi de natură generală sau specifică și se adresează Comunității în ansamblul său, unuia sau mai multor state membre, uneia sau mai multor Autorități europene de supraveghere sau uneia sau mai multor autorități naționale de supraveghere. Recomandările includ un termen specific de adoptare a unui răspuns. De asemenea, recomandările pot fi adresate Comisiei în ceea ce privește legislația comunitară relevantă.

    3. Avertismentele și recomandările se transmit Consiliului și, în cazul în care se adresează uneia sau mai multor autorități naționale de supraveghere, se transmit, de asemenea Autorităților europene de supraveghere.

    4. Orice membru al consiliului general poate solicita votul cu privire la un proiect de avertisment sau de recomandare în orice moment.

    Articolul 17 Monitorizarea recomandărilor CERS

    1. Dacă o recomandare menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (d) se adresează unuia sau mai multor state membre, uneia sau mai multor Autorități europene de supraveghere sau uneia sau mai multor autorități naționale de supraveghere, destinatarii comunică acțiunile întreprinse drept răspuns la recomandările CERS sau explică lipsa lor de acțiune. Se informează Consiliul și, dacă este cazul, Autoritățile europene de supraveghere.

    2. Dacă CERS decide că nu s-a dat curs recomandărilor sale și că destinatarii nu au explicat în mod adecvat lipsa lor de acțiune, acesta informează Consiliul și, dacă este cazul, Autoritățile europene de supraveghere implicate.

    Articolul 18 Avertismente și recomandări publice

    1. Consiliul general al CERS decide dacă un avertisment sau o recomandare trebuie făcută publică de la caz la caz. Prin derogare de la dispozițiile articolului 10 alineatul (2) este necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi pentru a face public un avertisment sau o recomandare.

    2. Dacă consiliul general al CERS decide să facă public un avertisment sau o recomandare, acesta informează destinatarul (destinatarii) în prealabil.

    3. Dacă consiliul general al CERS decide să nu facă public un avertisment sau o recomandare, destinatarii și, dacă este cazul, Consiliul și Autoritățile europene de supraveghere iau măsurile necesare pentru protejarea naturii confidențiale a acestora. Președintele Consiliului poate decide să nu transmită un avertisment sau o recomandare celorlalți membri ai Consiliului.

    Capitolul IVDispozi țII FINALE

    ARTICOLUL 19 Obligații de raportare

    1. CERS transmite un raport cel puțin o dată pe an Parlamentului European și Consiliului.

    2. De asemenea, CERS examinează aspecte specifice la invitația Consiliului sau a Comisiei.

    Articolul 20 Clauza de revizuire

    Consiliul examinează prezentul regulament pe baza unui raport al Comisiei, la trei de la intrarea sa în vigoare, și stabilește dacă misiunile și organizarea CERS trebuie revizuite, după primirea unui aviz din partea BCE.

    Articolul 21 Intrarea în vigoare

    Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    Adoptat la Bruxelles,

    Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

    Președintele Președintele

    [1] Este vorba despre Comitetul european al inspectorilor bancari (CEIB), Comitetul european al inspectorilor pentru asigurări și pensii ocupaționale (CEIAPO) și Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare (CAERPVM).

    [2] JO C , , p. .

    [3] Decizia XXXX

    [4] JO C , , p. .

    [5] JO C , , p. .

    [6] COM(2009) 114.

    [7] COM(2009) 252.

    [8] JO L , , p. .

    [9] JO L , , p. .

    [10] JO L , , p. .

    [11] JO L , , p. .

    [12] JO

    Top