28.5.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/6

—

împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia piața unică trebuie să consolideze poziția consumatorilor și a IMM-urilor, să facă globalizarea folositoare pentru Europa, să înlăture dificultățile care afectează promovarea cunoștințelor și a inovațiilor, să faciliteze creșterea economică pentru a genera locuri de muncă și a îmbunătăți competitivitatea Europei, conform obiectivelor de la Lisabona, și este de acord că această piață trebuie să aibă o puternică dimensiune socială și de protecție a mediului;

—

regretă caracterul general al comunicării. Viitoarele propuneri concrete ale Comisiei privind atingerea scopurilor indicate în comunicare vor trebui supuse, de aceea, unei examinări aprofundate la momentul potrivit, mai ales în ceea ce privește respectarea principiului subsidiarității;

—

își exprimă convingerea că piața unică nu poate funcționa cu succes decât atunci când întreprinderile sunt competitive și cu condiția să genereze beneficii sociale reale pentru cetățenii Europei; în acest sens, consideră esențial să se urmeze calea deschisă de Directiva privind serviciile – care urmărește dezvoltarea deplină a libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii – sporindu-se astfel concurența reală și îmbunătățindu-se funcționarea pieței unice europene.

Raportor

:

Michael Schneider (DE-PPE) secretar de stat, reprezentantul landului Saxonia-Anhalt pe lângă guvernul federal

1.

împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia piața unică trebuie să consolideze poziția consumatorilor și a IMM-urilor, să facă globalizarea folositoare pentru Europa, să înlăture dificultățile care afectează promovarea cunoștințelor și a inovațiilor, să faciliteze creșterea economică pentru a genera locuri de muncă și a îmbunătăți competitivitatea Europei, conform obiectivelor de la Lisabona, și este de acord că această piață trebuie să aibă o puternică dimensiune socială și de protecție a mediului;

2.

regretă caracterul general al comunicării. Viitoarele propuneri concrete ale Comisiei privind atingerea scopurilor indicate în comunicare vor trebui supuse, de aceea, unei examinări aprofundate la momentul potrivit, mai ales în ceea ce privește respectarea principiului subsidiarității;

3.

subliniază că principiul subsidiarității reprezintă un element esențial al ordinii politice și juridice a Uniunii Europene, insistând, cu toate acestea, asupra faptului că multe dintre provocările cu care UE se confruntă în momentul de față sunt de natură globală (globalizarea, necesitatea protecției sociale, influența piețelor financiare globale, schimbările climatice etc.); de aceea, este nevoie, în acele domenii în care problemele nu pot fi soluționate la nivel local, regional sau național, de soluții comune bazate pe principii comune;

4.

își exprimă convingerea că piața unică nu poate funcționa cu succes decât atunci când întreprinderile sunt competitive și cu condiția să genereze beneficii sociale reale pentru cetățenii Europei; în acest sens, consideră esențial să se urmeze calea deschisă de Directiva privind serviciile – care urmărește dezvoltarea deplină a libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii – sporindu-se astfel concurența reală și îmbunătățindu-se funcționarea pieței unice europene;

5.

împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia mulți consumatori trebuie convinși de avantajele unei piețe europene comune pentru viața lor cotidiană. Sprijinul pentru UE va spori numai atunci când cetățenii vor constata personal ce foloase le aduce Uniunea;

6.

îndeamnă statelor membre să prezinte mai precis relația dintre piața unică, pe de o parte, și protecția consumatorului, îmbunătățirea situației ocupării forței de muncă, creșterea economică și stabilitatea prețurilor, pe de altă parte. În acest context, autoritățile locale și regionale pot juca un rol deosebit;

7.

recomandă, de aceea, așa cum a făcut deja în avizul intitulat „Viitorul pieței unice și bilanțul realității sociale europene”, ca Comisia Europeană, statele membre și autoritățile locale și regionale să informeze mai bine cu privire la modul în care ar trebui abordate ajustările economice și sociale rezultate din globalizare și din intensificarea concurenței, astfel încât să poată fi risipite îngrijorările cetățenilor și ale întreprinderilor;

8.

salută intenția Comisiei de a lua în considerare, în contextul dezvoltării în continuare a pieței unice, în special nevoile IMM-urilor, care contribuie la creșterea economică și permit crearea și diversificarea locurilor de muncă. Din aceste motive, ar trebui să se facă mai mult pentru a înlesni accesul IMM-urilor la piața unică, pentru ca acestea să se dezvolte mai bine și astfel potențialul lor să fie exploatat pe deplin; în special crearea de clustere și de puncte nodale reprezintă o metodă excelentă prin care IMM-urile de la nivel local, regional, național și, tot mai frecvent, de la nivel transfrontalier își pot extinde baza, contactele, oportunitățile de piață, profiturile și, ca urmare, capacitatea de a crea locuri de muncă;

9.

de aceea, subliniază încă o dată că statele membre și Comisia Europeană ar trebui să consulte autoritățile locale și regionale, asociațiile de întreprinderi și partenerii sociali și să discute cu aceștia ce obstacole birocratice pot fi eliminate în interesul întreprinderilor și în special al IMM-urilor, care suferă cel mai mult din cauza obstacolelor birocratice ce persistă în cadrul pieței interne. În acest context trebuie ținut seama de corelația dintre reducerea birocrației pentru IMM-uri și impunerea unor sarcini suplimentare autorităților locale și regionale;

10.

sprijină, de aceea, Comisia Europeană cu privire la cele două inițiative ale acesteia de promovare a IMM-urilor. În cadrul unei reglementări speciale pentru întreprinderile mici și mijlocii, trebuie adoptate diverse măsuri pentru sprijinirea IMM-urilor, în conformitate cu principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”. Comitetul salută, de asemenea, propunerea Comisiei privind crearea unui statut al societății private europene, pentru a facilita IMM-urilor derularea de activități transfrontaliere. Simplificarea planificată a structurii legislației privind societățile comerciale poate contribui la îmbunătățirea competitivității întreprinderilor europene. Regulile simple, nebirocratice și eficiente contribuie direct la crearea unor relații concurențiale echilibrate și la stabilitatea economică. Măsurile reușite din acest domeniu au un impact pozitiv direct asupra economiei. Astfel, pot fi micșorate costurile consilierii juridice și ale consilierii pentru înființarea unei societăți. În cadrul tuturor acestor reflecții, trebuie vegheat însă ca măsurile la nivel european să fie conforme cu structurile în vigoare în legislațiile naționale privind societățile comerciale, precum și ca standardele sociale existente să fie menținute;

11.

salută observațiile Comisiei despre avantajele globalizării, însă atrage atenția asupra faptului că efectele menționate vor fi obținute numai atunci când standardele europene vor fi efectiv acceptate de către ceilalți actori de pe piața mondială. În caz contrar, este posibil ca existența unor standarde diferite să conducă la diminuarea competitivității economiei europene;

12.

subliniază în acest context că UE are nevoie de o nouă strategie privind globalizarea, care să se bazeze nu doar pe competitivitate, ci și pe pilonii creșterii economice durabile, ocupării depline a forței de muncă, coeziunii sociale și utilizării durabile a resurselor naturale. Aceste aspecte trebuie luate în considerare și în analizele de impact care urmează a fi realizate;

13.

subliniază că, datorită globalizării intensificate și concurenței în creștere asociate acesteia între economiile naționale bazate pe cunoaștere, întreprinderile europene trebuie să devină și mai inovative și creative, pentru a putea rămâne competitive;

14.

recunoaște în acest context că obiectivul, formulat de Consiliul European, privind creșterea cheltuielilor dedicate cercetării în Uniunea Europeană la 3% din PIB reprezintă un element central al competitivității și durabilității economiei europene;

15.

subliniază că educația și formarea continuă, și implicit dezvoltarea abilităților pe tot parcursul vieții, reprezintă marea provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană, statele membre și regiunile. Pe lângă concurență, spirit întreprinzător, inovație și investiții, aceasta reprezintă una din forțele motrice pentru creșterea productivității. De aceea trebuie îmbunătățită capacitatea statelor membre, a regiunilor și a localităților de a investi în capitalul uman, astfel încât conceptul de învățare pe tot parcursul vieții să devină realitate;

16.

recomandă să se acorde în special o atenție sporită cooperării transfrontaliere în cercetare, dezvoltare și inovare, deoarece acest domeniu prezintă încă un mare potențial neexploatat;

17.

reamintește, de aceea, că este important ca personalul cu funcții de conducere din sectoarele public și privat să creeze un climat care să le insufle angajaților dorința de a-și îmbunătăți competențele, precum și că este necesar să se urmărească crearea de locuri de muncă de bună calitate;

18.

împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia protecția proprietății intelectuale este o componentă esențială a unei bune funcționări a pieței unice. Pe lângă faptul că încurajează inovația și creativitatea, o protecție eficientă a proprietății intelectuale sporește competitivitatea și creează locuri de muncă;

19.

evidențiază, ca și Comisia, importanța dimensiunii ecologice și sociale a pieței unice. Comitetul este de părere că trebuie intensificate eforturile în direcția protecției mediului, din perspectiva schimbărilor climatice. Comitetul atrage atenția și asupra necesității de a găsi soluții adecvate în vederea acoperirii costurilor presupuse de strategia de dezvoltare durabilă, pentru a nu împovăra cetățenii într-un mod excesiv și pentru a permite acelor întreprinderi care au investit deja în standarde de mediu foarte înalte să rămână competitive în Europa. Delocalizarea întreprinderilor europene care respectă standarde înalte de mediu către alte regiuni ale lumii unde nu există astfel de standarde ar pune, de asemenea, în pericol îndeplinirea obiectivelor mondiale privind clima;

20.

este de acord cu Comisia în privința faptului că mobilitatea lucrătorilor reprezintă o componentă importantă a organizării pieței unice. Statele membre își reglementează piața forței de muncă în funcție de propriile exigențe, fiind însă importantă evitarea sau eliminarea acelor obstacole din calea liberei circulații, care sunt contrare libertăților și drepturilor fundamentale;

21.

împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia comportamentul legat de mobilitate în UE s-a schimbat datorită pieței unice. Anumitor lucrători ajustările necesare le creează dificultăți, aceștia fiind îngrijorați de evoluțiile actuale. Din acest motiv, Comitetul Regiunilor împărtășește opinia Comisiei, conform căreia drepturile lucrătorilor trebuie să fie garantate în continuare, urmând a fi protejate în special prin aplicarea corectă a dispozițiilor dreptului comunitar al muncii;

22.

subliniază că un pilon de bază al integrării în Uniunea Europeană îl reprezintă coeziunea socială, economică și teritorială. Viitoarea configurație a politicii de coeziune este strâns legată de politica UE de creștere economică și de ocupare a forței de muncă. În special finanțările din Fondul Social European au fost și rămân un factor important de sprijinire a lucrătorilor și a întreprinderilor în cazul unor modernizări necesare în mediul muncii, precum și pentru îmbunătățirea șanselor de integrare pe piața forței de muncă. Astfel se poate răspunde mai bine cerințelor unui spațiu economic globalizat;

23.

salută faptul că în comunicare Comisia evidențiază frecvent mai buna legiferare, analiza de impact, evaluarea, precum și simplificarea legislației și reducerea birocrației. Comisia, Consiliul și Parlamentul European, ca și statele membre și regiunile trebuie să progreseze în aceste domenii, deoarece îmbunătățirile legislative sunt în folosul cetățenilor și al întreprinderilor. Pe această cale va crește nivelul de satisfacție în privința cooperării europene.

24.

deplânge faptul că unei chestiuni fundamentale ca serviciile de interes general Comisia nu îi consacră decât un document de însoțire, care nu răspunde în niciun fel așteptărilor formulate de către Comitetul Regiunilor (1) și de către Parlamentul European (2) în cadrul consultărilor pentru Cartea albă privind serviciile de interes general;

25.

sprijină declarația Comisiei potrivit căreia statele membre sau autoritățile locale și regionale trebuie să decidă singure cu privire la natura, dimensiunea, organizarea și finanțarea acestor servicii;

26.

împărtășește părerea Comisiei potrivit căreia serviciile de interes general au o mare importanță pentru bunăstarea cetățenilor, integrarea socială, asigurarea coeziunii sociale și îmbunătățirea nivelului de ocupare a forței de muncă;

27.

evidențiază faptul că serviciile de interes economic general, care nu se supun reglementărilor europene sectoriale, sunt adesea puternic marcate de cultura și de obiceiurile locale și regionale și, prin urmare, necesită luarea de măsuri adecvate de către autoritățile locale și regionale;

28.

salută noul articol 14 din Tratatul de la Lisabona, care introduce un nou temei juridic pentru serviciile de interes economic general (SIEG). Această bază juridică va permite Consiliului și Parlamentului European să stabilească, prin intermediul regulamentelor, conform procedurii legislative obișnuite, principiile și condițiile, mai ales economice și financiare, care permit atingerea obiectivelor SIEG și care vor pune capăt incertitudinii juridice create prin abordarea de la caz la caz bazată pe instrumente legislative (directive sectoriale) sau pe acțiune juridică, utilizată până în prezent de către Comisie. De aceea regretă faptul că articolul 14 este doar menționat în Comunicarea privind SIG, fără exemplificarea consecințelor acestuia;

29.

salută, de asemenea, faptul că Tratatul de la Lisabona conține un „Protocol privind serviciile de interes general”, care evidențiază importanța acestora. Prin acest protocol sunt recunoscute diversitatea serviciilor de interes general și competența ce revine în primul rând statelor membre pentru prestarea lor. Comitetul Regiunilor evidențiază faptul că protocolul subliniază explicit competențele discreționare ample ale autorităților regionale și locale în ceea ce privește adaptarea serviciilor la nevoile utilizatorilor, atribuirea contractelor și organizarea serviciilor;

30.

apreciază că, în ciuda diferențelor dintre statele membre, serviciile sociale de interes general (SSIG) reprezintă un element esențial al modelului social european și, de aceea, este necesară asigurarea la nivel comunitar a unui cadru juridic stabil și transparent pentru dezvoltarea acestora, cu respectarea strictă a principiului subsidiarității și mai ales a competențelor autorităților locale și regionale în definirea misiunii acestor servicii, precum și în gestionarea și finanțarea lor;

31.

constată că, în pofida solicitării de către Comitetul Regiunilor (3) și Parlamentul European (4) a unei propuneri legislative a Comisiei care să asigure o certitudine juridică reală pentru prestarea de servicii sociale de interes general, propunerile prezentate în Comunicarea privind SIG se limitează la o serie de răspunsuri la „întrebări frecvente”, probabil utile, dar fără valoare juridică obligatorie;

32.

recunoaște că în documentul de însoțire Comisia încearcă să realizeze o delimitare clară a serviciilor de interes economic general de serviciile de interes general cu caracter neeconomic. Cu toate acestea, explicațiile Comisiei au un caracter prea general pentru a permite întotdeauna o delimitare juridică precisă în cazuri particulare;

33.

atrage atenția asupra faptului că nu există un model social european unic și că, din această cauză, în fiecare stat membru trebuie respectate diversitatea și diferențele cu privire la organizarea serviciilor sociale. Marja de manevră a statelor membre în stabilirea a ceea ce se înțelege prin servicii de interes economic general nu trebuie limitată prin noi acte legislative constrângătoare ale EU sau prin procese de coordonare suplimentare. În mod similar, noul articol 14 din Tratatul de la Lisabona nu trebuie interpretat într-un mod care să restrângă puterea de decizie a statelor membre;

34.

subliniază faptul că trebuie evitată extinderea obligațiilor de raportare și a cerințelor birocratice și statistice suplimentare;

35.

reamintește că legislația comunitară are repercusiuni multiple asupra sistemelor naționale de prestații sociale. În trecut s-a putut observa că prin legislația comunitară privind achizițiile publice, concurența și ajutoarele de stat, UE intervenea considerabil și în organizarea serviciilor locale de interes general, fără să fie asigurată o certitudine juridică reală pentru prestatorii și beneficiarii acestor servicii;

36.

în acest context, menționează un exemplu din legislația europeană privind achizițiile publice, și anume cooperarea între localități. Aceasta ascunde un mare potențial de eficiență care poate fi benefic cetățenilor. Ca instrument de cooperare administrativă, nu se supune niciunor cerințe ale legislației privind achizițiile publice și ar trebui mai degrabă să fie considerată o decizie organizațională internă a fiecărui stat, care nu ține de legislația privind achizițiile publice, trebuind a fi respectată ca atare de Comisie;

37.

subliniază că legislația europeană privind achizițiile publice este de mare importanță, în special pentru autoritățile locale și regionale. Comunicarea interpretativă privind achizițiile publice inferioare valorilor-limită indică din păcate o lipsă de sensibilitate a Comisiei față de preocupările autorităților locale și regionale. Este așadar necesar ca, în viitoarele discuții pe această temă, să se găsească soluții politice care să garanteze certitudinea juridică, în interesul autorităților locale și regionale;

38.

solicită Comisiei să ia în considerare, independent de rezultatul procesului menționat anterior, posibilitatea ca solicitările prezentate în comunicarea interpretativă să fie atenuate sau retrase.

39.

consideră că importanța în creștere a politicii sociale europene este reflectată și de dispozițiile articolului 2 din Tratatul de reformă de la Lisabona, care prevede noi obiective sociale pentru UE: „Uniunea combate excluderea socială și discriminările și promovează justiția și protecția socială, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului”. Carta drepturilor fundamentale, obligațiile impuse de „clauza socială transversală” și protocolul privind serviciile de interes general creează și ele oportunități pentru a face Europa mai socială. Tratatul prevede, de asemenea, opțiunea „cooperării consolidate”, pe care statele membre o pot promova și utiliza în domeniul politicii sociale (5);

40.

împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, având în vedere provocările aflate în schimbare, creșterea nivelului prosperității în Europa poate fi înlesnită prin îmbunătățirea șanselor, a posibilităților de acces și a solidarității. În acest caz, se face referire pe bună dreptate la domeniile următoare: tineret, carieră, longevitate și sănătate, egalitatea de gen, integrare activă și nediscriminare, mobilitate și integrare reușită, precum și cooperare, cultură și dialog;

41.

este de acord cu aprecierea Comisiei conform căreia, pentru realizarea egalității de șanse, care joacă un rol central în cadrul viziunii pentru Europa secolului 21, nu există un concept unic valabil pentru toată Europa și că, în multe domenii ale politicii sociale, diversitatea practicilor și instrumentelor politice, precum și eterogenitatea instituțiilor interne stau în calea armonizării; de aceea, Comitetul se opune ideii că provocările similare sau identice ar reprezenta în mod automat și provocări comune, care ar duce la o nevoie de acțiune comună, în special la nivelul UE;

42.

împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia în domeniul economic și al politicii sociale soluțiile inovatoare necesare trebuie găsite în primul rând la nivel local, regional și național, și subliniază în acest context rolul important al autorităților regionale și locale, ca și al partenerilor sociali;

43.

atrage atenția asupra faptului că intervențiile Comisiei nu trebuie să depășească cadrul competențelor sale stabilite de tratate, care se limitează în principal la sprijinirea și completarea acțiunii statelor membre;

44.

recunoaște importanța majoră a formării și calificării tinerilor, ca o condiție indispensabilă pentru crearea de locuri de muncă, integrare socială și deci pentru reușita pieței unice;

45.

nu este de acord cu poziția din comunicarea Comisiei potrivit căreia ar exista un „sistem european de învățământ și de formare” și subliniază că UE are obligația de a respecta pe deplin competența statelor membre în ceea ce privește programa școlară, conținutul acesteia și organizarea sistemelor de învățământ;

46.

recunoaște, sub rezerva respectării repartizării competențelor, astfel cum este prevăzută în tratate, că UE poate juca un rol important în schimburile de experiență și bune practici, în sprijinirea nivelului local, regional și național, precum și în sensibilizarea cetățenilor;

47.

salută, în contextul scopurilor urmărite în prezentul document, schimburile de experiență și de bune practici la nivel european, cu implicarea autorităților locale și regionale;

48.

apreciază faptul că, în ceea ce privește problemele legate de punerea în practică, având în vedere provocările cu care se confruntă numeroase state membre, Comisia a propus verificarea și adaptarea cadrelor juridice existente cu privire la egalitatea de gen și la combaterea discriminării, respingând totuși extinderea prevederilor respective la alte domenii.