52008DC0067

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.2.2008

COM(2008) 67 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind evaluarea şi dezvoltarea viitoare a agenţiei FRONTEX

{SEC(2008) 148}{SEC(2008) 149}{SEC(2008) 150}

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind evaluarea şi dezvoltarea viitoare a agenţiei FRONTEX

I. INTRODUCERE

1. Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) a fost creată prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2007/2004[1] (denumit în continuare „Regulamentul Frontex”), adoptat la 26 octombrie 2004. Agenţia a devenit operaţională în octombrie 2005.

2. Obiectivul FRONTEX este de a îmbunătăţi gestionarea integrată a frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene prin facilitarea şi eficientizarea punerii în aplicare a măsurilor comunitare prezente şi viitoare în domeniul gestionării frontierelor externe, şi anume frontierele terestre şi maritime ale statelor membre, precum şi aeroporturile şi porturile maritime ale acestora, cărora li se aplică dispoziţiile dreptului comunitar privind trecerea frontierelor externe de către persoane.

3. În cadrul Programului de la Haga din 2004, Consiliul European a solicitat Comisiei să prezinte o evaluare politică a agenţiei FRONTEX până la sfârşitul anului 2007. Evaluarea ar trebui să cuprindă o analiză a sarcinilor agenţiei şi o evaluare a oportunităţii implicării agenţiei şi în alte aspecte ale gestionării frontierei, inclusiv consolidarea cooperării cu autorităţile vamale şi alte autorităţi competente în materie de securitatea mărfurilor. În conformitate cu Planul de acţiune care pune în aplicare Programul de la Haga[2], evaluarea ar trebui să aibă în vedere, de asemenea, funcţionarea echipelor de experţi naţionali, precum şi fezabilitatea unui sistem de creare a unei poliţii de frontieră europene. Prezenta comunicare reprezintă răspunsul Comisiei la această solicitare.

4. Având în vedere perioada scurtă de funcţionare a agenţiei, comunicarea evaluează rezultatele înregistrate până în prezent în raport cu fiecare din sarcinile principale ale FRONTEX, menţionate la articolul 2 alineatul (1) literele (a-g) din Regulamentul FRONTEX[3]. Aceasta va recomanda o serie de măsuri care pot fi luate pe termen scurt, în limitele actualului mandat, şi va prezenta o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea viitoare a FRONTEX.

Date statistice detaliate privind activităţile FRONTEX desfăşurate între anii 2006-2007 sunt prezentate într-o anexă separată, inclusiv informaţii privind obiectivele şi rezultatele fiecărei operaţiuni, precum şi alte detalii privind rezultatele obţinute în raport cu diversele activităţi ale agenţiei. De asemenea, prezentei comunicări îi este anexată şi o evaluare a impactului.

5. În anul 2008, Consiliul de administraţie al agenţiei va comanda o evaluare externă independentă care va fi efectuată în temeiul articolului 33 din Regulamentul FRONTEX. Această evaluare independentă, la nivel tehnic şi reglementar va analiza eficienţa cu care agenţia îşi îndeplineşte misiunea, va evalua impactul şi practicile de lucru, luând în considerare opiniile părţilor interesate de la nivel european şi naţional.

II. EVALUARE - REALIZĂRI PENTRU PERIOADA 2005-2007

A. Coordonarea cooperării operaţionale între statele membre în domeniul gestionării frontierelor externe

Operaţiuni comune şi proiecte pilot

6. Agenţia a desfăşurat operaţiuni comune la toate tipurile de frontieră, atât în 2006, cât şi în 2007, respectiv 5 şi 4 operaţiuni la frontierele maritime, 2 şi 10 operaţiuni la frontierele terestre şi 2 şi 5 operaţiuni la frontierele aeriene. De asemenea, a desfăşurat 3 operaţiuni în 2006 şi 2 operaţiuni în 2007 care au avut în vedere diferite tipuri de frontiere. Un total de 10 proiecte pilot (între 2006-2007) au fost puse în aplicare pentru a completa operaţiunile comune.

7. Participarea statelor membre la operaţiuni comune poate varia de la detaşarea unui singur expert la mobilizarea de echipamente precum nave şi avioane. În medie, la operaţiunile de la frontierele maritime au participat 7 state membre, 9 la operaţiunile de la frontierele terestre şi 11 la operaţiunile de la frontierele aeriene (în perioada 2006-2007). În cadrul operaţiunilor de la frontierele maritime care au implicat folosirea patrulelor maritime (7), au participat între 1 şi 4 state care au contribuit în fiecare din operaţiunile menţionate cu echipament sub forma avioanelor, navelor sau elicopterelor, excluzând contribuţiile statului gazdă, variind între 0 şi 2 nave pentru fiecare operaţiune.

8. Având în vedere necesitatea de mobilizare a echipamentului, aceste operaţiuni la frontierele maritime implică nişte costuri substanţial mai mari - în medie 2,7 milioane de euro – decât cele presupuse de operaţiunile desfăşurate la frontierele terestre sau aeriene, estimate la 83 000 şi, respectiv, 194 000 euro.

9. Rezultatele operaţiunilor comune nu pot fi rezumate doar în termeni cuantificabili. Există şi alte beneficii, precum schimbul de bune practici şi informaţii dintre statele membre şi stimularea cooperării cotidiene între autorităţile naţionale responsabile de controlul la frontiere. Cu toate acestea, până în prezent, rezultatele măsurabile trebuie privite ca fiind impresionante: în 2006 şi 2007, peste 53 000 persoane au fost reţinute sau li s-a refuzat intrarea la frontieră în timpul acestor operaţiuni. De asemenea, au fost identificate peste 2 900 de documente de călătorie false sau falsificate şi au fost arestate 58 de persoane care facilitau migraţia ilegală.

Alte iniţiative conexe

10. Urmare a unei solicitării a Consiliului European din decembrie 2006, a fost creată reţeaua europeană de patrulare (REP) în mai 2007. FRONTEX şi statele membre în cauză (Portugalia, Spania, Franţa, Italia, Slovenia, Malta, Grecia şi Cipru) desfăşoară activităţi pe baze regionale, în cadrul unei cooperări bilaterale cu statele membre vecine. Patrulele au fost limitate la zonele limitrofe regiunilor de coastă ale statelor membre în cauză.

11. Conform solicitării Consiliului din octombrie 2006, agenţia a creat un inventar centralizat al echipamentelor tehnice disponibile (CRATE), conform dispoziţiilor articolului 7 din Regulamentul FRONTEX, în scopul supravegherii şi controlului frontierelor. În prezent, baza de date CRATE conţine peste 100 de vase, aproximativ 20 de avioane şi 25 de elicoptere, precum şi câteva sute de echipamente de control al frontierei, precum unităţi radar mobile, vehicule, camere termice şi detectori mobili. Cu toate că iniţial a fost concepută pentru a fi folosită pe baze bilaterale între statele membre, baza de date oferă un inventar al echipamentelor care pot fi mobilizate, de asemenea, în cadrul operaţiunilor comune. Până în prezent, pentru acestea din urmă, echipamentul a fost folosit doar în mod izolat (un caz de folosire a echipamentului de control la frontieră şi un caz de folosire a unui avion).

12. Aşteptările instituţiilor europene, ale statelor membre şi ale publicului larg faţă de FRONTEX sunt mari, mai ales în ceea ce priveşte consolidarea coordonării operaţionale pentru combaterea imigraţiei ilegale la frontierele maritime meridionale. Astfel cum reflectă rezultatele până în prezent, aceste operaţiuni sunt cele mai costisitoare şi necesită cele mai multe resurse în raport cu toate activităţile operaţionale desfăşurate de FRONTEX. Cu toate acestea, participarea statelor membre rămâne limitată în ceea ce priveşte operaţiunile care necesită patrule maritime, în comparaţie cu alte tipuri de operaţiuni.

Recomandări

13. În acest context, în condiţiile creşterii în mod semnificativ de către autoritatea bugetară a bugetului FRONTEX pentru 2008 (în prezent acesta se cifrează la 70 milioane de euro), următorii factori sunt consideraţi esenţiali de către Comisie în ceea ce priveşte dezvoltarea coordonării operaţionale pe termen scurt:

- potenţialul CRATE şi angajamentele asumate de statele membre trebuie valorificate la maxim pentru a asigura disponibilitatea echipamentului necesar în cadrul operaţiunilor desfăşurate la frontierele maritime. FRONTEX este invitată să informeze în mod regulat instituţiile europene privind folosirea reală a echipamentului disponibil (atât pentru operaţiunile coordonate de FRONTEX, cât şi la nivel bilateral, între statele membre), precum şi măsura în care folosirea acestuia este adecvată în raport cu necesităţile existente. De asemenea, FRONTEX este invitată să ofere informaţii privind un mecanism care să garanteze disponibilitatea echipamentelor oferite de statele membre. Totodată, FRONTEX ar putea îmbunătăţi potenţialul CRATE prin achiziţionarea sau închirierea propriului echipament;

- Regulamentul FRONTEX prevede posibilitatea creării unor birouri specializate ale agenţiei în statele membre, prin intermediul cărora agenţia ar putea asigura organizarea efectivă a operaţiunilor comune şi a proiectelor pilot; având în vedere tendinţa spre desfăşurarea de operaţiuni permanente şi evoluţia sarcinilor agenţiei în ansamblu, ar trebui acordată o atenţie considerabilă în prezent creării de asemenea birouri în regiunile adecvate şi/sau în funcţie de tipurile de control la frontieră, acordându-se prioritate unui birou la frontierele maritime meridionale;

- FRONTEX ar trebui să analizeze modalitatea în care operaţiunile permanente comune pot fi unificate cu cele ale reţelei europene de patrulare , întrucât ambele instrumente au un caracter structural mai pronunţat şi este necesară evitarea suprapunerilor dintre ele;

- ca urmare a creşterii substanţiale a bugetului FRONTEX pentru 2008, Comisia va revizui programarea multianuală a bugetului acesteia pentru perioada rămasă din actualul cadru financiar şi va prezenta autorităţii bugetare propunerile corespunzătoare.

B. Acordarea de asisten ţă statelor membre pentru formarea poliţiştilor de frontieră la nivel naţional, inclusiv pentru stabilirea unor standarde comune de formare

14. Acţiunile FRONTEX în domeniul formării reprezintă o continuare a celor desfăşurate în cadrul Centrului ad-hoc pentru formarea poliţiştilor de frontieră, ale cărui activităţi au fost preluate în totalitate de către FRONTEX în 2005. Au fost organizate 97 de cursuri de formare, reuniuni şi ateliere de lucru, inclusiv pentru formarea poliţiştilor de frontieră şi „formarea de formatori”, la care au participat 1 341 persoane. În prezent, trunchiului comun care are ca obiectiv standardizarea formării poliţiştilor de frontieră în toată Europa, face obiectul unui proces de revizuire. Cu toate că impactul activităţilor de formare poate fi apreciat doar pe termen lung, este evident că abordarea aleasă, în care FRONTEX este coordonator operaţional al formării bazate pe parteneriatele cu academiile naţionale, s-a dovedit a fi un succes şi, prin urmare, merită să fie extinsă în viitor.

Recomandări

15. Competenţelor poliţiştilor de frontieră de a aplica într-o manieră corectă şi coerentă acqui-sul Schengen, în special Codul Frontierelor Schengen, trebuie să rămână obiectivul principal al activităţilor de formare desfăşurate de FRONTEX. Cu toate acestea, experienţa acumulată în cadrul operaţiunilor comune reflectă faptul că poliţiştii de frontieră sunt confruntaţi în mod frecvent cu situaţii în care sunt implicate persoane care urmăresc dobândirea protecţiei internaţionale sau cu situaţii de criză pe mare (a se vedea secţiunea II.A). Comisia consideră că FRONTEX ar trebui să organizeze cursuri de formare specializate, inclusiv schimburi de personal, privind dispoziţiile europene şi internaţionale relevante în materie de azil, drept maritim şi drepturi fundamentale, pentru a contribui la respectarea deplină a acestor norme şi la o abordare unitară în situaţiile care implică coordonarea operaţiunilor de căutare şi salvare.

C. Efectuarea de analize ale riscurilor

16. FRONTEX a prezentat cea de-a doua analiză anuală a riscului în februarie 2007. Un număr total de 11 analize specifice au fost prezentate până la sfârşitul anului 2007 şi alte 9 sunt în curs de elaborare, urmând să fie finalizate la începutul anului 2008. FRONTEX a contribuit la elaborarea raportului de evaluare a ameninţării reprezentate de criminalitatea organizată (OCTA), iar împreună cu Europol a prezentat un raport privind rutele cu risc ridicat în ceea ce priveşte migraţia ilegală din Balcanii de Vest . Pe lângă aceste evaluări care, printre altele, sprijină statele membre să facă faţă noilor ameninţări şi să-şi concentreze resursele în zone determinate ale frontierei, analiza riscurilor joacă un rol extrem de important în majoritatea activităţilor agenţiei, inclusiv planificarea operaţiunilor comune şi a activităţilor de formare. În plus, rolul atribuit FRONTEX în cadrul Fondului European pentru Frontierele Externe este esenţial pentru alocarea resurselor financiare statelor membre.

17. În 2007 FRONTEX a fost conectată la reţeaua ICOnet în scopul schimbului de informaţii cu statele membre privind analiza riscurilor, pregătirea operaţiunilor comune şi returnarea. ICOnet a fost instituită prin Decizia Consiliului 2005/267/CE[4] şi este operaţională din 2006. Aceasta este o reţea securizată on line care permite serviciilor responsabile de gestionarea migraţiei să facă schimb de informaţii privind imigraţia fără forme legale, intrarea şi imigraţia ilegală, precum şi returnarea persoanelor aflate în situaţia de şedere ilegală.

18. FRONTEX participă la reuniunile CIREFI, Centrul pentru informaţii, discuţii şi schimburi în materie de trecere a frontierei şi imigraţie care se reuneşte în mod regulat în cadrul Consiliului. CIREFI sprijină statele membre în efectuarea schimbului de informaţii privind imigraţia ilegală, prevenirea imigraţiei ilegale şi a şederii fără forme legale, combaterea filierelor de imigraţie clandestine, îmbunătăţirea depistării documentelor false sau falsificate şi privind îmbunătăţirea practicilor în domeniul returnării. Există sinergii clare şi economii de scară care pot fi identificate între activităţile CIREFI, ICOnet şi activităţile desfăşurate de agenţie, în ceea ce priveşte culegerea, analiza şi diseminarea informaţiilor privind imigraţia ilegală.

Recomandări

- Ar trebui să se acorde prioritate analizelor comune privind riscurile efectuate în colaborare cu Europol, organizaţiile internaţionale şi ţările terţe relevante (în baza acordurilor de cooperare încheiate), precum şi creşterii frecvenţei analizelor comune geografice şi/sau celor tematice realizate împreună cu partenerii relevanţi.

- Agenţiei FRONTEX ar trebui să i se încredinţeze: gestionarea ICONet, prin folosirea platformei tehnice actuale sau a alteia, precum Sistemul de informaţii FRONTEX; fapt care ar trebui să contribuie la o mai bună folosire a reţelei ofiţerilor de legătură pe probleme de imigraţie care, de asemenea, este conectată la ICOnet, precum şi preluarea activităţilor CIREFI.

D. Urmărirea evolu ţiilor din domeniul cercetării, relevante pentru controlul şi supravegherea frontierelor externe

19. Până în prezent, FRONTEX a pus în aplicare 6 proiecte şi s organizat 7 ateliere de lucru/seminare în domeniul cercetării şi dezvoltării. Noile tehnologii joacă un rol esenţial pentru propunerile cuprinse în cele două comunicări prezentate de Comisie în paralel cu acest raport, acestea privind un sistem de intrare/ieşire şi măsuri de introducere a controlului automat la frontiere, precum şi un sistem european de supraveghere a frontierelor. În ceea ce priveşte prima comunicare, proiectul BIOPASS, pus în aplicare de către FRONTEX, privind folosirea elementelor de identificare biometrică în aeroporturi şi a programelor naţionale ale călătorilor înregistraţi, a oferit o contribuţie importantă. În ceea ce priveşte a doua comunicare, FRONTEX va juca un rol important în aprofundarea studiilor relevante care vor sta la baza acţiunilor concrete.

20. De asemenea, agenţia va juca un rol important în cadrul noului Forum european privind cercetarea şi inovarea europeană în domeniul securităţii, în cadrul căruia a fost creat un grup de lucru distinct privind securitatea frontierelor.

Recomandări

21. O prioritate cheie pentru viitor este de a asigura ca interesele specifice ale autorităţilor responsabile de controlul la frontiere se reflectă în mod corespunzător în activităţile de cercetare. FRONTEX are un rol unic în garanta că necesităţile concrete ale autorităţile responsabile de gestionare a frontierei la nivel naţional se reflectă în definirea viitoarelor priorităţi de cercetare, precum şi că aceste autorităţi sunt informate despre ultimele evoluţii în domeniu prin intermediul organizării de ateliere de lucru. De asemenea, acest rol ar trebui extins la dezvoltarea de proiecte concrete având ca obiectiv testarea operaţională în condiţii reale a noilor tehnologii, pentru a evalua fezabilitatea acestora şi impactul asupra procedurilor actuale, precum şi la cooperarea cu institutele de standardizare europene.

E. Asistarea statelor membre în situa ţiile care necesită o asistenţă tehnică şi operaţională sporită la frontierele externe şi mobilizarea echipelor de intervenţie rapidă la frontiere

22. Regulamentul RABIT, care a intrat în vigoare la 20 august 2007, a schimbat în mod substanţial dispoziţiile regulamentului de creare a FRONTEX privind sprijinul acordat statelor membre în situaţiile care necesită o asistenţă tehnică şi operaţională crescută la frontierele externe. Acesta prevede „o capacitate de reacţie rapidă” pentru consolidarea resurselor umane ale unui stat aflat în dificultate.

23. Lucrările pregătitoare pentru punerea în aplicare a regulamentului au fost finalizate la scurt timp după adoptarea regulamentului. Forţa de intervenţie rapidă la frontiere RABIT cuprinde între 500 şi 600 de poliţişti de frontieră. În toamna anului 2007 a fost efectuat un exerciţiu. Până în prezent, nici un stat membru nu a solicitat mobilizarea unei echipe RABIT.

Recomandări

24. Desfăşurarea unei echipe RABIT poate fi combinată cu furnizarea de asistenţă tehnică, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul FRONTEX. Comisia recomandă FRONTEX ca această dispoziţie să dobândească un caracter operaţional mai pronunţat prin achiziţionarea de echipament propriu de supraveghere şi control la frontiere, care să fie folosit de echipele RABIT, în vederea asigurării disponibilităţii echipamentului necesar într-un timp scurt. De asemenea, ca o soluţie alternativă, echipamentul înregistrat în CRATE ar putea fi folosit în acest scop, însă normele ar trebui revizuite, pentru a garanta că echipamentul este pus la dispoziţia echipelor RABIT într-un mod rapid şi necondiţionat.

F. Acordarea sprijinului necesar statelor membre pentru organizarea de opera ţiuni comune de returnare

25. Agenţia a oferit asistenţă pentru organizarea a nouă operaţiuni comune de returnare. Au fost desfăşurate alte 6 proiecte privind aspecte precum cele mai bune practici pentru obţinerea documentelor de călătorie şi pentru identificarea în mod regulat a necesităţilor comune în ceea ce priveşte operaţiunile comune de returnare.

26. Consolidarea rolului de sprijin al FRONTEX în cadrul operaţiunilor comune de returnare a constituit tema unei dezbateri aprofundate pe durata preşedinţiei germane, având ca rezultat adoptarea de către Consiliu a unui set de concluzii în iunie 2007. Concluziile au inclus un apel adresat statelor membre de a implica agenţia FRONTEX în planificarea şi organizarea zborurilor de returnare comune, precum şi în identificarea necesităţilor pentru returnările comune. Aceasta este o sarcină esenţială a FRONTEX, însă rezultatele înregistrate până în prezent indică faptul că progresele înregistrate cu privire la frecvenţa şi intensitatea acestui sprijin sunt devansate de coordonarea operaţională.

Recomandări

27. Comisia sprijină pe deplin punerea în aplicare a concluziilor Consiliului formulate iunie 2007, care conţin o listă exhaustivă de priorităţi pe termen scurt şi mediu. Recomandarea formulată în prezentul raport (a se vedea secţiunea II.C) ca gestionarea ICOnet să fie preluată de FRONTEX - va contribui, de asemenea, la consolidarea capacităţii FRONTEX şi la atingerea acestor priorităţi. În plus, ar trebui să se acorde atenţie modificării sferei de aplicare a articolului 7 din Regulamentul Frontex privind CRATE, care este limitat în prezent la echipamentul pentru supravegherea şi controlul frontierei, dar care poate fi extins, de asemenea, la echipamentele folosite în cadrul operaţiunilor de returnare comune, inclusiv la echipamentele pe care agenţia le închiriază, precum avioanele.

III. VIZIUNEA PE TERMEN LUNG

28. FRONTEX va avea un rol esenţial în dezvoltarea pe termen lung a strategiei Uniunii de gestionare integrată a frontierelor. Rolul agenţiei ar trebui extins, ca un răspuns necesar la nevoile concrete existente, pe baza unei abordări treptate şi a unei consolidări treptate a capacităţii sale administrative şi a unei evaluări continue a modului în care aceasta îşi îndeplineşte obiectivele. O viziune pe termen lung ar trebui să aibă în vedere modalitatea în care FRONTEX poate aduce valoare adăugată modelului de gestionare integrată a frontierei în ansamblul său, precum şi componentelor sale distincte, în special în ceea ce priveşte măsurile luate în cooperare cu ţările terţe şi acţiunile desfăşurate la frontiere. În plus, în contextul politicii maritime integrate a UE, este de aşteptat ca FRONTEX să contribuie în mod substanţial la realizarea unei cooperări transfrontaliere şi intersectoriale mai eficiente între autorităţile şi agenţiile UE implicate în activităţile desfăşurate în largul mării.

29. În ceea ce priveşte modelul de gestionare integrată a frontierei în ansamblul său, potenţialul FRONTEX ar trebui valorificat în beneficiul întregului cadru Schengen. Cu toate că sfera de cuprindere a aspectelor care fac obiectul mecanismului de desfăşurare a evaluărilor Schengen depăşeşte mandatul FRONTEX – având ca obiect, de asemenea, vizele, cooperarea poliţienească şi protecţia datelor – este evident că FRONTEX ar putea aduce valoare adăugată acestor evaluări, prin caracterul său independent, experienţa în materie de control şi supraveghere a frontierelor externe, precum şi a activităţile sale de formare şi de analiză a riscurilor. În a doua jumătate a anului 2008, conform solicitării exprimate în Programul de la Haga, Comisia va prezenta o propunere vizând crearea unui mecanism suplimentar de evaluare a actualelor state Schengen, care va cuprinde propuneri concrete privind posibilul rol al FRONTEX.

A. Măsuri luate în cooperare cu ţările terţe

30. În cooperare cu ţările terţe, FRONTEX trebuie să asigure coerenţa dintre activităţile sale şi cadrul general al politicii externe. Mandatul FRONTEX în ceea ce priveşte cooperarea cu ţările terţe este limitat, în sensul că, de exemplu, proiectele care au ca obiectiv furnizarea de asistenţă tehnică nu pot fi derulate de către FRONTEX în aceste ţări. Ar trebui analizată posibilitatea de a permite FRONTEX să deruleze proiecte pilot având ca beneficiari ţări terţe. Asemenea proiecte ar putea consolida semnificativ impactul cooperării iniţiate în cadrul acordurilor de cooperare, acestea fiind utile pentru identificarea necesităţilor concrete pentru dezvoltarea capacităţii administrative în ceea ce priveşte gestionarea frontierei anumitor ţări terţe, şi complementare asistenţei financiare oferite de programele comunitare. În viitor, în contextul Tratatului de la Lisabona, ar putea fi iniţiat un proces de reflecţie privind rolul pe care ar putea să-l aibă agenţia privind participarea în cadrul misiunilor europene de control al frontierelor efectuate în ţări terţe.

31. FRONTEX a încheiat acorduri de cooperare care au ca obiectiv stabilirea unei colaborări la nivel tehnic cu poliţiile de frontieră din Rusia, Ucraina şi Elveţia. Negocierile cu Croaţia sunt într-un stadiu avansat. Consiliul de administraţie a aprobat agenţiei mandate pentru negocierea altor acorduri cu fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Egipt, Libia, Maroc, Mauritania, Senegal, Republica Capului Verde, Republica Moldova şi Georgia. Agenţia preconizează solicitarea de mandate pe termen scurt/mediu pentru alte state din Balcanii de Vest, ţări din Africa de Vest, SUA şi Canada. Pe termen scurt trebuie să se acorde prioritate consolidării cooperării între FRONTEX şi acele ţări terţe cărora li s-a oferit perspectiva aderării la UE, precum şi acele ţări considerate ca fiind zone problematice, prin intermediul operaţiunilor comune şi al analizelor de risc efectuate de FRONTEX. De asemenea, ar putea fi avută în vedere valorificarea proiectelor TACIS în vederea unei eventuale cooperări dintre FRONTEX şi Belarus.

B. Măsuri la frontieră

Integrare orizontală

32. Îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţile vamale relevante şi alte autorităţi responsabile de controlul la frontiere reprezintă un element cheie al modelului de gestionare integrată a frontierelor, în cadrul căruia persoanele şi mărfurile sunt controlate prin folosirea unor metode de lucru similare şi abordări privind analiza riscurilor. Trebuie continuată analiza conceptului de ghişeu unic, în cadrul căruia activităţile autorităţilor vamale şi de frontieră vor fi pe deplin integrate, având în vedere evaluarea în desfăşurare a viitorului acestora.

33. Comisia va iniţia un studiu pentru identificarea celor mai bune practici din statele membre privind cooperarea dintre agenţiile relevante. Pentru a promova cooperarea pe teren, proiecte pilot la nivel european ar putea testa valoarea adăugată a coordonării aprofundate a activităţilor acestor autorităţi. Comisia recomandă FRONTEX, Comisiei şi statelor membre să desfăşoare operaţiuni comune conduse de FRONTEX/Comisie, în coordonare cu proiecte de cooperare ale autorităţilor vamale naţionale, şi anume punerea în aplicare a două proiecte paralele privind controlul persoanelor şi, respectiv, controlul mărfurilor, desfăşurate simultan în aceleaşi puncte de trecere a frontierei.

Supravegherea frontierelor - EUROSUR

34. În paralel cu prezentul raport de evaluare, Comisia prezintă o comunicare care stabileşte o foaie de parcurs pentru dezvoltarea şi instituirea unui sistem european de supraveghere a frontierelor. Rolul FRONTEX în pregătirea unui asemenea sistem este esenţial, inclusiv în crearea unei reţele care să integreze toate sistemele de supraveghere maritimă, după cum se precizează deja în cadrul secţiunii din prezentul raport referitoare la cercetare şi dezvoltare.

35. Dintr-o perspectivă cu un caracter operaţional mai accentuat, FRONTEX ar putea prelua rolul de punct central al unui sistem îmbunătăţit de schimb de informaţii operaţionale în timp real dintre statele membre. În plus, dacă FRONTEX ar avea un acces mai sistematic si structurat la informaţiile privind supravegherea frontierelor, aceasta ar putea pune bazele pentru conceperea unui „sistem de informaţii FRONTEX bazat pe furnizarea de date” care să fie axat pe frontierele externe ale UE.

Coordonarea operaţională

36. Coordonarea operaţională s-a dovedit deja a fi instrumentul esenţial al Uniunii Europene pentru asigurarea solidarităţii operaţionale dintre statele membre şi orientarea resurselor spre acele zone ale frontierelor externe aflate în cea mai mare dificultate. Astfel cum se precizează în evaluarea impactului care însoţeşte propunerea RABIT, Comisia intenţionează să revină asupra problemei constituirii unei veritabile poliţii de frontieră europene, după acumularea experienţei necesare privind funcţionarea acestor echipe. Cu toate acestea, este evident faptul că pot deja pot fi formulate în acest stadiu două întrebări privind organizarea şi cooperarea operaţională pe termen lung, în ceea ce priveşte patrulele maritime.

37. În primul rând, se are în vedere identificarea unei modalităţi pentru îmbunătăţirea în viitor a actualului sistem de alocare a resurselor. Comisia va continua să supravegheze atent măsura în care echipamente şi resurse umane suficiente pot fi puse la dispoziţia statelor membre, prin folosirea mecanismelor actuale, precum şi gradul în care Fondul pentru Frontierele Externe poate contribui pe termen lung la consolidarea frontierelor statelor membre, în funcţie de riscurile prezente la frontierele externe.

38. În al doilea rând, va trebui analizată rentabilitatea pe termen lung a mecanismelor actuale, având în vedere, de exemplu, costurile administrative presupuse de asigurarea coordonării mobilizării de mijloace şi resurse umane pe baze ad hoc.

39. Experienţele practice viitoare vor fi incluse într-o strategie pe termen lung care va trebui să analizeze măsura în care coordonarea resurselor statelor membre ar trebui înlocuită cu mobilizarea de poliţişti de frontieră şi echipament pe baze permanente. O asemenea desfăşurare de forţe ar putea necesita revizuirea cadrului juridic privind puterile executive ale membrilor echipelor RABIT şi a agenţilor invitaţi, precum şi analizarea oportunităţii angajării chiar de către FRONTEX însăşi a poliţiştilor de frontieră sau achiziţionării/închirierii echipamentul în scopul desfăşurării de operaţiuni permanente.

IV. CONCLUZII

40. Comisia invită Consiliul să acorde prioritate discutării recomandărilor pe termen scurt avansate de prezentul raport, având în vedere necesitatea de a optimiza cat mai curând posibil contribuţia FRONTEX la gestionarea, în special, a frontierelor maritime meridionale ale Uniunii. De asemenea, recomandările privind rolul FRONTEX în cadrul EUROSUR ar trebui luate în considerare cu prioritate, pe baza unei comunicări separate prezentate de către Comisie privind stabilirea unui asemenea sistem.

41. În acest context, trebuie iniţiată o dezbatere aprofundată privind strategia pe termen lung care trebuie urmată de Uniune în ceea ce priveşte rolul pe care ar trebui să îl aibă FRONTEX în contextul dezvoltării modelului gestionării integrate a frontierei, inclusiv a mecanismului de cooperare consolidată cu ţările terţe, precum şi în ceea ce priveşte o bună gestionare a fluxurilor migratoare.

42. Având în vedere concluziile acestor discuţii şi rezultatele evaluării independente care va fi efectuată în temeiul articolului 33 din Regulamentul FRONTEX, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a prezenta propuneri legislative de modificare a Regulamentului FRONTEX. Pe termen lung va lua în considerare experienţa acumulată în viitor în ceea ce priveşte noile reguli privind puterile executive ale echipelor RABIT şi ale agenţilor invitaţi, pentru a aprecia necesitatea revizuirii cadrului juridic general al operaţiunilor coordonate de FRONTEX.

[1] JO L 349, 25.11.2004, p. 1.

[2] JO C 198, 12.8.2005, p. 1.

[3] Astfel cum a fost modificat de Regulamentul (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui mecanism de creare a echipelor de intervenţie rapidă la frontiere („Regulamentul RABIT”), (JO L199, 31.7.2007, p. 30).

[4] JO L 83, 1.4.2005, p. 48.