21.10.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 285/35

A.

întrucât Conferința de la Barcelona din 1995 a lansat un proiect foarte ambițios, și anume crearea unor legături politice, economice, sociale și culturale noi și mai strânse între țărmurile de nord și de sud ale Mediteranei și întrucât acest proiect este încă departe de a fi finalizat;

B.

întrucât procesul de instituire a UpM, menit să revitalizeze procesul de integrare euro-mediteraneană prin proiecte concrete și vizibile, încă este curs de desfășurare;întrucât nu au fost programate reuniuni Euromed în perioada ianuarie-iulie 2009 din cauza conflictului din Fâșia Gaza;

C.

întrucât reuniunea miniștrilor afacerilor externe Euromed, care urma să aibă loc în perioada 24-25 noiembrie 2009 la Istanbul, a trebuit amânată din cauza boicotării de către statele arabe, care protestau împotriva poziției Israelului asupra procesului de pace din Orientul Mijlociu;

D.

întrucât Uniunea Europeană a semnat acorduri de asociere cu toți partenerii săi din Mediterana de sud, cu excepția Siriei și a Libiei; întrucât negocierile cu Siria pentru un acord de asociere au fost încheiate, însă semnarea sa a fost amânată de Siria, și întrucât Comisia a deschis negocieri cu Libia;

E.

întrucât abordarea bilaterală, care reprezintă o componentă a tuturor proceselor de acest fel și o consecință a diferențelor culturale, sociale, economice și politice specifice dintre țările implicate, ar trebui să fie dirijată și sprijinită de o viziune și un plan mai global privind relațiile dintre diferiții parteneri, fiind însoțită, prin urmare, de o abordare regională;

F.

întrucât cele două țărmuri ale Mediteranei continuă să prezinte o imagine surprinzător de asimetrică din punct de vedere economic, social și demografic, care evidențiază decalajul de prosperitate aflat la originea instabilității și a presiunilor exercitate de migrație, precum și a celor asupra mediului; întrucât există diferențe semnificative între țările mediteraneene în termeni de dezvoltare; întrucât mai mult de 30 % din populația din TSEM trăiește cu mai puțin de 2 USD pe zi;

G.

întrucât economiile TSEM depind în mare măsură decomerțul extern; întrucât în jur de 50 % din fluxurile lor comerciale au ca destinație UE, deși ele reprezintă doar 8 % din comerțul extern al UE, cu o balanță comercială pozitivă pentru UE; întrucât structurile exportatoare ale TSEM sunt foarte puțin diversificate, aceste țări rămânând specializate în sectoare care au o contribuție minoră în termeni de creștere economică;

H.

întrucât UE este principalul investitor străin din regiune, dar investițiile directe străine (ISD) sunt în continuare foarte scăzute în această regiune, în comparație cu alte părți ale lumii, și întrucât există diferențe notabile, de la o țară la alta, la nivelul capacității de a atrage ISD;

I.

întrucât integrarea regională sud-sud este departe de a fi realizată, iar fluxurile comerciale sud-sud sunt subdezvoltate și reprezintă, în rândul TSEM, doar 6 % din volumul total al schimburilor comerciale ale acestora;

J.

întrucât această situație ar putea avea importante efecte nocive asupra procesului de integrare euro-mediteraneană și, în special, a securității și a suveranității alimentare a TSEM, deoarece exacerbează efectele concentrării schimburilor comerciale, cum ar fi dependența crescândă de câteva produse, în principal agricole, exportate în UE, și accentuează, în paralel, necesitatea importurilor de alimente de bază, nefiind, prin urmare, în avantajul TSEM și al întreprinderilor din aceste țări;

K.

întrucât TSEM trebuie să elimine obstacolele politice și economice existente care încetinesc procesul de integrare în toată zona, pentru a realiza o colaborare mai fructuoasă între ele;

L.

întrucât producătorii de textile, îmbrăcăminte și încălțăminte de pe cele două țărmuri ale Mediteranei pierd o bună parte din cotele lor de piață din cauza globalizării pieței și a concurenței puternice din Asia;

M.

întrucât, pentru a avea efecte cu adevărat pozitive, ZLS ar trebui să dea un nou elan integrării TSEM în comerțul internațional și să permită diversificarea lor economică, precum și un partaj echitabil al avantajelor care rezultă din aceasta, pentru a realiza obiectivul principal al parteneriatului economic și comercial euro-mediteraneean, care constă în reducerea diferenței de dezvoltare între țărmurile de nord și de sud ale Mediteranei;

N.

întrucât efectele crizei economice și financiare au agravat provocările politice, economice și sociale deja existente în țările partenere, în special în ceea ce privește șomajul; întrucât este în interesul comun al țărilor respective și al UE să fie redus nivelul șomajului în regiune și să fie oferite perspective decente populațiilor în cauză și în special femeilor, tinerilor și populației din mediul rural,

1.

își exprimă regretul în legătură cu faptul că, deși s-au înregistrat unele progrese, principalele obiective ale parteneriatului euro-mediteraneean sunt încă departe de a fi realizate; subliniază că succesul acestui proces și, în special, al ZLS, care ar putea contribui la pacea, prosperitatea și securitatea în întreaga regiune, necesită un efort susținut și convergent din partea tuturor părților, precum și o mai mare implicare a societății civile și a populației din cele două părți ale Mediteranei;

2.

consideră că numeroase dificultăți, nu numai de natură economică, dar și politice, cum ar fi conflictul din Orientul Mijlociu, au avut un impact negativ considerabil asupra progresului și dezvoltării acestui proces și a ZLS în special; își exprimă regretul în legătură cu faptul că, din aceleași motive politice, reuniunea Euromed a miniștrilor de afaceri externe, care trebuia să aibă loc la 24 și 25 noiembrie 2009 la Istambul, a fost amânată și UpM nu progresează;

3.

reamintește elaborarea, în cadrul UpM, a unor proiecte semnificative în sectoare strategice, cum ar fi construcția de noi infrastructuri, cooperarea dintre întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), sectorul comunicațiilor și exploatarea surselor de energie regenerabile, în scopul contribuirii la dezvoltarea și facilitarea comerțului și investițiilor din zona euro-mediteraneeană; solicită ca reuniunile programate în cadrul UpM să aibă loc în continuare și să fie înființat un secretariat permanent la Barcelona;

4.

consideră că obstacolele actuale demonstrează că aprofundarea relațiilor economice trebuie neapărat să fie însoțită de o aprofundare a relațiilor politice; crede că o adevărată integrare regională și economică nu poate fi realizată decât în cazul în care se înregistrează progrese concrete în soluționarea conflictelor existente și în domeniul democrației și al drepturilor omului;

5.

invită Comisia, statele membre și TSEM să țină seama de efectele crizei financiare, economice și de mediu, integrând într-o mai mare măsură preocupările sociale și de mediu în parteneriatul economic și comercial; invită guvernele TSEM să pună în aplicare politici coerente și eficiente în materie de ocuparea forței de muncă și de protecție socială, pentru a atenua efectele crizei;

6.

subliniază, în acest sens, că obiectivul unei ZLS nu poate fi evaluat doar prin prisma creșterii economice, ci, în primul rând, din punctul de vedere al creării de locuri de muncă; subliniază faptul că șomajul în rândul tinerilor și al femeilor constituie prioritatea socială absolută în țările mediteraneene;

7.

subliniază importanța pe care o au integrarea regională a TSEM și consolidarea schimburilor comerciale sud-sud; regretă dezvoltarea insuficientă a colaborării sud-sud;

8.

încurajează energic TSEM să dezvolte schimburile comerciale sud-sud, inspirându-se din Acordul de la Agadir, semnat de Egipt, Iordania, Maroc și Tunisia; consideră că această măsură este esențială pentru integrarea regională; invită celelalte țări din regiune să adere la acordul menționat pentru a dezvolta în continuare inițiativele de integrare în care sunt angajate TSEM și să exploateze sinergiile produse de aprofundarea acordurilor de asociere euro-mediteraneene dintre TSEM și UE; subliniază că instituțiile UE trebuie să răspundă pozitiv cererilor de asistență tehnică și financiară în vederea promovării acestui tip de integrare economică sud-sud;

9.

consideră că ar trebui consolidată cumularea sistemelor de origine, deoarece acesta este un instrument vamal util pentru revitalizarea comerțului din regiune și că regulile de origine ar trebui actualizate și simplificate pentru a ține seama de interesele partenerilor Euromed; îi invită pe miniștrii euro-mediteraneeni ai comerțului să semneze convenția regională referitoare la regulile de origine pan-euro-mediteraneene, care deschide calea simplificării regulilor de origine, și să ia măsuri complementare destinate instituirii sistemului pan-euro-mediteraneean de cumul al originii;

10.

ia act de faptul că miniștrii comerțului din zona euro-mediteraneană urmează să discute măsuri de remediere a fragilității ce caracterizează în prezent relațiile comerciale și economice din zona Euromed, o nouă foaie de parcurs euro-mediteraneană în materie de comerț și un nou mecanism pentru facilitarea comerțului și a investițiilor în regiune; salută toate inițiativele comune de revizuire a acordurilor de asociere existente în lumina noilor cerințe și provocări economice;

11.

subliniază că aceste discuții trebuie să se înscrie într-un context de încredere și de respect reciproce între parteneri, pentru a garanta TSEM dreptul de control asupra ritmului deschiderii lor comerciale și asupra strategiilor lor naționale de dezvoltare economică și socială; reamintește că negocierile privind ZLS ar trebui planificate în mod concertat și treptat în cadrul unui parteneriat rațional și previzibil care să reflecte realitățile socioeconomice ale TSEM;

12.

subliniază că orice nouă liberalizare în domeniul agriculturii și al pescuitului ar trebui să țină seama de necesitatea de a proteja bunurile sensibile, evaluând, în același timp, în mod sistematic efectele sociale ale proceselor de liberalizare și standardelor de sănătate a plantelor; invită miniștrii comerțului din zona Euromed să garanteze că acest proces este treptat, ținând seama de timpul necesar pentru punerea în aplicare a unor reforme fiscale echitabile menite să compenseze reducerea veniturilor bugetare aferente activității vamale; invită partenerii euromediteraneeni să analizeze ideea instituirii unei politici agricole euromediteraneene integrate, bazată pe complementaritatea lanțului logistic și pe o politică viabilă a apei și consacrând întâietatea imperativelor suveranității alimentare în raport cu considerațiile comerciale;

13.

consideră că sectorul serviciilor este esențial pentru dezvoltarea TSEM; consideră că liberalizarea serviciilor ar trebui să se realizeze concertat cu TSEM, recunoscându-le dreptul de a gradua și de a controla deschiderea sectoarelor sensibile și fragile ale economiilor lor; consideră că trebuie făcută o distincție între servicii comerciale și servicii publice;

14.

solicită ca programul liberalizării sectorului industrial să fie ajustat în funcție de condițiile economice și sociale din fiecare țară, inclusiv nivelul șomajului și impactul său asupra mediului; subliniază că parteneriatul economic și social ar trebui să promoveze o mai mare diversificare a producției de bunuri industriale, precum și o mai mare valoare adăugată a acestora; invită TSEM să elaboreze politici regionale care să ia în considerare rolul microîntreprinderilor și al IMM-urilor;

15.

observă că fabricanții de textile euromediteraneeni întâmpină dificultăți considerabile într-un context de concurență mondială în creștere; atrage atenția asupra necesității consolidării parteneriatului nord-sud, pentru a menține competitivitatea producției și comerțului cu textile și îmbrăcăminte euro-mediteraneene și asupra necesității promovării activităților TSEM cu valoare adăugată mai mare, bazate pe creativitate și inovare, și nu numai pe externalizare;

16.

subliniază necesitatea promovării siguranței investițiilor în regiunea mediteraneeană cu ajutorul unui sistem care coordonează strategiile adresate IMM-urilor și cuprinde mai multe domenii: mecanisme de protecție, finanțare, informare a IMM-urilor și crearea de rețele între acestea;

17.

consideră că noua propunere de creare a unui mecanism euro-mediteraneean de facilitare a investițiilor reprezintă un pas semnificativ în direcția centralizării și difuzării de informații prin intermediul unei rețele unice, fapt care ar trebui să permită agenților economici să aibă o imagine cuprinzătoare a condițiilor comerciale și investiționale din regiune; subliniază faptul că acest instrument ar trebui să completeze rețelele existente;

18.

atrage atenția asupra necesității de a înființa o bancă euro-mediteraneeană pentru investiții și dezvoltare, care ar atrage donatori de pe ambele țărmuri ale Mării Mediterane și ar fi în măsură să atragă ISD, de care regiunea euro-mediteraneeană duce lipsă;

19.

salută înființarea fondului Inframed, care a fost anunțat în cadrul UpM ca un fond de investiții pe termen lung destinat finanțării proiectelor de infrastructură;

20.

consideră că UpM ar trebui să intensifice formele existente de colaborare în cadrul Euromed pentru a oferi tuturor țărilor-partenere posibilitatea de a participa la programele și politicile corespunzătoare ale UE pe baza priorităților și obiectivelor stabilite de comun acord; subliniază că este important să fie extins domeniul de aplicare a programelor comunitare în vederea participării la acestea a țărilor partenere, în special în domeniul cooperării transfrontaliere (InterReg) educației, cercetării și formării profesionale (schimburi de studenți etc.);

21.

încurajează utilizarea energiei solare și eoliene în regiunea mediteraneeană; salută recentele inițiative de tipul „Plan Solaire” și al ideilor de început din cadrul Inițiativei industriale DESERTEC de a dezvolta vastul potențial al energiei solare din Orientul Mijlociu și Africa de nord, însă regretă că acțiunile sunt încă prea mult concepute la un nivel național; subliniază că UE trebuie să abordeze proiectul DESERTEC în mod coerent și să contribuie în mod activ la dezvoltarea internă a țărilor din nordul Africii și din Orientul Mijlociu și invită Comisia să coordoneze în mod proactiv eforturile UE;

22.

ia act cu îngrijorare de concluziile EID; invită Comisia să urmeze în mod sistematic recomandările EID cu privire la impactul social și de mediu al procesului de liberalizare, pentru a ține seama de aspectele legate de coeziunea socială și de dezvoltarea durabilă; subliniază, de asemenea, că acest impact poate varia în mod semnificativ de la un sector la altul și de la o țară la alta; subliniază, în vederea realizării unui adevărat progres social, importanța promovării în parteneriatul economic și comercial a muncii decente și a unor coduri de conduită negociate cu societățile multinaționale care să încorporeze obiectivele furnizării unor locuri de muncă decente;

23.

este de părere că ZLS ar trebui completată cu deschiderea treptată și condiționată a liberei circulații a lucrătorilor, ținând seama totodată de situația pieței europene a munci și de opiniile actuale ale comunității internaționale cu privire la legăturile dintre migrație și dezvoltare; consideră urgentă crearea de modalități juridice și administrative care ar putea facilita acordarea vizelor, în special pentru actorii parteneriatului euro-mediteraneean, pentru studenți, cadre universitare și actorii socioeconomici; subliniază că este important și necesar să fie redus costul transferurilor de bani efectuate de lucrătorii migranți, în scopul de a maximiza utilizarea lor în economia locală;

24.

solicită Comisiei să îl informeze pe deplin cu privire la progresele realizate în legătură cu acordul de asociere cu Siria, a cărui semnare a fost recent amânată de Siria; consideră că există anumite dificultăți în readucerea Libiei în procesul de negociere privind un acord de asociere și, în plan mai general, în UpM; solicită Comisiei să îl informeze și să îl implice pe deplin și să îl consulte în fiecare etapă a negocierilor;

25.

notează, de asemenea, că mai multe țări mediteraneene și-au exprimat interesul de a aprofunda și/sau extinde acordurile comerciale cu UE, și solicită Comisiei, având în vedere noile competențe oferite PE în sectorul comerțului prin Tratatul de la Lisabona, să țină seama, când va negocia aceste noi acorduri, de rezoluția adoptată în prealabil de către Parlament;

26.

subliniază faptul că abordările bilaterale nu ar trebui folosite în defavoarea unei abordări regionale multilaterale; consideră că, deși pledează pentru o cooperare consolidată cu partenerii cei mai avansați, și acordă considerația cuvenită caracteristicilor politice, culturale și sociale specifice acestora, Comisia trebuie să mențină principiul negocierilor interregionale;

27.

subliniază că, având în vedere situația din Palestina, ar trebui adoptate măsuri specifice și speciale de asistență pentru populația, în vederea integrării acestei zone în fluxurile comerciale mediteraneene; în acest sens, consideră că ar trebui să se găsească o soluție pentru a rezolva problema certificării originii și a tratamentului preferențial ulterior în cadrul Acordului de asociere CE-Israel aplicabil bunurilor provenind din Fâșia Gaza și din Cisiordania;

28.

consideră că o foaie de parcurs echilibrată bazată pe un consens larg și, printre altele, o evaluare de impact pozitivă la nivel social și de mediu, ar putea fi un instrument util pentru relansarea cooperării economice și comerciale în anii următori; invită, prin urmare, miniștrii comerțului din zona euro-mediteraneeană, să o sprijine la reuniunea lor ministerială din decembrie 2009; invită oficialii de rang superior din domeniul comerțului din regiunea euro-mediteraneeană să monitorizeze punerea în aplicare a foii de parcurs în următorii ani și să propună eventuale modificări, solicitând totodată să fie informat cu privire la astfel de măsuri;

29.

subliniază necesitatea ca procesul de integrare euro-mediteraneeană să devină din nou o prioritate politică pe agenda UE;

30.

subliniază rolul jucat, în cadrul parteneriatului, de Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneeană (APEM) ca organ democratic ce reunește parlamentari de pe ambele țărmuri ale Mediteranei în jurul celor trei piloni ai procesului de la Barcelona; solicită, în cele in urmă, o mai strânsă cooperare între APEM, Comisie și Consiliu în domeniul economic;

31.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, șefilor de stat și de guvern și parlamentelor statelor membre și ale TSEM, precum și APEM.