52009DC0082

[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Bruxelles, 23.2.2009

COM(2009) 82 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL SOCIAL ȘI ECONOMIC EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

O abordare comunitară în privin ța prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om {SEC(2009)202}{SEC(2009)203}

CUPRINS

1 Introducere 3

2 Necesitatea unei abordări comunitare în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om 4

3 Elementele-cheie ale unei abordări comunitare în materie de prevenire 5

3.1 Crearea condițiilor pentru elaborarea, la toate nivelurile de guvernare, a unor politici de prevenire a dezastrelor bazate pe cunoaștere 5

3.1.1 Crearea unui inventar al informațiilor privind dezastrele 5

3.1.2 Difuzarea de bune practici 5

3.1.3 Elaborarea de orientări privind cartografierea pericolelor/riscurilor 5

3.1.4 Încurajarea activităților de cercetare 6

3.2 Stabilirea de legături între actorii și politicile relevante pe parcursul ciclului de gestionare a dezastrelor 6

3.2.1 Extinderea aplicării experienței acumulate la prevenirea dezastrelor 6

3.2.2 Formare și sensibilizare în materie de prevenire a dezastrelor 7

3.2.3 Îmbunătățirea legăturilor dintre actori 7

3.2.4 Consolidarea instrumentelor de alertă rapidă 7

3.3 Îmbunătățirea performanței instrumentelor existente în ceea ce privește prevenirea dezastrelor 8

3.3.1 O direcționare mai eficientă a finanțării comunitare 8

3.3.2 Luarea în considerare a prevenirii dezastrelor în cadrul legislației comunitare existente 9

4 Consolidarea cooperării internaționale în materie de prevenire 9

5 Concluzii și perspective 10

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL SOCIAL ȘI ECONOMIC EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

O abordare comunitară în privin ța prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om

INTRODUCERE

În perioada 1990-2007, Uniunea Europeană a cunoscut o creștere netă în ceea ce privește numărul și gravitatea dezastrelor naturale și ale celor provocate de om, în special primele dintre acestea înregistrând o creștere semnificativă. Se preconizează că pierderile de vieți omenești, distrugerea infrastructurii economice și sociale și degradarea ecosistemelor deja fragile se vor înrăutăți, având în vedere faptul că schimbările climatice duc la creșterea frecvenței și magnitudinii fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, furtunile și precipitațiile torențiale[1].

Examinările efectuate de ONU și de alte organizații internaționale au subliniat vulnerabilitatea crescândă la dezastre, parțial ca rezultat al sporirii intensității utilizării terenurilor, al dezvoltării industriale, al expansiunii urbane și al dezvoltării de infrastructuri[2].

Comunitatea a elaborat deja un set de instrumente cu scopul de a aborda diverse aspecte legate de pregătirea, reacția și redresarea în cazul producerii unor dezastre. De asemenea, există o serie de inițiative specifice de sector vizând inundațiile[3], dezastrele tehnologice[4] și deversările de petrol[5], care abordează elemente ale prevenirii dezastrelor. Cu toate acestea, nu există la nivel comunitar o abordare strategică în materie de prevenire a dezastrelor.

Prezenta comunicare vizează identificarea măsurilor care ar putea fi incluse într-o strategie comunitară pentru prevenirea dezastrelor naturale și a dezastrelor provocate de om, pe baza și prin interrelaționarea măsurilor existente. Prevenire înseamnă (i) împiedicarea, dacă este posibil, a producerii dezastrelor și (ii) luarea de măsuri pentru a reduce la minim efectele dezastrelor, în cazul în care acestea sunt imposibil de evitat.

Prezenta comunicare reprezintă o continuare a angajamentului luat de Comisie de a elabora propuneri privind prevenirea dezastrelor[6] și constituie un răspuns la apelurile lansate de Parlamentul European[7] și de Consiliu[8] referitoare la intensificarea măsurilor comunitare de prevenire a dezastrelor și de atenuare a efectelor acestora. Aceasta contribuie la implementarea Cadrului de acțiune de la Hyogo pentru perioada 2005-2015[9] și reprezintă o parte a unui pachet care include o dimensiune externă și una internă[10]. Prezenta comunicare nu abordează nici situațiile de urgență apărute în urma conflictelor și nici actele de terorism.

NECESITATEA UNEI ABORDăRI COMUNITARE ÎN PRIVINțA PREVENIRII DEZASTRELOR NATURALE șI A CELOR PROVOCATE DE OM

Există o serie de motive pentru care prevenirea dezastrelor trebuie examinată la nivel european. Este mai mult decât evident că dezastrele nu respectă frontierele naționale și pot avea o dimensiune transnațională (astfel cum s-a întâmplat în cazul inundațiilor din 2002 și a incendiilor forestiere din 2007). Dezastrele pot avea un impact negativ asupra politicilor comunitare în materie de agricultură și infrastructură. Efectele economice ale dezastrelor[11] pot afecta negativ creșterea economică și competitivitatea regiunilor UE (și, în consecință, întreaga UE). În fine, este adesea nevoie de finanțare comunitară pentru a putea face față daunelor provocate de dezastre.

Statele membre dispun deja, într-o măsură mai mare sau mai mică, de politici care vizează prevenirea dezastrelor. Acțiunea la nivel comunitar ar trebui să completeze acțiunile la nivel național și ar trebui să se concentreze pe domenii în care o abordare comună este mai eficientă decât abordările naționale individuale. UE va încerca în special să reducă impactul dezastrelor pe teritoriul UE prin:

- elaborarea, la toate nivelurile de guvernare, a unor politici de prevenire a dezastrelor bazate pe cunoaștere;

- stabilirea de legături între actorii și politicile relevante pe parcursul ciclului de gestionare a dezastrelor;

- ameliorarea eficacității instrumentelor de politică existente în materie de prevenire a dezastrelor.

O abordare comună în materie de prevenire a dezastrelor ar trebui să se bazeze în mod explicit pe măsuri care au fost deja luate la nivel european – fie că este vorba de legislație sectorială, fie că este vorba de posibilitatea utilizării fondurilor comunitare în scopul desfășurării de activități de prevenire[12].

ELEMENTELE-CHEIE ALE UNEI ABORDăRI COMUNITARE ÎN MATERIE DE PREVENIRE

Crearea condițiilor pentru elaborarea, la toate nivelurile de guvernare, a unor politici de prevenire a dezastrelor bazate pe cunoaștere

O mai bună înțelegere a dezastrelor constituie o condiție prealabilă pentru elaborarea unor politici eficiente de prevenire a dezastrelor.

Crearea unui inventar al informațiilor privind dezastrele

Datele disponibile privind dezastrele sunt actualmente limitate și sunt caracterizate de lipsa comparabilității: sunt utilizate anumite criterii, cum ar fi numărul victimelor, volumul daunelor, numărul evenimentelor care au loc într-o perioadă dată. Datele referitoare la efectele fizice și economice ale dezastrelor rămân cel mult orientative.

Comisia va elabora un inventar complex al surselor de informații existente referitoare la dezastre. Acest lucru va face posibilă identificarea aspectelor legate de comparabilitate, precum și a celor ce țin de lacunele în materie de informații. De asemenea, acest exercițiu va constitui baza de evaluare a unor metode îmbunătățite de partajare a informațiilor pe teritoriul UE.

Informațiile privind efectele economice ale dezastrelor sunt deosebit de importante, deoarece acestea le oferă responsabililor politici posibilitatea de a evalua în mod corespunzător costurile și beneficiile diferitelor măsuri de prevenire a dezastrelor. Comisia va institui un grup al părților interesate pentru a revizui informațiile existente. Pe baza acestei evaluări, Comisia va lua măsurile necesare pentru a acoperi deficiențele de cunoaștere constatate.

Difuzarea de bune practici

Comisia va lansa un inventar de bune practici și va facilita schimbul de informații între părțile interesate. Vor fi realizate studii și proiecte de colaborare care să implice statele membre și alte părți interesate.

Experiența acumulată în urma implementării legislației existente în materie de prevenire va fi utilizată pentru a evalua dacă abordările aplicate actualmente în cazul unor sectoare specifice ar putea fi utilizate pe scară mai largă. De exemplu, directiva privind inundațiile include cartografierea pericolelor și a riscurilor, precum și proceduri de gestionare a riscurilor, în timp ce directiva Seveso include dispoziții privind amenajarea teritoriului, rapoarte privind siguranța și planuri de urgență. Există posibilitatea ca aceste tehnici să fie utile în cazul prevenirii altor dezastre.

Elaborarea de orientări privind cartografierea pericolelor/riscurilor

Cartografierea pericolelor vizează identificarea zonelor expuse la anumite riscuri. Această metodă furnizează publicului informații esențiale și reprezintă un instrument important pentru autoritățile responsabile cu amenajarea teritoriului.

Statele membre pregătesc în prezent o serie de inițiative referitoare la cartografierea pericolelor și a riscurilor. Diversitatea abordărilor metodologice a redus gradul de comparabilitate a informațiilor și îngreunează tentativele de consolidare la nivel european a acestora. În consecință, nu există o imagine generală a riscurilor cu care se confruntă UE. Responsabilii politici și agenții economici (de exemplu, creatorii de infrastructură, sectorul asigurărilor) ar beneficia de pe urma îmbunătățirii gradului de comparabilitate al informațiilor privind pericolele/riscurile de pe teritoriul UE.

Comisia va efectua un studiu privind practicile curente din statele membre în materie de cartografiere a pericolelor și a riscurilor. Pe baza acestui studiu, se vor elabora orientări comunitare privind cartografierea pericolelor și a riscurilor, ca o continuare a inițiativelor comunitare existente[13]. Aceste orientări ar trebui să se concentreze pe dezastre cu posibile efecte transfrontaliere (de exemplu, inundații sau emisii accidentale de substanțe chimice și de agenți radionucleari), evenimente excepționale (furtuni foarte puternice), dezastre de mare amploare (cutremure) și dezastre în cazul cărora discrepanța dintre costul măsurilor de redresare și cel al măsurilor preventive pare a fi disproporționată. Posibilitatea elaborării unei inițiative specifice privind incendiile forestiere va fi de asemenea examinată.

Încurajarea activităților de cercetare

Mai multe teme care fac parte din Cel de-al șaptelea program pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (2007-2013)[14] vizează pericole naturale și pericole provocate de om. Prin implementarea acestui program, Comisia:

- va îmbunătăți coordonarea cercetării în acest domeniu care se bucură de finanțare comunitară, în special cu privire la teme de mare prioritate, cum ar fi cele generate de schimbările climatice;

- va investi în activități de cercetare având ca obiectiv elaborarea de sisteme de alertă rapidă și interoperabilitatea sistemelor de informare și monitorizare;

- va continua activitățile de cercetare desfășurate de Centrul Comun de Cercetare în ceea ce privește ciclul de gestionare a dezastrelor;

- va facilita accesul ușor și sistematic al actorilor în activitățile de prevenire la rezultatele cercetărilor și va pune la punct o bază de date pentru experții cu cunoștințe de specialitate.

Stabilirea de legături între actorii și politicile relevante pe parcursul ciclului de gestionare a dezastrelor

O serie de politici naționale și comunitare pot fi gestionate astfel încât să se asigure sprijin pentru ciclul de gestionare a dezastrelor – prevenire, pregătire, reacție, redresare. În acest scop, este necesar să se stabilească legături între actori implicați în elaborarea și implementarea măsurilor care pot avea efecte semnificative asupra activității de prevenire a dezastrelor. Comisia va depune eforturi pentru a promova bune practici la nivelul întregii UE.

Extinderea aplicării experienței acumulate la prevenirea dezastrelor

În urma intervențiilor efectuate în cadrul mecanismului comunitar de protecție civilă, Comisia a stabilit un program bazat pe „experiența acumulată”. Evaluarea capacității de reacție directe în fața dezastrelor se utilizează în vederea identificării posibilelor îmbunătățiri. Comisia va extinde programul privind experiența acumulată pentru a examina posibile îmbunătățiri în materie de prevenire a dezastrelor.

Formare și sensibilizare în materie de prevenire a dezastrelor

Comisia pregătește propuneri pentru a consolida formarea în materie de gestionare a dezastrelor la nivel comunitar. Comisia va include prevenirea în cadrul acestor propuneri și va institui cursuri speciale privind prevenirea în cadrul programului comunitar de formare în materie de protecție civilă.

Sensibilizarea publicului larg poate contribui totodată la prevenirea dezastrelor – de exemplu, cetățenii ar trebui să fie informați în legătură cu măsurile pe care trebuie să le ia în cazul producerii unui cutremur. Comisia va utiliza viitoarele invitații de depunere a cererilor pentru proiecte de cooperare, care au loc în cadrul Instrumentului financiar pentru protecție civilă, cu scopul includerii posibilității de a sprijini proiectele privind sensibilizarea publicului și educația, cum ar fi identificarea de bune practici și pregătirea programelor școlare.

Îmbunătățirea legăturilor dintre actori

Experiența acumulată în anumite state membre demonstrează utilitatea stabilirii de mecanisme coordonate de gestionare a crizelor, prin implicarea diferitelor părți interesate din mediul public și privat.

Comisia încurajează statele membre să implementeze astfel de inițiative. Acest aspect ar trebui să vizeze (i) stabilirea de legături între actorii implicați în prevenirea dezastrelor - de exemplu, responsabilii cu amenajarea teritoriului trebuie să comunice cu agențiile care se ocupă cu cartografierea pericolelor și a riscurilor - și (ii) stabilirea de legături între actorii implicați în diferite etape ale gestionării dezastrelor - de exemplu, proiectele de reabilitare a pădurilor ar trebui să faciliteze intervenția serviciilor de urgență.

O rețea europeană alcătuită din reprezentanți ai diverselor departamente naționale implicate din toate statele membre ar putea constitui un forum util pentru elaborarea recomandărilor privind bunele practici. Comisia intenționează să creeze o astfel de rețea care să vizeze departamentele responsabile cu amenajarea teritoriului, cu cartografierea riscurilor și a pericolelor, cu protecția mediului, precum și cu pregătirea pentru și reacția la situații de urgență. Fluxul informațiilor în cadrul rețelei va fi facilitat cu ajutorul unui instrument online.

Rețeaua va fi utilizată pentru a alcătui grupuri de lucru care vor elabora recomandări privind măsurile de coordonare strategică ce urmează să fie luate la nivel comunitar, național sau regional. Primele priorități ale rețelei vor viza:

- identificarea de bune practici în ceea ce privește stabilirea de legături între actorii și politicile relevante prin intermediul ciclului de gestionare a dezastrelor;

- stabilirea de legături între actorii și politicile relevante care ar trebui implicate în prevenirea incendiilor forestiere și a altor tipuri de incendii de vegetație din UE.

Consolidarea instrumentelor de alertă rapidă

Capacitatea cetățenilor și a responsabililor politici de a atenua consecințele dezastrelor depinde, în mare măsură, de accesul la instrumente fiabile de alertă rapidă. Comisia va consolida legătura dintre sistemele de alertă rapidă prin:

- consolidarea cooperării cu rețeaua serviciilor europene de meteorologie pentru a include alertele de inundații pe termen scurt (inclusiv inundațiile din zonele costiere) în cadrul sistemelor de alertă rapidă;

- reducerea timpilor de alertă ale sistemelor existente de alertă rapidă;

- stabilirea de legături între sistemele de alertă existente utilizate în cazul incendiilor forestiere (EFFIS) și al inundațiilor (EFAS) în cadrul sistemului global de alertă și coordonare în caz de dezastre (GDACS - Global Disaster Alert and Coordination System );

- continuarea cooperării cu țările din sudul Mediteranei, care are drept scop îmbunătățirea accesului sistemelor existente de alertă rapidă la informații în timp real;

- sporirea gradului de sensibilizare a cetățenilor cu privire la numărul european pentru apeluri de urgență (112), în colaborare cu statele membre.

Îmbunătățirea performanței instrumentelor existente în ceea ce privește prevenirea dezastrelor

La nivel comunitar, există o serie de instrumente financiare și legislative care vin în sprijinul măsurilor luate de statele membre în ceea ce privește prevenirea. Comisia se va asigura că problemele legate de prevenire vor fi luate în considerare într-un mod mai coerent și mai eficient în cadrul programelor și al politicilor (cum ar fi politicile comune privind agricultura sau dezvoltarea rurală).

O direcționare mai eficientă a finanțării comunitare

Prevenirea dezastrelor ar trebui considerată o investiție judicioasă, deoarece costurile măsurilor preventive sunt, în general, mult mai mici față de cele ale măsurilor de redresare. În vederea îmbunătățirii eficacității finanțării comunitare pentru prevenirea dezastrelor, Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre:

- va stabili, în 2009, un inventar al instrumentelor comunitare existente capabile să vină în sprijinul activităților de prevenire a dezastrelor. Obiectivul va fi acela de a evalua gradul de utilitate al unor astfel de instrumente, precum și de a identifica eventualele deficiențe în gradul lor de acoperire;

- va elabora un catalog al măsurilor preventive care ar putea fi avute în vedere de către statele membre pentru finanțare din partea UE (de exemplu, includerea de măsuri care să integreze acțiunile preventive în proiectele de reîmpădurire/împădurire).

Pe această bază, statele membre vor fi invitate să evalueze posibilitatea îmbunătățirii integrării prevenirii dezastrelor în programarea operațională la nivel național a finanțării din partea UE. În cazul în care sunt identificate astfel de nevoi, Comisia se angajează să sprijine îmbunătățirea programelor operaționale naționale.

Ciclurile de reexaminare a instrumentelor de finanțare ale UE și definirea perspectivelor de finanțare ulterioare vor furniza posibilități suplimentare de examinare în continuare a posibilității de a integra prevenirea riscurilor în cadrul măsurilor finanțate de UE.

Luarea în considerare a prevenirii dezastrelor în cadrul legislației comunitare existente

Problemele legate de prevenire ar trebui luate în considerare în cadrul revizuirilor planificate referitoare la o serie de aspecte ale legislației UE. Printre acestea:

- Directiva 85/337/CEE a Consiliului[15] privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (directiva EIM), astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/11/CE[16] și Directiva 2003/35/CE[17]. Această revizuire ar putea examina dacă evaluarea impactului asupra mediului al proiectelor individuale abordează în mod suficient efectele directe și indirecte ale prevenirii riscurilor în caz de dezastre.

- Directiva 1996/82/CE (directiva Seveso), care stabilește legături importante cu utilizarea terenului și amenajarea teritorială.

De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a atenua efectele cutremurelor, prin încurajarea statelor membre să integreze pe deplin codurile europene comune de proiectare pentru construcțiile de clădiri și lucrări civile (în special „Euro code 8”) în reglementările lor naționale în materie de amenajare a teritoriului. În acest context, statele membre sunt invitate să exploateze la maximum oportunitățile oferite de directivele privind achizițiile publice[18].

CONSOLIDAREA COOPERăRII INTERNAțIONALE ÎN MATERIE DE PREVENIRE

Comisia va sublinia prevenirea dezastrelor în cadrul viitoarelor inițiative de cooperare cu țări terțe, în special:

- cu țările candidate și cu țările potențial candidate, prin intermediul participării acestora la, sau al asocierii lor cu, mecanismul comunitar, precum și al implementării inițiativei privind reducerea riscurilor de dezastre;

- în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV)[19], prin consolidarea capitolului din acordurile existente consacrat prevenirii dezastrelor;

- prin intermediul programului pentru prevenirea, pregătirea și reacția la dezastrele naturale și la cele provocate de om ( programme for prevention, preparedness and response to natural and man-made disasters - PPRD)[20] în cadrul parteneriatului euro-mediteranean;

- cu partenerii orientali ai PEV, în ceea ce privește prevenirea dezastrelor naturale și a celor provocate de om.

Comisia va asigura coordonarea cu Strategia internațională de reducere a riscurilor de dezastre ( International Strategy for Disaster Risk Reduction - UN-ISDR) și va garanta relații strânse cu strategia UE privind reducerea riscurilor de dezastre în țările în curs de dezvoltare.

CONCLUZII șI PERSPECTIVE

Prezenta comunicare stabilește o abordare globală la nivel european privind prevenirea dezastrelor. Aceasta identifică domeniile de acțiune și trasează măsurile specifice de ameliorare a prevenirii dezastrelor pe termen scurt. Implementarea acestor măsuri va lua în considerare acțiunile deja întreprinse la nivel comunitar, creând astfel condițiile necesare pentru regruparea tuturor acestor măsuri într-un cadru comunitar coerent și eficient.

Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Social și Economic European și Comitetul Regiunilor sunt invitate să ofere Comisiei alte contribuții, în vederea consolidării unei strategii comunitare pentru prevenirea dezastrelor naturale și a celor provocate de om.

Comisia va întreprinde consultări ulterioare, va asigura contactul cu părțile interesate din sectoarele public și privat în vederea promovării acestei abordări și, dacă este cazul, va propune aprofundarea acesteia. [pic]

[1] Astfel cum se menționează în baza de date a Centrului de Cercetare privind Epidemiologia Dezastrelor (CRED - Centre for Research on the Epidemiology of Disasters ).

[2] ISDR, Global Trends Report , 2007.

[3] Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

[4] Directiva 96/82/CE a Consiliului privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase, Directiva Seveso.

[5] De exemplu, Regulamentul 1726/2003, prin care se interzice intrarea petrolierelor cu cocă simplă în porturile europene și Regulamentul 2038/2006 privind finanțarea multianuală a acțiunilor Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă în domeniul combaterii poluării provocate de nave.

[6] COM(2008) 130.

[7] Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2008 privind accelerarea capacității de reacție a Uniunii Europene în caz de dezastre. Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2007 privind impactul regional al cutremurelor.

[8] Concluziile Consiliului din 16 iunie 2008.

[9] Adoptat la Conferința mondială privind reducerea dezastrelor.

[10] Strategia UE privind contribuția la reducerea riscurilor de dezastre în țările în curs de dezvoltare [COM(2009) 84].

[11] Impactul economic al dezastrelor a fost estimat, în Europa, la 15 miliarde de euro anual. [ABI (2005) și Munich Re (2008)].

[12] Printre acestea se numără Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Instrumentul financiar pentru protecție civilă, LIFE+, Programul de sprijin strategic în materie de TIC și Programul-cadru de cercetare. Mai mult, suma de 5,8 miliarde de euro este alocată în mod direct măsurilor de „prevenire a riscurilor” în temeiul Politicii de coeziune 2007-2013.

[13] Cum ar fi inițiativa GMES ( Global Monitoring for Environment and Security - Monitorizare globală pentru mediu și securitate).

[14] Mediu, infrastructuri, spațiu/Copernicus, securitate și tehnologia informației și a comunicațiilor.

[15] JO L 175, 5.7.1985.

[16] JO L 73, 14.3.1997.

[17] JO L 156, 25.6.2003.

[18] Directiva 2004/17/CE și Directiva 2004/18/CE (JO L134, 30.4.2004) prevăd că specificațiile tehnice trebuie formulate în conformitate cu normele tehnice naționale obligatorii compatibile cu legislația comunitară aplicabilă sau prin trimiterea la standardele naționale care transpun standarde europene.

[19] COM(2004) 373.

[20] Procesul de la Barcelona: conferința ministerială „Uniunea pentru Mediterana” – declarație finală, Marseille, 4 noiembrie 2008