ANEXĂ

RECOMANDĂRI DETALIATE PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

Recomandarea 1 (în ceea ce privește forma și domeniul de aplicare al instrumentului ce urmează a fi adoptat)

În absența unei rezoluții votate de Consiliu privind un plan de acțiune în realizarea căruia să fie implicată și Comisia, Comisiei i s-a cerut să pregătească un plan de acțiune privind e-justiția la nivel european. Acesta ar trebui să constea într-o serie de acțiuni individuale, după cum se detaliază mai jos, unele dintre acestea putând sta la baza unor propuneri legislative, de exemplu pentru cooperare administrativă în temeiul articolului 66 din tratatul CE, sau a unor recomandări, acte administrative ori decizii.

(Acțiuni concrete în vederea realizării spațiului european de justiție) Primul pas în această direcție ar consta, desigur, din dotarea fiecărei autorități judiciare din UE cu un computer, o adresă de e-mail și o conexiune la internet. Acest deziderat ar putea să pară un truism, dar, din nefericire, nu este cazul: în numeroase cazuri, autoritățile judiciare nu sunt dotate cu acest instrument indispensabil și, chiar dacă sunt, nu au posibilitatea sau voința de a-l utiliza. Această situație trebuie remediată.

(Identificarea clară a sferei de aplicare a e-justiției) Pentru a evita neînțelegerile, ar fi indicat să se identifice cu claritate aspectele care fac obiectul acțiunii Uniunii Europene, utilizându-se, de exemplu, o definiție diferită sau adăugându-se acronimul UE la termenul de e-justiție, făcându-se astfel referință la „e-justiția UE” sau la „justiția UE”:

Recomandarea 2 (în ceea ce privește conținutul minim al instrumentului ce urmează a fi adoptat)

Planul de acțiune ar trebui să conțină cel puțin următoarele acțiuni:

1.   Planul de acțiune privind UE-justiția

Pentru a evita fragmentarea și a îmbunătăți coordonarea și coerența, Comisia ar trebui să elaboreze, împreună cu Parlamentul, un plan de acțiune privind UE-justiția care să aibă drept public țintă cetățenii și profesioniștii din domeniu și să propună o strategie destinată să asigure crearea spațiului european de justiție în cele mai bune condiții posibile. Din acest punct de vedere, instituțiile UE și statele membre ar trebui să coopereze în mod loial (în conformitate cu articolul 10 din tratatul CE), angajându-se să se înștiințeze reciproc cu privire la orice informație pertinentă, inclusiv legislația nou adoptată, după cum se procedează, mutatis mutandis, în domeniul pieței interne în ceea ce privește schimbul de informații privind reglementările tehnice naționale. Totodată, deși orice măsură care vizează îmbunătățirea înțelegerii reciproce a informațiilor este salutară, trebuie să se acorde atenție definirii și limitării cu precizie a utilizării traducerii automate, întrucât aceasta produce uneori „traduceri” care induc în eroare.

2.   Măsuri cu privire la o legislație adaptată exigențelor viitorului

Comisia ar trebui să instituie un mecanism capabil să garanteze că toată legislația viitoare din domeniul dreptului civil va fi concepută astfel încât să poată fi utilizată în aplicații on-line. De exemplu, ar trebui întreprinse acțiuni pentru a se asigura că societatea privată europeană propusă poate fi înființată prin utilizarea aplicațiilor on-line, precum și că propunerile privind recunoașterea instrumentelor de tipul celor care privesc protecția juridică a adulților sau alte acte autentice sunt adaptate utilizării on-line. În consecință, în cazul în care se fac propuneri care implică formulare de completat de către cetățeni, acestea trebuie concepute și formatate de la început în vederea utilizării electronice și trebuie să fie disponibile în toate limbile oficiale ale statelor membre. Ar trebui luate măsuri pentru a reduce la minimum necesitatea de a introduce text liber și pentru a garanta că, atunci când este necesar, se oferă asistență on-line în toate limbile oficiale și există servicii electronice on-line de traducere. De asemenea, atunci când este necesar să se prevadă notificarea sau comunicarea actelor, aceasta ar trebui făcută astfel încât notificarea sau comunicarea să se poată face prin poșta electronică, inclusiv semnăturile, iar atunci când este necesară o depoziție orală, să se încurajeze recurgerea la videoconferințe.

Toate viitoarele propuneri ar trebui să cuprindă o declarație motivată a Comisiei prin care se atestă realizarea unei evaluări a textului prezentat din punctul de vedere al facilității de utilizare în cadrul e-justiție.

Comisia ar trebui să examineze toată legislația existentă în domeniul justiției civile și să propună modificări, acolo unde este necesar, pentru a o face să corespundă cerințelor e-justiției. Mai exact, Comisiei i se solicită, în acest context, să examineze prioritar procedura europeană de soluționare a litigiilor minore, titlul executoriu european și mijloace alternative de soluționare a litigiilor (ASL), pentru a permite cetățenilor și societăților accesul direct on-line la acestea. În mod similar, trebuie revizuite Regulamentul privind notificarea și transmiterea actelor (1) și Regulamentul privind probele în materie civilă (2). Scopul este de a oferi o serie de instrumente simple și eficiente, utile și utilizabile de către cetățeni și întreprinderile mici, și nu un sistem care să favorizeze doar litigiile comerciale tratate în bloc.

3.   Măsuri privind procedura civilă

Comisia și Consiliul ar trebui să raporteze Parlamentului European cu privire la reforma și armonizarea dreptului procedural și administrarea probelor în litigiile transfrontaliere și în cauzele prezentate Curții de Justiție, ținând cont de evoluțiile din domeniul tehnologiei informației. Obiectivul ar trebui să fie instituirea unor proceduri civile mai simple, mai puțin costisitoare și mai rapide în cauzele transfrontaliere.

4.   Măsuri privind dreptul contractual și dreptul consumatorilor

Accentul ar trebui să cadă, în aceste domenii, pe legislația preventivă, care să ofere o mai mare claritate și simplitate și să evite obstacolele, dificultățile și cheltuielile generate în special de dreptul internațional privat.

În acest context, se solicită Comisiei să elaboreze clauze și condiții standard pentru comerțul electronic. Aceasta va permite în ultimă instanță operatorilor să propună consumatorilor (sau altor comercianți) un „buton albastru” cu ajutorul căruia să poată accepta aplicarea dreptului contractual european standard la tranzacțiile lor. Acest sistem ar putea fi completat printr-un sistem on-line de depunere a plângerilor, cu acces la un instrument autorizat on-line de ASL.

5.   Măsuri privind limbile, multilingvismul și interoperabilitatea

Ar trebui lansat un program de evaluare a modalității optime de a furniza servicii de traducere on-line pe portalurile europene de e-justiție. Concomitent, ar trebi instituit un grup de lucru pe tema simplificării și standardizării tehnologiei. Fiecare stat membru ar trebui să pună la dispoziție o bază de date de traducători și interpreți autorizați.

6.   Măsuri privind portalurile europene de e-justiție

Toate măsurile prezentate mai sus trebuie încredințate unei unități de coordonare și management, responsabilă și de coordonarea contribuțiilor diverselor state membre și de garantarea interoperabilității acestora.

Unitatea de coordonare și management trebuie să aibă, de asemenea, drept sarcină conceperea și operarea portalului european de e-justiție, care ar trebui să prevadă spații pentru cetățeni, profesioniștii din sectorul juridic, magistrați și funcționari, și să prezinte un raport Comisarului pentru Justiție, Libertate și Securitate, Parlamentului European și Consiliului. Trebuie începute cât mai curând (nu mai târziu de 2009-2010) studii de fezabilitate a utilizării semnăturilor electronice în domeniul juridic, accesarea de la distanță a bazelor naționale de date (registrele de insolvabilitate, funciare, comerciale etc.) și crearea unei rețele securizate, luându-se în considerare rezultatele obținute deja de Consiliu (interconectarea registrelor de insolvabilitate, eventuala cooperare cu EULIS și EBR). Studiul de fezabilitate asupra unei platforme de schimburi virtuale ar trebui să înceapă în 2011. Studiile de fezabilitate ar trebui să respecte dispozițiile privind publicitatea și accesul la informați stabilite în fiecare stat membru, pentru a asigura protecția datelor și certitudinea juridică privind informațiile.

În realizarea acestor studii ar trebui ținut cont de munca deja efectuată în domeniu de către notari (recunoașterea semnăturilor, notariatul electronic, registrele de testamente etc.). cu scopul de a asigura instrumente ușor de utilizat cetățenilor, societăților, profesioniștilor, magistraților și funcționarilor însărcinați cu administrația judiciară.

a)   Portalul european e-justiție pentru cetățeni

Portalul multilingv trebuie conceput în așa fel încât să ofere toată asistența necesară cetățenilor și societăților în căutare de asistență juridică și consultanță inițială în legătură cu probleme juridice transfrontaliere.

Pe lângă accesul la bazele de date juridice, la soluționările electronice (litigii minore, ordine de plată), la modalitățile alternative de soluționare a litigiilor (inclusiv SOLVIT) și la mediatori, ar trebui să dispună și de sisteme inteligente care să ajute cetățenii să afle cum trebuie abordate problemele juridice. Aceste sisteme ar trebui să ghideze cetățenii în următoarele privințe: (a) găsirea unui avocat în alt stat membru, care vorbește limba lor (sau notar, consilier juridic etc., explicând și funcția fiecăruia), (b) identificarea ajutoarelor juridice posibile și (c) modalitățile de îndeplinire a anumitor formalități în diferite state membre (de exemplu, pentru constituirea unei societăți, prezentarea bilanțului, redactarea unui testament, vânzarea sau cumpărarea unei case etc.). Sistemele ar trebui să ofere indicații și pentru identificarea tipului de problemă, a acțiunilor procedurale etc.

Atunci când este posibil, ar trebui oferită consultanță juridică gratuită prin email, prin intermediul și sub supravegherea organismelor naționale din domeniu. Ar trebui cel puțin să fie puse la dispoziție liste cu avocați, notari, executori judecătorești, auditori, experți juridici recunoscuți oficial și traducători și interpreți autorizați din fiecare state membru, precum și legături către organismul profesional competent. Ar trebui, de asemenea, prezentate și sistemele juridice ale fiecărui stat membru.

Ar trebui să existe și posibilitatea de acces la asistența juridică de urgență și la poliție.

În plus, portalul ar trebui să permită și accesul la diversele registre, precum și publicarea jurnalelor oficiale naționale.

b)   Portalul securizat european de e-justiție

Acest portal ar trebui conceput pentru utilizarea de către magistrați, funcționari judiciari, funcționari ai ministerelor naționale de justiție și avocați și securizat prin acordarea unor drepturi de acces diferite.

Pe lângă accesul la bazele de date juridice și legislative și la o gamă cât mai completă de registre naționale, portalul ar trebui să permită și comunicarea, video-conferințele și schimbul de documente în mod securizat între instanțe judecătorești și între acestea și părțile dintr-un proces (dematerializarea proceselor). În acest scop, ar trebui să fie posibilă verificarea semnăturilor electronice prin sisteme de verificare adecvate.

Portalul trebuie să permită, de asemenea, schimbul de informații cu privire, de exemplu, la persoane care au interdicție de a lucra cu copiii sau de a conduce o societate.

Punctele de contact din cadrul Rețelei Judiciare Europene în materie civilă și comercială din statele membre ar trebui încurajate să aibă un rol activ în dezvoltarea e-justiției, contribuind la conceperea și operarea viitoarelor portaluri, inclusiv a portalului e-justiție destinat cetățenilor, care este o parte integrantă din politica comunitară privind e-justiția, conceput, în special, pentru a oferi cetățenilor acces direct la justiție. Prima măsură în acest sens ar fi includerea pe site-urile ministerelor naționale ale justiției a unei legături către site-ul Rețelei Judiciare Europene.

Portalul ar trebui să le ofere cetățenilor Uniunii Europene informații cu privire la sistemul de justiție penală al statelor membre, în special în ceea ce privește drepturile lor, și ar trebui să includă informații practice privind autoritățile competente și modalitățile prin care se pot adresa acestora, modalitățile de obținere a formularelor, asistența juridică, listele de avocați în măsură să se ocupe de clienți străini; portalul ar trebui, de asemenea, să pună la dispoziția profesioniștilor din domeniul dreptului legislația Uniunii Europene și legislația importantă a statelor membre; site-urile Formării Judiciare Europene (FJE), al Rețelei Judiciare Europene (RJE) în materie civilă și comercială, al Rețelei Europene de Formare Judiciară (REFJ) și altele oferă deja numeroase informații utile. Cu toate acestea, informațiile respective sunt fragmentare și greu de găsit; deciziile judiciare pertinente ar trebui puse la dispoziție; toate aceste informații ar trebui să poată fi obținute atât on-line, cât și off-line, și ar trebui să se acorde deosebită atenție mecanismelor de sincronizare care oferă informații actualizate (fluxurile RSS).

7.   Formarea profesională în domeniul judiciar

Pentru a difuza cultura judiciară europeană și a ajunge la un număr cât mai mare posibil de autorități judiciare încă din momentul intrării în magistratură, fiecărei autorități judiciare proaspăt numite ar trebui să i se furnizeze un fel de „trusă de supraviețuire”, sub forma unui CD sau al unei chei USB conținând Tratatul UE, Tratatul CE, precum și textele fundamentale privind cooperarea judiciară și informații privind sistemele judiciare ale altor state membre. De asemenea, trebuie avute în vedere și publicațiile UE destinate cetățenilor, care oferă informații practice cu privire la cooperarea judiciară la nivelul UE și la sistemele penale ale statelor membre. În plus, instrumentele electronice de formare profesională oferite de REFJ, care reprezintă instituțiile de pregătire profesională a magistraților din întreaga Uniune Europeană, ar trebui să primească atenția și susținerea cuvenite din partea Comisiei și a Consiliului.

8.   Prevenirea și combaterea criminalității transnaționale

Până în prezent, cea mai importantă aplicație a e-justiției în cadrul justiției penale o constituie crearea Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare. Pentru a fi eficient, acest sistem necesită susținerea oferită de o structură electronică capabilă să interconecteze toate cazierele judiciare naționale (3), care ar trebui să fie creată fără întârziere. O altă aplicație IT importantă în spațiul de justiție, libertate și securitate este Sistemul de informații Schengen (SIS), o bază de date de mare capacitate care permite autorităților competente din statele membre să facă schimb de informații și să coopereze sub numeroase forme, inclusiv prin transmiterea mandatelor europene de arestare în condiții de siguranță și într-un mod extrem de rapid. După cum se remarcă și în poziția Parlamentului European din 2 septembrie 2008 (4), Eurojust este un actor-cheie în lupta împotriva criminalității transnaționale la nivelul UE. Rolul său de coordonare este fundamental pentru combaterea formelor grave ale fenomenului criminalității, caracterizate prin gradul din ce în ce mai mare de utilizare a mijloacelor tehnologice. Datorită sistemului IT inovator de prelucrare a datelor de care dispune Eurojust (sistemul E-POC), numărul cazurilor rezolvate de Eurojust în 2008 a atins pragul de 1 000. Exemplele de acest tip trebuie să devină tot mai numeroase și să beneficieze de surse de finanțare ale Uniunii Europene.

9.   Videoconferințe

Utilizarea videoconferinței în cadrul procedurilor penale reprezintă o practică relativ comună în anumite state membre. Aceasta permite luarea depozițiilor persoanelor puse sub acuzare, a martorilor sau a experților în absența fizică a acestora și, în paralel, asigurarea unei protecții adecvate persoanelor care au nevoie. Convenția europeană privind asistența judiciară reciprocă în materie penală din 2000 stabilește anumite reguli privind audierea prin videoconferință a martorilor, a persoanelor puse sub acuzare și a experților. Până în prezent, convenția a fost ratificată de 24 de state membre. Parlamentul European invită statele membre să finalizeze procesul de ratificare în cel mai scurt termen posibil. Nu sunt încă disponibile statistici privind modul concret în care se utilizează videoconferința. Se pare că această tehnică nu este încă pe deplin exploatată, una dintre cauze fiind lipsa suportului electronic necesar. Suportul și asistența financiară a UE trebuie asigurate cât mai repede posibil.

10.   Consolidarea drepturilor fundamentale și a garanțiilor procedurale

Orice progres tehnologic este salutar în măsura în care nu periclitează drepturile fundamentale. În baza acestui considerent, la elaborarea și aplicarea strategiei și a planului de acțiune trebuie să se acorde atenție respectării drepturilor fundamentale și, în special, garanțiilor procedurale și protecției datelor, acordându-se cetățenilor Uniunii Europene dreptul de acces la informațiile stocate și utilizate în comun de autoritățile competente și informații cu privire la căile de atac aflate la dispoziția lor. O adevărată strategie e-justiție nu poate funcționa fără armonizarea garanțiilor procedurale și a garanțiilor de protecție adecvată a datelor în domeniul cooperării în materie de justiție penală.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind notificarea și comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială JO L 160, 30.6.2000, p. 37.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (JO L 174, 27.6.2001, p. 1).

(3)  Parlamentul sprijină acest proiect și își exprimă speranța că va fi aplicat, ținându-se seama de poziția sa din 9 octombrie 2008 de instituire a sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) (P6_TA(2008)0465).

(4)  Poziția Parlamentului European din 2 septembrie 2008 privind inițiativa Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Republicii Estonia, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Italiene, Marelui Ducat al Luxemburgului, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, Republicii Slovenia, Republicii Slovace și a Regatului Suediei în vederea adoptării unei decizii a Consiliului privind consolidarea Eurojust și modificarea Deciziei 2002/187/JAI (P6_TA(2008)0384).