52009DC0314

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 30.6.2009

COM(2009) 314 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

privind funcționarea acordurilor incluse în cadrul procedurii de la articolul XXVIII din GATT în sectorul orezului

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

privind funcționarea acordurilor incluse în cadrul procedurii de la articolul XXVIII din GATT în sectorul orezului

GLOSAR

Basmati | Orez indica de înaltă calitate, cultivat numai în india și pakistan |

Brizură de orez | Orez alb deteriorat în procesul de albire |

Orez decorticat | Orez a cărui coajă a fost înlăturată; orez brun |

Indica | Subspecie de orez cu bobul lung |

Japonica | Subspecie de orez, în general cu bobul rotund sau mijlociu |

Orez nedecorticat | Orez în coajă |

Orez semialbit sau albit | Orez separat, total sau parțial, de coajă, de straturile pericarpului și de germeni; orez alb |

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

privind funcționarea acordurilor incluse în cadrul procedurii de la articolul XXVIII din GATT în sectorul orezului

INTRODUCERE

Ca urmare a reformei Organizației pieței comune a orezului din 2003, Comisia a notificat OMC că Comunitatea Europeană intenționa să modifice concesiile la importul de orez decorticat (cod SA 1006 20), semialbit și albit (cod SA 1006 30) incluse în lista CXL a Comunității Europene, anexată la GATT din 1994.

Reducerea de 50% din prețul de intervenție, introdusă de reformă, presupunea că o continuare a regimului de import în vigoare la momentul respectiv[1] ar fi generat fluctuații foarte mari ale gradului de protecție la frontieră, care ar putea ajunge chiar la taxă zero. Deoarece acest fapt presupunea existența unei situații prea incerte în sectorul orezului, Comunitatea a decis deconsolidarea regimului și negocierea înlocuirii acestuia cu unul mai potrivit, aplicabil tuturor partenerilor comerciali ai UE[2].

În acest scop, în temeiul articolului XXVIII din GATT, s-au desfășurat negocieri cu cele mai importante patru state exportatoare de orez în UE:

- India și Pakistan, fiecare având un interes substanțial de a furniza orez basmati decorticat,

- Statele Unite ale Americii, care au avut un interes principal de a furniza orez decorticat și un interes substanțial de a furniza orez albit; și

- Thailanda, care a avut un interes principal de a furniza orez alb și un interes substanțial de a furniza orez decorticat.

La semnarea acordului cu Thailanda, Comisia s-a angajat să transmită Consiliului un raport pe tema funcționării acordurilor încheiate, odată disponibile datele aferente primilor ani de piață. Scopul ar fi de a permite evaluarea impactului exercitat de fluxurile de import de diverse tipuri de orez asupra pieței comunitare, atât în ceea ce privește producția comunitară, cât și cantitățile prelucrate[3].

În plus, raportul analizează importurile de zahăr albit în ambalaje mici. Unele state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele pe care le-ar putea avea asupra sectorului orezului din UE o potențială creștere semnificativă a acestui tip de importuri după intrarea în vigoare a acordurilor. Comisia s-a angajat să inițieze consultări cu oricare dintre țările exportatoare ale cărei importuri în UE au crescut cu mai mult de 25% într-un an de piață dat.

ACORDURILE

Privire de ansamblu

Acordurile cu India și Pakistan au fost aprobate de Consiliu la 11 august 2004[4]. Acordurile prevăd că orezul basmati decorticat poate fi importat în UE cu taxe zero începând cu 1 septembrie 2004.

Acordul cu SUA a fost aprobat de Consiliu la 21 iunie 2005[5] și aplicat retroactiv de la 1 martie 2005, adică de la jumătatea anului de piață. Acest acord prevede o metodă de calcul al taxelor de import pentru națiunea cea mai favorizată (NCMF), aplicate orezului decorticat .

În cele din urmă, acordul cu Thailanda, aprobat de Consiliu la 20 decembrie 2005[6], vizează în principal mecanismul de calcul al taxelor de import pentru NCMF aplicabile orezului albit și semialbit . Și acest acord s-a aplicat retroactiv, de la 1 septembrie 2005.

Deși acordul cu SUA nu a finalizat negocierile pe marginea articolului XXVIII, acesta va fi analizat în prezentul raport deoarece a fost încheiat în același cadru ca și celelalte acorduri.

În următorul tabel sunt prezentate taxele aplicate în prezent importurilor de orez, ca urmare a intrării în vigoare a respectivelor acorduri.

Tabelul 1: Taxe consolidate și aplicate pentru orez

Tip de orez | Taxă consolidată (eur/t) | Taxă aplicată (eur/t) |

Orez nedecorticat (nevizat de acorduri) | 211 | 211 |

Decorticat Din care basmati | 65 -- | 30 – 42,5 – 65 0 |

Albit complet sau semialbit | 175 | 145 – 175 |

Brizură de orez | 128 | 65 |

Orez basmati decorticat - acorduri cu India și Pakistan

Acordurile cu India și Pakistan(ul) au stabilit următoarele condiții pentru importul de orez basmati decorticat fără taxe și contingente:

- sunt eligibile 9 soiuri specifice (4 pakistaneze și 8 indiene, 3 dintre acestea fiind comune ambelor țări);

- orezul basmati importat trebuie să fie însoțit de un certificat de autenticitate emis de autoritățile competente indiene sau pakistaneze.

Orez decorticat - acordul cu Statele Unite ale Americii

Acordul cu SUA a stabilit un nivel anual de referință de 431 678 t al importurilor de orez decorticat, altul decât basmati. Acesta a fost rezultatul următorului calcul, bazat pe valorile medii pentru 1999-2002:

- importurile de orez decorticat în UE-25, de toate proveniențele;

- minus importurile de orez basmati decorticat în UE-25;

- plus 10%;

- plus exporturile de orez albit în regim de perfecționare activă din UE-15 către cele 10 state membre care au aderat la UE în 2004.

Creșterile anuale ale acestui nivel de referință au fost stabilite la 6 000 t pentru fiecare dintre anii de piață 2005/2006, 2006/2007 și 2007/2008. Pentru anii ulteriori, acordul prevede că părțile vor conveni asupra nivelului până la 31 august 2008. Cu toate acestea, încă sunt în desfășurare consultări între Comunitate și SUA.

În temeiul acordului, dacă importurile de orez decorticat se situează la mai mult de 15% sub nivelul de referință într-un an de piață dat, CE aplică o rată tarifară de 30 EUR/t pentru următoarea perioadă de 6 luni. Dacă importurile se situează la mai mult de 15% peste nivelul de referință, taxa pentru perioada ulterioară se stabilește la 65 EUR/t. Dacă importurile se situează în intervalul cuprins între -15% și +15%, taxa pentru perioada ulterioară este de 42,5 EUR/t.

Comisia analizează bianual dacă este necesară modificarea taxei de import aplicabile orezului decorticat și, dacă este cazul, stabilește o nouă taxă din septembrie sau din martie. Calculul efectuat la jumătatea anului de piață se bazează pe cantitățile importate în primele 6 luni ale anului de piață și pe jumătate din nivelul de referință anual.

Mecanismul ce stă la baza acordului este creșterea taxei de import atunci când importurile cresc și viceversa, pentru a proteja corespunzător sectorul orezului din Europa, deschizând totodată piața pentru țările terțe.

Importurile în UE de orez decorticat, altul decât basmati, de toate proveniențele, preferențiale sau nu, se iau în considerare la calculul cantităților importate. Datele se bazează pe licențele de import emise în perioada respectivă.

Orez albit și semialbit - acordul cu Thailanda

Acordul încheiat cu Thailanda privind orezul albit și semialbit furnizează un mecanism similar, dar mai simplu decât cel aplicabil în cazul orezului decorticat. Nivelul anual de referință al importurilor se stabilește la 337 168 t, care reprezintă importurile medii de orez albit și semialbit în UE-25, de toate proveniențele, între anii 2001/2002 și 2003/2004, plus 10%. Nu au fost prevăzute creșteri anuale ale acestui nivel de referință.

În temeiul acordului, se aplică în general o taxă de 145 EUR/t. Cu toate acestea, dacă importurile de orez albit și semialbit se situează la mai mult de 15% peste nivelul de referință într-un an de piață dat, CE aplică o rată tarifară de 175 EUR/t pentru următoarea perioadă de 6 luni. Altminteri, taxa pentru perioada ulterioară se menține la 145 EUR/t.

În ceea ce privește orezul decorticat, acest exercițiu se repetă la jumătatea anului de piață și se bazează pe cantitățile importate în primele 6 luni ale anului de piață și pe 47% din nivelul de referință anual (158 469 t). Importurile în UE, de toate proveniențele, preferențiale sau nu, se iau în considerare la calculul cantităților importate. Taxa obținută astfel este NCMF și se aplică tuturor importurilor de orez albit sau semialbit de toate proveniențele, cu excepția acelora efectuate în cadrul unor aranjamente preferențiale sau contingente de import.

În plus, acordul cu Thailanda a prevăzut un contingent tarifar (CT) de 13 500 de tone de orez albit și semialbit cu taxă zero.

Brizură de orez - acordul cu Thailanda

Acordul cu Thailanda a stabilit și taxa de import aplicată brizurii de orez, care a fost fixată la 65 EUR/tonă începând cu septembrie 2005 (în scădere de la 128 EUR/t în anul anterior). În plus, fostul CT de 80 000 de tone a fost crescut la 100 000 de tone.

IMPACTUL ASUPRA PIEțEI COMUNITARE

Datele

Pentru a evalua impactul acordurilor, prezentul raport analizează implementarea acestora în perioada 2004/2005 – 2007/2008, ultimul an de piață integral pentru care există date disponibile.

În ceea ce privește volumele de import, în redactarea raportului s-a recurs la două surse complementare:

- baza de date cu licențele de import, care permite realizarea unei distincții între importurile preferențiale și cele nepreferențiale;

- baza de date Comext, în care figurează cantitățile importate efectiv, astfel cum sunt notificate Eurostat de statele membre. Deși Comext diferențiază importurile în funcție de origine, nu face distincția între importurile preferențiale și cele nepreferențiale.

La realizarea bilanțului contabil și la analiza tendințelor de pe piață, se foloseesc date provenind de la Eurostat și alte notificări din partea statelor membre.

Datele privind importurile de orez albit în ambalaje mici provin de la sistemul de supraveghere TAXUD al Comisiei, instituit în februarie 2006. Prin urmare, datele sunt disponibile numai pentru doi ani de piață integrali, 2006/2007 și 2007/2008, și se referă la cantitățile importate efectiv.

Fluxurile importurilor pe baza licențelor emise

Orez basmati decorticat

În perioada 2004/2005 – 2005/2006, importurile de orez basmati au rămas stabile la 270 000 t, crescând apoi la 324 000 t în 2006/2007 și la 368 000 t un an mai târziu.

Prin urmare, în cel de-al patrulea an de piață al aplicării acordului privind orezul basmati, importurile au crescut cu aproximativ 100 000 t (+36%).

Tabelul 2: Importurile de orez basmati decorticat – licențe emise (în tone)

Anul de piață | India | Pakistan | Total |

2004/05 | 203 896 | 66 933 | 270 829 |

2005/06 | 217 630 | 53 196 | 270 826 |

2006/07 | 285 037 | 38 567 | 323 604 |

2007/08 | 269 087 | 99 073 | 368 160 |

Orez decorticat

De la intrarea în vigoare a acordului, cantitatea de orez decorticat, altul decât basmati, pentru care s-au emis licențe de import a crescut de la 398 121 t în 2004/2005 la 550 741 t în 2007/2008. O parte importantă a acestei creșteri de 37% (148 778 t) a rezultat din extinderea UE la Bulgaria și România, care au importat împreună 78 985 t de orez decorticat în 2004/2005, înainte de aderarea lor la UE.

Prin urmare, creșterea netă a importurilor UE între 2004/2005 – 2007/2008 a fost de maximum 70 000 t.

Ajustarea bianuală a taxei de import (în septembrie și în martie) a afectat măsura în care agenții economici au solicitat licențe de import în diferite perioade ale anului. De exemplu, dacă se anticipa o creștere a taxei după luna martie, numărul cererilor creștea în februarie, pentru a beneficia de rata mai mică a taxei și viceversa.

Prin urmare, în prima jumătate a anilor de piață 2005/2006 și 2006-2007, când taxa era mică, au fost emise licențe pentru 67% din cantitățile anuale, în medie. Deși s-au situat aproape de sau deasupra nivelului de referință bianual în prima jumătate a fiecărui an de piață, importurile din anul de piață integral s-au situat sub nivelul de referință în 2004/2005 și în 2005/2006[7].

De la sfârșitul anului 2007, impunerea de restricții la export de către unii dintre principalii exportatori de orez din lume a influențat și calendarul importurilor, deoarece agenții comerciali europeni au încercat să evite posibilitatea întreruperii stocurilor.

În 2004/2005 și 2005/2006, aproximativ un sfert din importurile UE de orez decorticat, altul decât basmati, au provenit din SUA. Acestea au scăzut drastic după ce s-a descoperit, în august 2006, că loturile de orez din SUA conțineau orez LL 601, o varietate modificată genetic (MG) și neaprobată în UE[8].

Prin urmare, importatorii din UE s-au îndreptat către alți exportatori, precum Thailanda și Uruguayul (22% și respectiv 13% din totalul pe 2007/2008).

Tabelul 3: Importurile de orez decorticat - licențe emise (în tone)

Anul de piață | Prima jumătate a anului | A doua jumătate a anului | Total |

2004/05 | 212 335 | 185 787 | 398 121 |

2005/06 | 288 203 | 128 679 | 416 882 |

2006/07 | 352 615 | 171 533 | 524 149 |

2007/08 | 307 448 | 243 293 | 550 741 |

Orez albit și semialbit

Importurile de orez semialbit și albit au crescut treptat până în 2007/2008, când s-a înregistrat o creștere bruscă de 50% (+150 000 t) față de anul anterior. Ca urmare a acestui fapt, în martie 2008, taxa a fost crescută la 175 EUR/t de la 145 EUR/t, nivelul la care aceasta se situase de la intrarea în vigoare a acordului, în septembrie 2005[9].

Tabelul 4: Importurile de orez albit și semialbit - licențe emise (în tone)

Anul de piață | Prima jumătate a anului | A doua jumătate a anului | Total |

2004/05 | 94 228 | 99 909 | 194 137 |

2005/06 | 123 923 | 122 081 | 246 005 |

2006/07 | 140 766 | 142 891 | 283 657 |

2007/08 | 203 597 | 227 842 | 431 438 |

Brizură de orez

Importurile de brizură de orez au crescut de la 185 000 t în 2005/2006 la o valoare stabilă de 240 000 t in 2006/2007 and 2007/2008[10]. Datorită calității superioare a orezului produs în UE, pe piața comunitară se înregistrează un deficit important de brizură de orez. În plus, o cotă importantă a importurilor de brizură de orez (în medie, mai mult de 55%) se realizează la taxă redusă sau taxă zero, în temeiul acordurilor preferențiale și CT.

Tabelul 5: Importurile de brizură de orez – licențe emise (în tone)

Anul de piață | Total |

2004/05 | 123 191 |

2005/06 | 185 701 |

2006/07 | 240 365 |

2007/08 | 236 320 |

Importurile în ambalaje mici

Între 2006/2007 și 2007/2008, importurile de orez albit și semialbit în ambalaje mici au scăzut cu 7%, de la 35 812 t la 33 275 t.

Dacă eliminăm din calcul cantitățile importate mai mici de 500 t/an, (se poate spune că) numai importurile din Pakistan în ambalaje mici au crescut cu mai mult de 25%. În 2006/2007 – 2007/2008, acestea au crescut cu 62%, de la 3 915 t la 6 326 t. Această creștere corespunde creșterii de 58% a importurilor totale de orez albit și semialbit din Pakistan în aceeași perioadă: de la 26 235 t în 2006/2007 la 41 378 t în 2007/2008.

Piața comunitară a orezului

Producție

Între 2004/2005 și 2007/2008, zonele în care se cultivă orezul în UE s-au menținut stabile, între 413 000 ha și 428 000 ha. S-a constatat o trecere de la (subspecia) indica la (subspecia) japonica, datorată unei combinații de motive structurale și conjuncturale. Unele zone cultivate cu indica au fost puternic afectate de condiții meteorologice adverse și, prin urmare, suprafața (totală a) acestei culturi s-a redus temporar[11].

În 2004/2005, producția UE-25 de echivalent orez albit a atins un record de 1,68 milioane de tone, scăzând apoi la 1,54 milioane de tone în 2005/2006 și la 1,59 milioane de tone în 2006/2007. În UE-27, producția a atins 1,68 milioane tone în 2007/2008.

În perioada 2004/2005 – 2007/2008, producția comunitară de orez indica a scăzut cu 178 000 t echivalent orez albit. Această deficiență a producției din UE a fost compensată prin importurile de orez indica. În aceeași perioadă, producția de orez japonica a crescut cu o cantitate similară, parțial datorită contribuției celor două state membre noi.

Stocurile de intervenție de orez nedecorticat, care la începutul anului de piață 2004/2005 se situau la 600 000 de tone, s-au epuizat complet până în 2007/2008.

Consum

Înainte de ultima extindere, UE-25 consuma anual între 2,3 și 2,4 milioane de tone de orez (în echivalent orez albit). Aderarea României și Bulgariei a adus cu sine o creștere de 100 000 – 120 000 t. Consumul anual în UE-27 se situează în prezent la aproximativ 2,5 milioane de tone, în medie.

Cantitățile prelucrate

Cantitățile prelucrate de industria UE pot fi calculate ca suma producției comunitare de orez nedecorticat și de schimburile nete de orez decorticat și nedecorticat, ajustată cu evoluția stocurilor, toate exprimate în echivalent orez albit.

Cantitățile prelucrate s-au menținut în intervalul 2,22 – 2,34 milioane de tone și depind cel mai mult de orezul produs în UE.

De aici reiese că industria de profil și-a menținut nivelul și nu a fost afectată negativ de diversele acorduri NCMF și acorduri preferențiale de comerț. În special, creșterea substanțială a importurilor de orez semialbit și albit în 2007/2008 pare să nu fi exercitat niciun impact negativ asupra industriei de profil.

Prețurile pieței

Prețurile mondiale

Începând cu 2004, prețul pentru Thai 100% B, considerat preț etalon la nivel mondial pentru orezul indica, a evoluat în intervalul 250 - 350 USD/tonă , dar în noiembrie 2007 a urmat o traiectorie ascendentă care a atins un maxim de 1 050 USD/tonă în mai 2008.

Trebuie remarcat faptul că numai 6-8% din producția mondială de orez face obiectul schimburilor comerciale internaționale. Din acest motiv, prețurile reacționează exagerat chiar și la schimbări minore ale echilibrului pieței și ale deciziilor strategice. Pe lângă influența creșterii prețurilor altor bunuri de consum, o creștere a cererii datorată deciziei unor țări asiatice de a deține stocuri mai mari de orez, combinată cu măsurile restrictive de export luate de unii dintre principalii exportatori (Vietnam, India etc.) pentru a evita inflația prețurilor produselor alimentare, a fost suficientă pentru a determina o explozie a prețurilor. După atingerea unei valori maxime în mai 2008, prețurile la Thai 100% B au scăzut treptat, dar încă nu se situează cu mult sub 500 USD/t. În cazul orezului de altă provenineță (precum Vietnam), prețurile au revenit la nivelul de dinainte de creștere.

Orezul japonica a urmat aceeași tendință crescătoare în aceeași perioadă. Cu toate acestea, din cauza recentei absențe de pe piață a unor actori importanți (interdicție la export în Egipt, secetă în Australia), prețurile orezului californian japonica au rămas la un nivel foarte ridicat, de aproximativ 1 150 USD/t.

Prețurile din UE

Începând cu reforma din 2003, prețurile orezului nedecorticat comunitar s-au situat mult peste prețul de intervenție (stabilit la 150 EUR/t) și, în ansamblu, a urmat o tendință crescătoare. În anul de piață 2004/2005, prețurile au fost relativ stabile, situându-se în intervalul 160 – 240 EUR/t, în funcție de proveniență și de tipul de orez. Totuși, în anii următori, s-au înregistrat creșteri importante.

În 2006, prețurile medii ale orezului japonica italian au sărit la 293 EUR/t, în principal din cauza combinației dintre producția mai mică de orez japonica și de creșterea cererii comunitare ca urmare a extinderii din 2004. Prețul orezului indica italian a crescut la 235 EUR/t, dar cel al orezului spaniol a rămas în principal același ca în anul anterior.

În 2007, în vreme ce prețurile orezului italian au înregistrat variații substanțiale, cele ale orezului spaniol au crescut în decursul anului, în special în cazul orezului indica, al cărui preț a crescut la 240 EUR/t, din cauza condițiilor nefavorabile din Andaluzia, un producător important de orez indica.

Însă cea mai mare creștere a prețurilor orezului nedecorticat comunitar s-a întregistrat în 2008, în contextul exploziei prețurilor orezului la nivel mondial. În mai 2008, prețul orezului japonica și indica italian a atins 480 EUR/t, adică mai mult decât triplul prețului de intervenție[12].

În alte state membre producătoare (Grecia, Franța și Portugalia), deși nu au atins aceleași niveluri, începând cu 2004/2005, prețurile orezului nedecorticat s-au situat constant mult peste prețul de intervenție. Din 2004, agențiile de intervenție nu au mai cumpărat nicio cantitate.

Aprovizionarea cu orez a UE

Deși în general producția comunitară de orez a rămas stabilă din 2004/2005, în termeni relativi ponderea importurilor a crescut. Creșterea importurilor de orez albit și semialbit este mai mare (de la 177 000 t în 2004/2005 la 394 000 t în 2007/2008) decât cea a importurilor de orez neprelucrat (de la 537 000 t la 683 000 t în aceeași perioadă).

Importurile totale de orez, în echivalent orez albit, au crescut de la 715 000 t in 2004/2005 la 1 077 000 t în 2007/2008. Această situație s-a datorat parțial extinderii UE la Bulgaria și România.

Tabelul 6: Defalcarea aprovizionării cu orez în UE-27 (în mii de tone echivalent zahăr albit)

[pic]

(1) Importuri de orez albit și semialbit(2) Importuri de orez nedecorticat și decorticat(3) Producția comunitară

CONCLUZII

În general, acordurile încheiate și-au atins scopul, în măsura în care gradul de protecție a pieței UE a crescut odată cu creșterea importurilor și viceversa.

Începând cu 2004, variațiile producției comunitare de orez au fost legate de condițiile climatice și de opțiunile producătorilor mai mult decât de fluxurile importurilor. Importurile au crescut pentru a satisface cererea de consum din UE.

Cantitățile prelucrate de industria orezului din UE au rămas stabile. În perioada analizată, acordurile nu au avut efecte negative asupra industriei comunitare de albire a zahărului.

Însă, în 2008, prețurile modiale ale orezului – și ale altor graminee – au atins un maxim istoric, fapt care s-a reflectat în prețurile de pe piața internă comunitară.

[1] Nota preliminară (inițială, introductivă conform FR) 7 din lista CE.

[2] Cu excepția importurilor acoperite de aranjamente preferențiale precum EBA sau de contingente de import (Egipt).

[3] Pentru informații mai detaliate despre sectorul orezului din UE, a se vedea:http://ec.europa.eu/agriculture/markets/rice/index_en.htm

[4] Decizia 2004/617/CE a Consiliului și Decizia 2004/618/CE a Consiliului (JO L 279, 28.8.2004, p. 17 și 23).

[5] Decizia 2005/476/CE a Consiliului (JO L 170, 1.7.2005, p. 67).

[6] Decizia 2005/953/CE a Consiliului (JO L 346, 29.12.2005, p. 24).

[7] Situația este diferită în 2008/2009: importurile din prima jumătate a anului (septembrie 2008 – februarie 2009) au fost atât de scăzute față de perioada precedentă încât taxa a fost redusă la 42,5 EUR/MT începând cu martie 2009. Stocurile finale mai mari ale UE pentru anul de piață 2007/2008 au încetinit fluxul importurilor, care este posibil să fi fost afectat și de criza financiară.

[8] Prin Decizia 2006/578/CE a Comisiei și prin Decizia 2006/601/CE a Comisiei, statelor membre li s-a indicat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că produsele în privința cărora se constată că conțin orez modificat genetic „LL RICE 601” nu se introduc pe piața comunitară.

[9] În 2008/2009, importurile de orez au scăzut în general, iar taxa pentru orezul albit a fost din nou stabilită la nivelul inferior de 145 EUR/t începând cu martie 2009.

[10] În 2008/2009, rata importurilor a fost până acum cu 33% mai mare decât cea din anii anteriori.

[11] În 2008/2009, zonele (cultivate?) cu orez indica au crescut cu 20%.

[12] De la începutul anului de piață 2008/2009, toate prețurile orezului nedecorticat în Italia și în Spania s-au situat constant peste 300 EUR/t, ajungând în unele cazuri la peste (pragul de) 500 EUR/t.