52008PC0702

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 4.11.2008

COM(2008) 702 final

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de glutamat de monosodiu provenind din Republica Populară Chineză

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Contextul propunerii |

Motivele și obiectivele propunerii Prezenta propunere se referă la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 (denumit în continuare „regulamentul de bază”). |

Contextul general Prezenta propunere se face în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și este rezultatul unei anchete care s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de fond și de procedură prevăzute în regulamentul de bază. |

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Nu este cazul. |

Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii Nu este cazul. |

2. Consultarea părților interesate și evaluarea impactului |

Consultarea părților interesate |

Părțile interesate vizate de procedură au avut deja posibilitatea de a-și apăra interesele în timpul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază. |

Obținerea și utilizarea expertizei |

Nu a fost nevoie de o expertiză externă. |

Evaluarea impactului Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază. Regulamentul de bază nu prevede o evaluare generală a impactului, dar conține o listă completă de condiții care trebuie să fie verificate. |

3. Elementele juridice ale propunerii |

Rezumatul acțiunii propuse La data de 5 septembrie 2007, Comisia a inițiat o procedură antidumping privind importurile de glutamat de monosodiu provenind din Republica Populară Chineză. În urma anchetei s-a constatat că produsul în cauză a făcut obiectul unui dumping, ceea ce a cauzat un prejudiciu industriei comunitare. De asemenea, ancheta a evidențiat că nu existau motive întemeiate legate de interesul comunitar care să se opună instituirii de măsuri antidumping definitive. Pe baza aceasta, s-au instituit măsuri provizorii prin Regulamentul (CE) nr. 492/2008 al Comisiei. Continuarea anchetei a confirmat concluziile provizorii principale. Prin urmare, se recomandă adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament alăturate, în vederea instituirii unor măsuri definitive. |

Temeiul juridic Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005. |

Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Comunității. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică. |

Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității deoarece tipul acțiunii este descris în regulamentul de bază menționat anterior și nu permite luarea unei decizii la nivel național. |

Nu sunt aplicabile indicațiile privind modul în care obligațiile financiare și administrative care revin Comunității, guvernelor naționale, autorităților regionale și locale, operatorilor economici și cetățenilor sunt limitate și proporționale cu obiectivul propunerii. |

Selectarea instrumentelor |

Instrument propus: regulament. |

Alte mijloace nu ar fi potrivite deoarece regulamentul de bază nu prevede opțiuni alternative. |

4. Implicații bugetare |

Propunerea nu are nicio implicație pentru bugetul Comunității. |

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de glutamat de monosodiu provenind din Republica Populară Chineză

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[1] (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9,

având în vedere propunerea Comisiei, prezentată după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

5. PROCEDURA

5.1. MĂSURI PROVIZORII

(1) Prin Regulamentul (CE) nr. 492/2008[2] (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie pentru importurile de glutamat de monosodiu provenind din Republica Populară Chineză (RPC).

5.2. PROCEDURA ULTERIOARĂ

(2) În urma notificării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis impunerea măsurilor antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea concluziilor provizorii”), unele părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la concluziile provizorii. Părțile care au cerut acest lucru au avut posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să solicite și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru concluziile sale definitive.

(3) Comisia și-a continuat ancheta cu privire la aspectele de interes comunitar și a efectuat o analiză a informațiilor oferite de unii utilizatori și furnizori comunitari după impunerea măsurilor antidumping provizorii.

(4) Observațiile prezentate de părțile interesate oral și în scris au fost examinate și, după caz, concluziile provizorii au fost modificate în consecință.

(5) Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea impunerii unor măsuri antidumping definitive asupra importurilor de glutamat de monosodiu provenind din RPC, precum și a perceperii definitive a sumelor depuse sub formă de taxă provizorie. De asemenea, părților le-a fost acordat un termen pentru a-și putea formula observațiile în urma acestei notificări.

(6) Se reamintește faptul că ancheta privind practicile de dumping și prejudiciul cauzat a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2006 și 30 iunie 2007 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat datele referitoare la perioada începând din aprilie 2004 și până la sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

6. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(7) În absența unor observații cu privire la produsul în cauză și la produsul similar, se confirmă considerentele 12 – 14 din regulamentul provizoriu.

7. DUMPINGUL

7.1. Aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază

(8) În absența unor observații cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază pentru un producător-exportator din RPC, se confirmă considerentele15 – 18 din regulamentul provizoriu.

7.2. Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”)

(9) În urma comunicării concluziilor provizorii, cei doi producători-exportatori chinezi cărora nu li se acordase TEP au contestat concluziile provizorii.

(10) În cazul primei societăți s-a declarat că, în opinia sa, normele contabile internaționale (IAS) impuneau doar pregătirea de conturi consolidate, fără a cere și auditarea conform IAS a conturilor consolidate.

(11) Având în vedere aceasta, trebuie reamintit faptul că, în ciuda mai multor solicitări, societatea respectivă nu a furnizat situațiile financiare consolidate relevante, inclusiv raportul de audit, nici sub forma pretinsă în cadrul cererii de acordare a TEP, nici în timpul vizitelor la fața locului în RPC. IAS fixează și explică principii contabile agreate la nivel internațional și asigură îndrumare în ceea ce privește modul de aplicare a acestora. Efectuarea unui audit al registrelor contabile în conformitate cu IAS constă în a se asigura, în cadrul auditului, că registrele contabile au fost elaborate și prezentate conform IAS și că ele respectă IAS. În cazul încălcării unor asemenea principii, raportul de audit trebuie să precizeze impactul pe care îl are nerespectarea, precum și motivele pentru care nu au fost aplicate principiile IAS. IAS 27, în special, stabilește în mod clar condițiile conform cărora societățile trebuie să-și elaboreze și să-și prezinte conturile consolidate. Societatea nu contestă faptul că aceste condiții se aplicau în cazul ei în contextul anchetei referitoare la cererea de acordare a TEP.

(12) Articolul 2 alineatul (7) litera (c) a doua liniuță din regulamentul de bază prevede în mod clar că societățile care solicită TEP trebuie să dețină registre contabile de bază care să facă obiectul unui audit independent conform IAS și care să fie utilizate pentru toate scopurile. Reiese astfel clar că aceste conturi nu trebuie să fie doar elaborate, ci să facă și obiectul unui audit conform IAS. Absența unui audit conform IAS nu permite Comisiei să stabilească dacă aceste conturi au fost sau nu elaborate conform IAS. Numai pe această bază nu s-a putut concluziona că este îndeplinit cel de-al doilea criteriu.

(13) Același producător-exportator a pretins în continuare că, în opinia sa, compensarea veniturilor și a cheltuielilor nu era de natură materială și că nedezvăluirea nu putea să influențeze deciziile de natură economică ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare. În consecință, IAS nu au fost încălcate.

(14) Această declarație pare totuși să o contrazică pe prima, conform căreia conturile trebuie să fie elaborate, dar nu să și facă obiectul unui audit conform IAS. În acest caz, societățile însele, și nu auditori competenți și independenți conform cerințelor din articolul 2 alineatul (7) litera (c), ar determina dacă compensarea ar trebui sau nu să fie interzisă, dacă veniturile și cheltuielile sunt sau nu de natură materială, dacă o asemenea compensare ar putea sau nu influența deciziile de natură economică ale utilizatorilor și dacă o asemenea compensare ar putea scădea capacitatea utilizatorilor de a înțelege tranzacțiile întreprinse.

(15) Mai mult, în timp ce trebuie să se accepte că noțiunea de „materialitate” lasă loc interpretărilor, punctul 30 din IAS 1 prevede că un element care nu este suficient de material pentru a garanta o prezentare separată în situațiile financiare poate, cu toate acestea, să fie suficient de material pentru ca să trebuiască să fie prezentat separat în note. De aceea, având în vedere faptul că nu a fost menționată compensarea nici în raportul de audit, nici în notele la situațiile financiare ale societății, se confirmă faptul că conturile societății nu au făcut obiectul unui audit conform IAS.

(16) În plus, compensarea respectivă a fost descoperită de anchetatorii Comisiei. Doar un audit detaliat ar fi descoperit dacă nu au existat și alte cazuri în care conturile nu au fost elaborate și auditate conform IAS. În absența unui astfel de audit, Comisia nu dispune de timpul necesar și nici scopul vizitei la fața locului nu este acela de a efectua auditul conturilor și al prezentării conturilor societăților. În consecință, concluziile Comisiei care demonstrează că societățile care solicită TEP nu îndeplinesc cerințele din regulamentul de bază privind elaborarea registrelor contabile și pregătirea și auditarea conturilor conform IAS, conduc la concluzia că nu este îndeplinit cel de-al doilea criteriu.

(17) În final, aceeași societate nu a fost de acord cu concluzia potrivit căreia un fond de rulment negativ împreună, cu împrumuturi fără dobândă, trebuie să fie considerat o denaturare moștenită de la sistemul anterior de economie planificată, în loc să fie considerat un semn de eficiență a gestionării.

(18) Trebuie precizat în primul rând că constatările privind fondul de rulment negativ au fost constatări subsidiare și nu cele principale care au condus la concluzia că solicitantul nu a îndeplinit criteriile pentru acordarea TEP. În al doilea rând, un fond de rulment negativ poate reprezenta în sine un semn de eficiență a gestionării, dar numai în cazul unei întreprinderi cu stocuri și creanțe de nivel scăzut, ceea ce se poate întâlni de fapt doar la întreprinderile care funcționează aproape numai pe bază de numerar, cum ar fi magazinele universale și supermarketurile. Analiza situației acestui producător-exportator chinez a fost totuși complet diferită. Un fond de rulment negativ trebuie să fie considerat mai degrabă un semn că societatea s-ar putea confrunta cu falimentul sau cu dificultăți financiare grave. În aceste circumstanțe, a fi capabil să primești sume importante de „credite comerciale” fără niciun cost financiar este foarte puțin probabil în condițiile unei economii de piață. De aceea, împrumuturile fără dobândă semnificative ale societății, care au reprezentat o cotă importantă din totalul datoriilor sale pe termen scurt (acestea din urmă reprezentând 80% din pasivele totale) și care au condus la un nivel semnificativ de fond de rulment negativ, trebuie să fie considerate ca fiind măsuri nepotrivite într-o economie de piață.

(19) În cazul celei de-a doua societăți, nu a fost furnizat niciun argument nou care să modifice concluziile provizorii în ceea ce privește TEP. În special, s-a confirmat faptul că influența exercitată asupra procesului de adoptare a deciziilor societății de către acționarul public a fost disproporționat de mare și că statul a convenit să reducă valoarea stabilită pentru drepturile de utilizare a terenului cu 50%, fără nicio compensație. S-a confirmat, de asemenea, că auditul conturilor societății nu a fost efectuat conform IAS.

(20) În absența altor observații privind TEP, se confirmă considerentele 19-26 din regulamentul provizoriu.

7.3. Tratamentul individual („TI”)

(21) Una din părțile interesate a pretins că practicile anticompetitive și intervenția statului ar încuraja eludarea măsurilor și, în consecință, niciunuia dintre producătorii chinezi nu ar trebui să i se acorde TI.

(22) Cu toate acestea, partea interesată în cauză nu a furnizat nicio dovadă a modului în care asemenea așa-zise practici anticompetitive sau pretinsă intervenție a statului ar permite eludarea măsurilor. Mai mult, ancheta a evidențiat faptul că orice intervenție teoretică a statului ar putea fi posibilă doar prin intermediul „China Fermentation Industry Association” (Asociația chineză a industriei fermentării), la care sunt membri ambii producători-exportatori. Cu toate acestea, toate deciziile și recomandările luate de această asociație nu au avut caracter obligatoriu. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(23) În absența altor observații cu privire la tratamentul individual, se confirmă considerentele 27-29 din regulamentul provizoriu.

7.4. Valoare normală

7.4.1. Țara analoagă

(24) Una din părțile interesate a contestat alegerea Comisiei de a folosi ca țară analoagă Thailanda și, în special, producătorul Ajinomoto Thailand, care are legături cu producătorul comunitar. Cu toate acestea, argumentele și remarcile acestei părți au fost transmise după termenul specific stabilit pentru transmiterea observațiilor[3], dar, și mai important, ele au fost furnizate fără nicio dovadă care să vină în susținerea lor. Prin urmare, aceste observații au trebuit să fie respinse.

(25) În absența altor observații privind țara analoagă, se confirmă considerentele 30-34 din regulamentul provizoriu.

7.4.2. Metodologia aplicată pentru determinarea valorii normale

(26) Unul dintre producătorii-exportatori chinezi a afirmat că ar trebui făcută o ajustare a diferențelor dintre costurile materiilor prime. În special, acest producător-exportator a pretins că glutamatul de monosodiu produs din melasă, cum este cazul în țara analoagă, era mai scump decât glutamatul de monosodiu produs din porumb sau din amidon de orez.

(27) Cu toate acestea, se pare că producătorul-exportator chinez a exagerat în mod semnificativ raportul dintre cantitatea de melasă utilizată și glutamatul de monosodiu obținut, în comparație cu ceea ce s-a constatat și verificat la producătorul care a cooperat din țara analoagă. În consecință, afirmația potrivit căreia producția de glutamat de monosodiu este mai scumpă în țara analoagă a trebuit să fie respinsă.

(28) În absența altor observații cu privire la metodologia aplicată pentru determinarea valorii normale, se confirmă considerentul 35 din regulamentul provizoriu.

7.5. Prețul de export

(29) În absența unor observații cu privire la prețul de export, care ar modifica concluziile din etapa provizorie, se confirmă considerentele 36 - 37 din regulamentul provizoriu.

7.6. Comparația

(30) În absența altor observații privind comparația, se confirmă considerentele 38 - 39 din regulamentul provizoriu.

7.7. Marjele de dumping

(31) Pentru societățile cărora li s-a acordat TI, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat corespunzător tipului de produs în cauză, conform dispozițiilor articolului 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(32) Pe această bază, marjele definitive de dumping, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se ridică la:

- Fujian Province Jianyang Wuyi MSG Co., Ltd.: 36,5%

- Hebei Meihua MSG Group Co., Ltd. și Tongliao Meihua Bio-Tech Co., Ltd.: 33,8 %

(33) Temeiul pentru stabilirea marjei de dumping la nivel național a fost precizat la considerentul 42 din regulamentul provizoriu, care, în absența oricăror observații, se confirmă. În acest temei, marja de dumping la nivel național a fost stabilită la 39,7% din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire.

8. PREJUDICIUL

8.1. Definiția industriei comunitare

(34) În absența oricăror observații legate de definiția industriei comunitare, se confirmă considerentele 44 - 46 din regulamentul provizoriu.

8.2. Consumul comunitar

(35) În absența oricăror observații legate de consumul comunitar, se confirmă considerentul 47 din regulamentul provizoriu.

8.3. Importurile din RPC în Comunitate

(36) În urma comunicării concluziilor provizorii, unul dintre importatorii comunitari a declarat că concluziile Comisiei cu privire la fluctuația prețului de export din RPC în perioada examinată au fost denaturate din cauza utilizării de ani financiari în loc de ani calendaristici. Perioada examinată începea la 1 aprilie 2004, în timp ce, dacă s-ar fi utilizat anii calendaristici, aceasta ar fi însemnat că perioada ar fi început la 1 ianuarie 2004. Conform datelor prezentate de către societate, această modificare a momentului de început ar însemna o creștere de 12% a prețurilor de export din RPC între anul calendaristic 2004 și PA, în locul scăderii ușoare raportate la considerentul 50 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că datele prezentate de importator s-au bazat pe prețurile sale totale de achiziție, care, în mod evident, au acoperit doar o parte a exporturilor chineze către Comunitate. După examinarea datelor cu privire la prețurile medii pentru toate importurile de glutamat de monosodiu din RPC, pe baza datelor Eurostat, s-a constatat că prețurile corespunzătoare din RPC au crescut cu numai 0,5% din ianuarie 2004 și până la sfârșitul PA și nu cu 12%, așa cum afirmase importatorul. Diferența constatată în evoluția prețurilor între perioada examinată (o scădere de 2%) și perioada începând din ianuarie 2004 și până la sfârșitul PA (o creștere de 0,5%) nu este de un asemenea ordin de mărime încât să modifice concluziile stabilite cu privire la efectul acestor prețuri asupra situației industriei comunitare. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(37) În absența altor observații cu privire la importurile din RPC în Comunitate, se confirmă considerentele 48 - 52 din regulamentul provizoriu.

8.4. Situația economică a industriei comunitare

(38) Anumite părți interesate au pus sub semnul întrebării analiza tendințelor indicatorilor de prejudiciu. Ele au afirmat că utilizarea de perioade de 12 luni corespunzător exercițiului financiar al reclamantului, în loc de ani calendaristici, a redus efectiv la trei ani perioada examinată, deoarece exercițiul financiar 2007 se suprapune, într-o mare măsură, cu PA. Aceste părți au afirmat că, pentru a se realiza o evaluare corectă a tendințelor indicatorilor de prejudiciu, perioada examinată ar trebui să fie prelungită pentru a acoperi întreg anul calendaristic 2004. În acest sens, ar trebui subliniat faptul că regulamentul de bază nu prevede o durată strictă pentru determinarea perioadei examinate. Mai mult, recomandarea OMC cu privire la perioadele de colectare a datelor pentru anchetele antidumping prevede: „ ca regulă generală, […]perioada de colectare a datelor pentru anchetele de prejudiciu ar trebui în mod normal să fie de cel puțin trei ani[…]”[4]. Cu toate acestea, a fost realizată o analiză comparativă, pe bază de ani calendaristici, a indicatorilor de prejudiciu de bază, și anume luându-se în considerare o perioadă examinată alcătuită din anii 2004, 2005, 2006 și PA, pentru a se verifica dacă se ajunge la concluzii diferite în ceea ce privește prejudiciul. Această analiză a arătat că tendințele principalilor indicatori de prejudiciu nu se modifică în mod semnificativ. Deși anumite tendințe, cum ar fi diminuarea producției și a volumului vânzărilor, ar fi mai puțin pronunțate în comparație cu concluziile din regulamentul provizoriu, alte constatări privind evoluția negativă a rentabilității industriei comunitare, creșterea foarte mare a importurilor din RPC și subcotarea severă a prețurilor ar rămâne neschimbate. Mai mult, trebuie remarcat faptul că perioada examinată servește drept indicator al evoluției situației industriei comunitare, care permite să se stabilească dacă se poate considera că aceasta suferă prejudicii materiale în timpul PA. În aceste circumstanțe argumentul părților este respins pe motiv că situația ar fi continuat să înregistreze prejudicii materiale chiar dacă perioada examinată ar fi fost extinsă până la primul trimestru al anului 2004.

(39) În plus, reclamantul a prezentat observații cu privire la formularea considerentului 60 din regulamentul provizoriu. Reclamantul a subliniat faptul că formularea „achiziționarea societății Orsan SA de către Ajinomoto Foods Europe” nu era corectă, deoarece Orsan SA a fost achiziționată de către Ajinomoto Group și, ulterior, și-a schimbat numele în Ajinomoto Foods Europe

(40) Ținând seama de faptele și considerentele menționate mai sus, se confirmă concluzia potrivit căreia industria comunitară a suferit un prejudiciu material, conform celor prezentate la considerentele 70 - 72 din regulamentul provizoriu.

9. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

9.1. Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(41) O parte interesată a afirmat că, în decursul perioadei considerate, nu a existat nicio coincidență în timp între tendința negativă în ceea ce privește rentabilitatea pentru industria comunitară și creșterea volumului importurilor din RPC. Drept urmare, s-a afirmat că importurile din RPC nu ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare. Deși această chestiune a fost explicată în detaliu la considerentele 60 și 61 din regulamentul provizoriu, se observă în continuare că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, nu doar volumul importurilor care fac obiectul unui dumping poate reprezenta un factor relevant pentru a stabili dacă importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu material industriei comunitare, dar și, eventual, prețurile acestor importuri. La considerentul 76 din regulamentul provizoriu, s-a concluzionat că „[…] importurile din RPC care fac obiectul unui dumping, care au prețuri mici și subcotează într-o măsură semnificativă prețurile industriei comunitare în timpul PA și al căror volum s-a mărit, de asemenea, în mod semnificativ, au avut un rol determinant în prejudiciul suferit de industria comunitară”. Având în vedere evoluția volumelor și a prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping în perioada examinată, se apreciază că această afirmație ar trebui să fie respinsă.

(42) O altă parte interesată a afirmat că majorarea importurilor de glutamat de monosodiu din RPC în perioada examinată nu a afectat situația industriei comunitare, deoarece aceste importuri înlocuiau, în cele mai multe cazuri, importuri provenind din alte surse.

(43) În acest sens, se reamintește că, chiar dacă importurile de glutamat de monosodiu din RPC au înlocuit, într-adevăr, importurile din alte țări într-o oarecare măsură, așa cum a fost explicat la considerentul 57 din regulamentul provizoriu, importurile la prețuri mici care fac obiectul unui dumping, din RPC, au reușit, de asemenea, în mod sistematic să dobândească cote de piață în detrimentul industriei comunitare, chiar și atunci când consumul comunitar se afla în scădere. În plus, această afirmație nu este susținută de concluziile prezentei anchete, care au arătat că valul de importuri la prețuri mici, care fac obiectul unui dumping, din RPC, care au determinat o subcotare de preț semnificativă a industriei comunitare, a condus la prejudicii materiale suferite de industria comunitară pe durata perioadei examinate. Pe această bază, această afirmație ar trebui să fie respinsă.

(44) În absența altor observații în acest sens, se confirmă considerentele 74 - 76 din regulamentul provizoriu.

9.2. Efectul altor factori

(45) Diferite părți interesate au repetat afirmațiile avansate înainte de instituirea măsurilor provizorii, conform cărora prejudiciul material suferit de industria comunitară a fost cauzat de alți factori decât importurile care au făcut obiectul unui dumping. Aceste afirmații, cu privire în special la costurile de restructurare și creșterea costurilor materiilor prime care ar fi afectat industria comunitară, au fost deja riguros examinate la considerentele 60 și 61 din regulamentul provizoriu.

(46) O parte interesată a repetat afirmațiile formulate înainte de instituirea măsurilor provizorii, conform cărora este posibil ca orice prejudiciu material suferit de industria comunitară să fi fost, de asemenea, cauzat de exporturile de glutamat de monosodiu din RPC efectuate de societăți afiliate la industria comunitară. În plus, această parte a afirmat că reclamantul a indus în eroare Comisia nefăcându-i cunoscută existența unor societăți afiliate în RPC și ascunzând faptul că aceste societăți afiliate din China exportau glutamat de monosodiu către Comunitate. Pe această bază, această parte a considerat că pentru reclamant ar trebui să se aplice articolul 18 din regulamentul de bază. Aceeași parte a declarat în continuare o încălcare a drepturilor sale la apărare, pe motiv că, în versiunile reclamației și ale răspunsului la chestionar al reclamantului, destinate consultării de către părțile interesate („versiunea publică”), nu s-a prezentat faptul că reclamantul are societăți afiliate în RPC care desfășurau activități cu glutamat de monosodiu.

(47) Astfel cum a fost deja explicat la considerentul 94 din regulamentul provizoriu, chestiunea exporturilor de glutamat de monosodiu către Comunitate de către un producător din RPC, cunoscut ca fiind afiliat la industria comunitară, nu a fost considerată a fi relevantă datorită volumului lor nesemnificativ. Trebuie subliniat, de asemenea, faptul că reclamantul nu a furnizat informații care să inducă în eroare Comisia cu privire la societățile sale afiliate din RPC. Aceste informații au fost raportate în versiunile confidențiale ale reclamației și ale răspunsului la chestionar al reclamantului. Este adevărat că aceste informații nu au fost incluse inițial în versiunea publică a reclamației sau în versiunea publică a răspunsului la chestionar al reclamantului. Cu toate acestea, reclamantul a furnizat ulterior, în timpul procedurii, versiuni publice care includ informații privind societățile sale afiliate din RPC. În aceste circumstanțe. se consideră că nu a avut loc nicio încălcare a dreptului la apărare al părților. Mai mult, nu a fost prezentată nicio probă convingătoare care ar putea susține afirmația potrivit căreia Ajinomoto Group era la curent cu așa-zisa activitate de export indirect a uneia dintre societățile sale afiliate din RPC. Drept urmare, se consideră că aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază nu se justifică în cazul de față, iar afirmația este respinsă.

(48) Una dintre părțile interesate a repetat afirmațiile avansate înainte de instituirea măsurilor provizorii, referitoare la impactul ratei de schimb a dolarului american față de euro asupra calculelor subcotării prețului și asupra rezultatelor la export ale industriei comunitare. Cu toate acestea, nu au fost furnizate informații suplimentare sau probe care să poată modifica concluziile la care s-a ajuns la considerentele 84 - 90 din regulamentul provizoriu, care se confirmă astfel.

(49) O parte interesată a repetat afirmația făcută înainte de instituirea măsurilor provizorii, referitoare la impactul strategiei globale a Ajinomoto Group, în special exporturile către piața UE ale producătorilor de glutamat de monosodiu aparținând grupului Ajinomoto din țările terțe, precum și la impactul acestora asupra profiturilor și a nivelului stocurilor reclamantului. La considerentul 92 din regulamentul provizoriu, s-a stabilit că vânzările de glutamat de monosodiu pe piața comunitară, provenind de la exportatori afiliați la industria comunitară, din țări aflate în afara Comunității, s-au redus constant și semnificativ în perioada examinată. În consecință, la considerentul 95 din acel regulament s-a concluzionat că importurile industriei comunitare provenind de la părți afiliate din afara Comunității, nu au contribuit la prejudiciul material constatat. Această parte nu a furnizat nicio informație sau probă suplimentară care ar putea modifica această concluzie, care se confirmă astfel.

9.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate

(50) Având în vedere analiza de mai sus, care a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se confirmă faptul că acești alți factori nu sunt de natură să schimbe concluzia conform căreia prejudiciul material constatat trebuie să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(51) Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că importurile de glutamat de monosodiu care fac obiectul unui dumping, provenind din RPC, au cauzat un prejudiciu material industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(52) În absența altor observații în acest sens, se confirmă concluziile considerentelor 99 - 100 din regulamentul provizoriu.

10. INTERESUL COMUNITAR

10.1. Industria comunitară

(53) În absența altor observații în acest sens, se confirmă concluziile considerentelor 103 - 106 din regulamentul provizoriu.

10.2. Interesul importatorilor

(54) Un importator a afirmat că impactul negativ pe care l-ar putea avea măsurile antidumping asupra situației sale economice a fost subestimat la considerentul 108 din regulamentul provizoriu. Potrivit societății, datorită rentabilității scăzute a vânzărilor sale de glutamat de monosodiu și a posibilității limitate de transferare a creșterii de preț către clienții săi, instituirea de măsuri antidumping ar însemna încetarea activităților sale cu glutamat de monosodiu. Trebuie notat că activitățile cu glutamat de monosodiu nu reprezintă o cotă majoră a activității respectivului importator, a cărui sursă principală de glutamat de monosodiu o reprezintă RPC. Importatorul în cauză are opțiunea de a trece la alte surse de aprovizionare care nu sunt afectate de măsurile antidumping. Cu toate acestea, conform celor menționate la considerentul 108 din regulamentul provizoriu, efectele preconizate ale instituirii de măsuri vor consta în restabilirea de condiții comerciale eficace pe piața comunitară, care în acest caz ar putea conduce la o creștere a prețurilor pentru glutamatul de monosodiu, în special pentru cel provenind din industria comunitară și din RPC. Prin urmare, se preconizează că toți importatorii ar trebui să fie capabili să transfere, fie măcar și parțial, creșterea costurilor lor rezultate din instituirea de măsuri antidumping. În consecință, concluzia de la considerentul 108 din regulamentul provizoriu se confirmă.

10.3. Interesul utilizatorilor

(55) În urma observațiilor formulate de părțile interesate cu privire la impactul posibil al măsurilor propuse asupra industriei utilizatoare, au fost efectuate analize suplimentare pe baza informațiilor furnizate de principalii utilizatori de glutamat de monosodiu din Comunitate, și anume Nestle și Unilever. Ancheta a demonstrat că glutamatul de monosodiu reprezintă mai puțin de 3% din costul de producție al tuturor produselor care conțin glutamat de monosodiu produse de ambele societăți. Prin urmare, luând în considerare și indicatorii privind ratele de profit relativ înalte pe care le-au atins ambele societăți în timpul PA, în special în ceea ce privește aceste produse, se poate confirma faptul că impactul posibil al măsurii propuse asupra activității lor nu ar fi semnificativ.

10.4. Interesul furnizorilor de materii prime

(56) În continuarea considerentului 115 din regulamentul provizoriu, a fost extinsă analiza cu privire la interesele furnizorului industriei comunitare situat în amonte, pentru a include datele transmise de un al doilea furnizor. Pe baza răspunsurilor la chestionar ale celor doi furnizori, s-a constatat că situația societăților furnizoare se deteriorase în mod semnificativ pe durata perioadei examinate, în paralel cu deteriorarea situației industriei comunitare. Cifra totală de afaceri a furnizorilor analizați în cadrul anchetei a scăzut cu 8% până la 13%, iar vânzările lor către industria comunitară au cunoscut chiar o scădere de două ori mai mare (de la 15% până la 25%). Ambele societăți au cunoscut, de asemenea, o scădere a nivelurilor de rentabilitate.

(57) Având în vedere concluziile de mai sus, se confirmă conținutul considerentului 116 din regulamentul provizoriu.

10.5. Concurența și efectele de denaturare a schimburilor comerciale

(58) Unele din părțile interesate și-au reiterat observațiile cu privire la pretinsa poziție dominantă a Ajinomoto Group la nivel mondial și la pretinsa sa poziție de monopol la nivelul Comunității. La aceste chestiuni s-a răspuns deja la considerentul 117 din regulamentul provizoriu. Nu a fost prezentată nicio nouă probă privind aceste afirmații.

(59) Mai multe părți interesate au avansat argumente suplimentare cu privire la evoluțiile ulterioare PA de pe piața glutamatului de monosodiu. Ele au afirmat că volumul importurilor a scăzut, iar prețurile au crescut după PA, eliminându-se astfel orice prejudiciu potențial pentru industria comunitară. În această situație, aceste părți au afirmat că instituirea de taxe antidumping nu ar dăuna decât importatorilor și utilizatorilor din Comunitate. Părțile au invocat totodată o pretinsă penurie generală de glutamat de monosodiu deoarece, conform datelor lor, mai mulți producători importanți la nivel mondial și-au încetat producția sau și-au redus capacitatea de producție. Cu toate acestea, datele Eurostat și informațiile suplimentare obținute din partea industriei comunitare nu susțin afirmațiile de mai sus. Dimpotrivă, prețurile de import au rămas stabile în perioada ulterioară PA și în anumite luni chiar au scăzut, în timp ce volumul importurilor, atât din RPC cât și din țările terțe, a crescut. Această evoluție demonstrează că unii competitori care nu sunt din RPC au capacitatea de a-și dezvolta exporturile către Comunitate.

10.6. Concluzie privind interesul Comunității

(60) Ținând cont de rezultatele anchetei suplimentare asupra aspectelor privind interesul Comunității în cazul descris mai sus, se confirmă concluziile și constatările de la considerentul 119 din regulamentul provizoriu.

11. MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

11.1. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(61) În absența oricăror observații fundamentate, care ar putea modifica concluziile privind nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 120 - 122 din regulamentul provizoriu.

11.2. Forma și nivelul taxelor

(62) În lumina celor menționate anterior și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a se depăși marja de dumping constatată.

(63) Nivelurile taxelor definitive sunt stabilite după cum urmează:

Societatea | Marja de eliminare a prejudiciului | Marja de dumping | Nivelul taxei antidumping |

Hebei Meihua MSG Group Co., Ltd., și Tongliao Meihua Bio-Tech Co., Ltd. | 54,8% | 33,8% | 33,8% |

Fujian Province Jianyang Wuyi MSG Co., Ltd.: | 60,4% | 36,5% | 36,5% |

Toate celelalte societăți | 63,7% | 39,7% | 39,7% |

(64) Nivelurile taxelor antidumping individuale menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei respective. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică în mod exclusiv importurilor de produse provenind din țara în cauză și fabricate de societățile și deci de entitățile juridice specifice citate. Produsele importate fabricate de oricare altă societate, ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile care au legătură cu societățile citate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(65) Orice solicitare de aplicare a nivelurilor taxelor antidumping individuale (de exemplu, ca urmare a unei schimbări de denumire a entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei[5] și să conțină toate informațiile utile, în special orice modificare a activităților societății legate de producție, vânzări interne și la export care rezultă, de exemplu, din această schimbare de denumire sau din crearea acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri de taxe individuale.

11.3. Angajamente

(66) Un producător-exportator chinez care a cooperat a oferit un angajament de preț.

(67) În această privință trebuie precizat că prețurile pentru glutamatul de monosodiu sunt negociate la nivel global cu mari întreprinderi internaționale care au capacități de producție atât în interiorul, cât și în exteriorul Comunității. Se precizează, de asemenea, că majoritatea vânzărilor acestui producător-exportator sunt în principal către asemenea întreprinderi internaționale. Având în vedere cele prezentate mai sus, s-a considerat că riscul de compensare încrucișată la nivelul prețurilor între acordurile de vânzare încheiate cu întreprinderile internaționale pentru capacitățile lor de producție din interiorul Comunității și pentru entitățile lor de producție localizate în alte țări din afara Comunității, este foarte înalt. S-a considerat, de asemenea, că o asemenea compensare încrucișată ar fi extrem de dificil de detectat în cadrul monitorizării angajamentului. Prin urmare, oferta de angajament a acestui producător-exportator, în forma sa actuală, a trebuit să fie respinsă deoarece acceptarea sa a fost considerată imposibil de pus în practică, având în vedere că nu ar fi putut fi monitorizată în mod adecvat de către Comisie.

11.4. Perceperea definitivă a taxelor provizorii și monitorizarea specială

(68) Ținând seama de amploarea marjelor de dumping constatate și de importanța prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesar să se perceapă în mod definitiv, la nivelul taxelor definitive instituite, sumele depuse cu titlul de taxă antidumping provizorie instituite prin regulamentul provizoriu, și anume Regulamentul (CE) nr. 492/2008 al Comisiei.

(69) Ar trebui reamintit că, în cazul în care exporturile societăților care beneficiază de niveluri de taxe individuale mai mici cresc considerabil în volum după instituirea măsurilor antidumping, s-ar putea considera că o astfel de creștere de volum constituie în sine o schimbare în evoluția tendințelor comerciale generată de instituirea de măsuri, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă împotriva eludării. Ancheta poate să examineze, printre altele, necesitatea eliminării nivelurilor taxelor individuale și instituirea consecventă a unei taxe la nivel național,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

1. Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de glutamat de monosodiu, care este încadrat la codul NC ex 2922 42 00 (cod TARIC 2922 42 00 10), provenind din Republica Populară Chineză.

2. Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, pentru produsele fabricate de societățile menționate în continuare, este stabilit după cum urmează:

Societatea | Nivelul taxei antidumping (%) | Codul adițional TARIC |

Hebei Meihua MSG Group Co., Ltd., și Tongliao Meihua Bio-Tech Co., Ltd. | 33,8 | A883 |

Fujian Province Jianyang Wuyi MSG Co., Ltd.: | 36,5 | A884 |

Toate celelalte societăți | 39,7 | A999 |

3. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Sumele depuse cu titlul de taxe antidumping provizorii instituite prin Regulamentul (CE) nr. 492/2008 privind importurile de glutamat de monosodiu care se încadrează la codul NC ex 2922 42 00 (cod TARIC 2922 42 00 10) și provenind din Republica Populară Chineză se percep definitiv.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, […].

Pentru Consiliu

Președintele

[…]

[1] JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

[2] JO L 144, 4.6.2008, p. 14.

[3] Punctul (6) litera (c) din avizul de inițiere, JO C 206, 5.9.2007, p.23.

[4] G/ADP/6 din 16 mai 2000

[5] Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, biroul N105 04/092, 1049 Bruxelles, Belgia.