52009DC0552

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 22.10.2009

COM(2009) 552 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

CONSILIUL EUROPEAN PENTRU CERCETARE – ÎNDEPLINIREA OBIECTIVULUI EXCELENțEI LA NIVEL MONDIAL

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

CONSILIUL EUROPEAN PENTRU CERCETARE – ÎNDEPLINIREA OBIECTIVULUI EXCELENțEI LA NIVEL MONDIAL

INTRODUCERE

Consiliul European pentru Cercetare (ERC) este o componentă nouă și ambițioasă a politicii de cercetare a UE, instituită în temeiul celui de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare al Comunității Europene (FP7)[1]. Este instrumentul de implementare a programului specific „Idei”, care este dotat cu un buget substanțial (7,51 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013). ERC cuprinde un Consiliu științific independent alcătuit din 22 de cercetători eminenți, asistat de o structură specifică de implementare (SSI) organizată sub forma unei agenții executive a Comisiei[2].

Crearea ERC a fost un act de pionierat al Uniunii Europene[3]. Fiind instituit ca entitate inedită de finanțare la nivel european a cercetării de frontieră întreprinse la inițiativa cercetătorilor și de calitate recunoscută internațional, în scopul promovării performanței științifice europene la cele mai înalte standarde de excelență, ERC stabilește noi parametri pentru activitatea de cercetare la nivel comunitar. Este pentru prima dată când un program de cercetare comunitar funcționează pe baza competiției europene deschise dintre echipe de cercetare individuale, a unei guvernanțe științifice independente și a unei execuții autonome prin intermediul unei agenții executive. ERC a devenit deja o componentă de mare vizibilitate și influență a Spațiului European de Cercetare.

La doi ani și jumătate de la demararea FP7 și implementarea programului „Idei”, este momentul potrivit pentru evaluarea progresului:

- De la debutul formal din 2007 au fost adoptate patru programe de lucru anuale „Idei” și s-au încheiat patru apeluri de propuneri, ceea ce a condus la acumularea unei experiențe considerabile privitoare la implementarea programului „Idei”, cu trăsăturile sale operaționale specifice, inclusiv Consiliul științific independent, evaluarea inter pares și metodele de acordare de finanțare asociate cercetării de frontieră.

- După o perioadă intensivă de planificare și dezvoltare, în temeiul Deciziei de instituire adoptate de Comisie în decembrie 2007[4], la data de 15 iulie 2009 a fost declarată autonomia administrativă față de Comisie a structurii specifice de implementare (SSI), sub forma Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA).

- În acest context, „evaluarea independentă a structurilor și a mecanismelor ERC” efectuată conform mandatului FP7 și a programului specific „Idei” s-a încheiat și furnizează concluzii detaliate și recomandări privind direcția de urmat.

Ca și alte structuri inovative, precum Inițiativele Tehnologice Comune (JTI), Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) sau Consorțiile Infrastructurilor Europene de Cercetare (ERIC), ERC furnizează un nou model de aplicare a politicii comunitare de cercetare și dezvoltare tehnologică. Primele experiențe au indicat unele obstacole în calea dezvoltării depline a acestora, ceea ce este firesc atunci când sunt create structuri noi. Unele dintre problemele apărute au fost rezolvate – sau sunt pe cale de soluționare – în mod pragmatic în parametrii cadrului legal existent, însă altele ar putea necesita schimbări mai profunde.

Este limpede că în joc nu este doar viitorul ERC. Prezenta comunicare, realizată pe baza experienței acumulate de Comisie până în prezent în privința implementării programului „Idei” și pe baza rezultatelor evaluării independente, trebuie prin urmare să fie considerată în contextul mai larg al unei reflecții exhaustive privitoare la evoluția politicilor și a programelor comunitare în materie de cercetare și dezvoltare și inovație tehnologică. Preocuparea majoră a Comisiei comportă două dimensiuni: menținerea unei abordări consecvente și transparente și asigurarea simultană a mijloacelor și a instrumentelor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale inițiativelor conturate în cadrul acestor domenii ale politicii comunitare. Provocarea majoră căreia Europa trebuie să îi răspundă este clară: promovarea cercetării și a inovației pentru o societate durabilă bazată pe cunoaștere.

În ceea ce privește ERC, obiectivul inițial și hotărârea Comisiei rămân neschimbate. Acestea vizează maturizarea unei organizații de finanțare a cercetării de frontieră de talie internațională, în vederea valorificării și a fructificării excelenței științifice a Europei, comunitatea științifică fiind cea care stabilește agenda cercetării de frontieră. Lansarea ERC și activitatea sa din primii anii sunt considerate a fi un început fără îndoială promițător. Comisia dorește acum să valorifice lecțiile învățate din această primă etapă a vieții ERC. În consecință, prezenta Comunicare propune un pachet de măsuri concrete pe care Comisia le poate pune în aplicare pe termen scurt. Ea identifică de asemenea provocările pe termen mediu care trebuie analizate în colaborare cu celelalte instituții în contextul mai larg al unei reflecții despre modalitățile prin care instrumentele comunitare și cadrul comunitar administrativ și de control financiar pot fi utilizate cel mai eficace pentru a stimula noi surse de creștere durabilă. Aceasta ar trebui să asigure succesul pe termen lung al ERC drept una dintre cele mai importante componente ale Spațiului European de Cercetare, ținând cont de două elemente centrale: (i) natura comunitară a ERC; (ii) importanța excelenței științifice pentru Europa.

Evaluarea ERC: Către o organizație a cercetării de frontieră de talie internațională

În conformitate cu programul specific „Idei” și în vederea stabilirii unei structuri aprobate și stabile pentru ERC cât mai curând posibil, Evaluarea independentă a structurilor și a mecanismelor ERC a fost inițiată de Comisie într-o etapă relativ incipientă a funcționării ERC[5]. Obiectivele evaluării au fost:

- Analizarea structurilor și a mecanismelor ERC pe baza criteriilor de excelență științifică, autonomie, eficiență și transparență, cu implicarea deplină a Consiliului științific;

- Examinarea procesului și a criteriilor de selecție a membrilor Consiliului științific.

- Examinarea avantajelor și a dezavantajelor unei structuri bazate pe o agenție executivă și ale unei structuri bazate pe articolul 171 din Tratat.

Panelul de șase experți reputați condus de Profesor Vaira Vike-Freiberga a prezentat raportul său Comisiei la data de 23 iulie 2009[6]. Comisia își reiterează aprecierea față de membrii Panelului de evaluare a ERC pentru energia și sârguința cu care s-au achitat de această sarcină solicitantă.

Analiza panelului s-a fundamentat pe contribuția substanțială a părților interesate din comunitatea științifică, care include o audiere detaliată a Consiliului științific al ERC, un sondaj extensiv la care au participat candidații și evaluatorii inter pare s, rapoarte despre experiența operațională și recomandări legale și bugetare din partea serviciilor Comisiei.

Evaluarea ERC confirmă că, per ansamblu, primii de ani de funcționare a ERC reprezintă un succes major. Strategia științifică, proiectarea schemelor de finanțare și calitatea evaluării inter pares au fost salutate de comunitatea științifică, după cum demonstrează rezultatele sondajului realizat în vederea evaluării.

Din punct de vedere operațional, ERC a fost capabil, încă de la bun început, să proiecteze și să pună în aplicare instrumente inedite de implementare a programului „Idei”, să acumuleze rapid personal și resurse și să creeze o structură operațională autonomă sub forma unei agenții executive, confruntându-se simultan cu un nivel fără precedent și neașteptat al solicitărilor din partea candidaților.

În urma examinării oportunităților și a riscurilor potențiale asociate celor două tipuri de structură, evaluarea ajunge la concluzia că, deși modelul agenției executive, în forma sa standard actuală, presupune o serie de constrângeri, dificultățile și riscurile asociate trecerii la o nouă structură în baza articolului 171 din Tratat, care implică și posibilitatea interferenței politice cu independența științifică a ERC, nu justifică schimbarea structurii – cel puțin până la epuizarea perspectivelor de dezvoltare și de ameliorare a agenției executive în vederea realizării aspirațiilor ERC. Panelul recomandă o nouă evaluare independentă peste doi ani.

Totuși, după cum indică evaluarea efectuată, dacă ERC dorește să-și consolideze succesul inițial și să devină cu adevărat o organizație de cercetare de frontieră de talie internațională – un lider continental al promovării științei și a tehnologiei de ultimă oră necesare pentru a susține creativitatea economiilor și a societăților europene – trebuie să se acorde urgent o mai mare atenție ameliorării structurii și a modalităților sale de funcționare. Pentru menținerea succesului său pe termen lung, ERC necesită un leadership motivat și inteligent, o consolidare rapidă a activităților sale la toate palierele și o cultură a flexibilității și a încrederii care să permită progresul cercetării de frontieră. Acestea sunt principiile esențiale care se regăsesc în acțiunile pe termen scurt și mediu prezentate mai jos. Toate acțiunile propuse în prezenta comunicare vor fi puse în aplicare în cadrul pachetului financiar existent al FP7 și nu se anticipează niciun impact bugetar suplimentar.

Dezvoltarea ERC într-o organizație matură de finanțare a cercetării de talie internațională

Din moment ce ERCEA a devenit autonomă, iar evaluarea s-a încheiat, Comisia are planuri ambițioase pentru cea de-a doua etapă a dezvoltării ERC. Consiliul științific definește strategia științifică a programului, ERCEA execută bugetul, iar Comisia asigură autonomia ERC și își menține responsabilitatea politică și financiară, inclusiv responsabilitatea pentru implementarea programului specific „Idei”.

Prin urmare, Comisia intenționează să implementeze o strategie dublă pentru a trata nu doar problemele inițiale inerente oricărei noi organizații, ci și cauzele subiacente ale ineficienței administrative și ale problemelor structurale identificate în prima etapă a funcționării ERC:

(i) Întreprinderea de acțiuni imediate și pe termen scurt pentru a pune în aplicare acele recomandări din evaluare și alte ameliorări tehnice necesare ale metodelor de funcționare a ERC, care pot fi realizate în cadrul propriilor competențe, fie la nivel de Comisie, fie la nivel de agenție.

(ii) Soluționarea, pe termen mediu, a problemelor legate de reglementarea subiacentă, prin prezentarea de propuneri Consiliului și Parlamentului în vederea modificării normelor financiare și administrative și a sporirii concordanței acestora cu nevoile cercetării de frontieră.

Faptul că ERC trebuie să fie o „organizație capabilă de învățare” este înscris în programul specific „Idei”: „Punerea în aplicare și gestionarea activității vor fi reexaminate și evaluate în permanență, în vederea evaluării rezultatelor, precum și a ajustării și îmbunătățirii procedurilor în funcție de experiența dobândită”.

(i) Acțiuni imediate și pe termen scurt

Acțiunile următoare și planificarea orientativă a implementării acestora țin de competența Comisiei și/sau a ERCEA. Pentru a clarifica și consolida temeiul juridic, acestea se vor reflecta, după caz, în modificări ale Deciziei Comisiei de instituire a ERC[7] și ale Deciziilor de instituire[8] și de delegare a ERCEA[9].

Integrarea guvernanței științifice și a celei administrative

Panelul de evaluare a confirmat faptul că, în conformitate cu prevederile programului specific „Idei”, Comisia a fost un „garant” efectiv al autonomiei și al integrității ERC și a respectat pe deplin independența Consiliului științific de a hotărî strategia științifică a ERC. Cu toate acestea, evaluarea consideră că structura actuală a ERC, care presupune separarea responsabilităților științifice de cele financiar-administrative, creează complicații și frustrări inutile. Panelul de evaluare recomandă măsuri de remediere a acestei probleme, inclusiv unirea rolului de director al ERCEA cu cel de secretar general al ERC într-un singur post, cu condiția identificării unui om de știință emerit și cu o solidă experiență administrativă. S-a recomandat de asemenea ca directorul să raporteze direct și regulat Comisarului pentru cercetare și ca apartenența la comitetul director al ERCEA să fie modificată astfel încât să includă atât doi membri ai Consiliului științific, cât și un om de știință emerit din exterior.

În parametrii cadrului financiar și de reglementare actual, Comisia intenționează să implementeze următoarele acțiuni pentru a sincroniza mai bine aspectele științifice și administrative ale guvernanței și pentru a simplifica și eficientiza structura ERC.

a. Înființarea postului de director al ERCEA, cu profilul unui om de știință emerit și cu o experiență administrativă și managerială solidă. În conformitate cu prevederile cadrului legal și de reglementare al ERC și cu instrucțiunile privind numirea directorilor de agenții executive[10], Consiliul științific va lua parte la procesul de selecție. Termen: T2/2010

b. Se anticipează că după numirea cu succes a unui director cu profilul respectiv și cu aprobarea prealabilă a Consiliului științific, după expirarea mandatului titularului actual al funcției respective, postul de secretar general al ERC va fi desființat. Termen: T2/2011

c. Se intenționează modificarea alcătuirii comitetului director al ERCA[11] și a modalităților sale de funcționare, cu condiția garantării posibilității Comisiei de a-și exercita în orice moment funcțiile de control și de supervizare a ERCA prin păstrarea majorității voturilor. Termen: T1/2010

d. Dezvoltarea și implementarea unei strategii de comunicare coerente și integrate, care să includă un website unitar care să ofere părților interesate din exterior o viziune unitară și clară și o prezentare la zi a strategiei ERC și a implementării operaționale, care să reflecte atât activitatea ERCEA, cât și pe cea a Consiliului științific. Această strategie de comunicare ameliorată va contribui de asemenea la sporirea transparenței operațiunilor ERC și la diminuarea riscului de conflict de interese. Termen: T1/2010

Consiliul științific și directorul ERCEA vor fi invitați la o întâlnire cu Comisarul responsabil cu cercetarea, oricând va fi cazul, pentru a prezenta progresul realizat în îndeplinirea obiectivelor ERC.

Proceduri administrative îmbunătățite

Calitatea schemelor de finanțare ale ERC – și, mai mult decât atât, reputația ERC – depind fără îndoială în mod direct de calitatea și capacitatea evaluatorilor săi inter pares – paneliști și referenți. Evaluarea conchide că, pentru a asigura disponibilitatea continuă a unor evaluatori și paneliști de o calitate atât de înaltă de a contribui la acest program, procedurile de management pentru numirea și plata acestora trebuie să fie drastic simplificate și cât se poate de ușor de utilizat.

În acord cu Comisia și în parametrii cadrului legal existent, ERCA va realiza așadar progresiv următoarele:

a. Va începe să dezvolte și să implementeze proceduri administrative „specifice ERC” mai simple și mai funcționale în ce privește procesele critice de numire și de plată a evaluatorilor inter pares (paneliști și referenți) și de management al granturilor. Termen: T4/2009

b. Va testa și, în cazul în care se dovedesc un succes, va implementa integral proceduri de autentificare simplificate, compatibile cu cele mai bune practici științifice, pentru experții care utilizează website-ul și alte date profesionale. Termen: T4/2009

c. Va continua optimizarea – în vederea implementării – unor proceduri eficiente de numire a experților, care ar putea acoperi întreaga perioadă FP7 și nu ani individuali. Termen: T2/2010

Consolidarea activității la toate palierele

Operațiunile ERC necesită un înalt nivel de profesionalism la toate palierele: în selectarea membrilor Consiliului științific și a evaluatorilor inter pares și în activitățile de management asociate, ca de exemplu cele referitoare la dispozițiile privitoare la conflictul de interese, care sunt valabile atât pentru selecția proiectelor, cât și pentru activitatea experților naționali detașați. Aceste operațiuni trebuie puse în aplicare riguros, însă cu o mai mare flexibilitate.

Evaluarea susține criteriile în vigoare și metodologia de selecție a membrilor Consiliului științific și militează pentru instituirea în acest scop a unui Comitet permanent de identificare. De asemenea, se sugerează că este nevoie de mai multă transparență, ca de pildă în selecția membrilor Consiliului științific și a evaluatorilor inter pares și în privința discutării strategiei de către membrii Consiliului științific.

Comisia și ERCEA vor lua măsuri pentru a asigura un standard înalt de profesionalism și transparență, garantând în același timp independența și calitatea operațiunilor ERC:

a. Clarificarea raporturilor dintre ERCEA și Consiliul științific, a unui modus operandi și a rolurilor lor respective în operațiunile ERC și, dacă este necesar, revizuirea Deciziei ERC. Termen: T2/2010

b. Înființarea unui Comitet de identificare permanent, independent, în acord cu recomandările făcute de Comitetul de identificare al Consiliului științific al ERC 2009[12], pentru a asigura reînnoirea treptată a Consiliului științific, care va lucra în consultare cu Consiliul științific și pe baza criteriilor și a metodologiei stabilite în prealabil și validate de Panel. Termen: T1/2010

c. Încurajarea Consiliului științific să ia în considerare crearea unui subcomitet menit să lărgească baza de căutare a experților pentru evaluarea inter pares . Termen: T1/2010

d. Explorarea posibilităților de a oferi, ca recunoaștere a implicării personale a membrilor Consiliului științific și mai ales a președintelui și a vicepreședinților, un onorariu pentru participarea la adunările plenare ale Consiliului științific[13] și de continuare a sprijinului local pentru președintele și vicepreședinții Consiliului științific, utilizând instrumentul FP7 de finanțare de granturi „Acțiunea de Coordonare și Sprijin”. Termen: T2/2010

e. Colaborarea cu Consiliul științific în vederea sporirii transparenței operațiunilor ERC pentru părțile externe interesate, inclusiv prin publicarea codurilor de conduită pertinente, a dispozițiilor referitoare la conflictul de interese și a minutelor ședințelor Consiliului științific. Termen: T4/2009

f. Instituirea, în cooperare cu Consiliul științific și sub autoritatea ERCEA, a unui comitet care să ofere consultanță în materie de conflict de interese, fraudă și probleme de etică, în conformitate cu prevederile legale și bunele practici internaționale, pentru a garanta că operațiunile ERC sunt ireproșabile sub aspectul calității și al echității, în special pe parcursul procesului de evaluare inter pares . Termen: T2/2010

(ii) Acțiuni pe termen mediu

Implementarea operațională a programului „Idei” a condus la o serie de preocupări exprimate de cercetători și de organizațiile lor gazdă, ceea ce demonstrează că aspectele ce țin de eficiența administrativă sunt cruciale pentru punerea în aplicare a proiectelor de cercetare de frontieră.

În plus, Panelul de evaluare a ERC consideră că eficiența operațională nu poate fi separată de managementul științific atât de net precum sugerează modelul actual al ERC. Aspectele referitoare la eficiența administrativă trebuie îmbunătățite, însă evaluarea menționează că, în multe privințe, problemele ERC țin de mediul de reglementare existent aflat la baza sistemul comunitar și de „cultura controlului” care rezultă din acesta. Evaluarea sugerează că este nevoie să se adopte un sistem de „sume forfetare” în locul finanțărilor pe bază de contract și consideră că filosofia Regulamentului financiar și a proceselor de control asociate trebuie regândită pentru a restaura o abordare clădită pe încredere și combinată cu sancțiuni aspre în caz de abateri.

Este posibil ca o serie de probleme să nu fie rezolvate în parametrii cadrului actual și să necesite acțiuni sau schimbări pe termen mai lung. Următoarea evaluare trienală a Regulamentului financiar oferă ocazia propice de a examina aceste aspecte, întrucât acest regulament acoperă o arie mai largă, care cuprinde nu doar operațiunile financiare, ci și cadrul în care funcționează agențiile executive. În privința politicilor de cercetare, elementul central va fi determinarea naturii exacte și a anvergurii modificărilor specifice care trebuie realizate în beneficiul cercetării, al dezvoltării și al inovației tehnologice și în special al cercetării de frontieră, astfel încât să se poată sprijini un nivel înalt al creativității fără a induce riscuri financiare excesive. Este imperios să se găsească un echilibru corespunzător între riscuri, care sunt inevitabile în realizarea cercetării de vârf, și protejarea intereselor financiare ale Comunității în baza Regulamentului financiar.

Comisia va sesiza prilejul apropiatei revizuiri a Regulamentului financiar pentru a evalua situația curentă, pentru a ține seama de experiența dobândită și pentru a formula posibile soluții la problemele administrative și financiare specifice cercetării, dezvoltării tehnologice și inovației, în general, și cercetării de frontieră, în special. Având în minte intenția generală de simplificare și de ameliorare a guvernanței, obiectivul este construirea unei abordări în materie de management financiar al cercetării care să pună accentul pe funcția finanțării cercetării de frontieră ca investiție în cercetători de înaltă calitate, după cum se consideră a fi o bună practică în toate sistemele de cercetare de succes din lumea întreagă.

Aceste aspecte trebuie considerate în contextul mai larg al reflecției asupra celei eficiente modalități de a utiliza viitorul cadru financiar și administrativ comunitar pentru a sluji politicile care vizează promovarea noilor surse de creștere economică sustenabilă.

Concluzii și etape următoare

După o „etapă de pionierat” încununată de succes, ERC intră acum încrezător în cea de-a doua etapă a dezvoltării sale. Din câte indică datelor inițiale, ERC este pe cale să devină o componentă importantă și stabilă a mediului de cercetare european, iar pentru a-și atinge potențialul maxim va avea nevoie și de sprijinul altor instituții și părți interesate.

În multe privințe, prin testarea unor noi moduri de realizare a cercetării în context comunitar, ERC stimulează de fapt un proces mai amplu de învățare și de adaptare și constituie un adevărat „agent al schimbării” în Spațiul European de Cercetare.

Fie că este vorba despre gestionarea relației dintre Consiliul științific și ERCEA, despre procedurile de realizare a evaluării inter pares a cercetării de frontieră, despre noi tipuri de interacțiuni între activitățile de finanțare naționale și comunitare, la acest proces de învățare participă părțile interesate din întreaga comunitate de cercetare. Pentru atingerea obiectivelor strategiei și ale acțiunilor întreprinse de Comisie, sprijinul și implicarea continuă și deplină a acestor părți interesate vor rămâne critice în faza următoare.

Prezenta comunicare stabilește o serie de acțiuni care satisfac aspirațiile Europei în privința ERC, ia în considerare recomandările Panelului de evaluare și integrează evaluarea Comisiei referitoare la experiența ERC.

Comisia și ERCEA vor lua imediat măsuri, fiecare în sfera sa de competență, pentru a ameliora guvernanța și flexibilitatea administrativă a ERC în parametrii cadrului de reglementare actual. De asemenea, Comisia va conlucra activ cu alte părți interesate, inclusiv Consiliul științific, pentru a asigura sprijinul lor continuu în viitor și ameliorarea și „profesionalizarea” paralelă a activităților de care acestea sunt responsabile.

În cadrul revizuirii Regulamentului financiar, Comisia se va implica în timp util într-o dezbatere mai amplă și mai de substanță cu Parlamentul și Consiliul European pe tema cadrului de reglementare în materie de cercetare și dezvoltare tehnologică. Comisia urmărește să asigure găsirea echilibrului adecvat între riscurile inerente activităților de cercetare, pe de o parte, și utilizarea eficientă a fondurilor UE, pe de altă parte, precum și disponibilitatea structurilor și a mecanismelor adecvate pentru managementul externalizat al cercetării. Obiectivul global este acela de a putea utiliza cât mai eficient cadrul financiar și administrativ comunitar pentru a sluji politicile care vizează promovarea noilor surse de creștere economică sustenabilă.

[1] JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

[2] Agenția executivă a ERC este condusă de un director și de un comitet director numiți de Comisie.

[3] JO L 57, 24.2.2007, p. 14.

[4] 2008/37/CE; JO L 9, 12.1.2008, p. 15.

[5] COM(2008) 526 finală.

[6] Raportul și detalii suplimentare privitoare la datele și metodele utilizate de Panelul de evaluare a ERC sunt disponibile pe website-ul ERC:http://erc.europa.eu/index.cfm?fuseaction=page.display&topicID=158

[7] 2007/134/CE; JO L 57, 24.2.2007, p. 14.

[8] 2008/37/CE; JO L 9, 12.1.2008, p. 15.

[9] C(2008) 5694 finală (nepublicată).

[10] SEC(2009)27.

[11] C(2008) 5132 (nepublicată). Comitetul director al ERCEA este în prezent alcătuit din 3 funcționari ai Comisiei, 2 oameni de știință și secretarul general al ERC în calitate de observator.

[12] Comitetul de identificare a Consiliului Științific al ERC, Raport final, 19 ianuarie 2009, http://erc.europa.eu/pdf/ERC_Id_Final_Report_2009-01-19.pdf.

[13] Ținând cont de onorariile stabilite pentru Institutul European de Tehnologie, Regulamentul EC/294/2008, JO L97, 9.4.2008, p. 1.