52008PC0376

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 18.6.2008

COM(2008) 376 final

2008/0120 (CNS)

Propunere de

DIRECTIVĂ A CONSILIULUI

privind scutirile de taxe aplicabile introducerii permanente de bunuri personale ale persoanelor fizice dintr-un stat membru (Versiune codificată)

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. În contextul unei Europe a cetăţenilor, Comisia acordă o mare importanţă simplificării şi clarităţii dreptului comunitar în scopul de a-l face mai lizibil şi mai accesibil cetăţeanului, oferindu-i astfel posibilităţi sporite de a face uz de drepturile specifice care îi sunt conferite.

Dar acest obiectiv nu va putea fi atins atât timp cât va persista un număr mult prea mare de dispoziţii care, fiind modificate de nenumărate ori şi adeseori în mod substanţial, se găsesc dispersate parte în actul originar, parte în actele modificatoare ulterioare. Astfel, pentru a identifica dispoziţiile în vigoare, este necesară o muncă de cercetare şi de comparare a unui număr mare de acte.

Prin urmare, claritatea şi transparenţa dreptului comunitar depind şi de codificarea legislaţiei adeseori modificată.

2. La 1 aprilie 1987, Comisia a dat instrucţiuni[1] serviciilor sale de a realiza codificarea tuturor actelor legislative cel mai târziu după a zecea lor modificare, menţionând că este vorba despre o cerinţă minimală şi că, în vederea clarităţii şi a bunei înţelegeri a legislaţiei comunitare, serviciile responsabile ar trebui să codifice textele la intervale şi mai scurte.

3. Concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Edimbourg, din decembrie 1992, au confirmat aceste imperative[2], subliniind importanţa codificării care asigură o securitate juridică în ceea ce priveşte dreptul aplicabil la un moment dat în legătură cu o problemă specifică.

Codificarea trebuie realizată respectând cu stricteţe procesul legislativ comunitar normal.

Întrucât nicio modificare de substanţă nu poate fi introdusă în actele care fac obiectul codificării , Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au convenit, prin acordul interinstituţional din 20 decembrie 1994, că, în vederea adoptării rapide a actelor codificate, ar putea fi utilizată o procedură accelerată.

4. Obiectul prezentei propuneri este codificarea Directivei 83/183/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 privind scutirile de taxe aplicabile importurilor permanente de proprietăţi ale persoanelor fizice dintr-un stat membru[3]. Noua directivă se substituie diverselor acte care îi sunt încorporate[4]; prezenta propunere păstrează în totalitate conţinutul actelor astfel codificate şi se limitează la a le regrupa, aducând numai modificările de formă cerute de însăşi operaţia de codificare.

5. Prezenta propunere de codificare a fost elaborată pe baza unei consolidări prealabile a textului Directivei 83/183/CEE şi a actelor care o modifică, în toate limbile oficiale, efectuată prin intermediul unui sistem informatic , de către Oficiul Publicaţiilor Oficiale ale Comunităţilor Europene. În cazul articolelor renumerotate, corelaţia între vechea numerotare şi cea nouă este prezentată în tabelul de corespondenţă din anexa II la directiva codificată.

ê 83/183/CEE (adaptat)

2008/0120 (CNS)

Propunere de

DIRECTIVĂ A CONSILIULUI

privind scutirile de taxe aplicabile Ö introducerii Õ permanente de Ö bunuri personale Õ ale persoanelor fizice dintr-un stat membru

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul Ö 93 Õ,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European[5],

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[6],

întrucât:

ê

(1) Directiva 83/183/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 privind scutirile de taxe aplicabile importurilor permanente de proprietăţi ale persoanelor fizice dintr-un stat membru[7] a fost modificată de mai multe ori şi în mod substanţial[8]. Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice directiva menţionată.

ê 83/183/CEE considerentul 1 (adaptat)

(2) Pentru ca populaţia statelor membre să devină mai conştientă de Ö activităţile Õ Comunităţii , trebuie Ö menţinute Õ măsurile Ö deja adoptate Õ în beneficiul Ö persoanelor fizice Õ , pentru a Ö asigura Õ în Comunitate Ö condiţiile pieţei interne Õ .

ê 83/183/CEE considerentul 2 (adaptat)

(3) Ö Obstacolele fiscale în calea introducerii Õ de Ö bunuri personale Õ de către persoane particulare dintr-un stat membru în altul împiedică circulaţia liberă a persoanelor în interiorul Comunităţii. Prin urmare, aceste Ö obstacole Õ trebuie eliminate cât mai curând prin introducerea de scutiri de taxe.

ê 83/183/CEE considerentul 3 (adaptat)

(4) Scutirile de taxe în cauză se pot aplica doar Ö introducerilor Õ de bunuri care nu prezintă nici un caracter comercial sau speculativ. Prin urmare, aplicarea scutirilor trebuie supusă unor limite şi condiţii.

ê 91/680/CEE considerentul 6 şi 92/12/CEE considerentul 20 (adaptat)

(5) Ö În urma adoptării dispoziţiilor de armonizare în domeniul accizelor şi al taxei pe valoarea adăugată, regulile Õ privind scutirile de taxe Ö la import şi franşizele la import au devenit lipsite de obiect în aceste domenii. Õ

ê

(6) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa I, partea B,

ê 83/183/CEE (adaptat)

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Ö CAPITOLUL I Õ Dispoziţii generale

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1) Fiecare stat membru scuteşte, conform condiţiilor şi în cazurile prevăzute în cele ce urmează, de impozitul pe consum care se aplică în mod normal Ö ca urmare a introducerii Õ permanente a Ö unor bunuri Õ personale Ö provenind Õ dintr-un alt stat membru, de către persoane fizice.

(2) Nu sunt reglementate de prezenta directivă:

ê 91/680/CEE articolul 2 alineatul (2) a treia liniuţă (adaptat)

Ö (a) taxa pe valoarea adăugată; Õ

ê 92/12/CEE articolul 23 alineatul (3) a doua liniuţă (adaptat)

Ö (b) accizele; Õ

ê 83/183/CEE (adaptat)

(c) taxele specifice şi/sau periodice legate de folosirea Ö bunurilor menţionate la alineatul (1) Õ în interiorul ţării, precum, de exemplu, taxele de Ö înmatriculare Õ a vehiculelor, taxele de drum şi Ö redevenţele Õ TV.

Articolul 2

Condiţii privind Ö bunurile Õ

(1) În înţelesul prezentei directive, „Ö bunuri personale Õ ” înseamnă Ö bunurile afectate Õ uzului personal a persoanei în cauză sau pentru nevoile gospodăriei Ö acesteia Õ. O asemenea proprietate nu poate să reflecte niciun interes comercial, prin natura sau cantitatea sa, şi nici nu este destinată unei activităţi economice în înţelesul articolului Ö 9 alineatul (1) şi al articolelor 10 - 13 Õ din Directiva Ö 2006/112/CE a Consiliului Õ[9]. Totuşi, uneltele sau instrumentele necesare persoanei în cauză pentru Ö exercitarea Õ profesiei sau activităţii sale sunt de asemenea tratate ca Ö bunuri personale Õ .

(2) Scutirea prevăzută în articolul 1 se acordă Ö bunurilor personale Õ :

(a) care au fost achiziţionate conform condiţiilor generale de impozitare în vigoare pe piaţa internă a unuia dintre statele membre şi care nu beneficiază, datorită Ö ieşirii din statul membru de provenienţă Õ, de niciun fel de scutiri sau rambursări de impozit pe consum. În sensul prezentei directive, Ö sunt considerate ca îndeplinind această condiţie Õ bunurile achiziţionate în condiţiile prevăzute în articolul Ö 151 din Directiva 2006/112/CE, cu excepţia alineatului (1) primul paragraf litera (e); Õ

ê 89/604/CEE art. 1 pct. 1

(b) care au fost utilizate de persoana în cauză înainte de schimbarea reşedinţei sau de stabilire a reşedinţei secundare. În cazul autovehiculelor (inclusiv remorcile acestora), rulotelor, locuinţelor mobile, ambarcaţiunilor de agrement şi aeronavelor private, statele membre pot solicita ca persoana în cauză să le fi utilizat pentru o perioadă de cel puţin şase luni înainte de schimbarea reşedinţei.

Pentru bunurile menţionate la teza a doua de la litera (a), statele membre pot solicita:

(i) în cazul autovehiculelor (inclusiv remorcile acestora), rulotelor, locuinţelor mobile, ambarcaţiunilor de agrement şi aeronavelor private, ca persoana în cauză să le fi utilizat pentru o perioadă de cel puţin 12 luni înainte de schimbarea reşedinţei;

(ii) în cazul altor bunuri, ca persoana în cauză să le fi utilizat pentru o perioadă de cel puţin şase luni înainte de schimbarea reşedinţei.

ê 83/183/CEE (adaptat)

è1 89/604/CEE art. 1 pct. 2

(3) Autorităţile competente solicită dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute în alineatul (2) în cazul Ö auto Õ vehiculelor (inclusiv remorcile acestora), caravanelor, caselor mobile, bărcilor pentru agrement sau avioanelor personale. În cazul altor Ö bunuri personale Õ , solicită dovezi doar dacă există suspiciuni Ö serioase Õ de fraudă.

Articolul 3

Condiţii de Ö introducere Õ

Ö Introducerea de bunuri personale Õ se Ö poate efectua Õ o dată sau în mai multe rânduri în perioadele menţionate în articolele 7, 8, 9 şi respectiv 10.

Articolul 4

Obligaţii ulterioare Ö introducerii Õ

è1 Autovehiculele (inclusiv remorcile acestora), rulotele, locuinţele mobile, ambarcaţiunile de agrement şi Ö avioanele personale Õ Ö introduse Õ nu pot fi Ö cesionate Õ, închiriate sau împrumutate în perioada de 12 luni de la Ö introducerea Õ lor cu scutire de obligaţii fiscale, cu excepţia cazurilor justificate corespunzător autorităţilor competente ale statului membru de Ö destinaţie Õ. ç

Articolul 5

Condiţii speciale pentru anumite Ö categorii de bunuri Õ

ê 89/604/CEE art. 1 pct. 3 (adaptat)

(1) Statele membre pot impune limite pentru Ö introducerea Õ scutită de obligaţii fiscale pentru bunurile enumerate la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 69/169/CEE Ö a Consiliului Õ[10]. Cu toate acestea, limitele în cauză nu pot fi mai mici decât de patru ori cantităţile menţionate de coloana II din articolul menţionat, cu excepţia produselor din tutun pentru care Ö introducerea Õ scutită de obligaţii fiscale Ö poate fi limitată Õ la cantităţile prevăzute de coloana menţionată.

ê 83/183/CEE (adaptat)

(2) Scutirea Ö la introducerea Õ de cai de călărie, de Ö auto Õ vehicule (inclusiv remorcile acestora), de Ö rulote Õ , de Ö locuinţe Õ mobile, de Ö ambarcaţiuni Õ de agrement sau de avioane personale se acordă numai dacă persoana fizică îşi mută Ö reşedinţa obişnuită Õ în statul membru Ö de destinaţie Õ.

Articolul 6

Norme generale de stabilire a Ö reşedinţei Õ

(1) În înţelesul prezentei directive, „ Ö reşedinţa obişnuită Õ ” înseamnă locul unde o persoană locuieşte de obicei, cel puţin 185 de zile în fiecare an calendaristic, din cauza relaţiilor sale personale Ö şi Õ profesionale, sau în cazul persoanelor care nu au relaţii profesionale, ci doar personale, în cazul cărora se pot demonstra legături strânse între respectiva persoană şi locul în care locuieşte.

Totuşi, al Ö reşedinţa obişnuită a Õ unei persoane ale cărei relaţii profesionale se află într-un alt loc decât cel al relaţiilor sale personale şi care, drept urmare, locuieşte Ö alternativ Õ în mai multe locuri situate în două sau mai multe state membre, se consideră a fi locul unde acea persoană are legături personale, cu condiţia ca acea persoană să se întoarcă acolo în mod regulat. Această ultimă condiţie nu trebuie îndeplinită dacă persoana trăieşte într-un stat membru pentru a îndeplini o însărcinare pe o perioadă limitată. Frecventarea unei universităţi sau a unei şcoli nu implică transferul Ö reşedinţei obişnuite Õ .

(2) Persoanele fizice fac dovada Ö reşedinţei obişnuite Õ prin orice mijloace Ö de probă Õ , cum ar fi cartea de identitate sau orice alt document valabil.

(3) Dacă autorităţile statului membru Ö de destinaţie Õ au îndoieli privind valabilitatea unei declaraţii privind Ö reşedinţa Õ efectuată conform alineatului (2) sau în scopul unor controale specifice, acestea pot solicita informaţii sau probe suplimentare.

Ö CAPITOLUL Õ II Ö Introducerea bunurilor personale cu ocazia schimbării reşedinţei obişnuite Õ

Articolul 7

(1) Scutirea prevăzută în articolul 1 se acordă, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor menţionate în articolele 2 – 5, pentru Ö bunurile personale Õ Ö introduse Õ de o persoană fizică în cazul schimbării Ö reşedinţei sale obişnuite Õ.

ê 89/604/CEE art. 1 pct. 4 lit. (b) (adaptat)

Scutirea se acordă, fără a aduce atingere vreunei proceduri comunitare de tranzit aplicabile, sub rezerva întocmirii unui inventar al bunurilor, pe hârtie simplă, însoţit, în cazul în care statul prevede astfel, de o declaraţie ale cărei model şi conţinut se definesc în conformitate cu procedura Ö menţionată Õ la articolul Ö 248a Õ alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. Ö 2913/92 al Consiliului Õ[11]. În inventar nu poate fi solicitată nicio menţiune a valorii bunurilor.

ê 83/183/CEE (adaptat)

è1 89/604/CEE art. 1 pct. 4 lit. (c)

è2 89/604/CEE art. 1 pct. 5 lit. (a)

(2) Ö Ultimul bun personal Õ trebuie Ö introdus Õ la cel târziu 12 luni de la schimbarea Ö reşedinţei obişnuite Õ . è1 În cazul în care, în conformitate cu articolul 3, bunurile sunt Ö introduse Õ în cadrul mai multor operaţiuni, în perioada menţionată , statele membre pot solicita prezentarea unui inventar complet la care alte birouri vamale pot face trimitere, în cazul unor noi mutări Ö , doar la prima introducere Õ. Inventarul în cauză poate fi completat cu acordul autorităţilor competente din statul membru de Ö destinaţie Õ. ç

Ö CAPITOLUL Õ III Ö Introducerea bunurilor personale cu ocazia mobilării unei reşedinţe secundare sau a renunţării la o astfel de reşedinţă Õ

Articolul 8

(1) Scutirea prevăzută în articolul 1 se acordă, conform condiţiilor menţionate în articolele 2 - 5, pentru Ö bunurile personale Õ Ö introduse Õ de o persoană fizică pentru a-şi mobila Ö o reşedinţă Õ secundară.

Această scutire se acordă numai dacă:

(a) persoana în cauză este proprietara Ö reşedinţei Õ secundare sau a închiriat-o pentru o perioadă de cel puţin 12 luni;

(b) Ö bunurile Õ Ö introduse Õ corespund mobilei obişnuite pentru Ö reşedinţa Õ secundară.

(2) De asemenea, scutirea se acordă, în condiţiile menţionate în alineatul (1), dacă, în urma renunţării la Ö reşedinţa Õ secundară, Ö bunurile sunt Õ Ö introduse către reşedinţa obişnuită Õ sau o altă Ö reşedinţă Õ secundară, cu condiţia ca Ö bunurile Õ respective să fi fost în posesia persoanei în cauză şi ca persoana să Ö le Õ fi folosit è2 înainte de stabilirea reşedinţei secundare ç.

Ö Ultimul bun Õ trebuie Ö introdus Õ la cel târziu 12 luni de la renunţarea la rezidenţa secundară.

Ö CAPITOLUL Õ IV Ö Introducerea de bunuri cu ocazia căsătoriei Õ

Articolul 9

ê 89/604/CEE art. 1 pct. 6 lit. (a) (adaptat)

(1) Fără a aduce atingere articolelor 2 - 5, orice persoană are dreptul, cu ocazia căsătoriei, la scutirea de taxele menţionate la articolul 1 alineatul (1) pentru Ö introducerea Õ în statul membru în care intenţionează să îşi transfere reşedinţa obişnuită a bunurilor personale dobândite sau utilizate, în următoarele condiţii:

ê 83/183/CEE (adaptat)

(a) o astfel de Ö introducere Õ să aibă loc într-o perioada care începe cu 2 luni înainte de data Ö stabilită a Õ căsătoriei şi se încheie la 4 luni după data căsătoriei;

(b) persoana în cauză face dovada că formalităţile preliminare necesare pentru căsătorie au fost începute sau că s-a Ö celebrat Õ căsătoria.

ê 89/604/CEE art. 1 pct. 6 lit. (b) (adaptat)

(2) Scutirea se acordă, de asemenea, pentru cadourile oferite în mod obişnuit cu ocazia căsătoriei, primite de o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatul (1) de la persoane având reşedinţa obişnuită într-un alt stat membru decât statul membru de Ö destinaţie Õ. Scutirea se aplică cadourilor a căror valoare unitară este de maximum 350 EUR. Ö Statele membre pot, totuşi, să acorde scutiri cu valori mai mari de 350 EUR Õ cu condiţia ca valoarea fiecărui cadou scutit să nu depăşească 1 400 EUR.

ê 83/183/CEE (adaptat)

è1 89/604/CEE art. 1 pct. 7 lit. (b)

(3) Statele membre pot condiţiona acordarea unei asemenea scutiri de depunerea unei garanţii adecvate, dacă Ö bunul Õ este Ö introdus Õ înainte de data căsătoriei.

(4) Dacă o persoană fizică nu poate face dovada căsătoriei în termen de 4 luni de la data Ö indicată Õ pentru respectiva căsătorie, Ö taxele Õ sunt scadente la data Ö introducerii Õ.

Ö CAPITOLUL Õ V Ö Introducerea bunurilor personale ale Õ unei persoane decedate, Ö dobândite Õ prin moştenire

Articolul 10

Prin derogare de la articolul 2 alineatele (2) şi (3), articolul 4 şi articolul 5 alineatul (2), dar fără a aduce atingere celorlalte prevederi din articolele 2, 3 şi 5, orice persoană fizică care obţine prin moştenire ( mortis causa ) proprietatea sau uzufructul Ö asupra bunurilor Õ unei persoane decedate, care Ö sunt Õ situate în interiorul unui stat membru, are drept la scutirile de taxe menţionate în articolul 1 alineatul (1) dacă Ö introduce Õ asemenea Ö bunuri Õ într-un alt stat membru în care deţine Ö o reşedinţă Õ , în următoarele condiţii:

(a) persoana fizică să furnizeze autorităţilor competente ale statului membru Ö de destinaţie Õ o declaraţie eliberată de un notariat sau o altă autoritate competentă a statului membru Ö de provenienţă Õ, care dovedeşte că Ö bunurile Õ pe care Ö le introduce Õ au fost obţinute prin moştenire.

(b) Ö bunurile sunt Õ Ö introduse Õ la cel mult 2 ani de la data la care persoana fizică a Ö fost pusă Õ în posesia Ö lor Õ .

Ö CAPITOLUL Õ VI Dispoziţii finale

Articolul 11

(1) Statele membre încearcă să reducă cât mai mult posibil formalităţile privind Ö introducerile Õ făcute de persoane fizice în limitele şi condiţiile prevăzute în prezenta directivă şi să evite formalităţile de Ö introducere Õ care presupun controale care necesită descărcarea sau reîncărcarea la Ö intrarea în statul membru de destinaţie Õ.

(2) Statele membre pot menţine şi/sau introduce condiţii de acordare a scutirilor de taxă Ö mai puţin stricte Õ decât cele prevăzute în prezenta directivă, cu excepţia celor Ö prevăzute la Õ è1 articolul 2 alineatul (2) litera (a) ç.(3) Fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (2), statele membre nu pot aplica în interiorul comunităţii, în temeiul prezentei directive, scutiri de taxe mai puţin favorabile decât cele pe care le acordă importării de Ö bunuri Õ personale din ţări terţe de către persoane fizice.

Articolul 12

(1) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă, în special dispoziţiile care rezultă în urma punerii în aplicare a prevederilor din articolul 11 alineatele (2) şi (3). Comisia informează celelalte state membre cu privire la Ö aceste din urmă Õ dispoziţii.

(2) La fiecare doi ani, după consultarea statelor membre, Comisia trimite Consiliului şi Parlamentului European un raport cu privire la stadiul punerii în aplicare a prezentei directive în statele membre.

ê

Articolul 13

Directiva 83/183/CEE astfel cum a fost modificată prin directivele menţionate în anexa I, partea A, se abrogă fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor prevăzute în anexa I, partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II.

Articolul 14

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

ê 83/183/CEE art. 13

Articolul 15

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, […]

Pentru Consiliu

Preşedintele

[…]

é

ANEXA I

Partea A

Directiva abrogată şi lista modificărilor ulterioare(menţionate la articolul 13)

Directiva 83/183/CEE a Consiliului (JO L 105, 23.4.1983, p. 64) |

Directiva 89/604/CEE a Consiliului (JO L 348, 29.11.1989, p. 28) |

Directiva 91/680/CEE a Consiliului (JO L 376, 31.12.1991, p. 1) | Numai în ceea ce priveşte articolul 2 alineatul (2) a treia liniuţă |

Directiva 92/12/CEE a Consiliului (JO L 76, 23.3.1992, p. 1) | Numai în ceea ce priveşte articolul 23 alineatul (3) a doua liniuţă |

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern (menţionate la articolul 13)

Directiva | Data limită de transpunere |

83/183/CEE | 1 ianuarie 1984 |

89/604/CEE | 1 iulie 1990 |

91/680/CEE | 1 ianuarie 1993[12] |

92/12/CEE | 1 ianuarie 1993[13] |

________________

ANEXA II

TABEL DE CORESPONDENţă

Directiva 83/183/CEE | Prezenta directivă |

Articolul 1 alineatul (1) | Articolul 1 alineatul (1) |

- | Articolul 1 alineatul (2) litera (a) |

- | Articolul 1 alineatul (2) litera (b) |

Articolul 1 alineatul (2) | Articolul 1 alineatul (2) litera (c) |

Articolul 2 alineatul (1) | Articolul 2 alineatul (1) |

Articolul 2 alineatul (2) primul paragraf litera (a) | Articolul 2 alineatul (2) primul paragraf litera (a) |

Articolul 2 alineatul (2) primul paragraf litera (b) | Articolul 2 alineatul (2) primul paragraf litera (b) |

Articolul 2 alineatul (2) al doilea paragraf teza introductivă | Articolul 2 alineatul (2) al doilea paragraf teza introductivă |

Articolul 2 alineatul (2) al doilea paragraf prima liniuţă | Articolul 2 alineatul (2) al doilea paragraf punctul (i) |

Articolul 2 alineatul (2) al doilea paragraf a doua liniuţă | Articolul 2 alineatul (2) al doilea paragraf punctul (ii) |

Articolul 2 alineatul (2) al doilea paragraf teza finală | - |

Articolul 2 alineatul (3) | Articolul 2 alineatul (3) |

Articolele 3 - 6 | Articolele 3 - 6 |

Articolul 7 alineatul (1) litera (a) | Articolul 7 alineatul (1) primul paragraf |

Articolul 7 alineatul (1) litera (b) | Articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf |

Articolul 7 alineatul (2) | Articolul 7 alineatul (2) |

Articolul 8 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 8 alineatul (1) primul paragraf |

Articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf cuvinte introductive | Articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf cuvinte introductive |

Articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf punctele (i) şi (ii) | Articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) şi (b) |

Articolul 8 alineatul (2) | Articolul 8 alineatul (2) |

Articolele 9, 10 şi 11 | Articolele 9, 10 şi 11 |

Articolul 12 alineatul (1) | - |

Articolul 12 alineatul (2) | Articolul 12 alineatul (1) |

Articolul 12 alineatul (3) | Articolul 12 alineatul (2) |

- | Articolul 13 |

- | Articolul 14 |

Articolul 13 | Articolul 15 |

- | Anexa I |

- | Anexa II |

______________________

[1] COM(87) 868 PV.

[2] A se vedea anexa 3 din partea A a susmenţionatelor concluzii.

[3] Efectuată în conformitate cu Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – Codificarea acquis-ului comunitar, COM(2001) 645 final.

[4] A se vedea anexa I, partea A, la prezenta propunere.

[5] JO C […], […], p. […].

[6] JO C […], […], p. […].

[7] JO L 105, 23.4.1983, p. 64. Directiva modificată ultima dată prin Directiva 92/12/CEE (JO L 76, 23.3.1992, p. 1).

[8] A se vedea anexa I, partea A.

[9] .Ö JO L 347, 11.12.2006, p. 1. Õ

[10] JO L 133, 4.6.1969, p. 6.

[11] .Ö JO L 302, 19.10.1992, p. 1. Õ

[12] Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru ca sistemele lor astfel adaptate la articolul 1 alineatele (1) - (20) şi alineatele (22) - (24) şi articolul 2 din Directiva 91/680/CEE să intre în vigoare la 1 ianuarie 1993.

[13] În ceea ce priveşte articolul 9 alineatul (3), Regatul Danemarcei este autorizat să introducă actele cu putere de lege şi actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a acestor dispoziţii până la 1 ianuarie 1993 cel târziu.