28.5.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/34

—

consideră că abordarea la nivel european a provocărilor comune cu care se confruntă sistemele educaționale din statele membre reprezintă o considerabilă valoare adăugată europeană, care poate da impulsuri importante pentru configurarea politicii educaționale din statele membre. Educația reprezintă cheia către integrare și către participarea cu succes la viața socială și profesională;

—

în acest context, face trimitere explicit la rolul deosebit care îi revine Comitetului Regiunilor, deoarece autoritățile regionale și locale europene dețin, în unele state membre, o responsabilitate în domeniul învățământului școlar;

—

accentuează rolul central care revine educației preșcolare și școlare în integrarea copiilor și tinerilor din familii de migranți și subliniază, în acest context, în special importanța stăpânirii limbilor sau a uneia din limbile de predare și de comunicare ale statului de reședință;

—

consideră creșterea imigrației ca pe o consolidare nu doar a diversității culturale, ci și a diversității lingvistice a Uniunii Europene, fapt care, prin dezvoltarea cunoștințelor lingvistice existente, poate fi transformat într-un avantaj competitiv suplimentar al zonei respective, în contextul pieței globale; avertizează de aceea că sporirea imigrației nu mai trebuie considerată doar o povară pentru statele membre ale UE și, în lumina schimbărilor demografice din Europa, pledează în favoarea considerării acestei tendințe ca o șansă;

—

sugerează Comisiei Europene ca, în cadrul abordării aprofundate a temei la nivel european, să se ocupe și de următoarele domenii, care nu figurează în Cartea verde:

Raportor

:

dna Ursula MÄNNLE (DE/PPE) Membru al Parlamentului landului Bavaria

1.

subliniază importanța cooperării la nivelul UE în materie de educație, pentru dezvoltarea socială și economică a Europei în cadrul Strategiei de la Lisabona și consideră, în acest context, că este foarte importantă creșterea în continuare a însemnătății aspectului educațional, în cadrul triunghiului cunoașterii;

2.

accentuează că, la nivelul UE, cooperarea în materie de educație trebuie să se desfășoare în limita dispozițiilor articolelor 149 și 150 din Tratatul CE și să respecte principiul subsidiarității;

3.

salută prin urmare faptul că, în Cartea verde, Comisia Europeană consideră că politicile educaționale sunt în mod clar de competența statelor membre;

4.

evidențiază în acest context, având în vedere titlul Cărții verzi, faptul că oportunitățile și provocările apar îndeosebi la nivelul sistemelor educaționale din statele membre UE și că, având în vedere dispozițiile tratatelor, nu se poate vorbi despre sisteme educaționale din UE deoarece configurarea politică a sistemelor educaționale se stabilește la nivel național și, respectiv, regional și local;

5.

consideră, în ciuda acestei clarificări privind nivelul de referință, că abordarea la nivel european a provocărilor comune cu care se confruntă sistemele educaționale din statele membre reprezintă o considerabilă valoare adăugată europeană, care poate da impulsuri importante pentru configurarea politicii educaționale din statele membre;

6.

vede un câștig considerabil în realizarea unor schimburi aprofundate de informație și de experiență între statele membre și, în acest context, conferă o mare importanță în special diseminării bunelor practici din statele membre prin intermediul Comisiei Europene;

7.

în acest context, face trimitere explicit la rolul deosebit care îi revine Comitetului Regiunilor, deoarece autoritățile regionale și locale europene dețin, în unele state membre, o responsabilitate sau chiar competența exclusivă în domeniul învățământului școlar;

8.

acordă o mare însemnătate rezultatelor cooperării dintre statele membre în cadrul programului de lucru „Educație și formare profesională 2010”, salută îndeosebi măsurile de învățare reciprocă (peer learning), care, pe o bază voluntară, înlesnesc un proces aprofundat de învățare reciprocă și, în acest context, le mulțumește membrilor grupului de învățare reciprocă„Accesul la educație și incluziunea socială” pentru activitatea lor;

9.

sprijină prin urmare inițiativa Comisiei Europene, în Anul european al dialogului intercultural 2008, de a contribui la integrarea copiilor și a tinerilor din familii de migranți și, astfel, la menținerea coeziunii sociale, prin prezentarea unei Cărți verzi privind migrația și mobilitatea;

10.

salută valoarea durabilă a activităților de relații publice din Anul european al dialogului intercultural și subliniază, în acest context, realizarea afișului cu ocazia Zilei Europei 2008 care s-a bucurat, îndeosebi în mediul școlar, de un mare succes;

11.

sprijină intenția Comisiei Europene de a prezenta situația educațională a copiilor și tinerilor din familii de migranți unui public mai larg, sub forma unei consultări, și așteaptă cu mare interes rezultatele consultării;

12.

consideră că intervalul de cinci luni prevăzut pentru participarea la consultare oferă o marjă de manevră suficientă pentru detalierea poziției pe această temă și le adresează membrilor săi rugămintea de a sprijini, la nivel regional și local, participarea părților interesate la consultarea europeană;

13.

cu toate acestea, ia cunoștință de faptul că, deja în decembrie 2008, adică înaintea expirării perioadei de consultare, Comisia va difuza propuneri pentru un nou cadru al metodei deschise de coordonare, care se vor referi probabil și la schimbul de politici privind integrarea copiilor și tinerilor din familii de migranți, și se așteaptă ca avizul Comitetului Regiunilor să fie luat în considerare în mod corespunzător de către Comisie;

14.

sprijină decizia Comisiei Europene de a opta pentru o definiție largă a expresiei „din familii de migranți”, care cuprinde, ca în cazul studiilor OCDE privind evaluarea internațională a rezultatelor școlare (PISA), și acele persoane sau copiii acelor persoane care au obținut, prin naștere sau naturalizare, cetățenia statului membru de reședință;

15.

salută abordarea bine precizată a Comisiei Europene, care se concentrează pe o temă principală – copiii și tinerii din familii de migranți și cu dezavantaje socioeconomice; aceasta, deoarece Comitetul Regiunilor consideră că, pentru acest segment de populație, trebuie luate măsurile cele mai urgente;

16.

consideră, dat fiind afluxul de cetățeni din alte state membre UE, precum și din țări terțe, că în statele membre ale UE trebuie să se ia măsuri la nivel național în ceea ce privește sistemele educaționale, măsuri care pot fi sprijinite prin diseminarea rezultatelor procedurii de consultare și prin continuarea abordării tematicii la nivel european;

17.

este de acord cu opinia Comisiei Europene, conform căreia educația reprezintă cheia către integrare și către participarea cu succes la viața socială și profesională;

18.

accentuează rolul central care revine educației preșcolare și școlare în integrarea copiilor și tinerilor din familii de migranți și subliniază, în acest context, în special importanța stăpânirii limbilor sau a uneia din limbile de predare și de comunicare ale statului de reședință;

19.

consideră creșterea imigrației ca pe o consolidare nu doar a diversității culturale, ci și a diversității lingvistice a Uniunii Europene, fapt care, prin dezvoltarea cunoștințelor lingvistice existente, poate fi transformat într-un avantaj competitiv suplimentar al zonei respective, în contextul pieței globale;

20.

se pronunță, în acest context, în general, pentru o atenție mai mare acordată potențialului cultural, lingvistic și intercultural al migranților și pentru sprijinirea migranților legali, astfel încât să devină purtători ai schimbului reciproc între culturi;

21.

avertizează de aceea că sporirea imigrației nu mai trebuie considerată doar o povară pentru statele membre ale UE și, în lumina schimbărilor demografice din Europa, pledează în favoarea considerării acestei tendințe ca o șansă;

22.

subliniază, de asemenea, importanța Recomandării Parlamentului European și a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, din perspectiva includerii copiilor și tinerilor din familii de migranți;

23.

ia cunoștință cu îngrijorare de prezentarea situației educaționale a copiilor și tinerilor din familii de migranți efectuată de Comisia Europeană; consideră integrarea copiilor și tinerilor din familii de migranți una din marile provocări politice și subliniază, în consecință, nevoia urgentă de acțiune care rezultă de aici;

24.

este de acord cu opinia Comisiei Europene, conform căreia eșecul integrării școlare a copiilor și tinerilor din familii de migranți poate constitui primul element al unui lanț de insuccese, care poate duce, în cele din urmă, la abandon școlar și la șomaj și, mai departe, din cauza lipsei calificărilor, la eșecul integrării sociale;

25.

consideră că diferențele de performanță înregistrate la copiii și tinerii din familii de migranți se explică printr-o succesiune de diverși factori (printre care lipsa, respectiv insuficiența cunoștințelor lingvistice în limba de predare și, astfel, incapacitatea de a urmări cursul și, deci, pierderea motivației; flexibilitatea încă insuficientă a sistemelor educaționale, care nu pot pune la dispoziția copiilor și tinerilor din familii de migranți oferte educaționale adaptate; dezinteresul față de educație manifestat de familie și insuficiența atenției și a supravegherii oferite de părinți copiilor și tinerilor, în afara școlii);

26.

împărtășește întru totul aprecierea Comisiei Europene din comunicarea sa intitulată „Îmbunătățirea competențelor pentru secolul XXI: un program de cooperare europeană pe plan școlar”, conform căreia școala nu poate compensa singură dezavantajul social al elevilor;

27.

subliniază convingerea sa conform căreia integrarea reușită a persoanelor din familii de migranți necesită multă disponibilitate, mult timp, multe eforturi și multă deschidere din partea tuturor celor implicați;

28.

regretă, prin urmare, absența din Cartea verde a unei trimiteri la răspunderea individuală a părinților, precum și, într-o anumită măsură, la obligația corespunzătoare vârstei a copiilor și tinerilor de a da dovadă, în ciuda situației lor specifice, de disponibilitate pentru integrare și, în condițiile date, de spirit de inițiativă, pentru a încerca, de exemplu, să reducă sau să depășească dezavantajul social și economic existent, participând la oferte educaționale sau la acțiuni de calificare ulterioară;

29.

consideră că învățământul obligatoriu este o garanție indispensabilă pentru integrarea reușită a copiilor și tinerilor din familii de migranți și se pronunță explicit în favoarea unei cooperări strânse între profesori și părinți, în vederea respectării obligației de a învăța, acest lucru fiind valabil și pentru facilitarea participării copiilor și tinerilor la orele de sport și de înot, precum și la excursiile cu clasa;

30.

consideră, asemenea Comisiei Europene, că o parte esențială a soluției rezidă în consolidarea parteneriatului cu un mare număr de actori din domeniul educației și tineretului (grădinițe, școli, organizații pentru tineret), familiei revenindu-i, în opinia Comitetului Regiunilor, un rol deosebit de important, deoarece aceasta acționează ca un impuls pentru formarea unor așteptări generale în privința organizării vieții și, astfel, și pentru succesul educațional individual;

31.

consideră că, pentru a putea profita de ofertele educaționale, copiii din familii de migranți trebuie neapărat să vorbească fluent și corect limbile sau una din limbile țării de reședință; din acest motiv, Comitetul acordă o mare însemnătate accesului, cât mai rapid posibil, al acestor copii la învățământul preșcolar, deoarece astfel, înainte de începerea școlii primare, dificultățile lingvistice pot fi deja diminuate sau eliminate și se poate pune o bază importantă pentru o participare la cursuri pe picior de egalitate cu ceilalți elevi;

32.

solicită deci autorităților naționale, precum și celor regionale și locale să acorde mai multă importanță integrării copiilor și tinerilor din familii de migranți;

33.

îndeamnă, în acest context, îndeosebi autoritățile locale și regionale, să ia măsurile necesare aflate în domeniul lor de competență;

34.

felicită Comisia Europeană pentru că nu s-a limitat, în elaborarea Cărții verzi, la a prezenta pur și simplu situația copiilor și tinerilor din familii de migranți, ci a oferit și o privire de ansamblu asupra diferitelor concepții politice în privința soluționării problemelor existente;

35.

salută și faptul că, în documentul de lucru al Comisiei [SEC(2008) 2173] apărut în completarea Cărții verzi, s-a elaborat o listă destul de cuprinzătoare privind alte elemente ale politicilor educaționale, benefice pentru integrarea copiilor și tinerilor din familii de migranți, listă care conține și trimiteri la documentele disponibile pe internet și care reprezintă o sinteză cuprinzătoare a eforturilor depuse în acest domeniu de fiecare stat membru în parte, precum și de state care nu sunt membre UE;

36.

atrage explicit atenția asupra importanței autorităților locale și regionale în ceea ce privește găsirea unor soluții aplicabile pentru o mai bună integrare a copiilor și tinerilor din familii de migranți;

37.

consideră că activitățile educaționale din instituțiile de învățământ preșcolar, precum și cursurile din primii ani de școală sunt decisive pentru succesul școlar al copiilor și tinerilor din familii de migranți, deoarece, în această perioadă, se pun bazele pentru întregul parcurs educațional viitor;

38.

propune, în acest context, să se prevadă consolidarea cooperării dintre școli și biblioteci publice, astfel încât copiii și tinerii să se simtă mai siguri pe ei în lumea cărților, sprijinindu-se astfel atât dezvoltarea pe plan lingvistic a copiilor și tinerilor, cât și sentimentul de apartenență la o societate;

39.

pledează, în acest context, ca grădinițele și școlile să acorde din timp o importanță deosebită sprijinirii fiecărui copil în parte și dezvoltării, la acesta, a stimei de sine și a autonomiei, prin orientarea către valorile interculturale încă de la cea mai fragedă vârstă. În acest context, un rol esențial în prelucrarea întregului spectru de experiențe posibile revine experiențelor fundamentale care creează încrederea, formelor de exprimare și încercărilor de a explica sensul, astfel încât să se consolideze la copii cât mai devreme posibil un sistem fundamental de sensuri și valori, care să le dea acestora capacitatea de a-și găsi repere într-o lume complexă și de a face față crizelor, schimbărilor și perioadelor de tranziție;

40.

recomandă să se prevadă, încă din programele grădinițelor și școlilor primare, „empatia”, ca obiectiv educațional în sensul învățării sociale, astfel încât să li se confere copiilor capacitatea de a se pune fără eforturi în situația celorlalți, înțelegând gândurile și sentimentele acestora, și de a arăta considerație și deschidere față de convingerile celorlalți;

41.

propune să se acorde o atenție specială perspectivei de gen;

42.

consideră că, pentru a elimina problemele existente în ceea ce privește diferențele de performanță înregistrate la elevii din familii de migranți, cea mai potrivită cale este punerea în aplicare a unui pachet de măsuri, educația lingvistică fiind o sarcină transversală pentru toate sectoarele educaționale;

43.

recomandă, în afară de aceasta, ca, în cadrul școlar, să fie ancorată o reprezentare pozitivă a fenomenului „din familii de migranți” – aceea de concept de predare transversal, astfel încât elevii să poată percepe propria familie de migranți sau familiile de migranți ale colegilor de clasă ca pe un lucru pozitiv și ca pe un câștig;

44.

accentuează necesitatea consilierii tinerilor care nu au terminat școala și a părinților lor cu privire la posibilitățile școlare și profesionale care li se oferă pentru a-și continua calificarea, în vederea practicării unei meserii;

45.

atrage atenția asupra faptului că autoritățile competente, naționale, regionale și locale, ar putea să continue să consacre învățământului fondurile obținute ca urmare a scăderii ratei natalității în statele membre UE, pentru îmbunătățirea calității educației, precum și pentru dotarea instituțiilor de învățământ;

46.

recomandă, în vederea integrării copiilor, tinerilor și adulților din familii de migranți, să se întreprindă eforturi destinate formării opiniei publice, prin organizarea de campanii mass-media în cadrul cărora s-ar putea prezenta, de exemplu, integrarea reușită a unor persoane din viața publică, provenite din familii de migranți;

47.

subliniază dreptul migranților la cultivarea limbii materne și recomandă promovarea multilingvismului;

48.

face apel la autoritățile locale și regionale, în calitatea lor de angajatori, de a dezvolta competențele interculturale ale personalului și de a spori numărul angajaților proveniți din familii de migranți, ținând cont de competențele, capacitatea și performanțele acestora, precum și apreciind corespunzător competențele lor lingvistice și interculturale;

49.

este de acord cu opinia Comisiei Europene, conform căreia exprimarea interesului statelor membre pentru o cooperare europeană în domeniul integrării copiilor și tinerilor din familii de migranți, sub forma unei prezentări a celor mai bune practici din statele membre, regiuni și orașe, poate duce la producerea unei valori adăugate europene;

50.

subliniază însă, în acest context, că astfel, la nivel european nu se rezolvă de fapt problemele legate de acest domeniu – așa cum se arată în Cartea verde; aceste probleme pot fi doar discutate, decizia privind luarea respectivelor măsuri politice ținând numai de competența nivelurilor național, regional sau local;

51.

solicită autorităților locale și regionale din UE să verifice temeinic dacă liniile de finanțare ale programelor comunitare – de exemplu Programul de acțiune în domeniul educației și formării pe tot parcursul vieții 2007-2013 sau fondurile structurale – pot fi atrase pentru măsuri în vederea integrării copiilor și tinerilor din familii de migranți, respectiv în vederea promovării dialogului intercultural, precum și modul în care proiectele aflate deja în faza de planificare pot fi adaptate la directivele comunitare relevante existente, astfel încât să aibă o șansă reală de a fi finanțate;

52.

atrage atenția, în acest context, asupra utilității Fondului European de Integrare a resortisanților din țări terțe și exprimă față de membrii săi rugămintea de a face publicitate, la nivel regional și local, pentru atragerea acestui fond către finanțarea măsurilor destinate integrării copiilor și tinerilor din familii de migranți;

53.

își exprimă speranța că propunerea privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, prevăzută de Comisia Europeană pentru luna decembrie a anului 2008, în continuarea actualului Program de lucru „Educație și formare profesională 2010”, va acorda suficientă atenție integrării copiilor și tinerilor din familii de migranți;

54.

sugerează Comisiei Europene ca, în cadrul abordării aprofundate a temei la nivel european, să se ocupe și de următoarele domenii, care nu figurează în Cartea verde:

55.

ia cunoștință de faptul că Comisia Europeană se pronunță în favoarea adoptării unor indicatori și a unor valori de referință europene (benchmark-uri) privind performanțele școlare și prezența la școală a copiilor și tinerilor din familii de migranți;

56.

amintește că, în cadrul adoptării instrumentului de valori de referință europene (benchmark-uri) pentru educație și pentru formarea profesională, prin concluziile Consiliului din 5 mai 2003, s-a subliniat că valorile de referință europene nu stabilesc obiective pentru fiecare stat în parte și nici nu prescriu decizii care trebuie luate de guvernele respective, cu toate că măsurile naționale vor contribui, pe baza priorităților naționale, la obținerea valorilor de referință;

57.

face referire la adoptarea, în mai 2007, sub Președinția germană a Consiliului, a unui cadru coerent de indicatori și valori de referință (benchmark-uri) privind monitorizarea progreselor ținând seama de obiectivele de la Lisabona din domeniul educației și al formării profesionale, precum și de faptul că statele membre, din principiu dar și din cauza efortului administrativ și financiar presupus de introducerea unor noi indicatori, nu au acceptat propunerea Comisiei de a adopta noi indicatori pentru sectorul școlar;

58.

subliniază în principiu că stabilirea, în cadrul cooperării UE în materie de educație, a unor valori de referință europene (benchmark-uri) rămâne o excepție, iar domeniul de aplicare nu ar trebui extins dincolo de cele cinci valori de referință existente, cu atât mai mult cu cât devine din ce în ce mai clar că îndeplinirea, până în anul 2010, a obiectivelor stabilite la nivel european pe o bază voluntară nu va fi posibilă în patru din cinci cazuri;

59.

atrage explicit atenția asupra faptului că elaborarea unor noi indicatori în aceste condiții poate duce la un mare efort administrativ suplimentar pentru nivelul național, regional și local și, date fiind eforturile de reducere a birocrației depuse de Comisie, acest lucru ar trebui avut în vedere numai în cazul unei analize costuri-beneficii cuprinzătoare și favorabile;

60.

se pronunță, în acest context, în favoarea concentrării eforturilor asupra indicatorilor deja existenți și a valorilor de referință europene;

61.

consideră de aceea că nu adoptarea unor noi indicatori și benchmark-uri produce o valoare adăugată europeană, ci crearea unui inventar al bunelor practici privind performanța învățământului și frecventarea școlii de către copiii și tinerii din familii de migranți;

62.

este convins că, în ceea ce privește organizarea viitoarei cooperări în materie de educație la nivelul UE, un astfel de inventar poate constitui un element central al unui schimb aprofundat de experiențe și de informații și va furniza impulsuri majore pentru organizarea autonomă a politicii de integrare la nivel local, regional și național;

63.

solicită de aceea Comisiei să elaboreze, după evaluarea rezultatelor consultării și consultarea forurilor competente de la nivel european și cu implicarea autorităților locale și regionale, precum și, eventual, a Grupului de învățare inter pares„Abordarea educației și integrarea socială”, un astfel de inventar cu soluții concrete, viabile în practică, pentru problemele existente referitoare la performanța învățământului și la frecventarea școlii de către copiii și tinerii din familii de migranți;

64.

în continuare, consideră necesar ca acest inventar să fie pus ulterior de Comisie la dispoziția factorilor de răspundere locali, regionali și naționali competenți; un astfel de inventar ar putea cuprinde, printre altele, bune practici pentru:

65.

subliniază importanța în creștere a e-învățării, care se distinge prin independență de spațiu și timp, oferă noi posibilități pentru învățarea limbilor și creează șansa de a cunoaște totodată oameni și culturi din regiuni foarte îndepărtate; în acest context, solicită Comisiei să stabilească domenii de aplicare a metodelor e-învățării pentru integrarea copiilor și tinerilor din familii de migranți;

66.

conferă o mare importanță cooperării cu organizațiile internaționale (OCDE, UNESCO) și solicită, în acest context, consolidarea sinergiilor cu Consiliul Europei, în special;

67.

ia cunoștință de faptul că domeniul de aplicare al Directivei 77/486/CEE privind educația copiilor lucrătorilor migranți se limitează la cetățenii UE, iar, conform Comisiei Europene, transpunerea directivei nu s-a realizat până în prezent decât fragmentar;

68.

consideră că faptul că directiva nu se referă la resortisanții țărilor terțe și posibilitatea statelor membre de a reglementa, prin tratate bilaterale cu alte state membre sau cu țări terțe, anumite aspecte pe care le consideră deosebit de importante pentru integrarea copiilor și tinerilor din familii de migranți sunt indicii importante care duc la concluzia că nici conținutul directivei, nici directiva însăși, ca instrument, nu constituie un răspuns convingător la transformările care caracterizează situația actuală a migrației în Europa;

69.

constată că, în Cartea verde, Comisia Europeană lasă să se întrevadă îndoieli considerabile în ceea ce privește oportunitatea menținerii directivei;

70.

recomandă, în acest context, Comisiei Europene, Parlamentului European și Comitetului Economic și Social European abrogarea Directivei 77/486/CEE privind educația copiilor lucrătorilor migranți.