7.10.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 254/1

(1)

În conformitate cu Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (4), prezenta directivă stabilește un cadru juridic comun pentru utilizarea durabilă a pesticidelor.

(2)

Prezenta directivă ar trebui să se aplice, în prezent, pesticidelor care sunt produse fitosanitare. Cu toate acestea, se anticipează extinderea domeniului de aplicare a prezentei directive pentru a include în viitor și produsele biocide.

(3)

Măsurile prevăzute prin prezenta directivă ar trebui să nu afecteze și să fie complementare măsurilor prevăzute în alte dispoziții ale legislației comunitare din același domeniu, în special Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (5), Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (6), Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (7), Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale (8) și Regulamentul (CE) nr. …/… din … privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (9). De asemenea, aceste măsuri nu ar trebui să aducă atingere măsurilor voluntare, în contextul regulamentelor privind fondurile structurale sau în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (10).

(4)

Pentru a facilita punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să utilizeze planuri naționale de acțiune, menite să stabilească obiective, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului și în vederea încurajării dezvoltării și introducerii unei gestionări integrate a dăunătorilor, precum și a unor tehnici sau abordări alternative, pentru a reduce dependența de utilizarea pesticidelor. Aceste planuri naționale de acțiune pot fi coordonate cu planurile de punere în aplicare elaborate în temeiul altor acte relevante ale legislației comunitare și ar putea fi utilizate pentru gruparea obiectivelor care urmează a fi atinse în conformitate cu alte acte din cadrul legislației comunitare referitoare la pesticide.

(5)

Schimbul de informații privind obiectivele și acțiunile definite de statele membre în planurile lor naționale de acțiune constituie un element foarte important în realizarea obiectivelor prezentei directive. În consecință, se cuvine să se ceară statelor membre să trimită, în mod regulat, Comisiei și celorlalte state membre rapoarte privind, în special, punerea în aplicare a planurilor lor naționale de acțiune și rezultatele acestora, precum și experiențele pe care le-au dobândit.

(6)

În vederea pregătirii și modificării planurilor naționale de acțiune, este necesar să se asigure punerea în aplicare a Directivei 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul (11).

(7)

Este esențial ca statele membre să creeze sisteme de formare inițială și de formare suplimentară pentru distribuitori, consilieri și utilizatorii profesioniști de pesticide, precum și sisteme de certificare pentru înregistrarea acestora, astfel încât cei care folosesc sau vor folosi pesticide să fie perfect conștienți de riscurile potențiale pe care le prezintă aceste produse pentru sănătatea umană și pentru mediu, precum și de măsurile care trebuie luate pentru reducerea acestor riscuri pe cât posibil. Activitățile de formare destinate utilizatorilor profesioniști pot fi coordonate cu cele organizate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

(8)

Vânzările de pesticide, inclusiv vânzările pe internet, constituie un element important în lanțul de distribuție și ar trebui ca utilizatorul final, în special utilizatorii profesioniști, să primească, în momentul vânzării, recomandări specifice privind instrucțiunile de siguranță pentru sănătatea umană și pentru mediu. Pentru utilizatorii neprofesioniști, care în general nu au același nivel de cunoștințe și pregătire în domeniu, ar trebui oferite recomandări, privind în special manipularea și depozitarea în siguranță a pesticidelor, precum și privind eliminarea ambalajelor.

(9)

Date fiind posibilele riscuri provenite din folosirea pesticidelor, publicul larg ar trebui să fie mai bine informat cu privire la efectele globale ale utilizării pesticidelor, prin campanii de sensibilizare, informații transmise prin distribuitori și alte măsuri corespunzătoare.

(10)

În măsura în care manipularea și aplicarea pesticidelor necesită stabilirea unor exigențe minime în materie de sănătate și securitate la locul de muncă în vederea prevenirii riscurilor asociate expunerii lucrătorilor la aceste produse, precum și a unor măsuri preventive generale și specifice pentru reducerea acestor riscuri, aceste măsuri sunt reglementate atât prin Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă (12), cât și prin Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (13).

(11)

Deoarece Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice (14) va prevedea norme privind introducerea pe piață a echipamentelor de aplicare a pesticidelor care vor garanta respectarea cerințelor în materie de mediu, se cuvine ca, pentru a reduce efectele nefaste ale pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului provocate de astfel de echipamente, să se prevadă sisteme de inspecție tehnică regulată a echipamentelor de aplicare a pesticidelor deja în folosință. Statele membre ar trebui să descrie modul în care vor asigura punerea în aplicare a acestor cerințe în cadrul planurilor lor naționale de acțiune.

(12)

Pulverizarea aeriană a pesticidelor poate avea efecte extrem de dăunătoare asupra sănătății umane și asupra mediului, în special din cauza devierii pulverizării. În consecință, pulverizarea aeriană ar trebui interzisă în general, derogările fiind posibile doar atunci când această metodă prezintă avantaje evidente în ceea ce privește efectele reduse asupra sănătății umane și asupra mediului, în raport cu alte metode de pulverizare, sau atunci când nu există soluții alternative viabile.

(13)

Mediul acvatic este sensibil, în special, la pesticide. Prin urmare, este necesar să se acorde o atenție deosebită evitării poluării apelor de suprafață și apelor subterane prin măsuri corespunzătoare precum stabilirea de zone tampon și de protecție sau plantarea de garduri vii de-a lungul cursurilor de apă pentru a reduce expunerea maselor de apă la devierile de pulverizare, drenare și scurgere. Dimensiunile zonelor-tampon ar trebui să depindă în special de caracteristicile solului, de proprietățile pesticidelor, precum și de caracteristicile de natură agricolă ale zonelor vizate. Utilizarea pesticidelor în zonele de captare a apei potabile, pe sau de-a lungul rutelor de transport precum liniile de cale ferată, pe suprafețe impermeabile sau dimpotrivă foarte permeabile poate agrava riscul de poluare a mediului acvatic. Prin urmare, în astfel de zone, utilizarea pesticidelor ar trebui redusă atât cât este posibil sau, după caz, eliminată.

(14)

Utilizarea pesticidelor se poate dovedi deosebit de periculoasă în anumite zone foarte sensibile precum siturile Natura 2000, protejate în conformitate cu Directiva 79/409/CEE și cu Directiva 92/43/CEE. În alte locuri precum parcurile publice, terenurile de sport și terenurile de joacă pentru copii, riscul de expunere a populației la pesticide este ridicat. Prin urmare, utilizarea pesticidelor în aceste zone ar trebui să fie interzisă sau restricționată sau ar trebui ca riscurile prezentate de aceasta să fie reduse la minim.

(15)

Manipularea pesticidelor, inclusiv depozitarea, diluarea și amestecul pesticidelor și curățarea echipamentelor de aplicare a pesticidelor după folosire, precum și recuperarea și eliminarea amestecurilor din rezervoare, a ambalajelor golite și a resturilor de pesticide tind în special să conducă la expunerea nedorită a oamenilor și a mediului. Prin urmare, este necesar să se prevadă măsuri specifice care să vizeze aceste activități și care să vină în completarea măsurilor prevăzute în Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deșeurile (15) și în Directiva 91/689/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase (16). Măsurile ar trebui să se adreseze, de asemenea, utilizatorilor neprofesioniști, deoarece este foarte posibil să aibă loc erori de manipulare datorită lipsei de cunoștințe în domeniu a acestora.

(16)

Punerea în aplicare de către toți agricultorii a principiilor generale și a orientărilor specifice pentru anumite culturi și sectoare cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor ar avea ca rezultat o utilizare mai bine direcționată a tuturor măsurilor de control al dăunătorilor, inclusiv a pesticidelor. În consecință, aceasta contribuie la reducerea în continuare a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu și a dependenței de utilizarea pesticidelor. Statele membre ar trebui să promoveze gestionarea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, în special gestionarea integrată a dăunătorilor, și să stabilească condițiile și măsurile necesare punerii în aplicare a acesteia.

(17)

Întrucât, în temeiul Regulamentului (CE) nr. …/… privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și al prezentei directive-cadru, punerea în aplicare a principiilor gestionării integrate a dăunătorilor este obligatorie și întrucât principiul subsidiarității se aplică modului în care sunt puse în aplicare principiile pentru gestionarea integrată a dăunătorilor, statele membre ar trebui să prezinte modul în care vor asigura punerea în aplicare a principiilor gestionării integrate a dăunătorilor în cadrul propriilor planuri naționale de acțiune.

(18)

Este necesar să se măsoare progresul realizat în reducerea riscurilor și a efectelor nefaste ale pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului. Indicatorii de risc armonizați care vor fi stabiliți la nivel comunitar constituie măsuri adecvate în această privință. Statele membre ar trebui să folosească acești indicatori pentru gestionarea riscurilor la nivel național și pentru raportare, iar Comisia ar trebui să calculeze indicatori pentru a evalua progresul la nivel comunitar. Ar trebui să se utilizeze datele statistice culese în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului din … privind statisticile referitoare la produsele fitosanitare (9). Pe lângă indicatorii comuni armonizați, statelor membre ar trebui să li se permită să utilizeze proprii indicatori naționali.

(19)

Statele membre ar trebui să stabilească sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și să se asigure că acesteasunt puse în aplicare. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(20)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume protejarea sănătății umane și a mediului de riscurile posibile asociate utilizării pesticidelor, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, acesta putând fi realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(21)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Aceasta urmărește în special să promoveze integrarea în politicile comunitare a unui nivel înalt de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum este prevăzut în articolul 37 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

(22)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (17).

(23)

Comisia ar trebui împuternicită, în special, să stabilească și să actualizeze anexele la prezenta directivă. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, printre altele prin completarea acesteia cu noi elemente neesențiale, aceste măsuri trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(24)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare (18), statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele însele și în interesul Comunității, propriile lor tabele de corespondență, care să ilustreze, pe cât posibil, conformitatea dintre prezenta directivă și măsurile de punere în aplicare, și să le facă publice.

(1)

„utilizator profesionist” înseamnă orice persoană care utilizează pesticide în cadrul activității sale profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori și liber-profesioniști, atât din sectorul agricol, cât și din alte sectoare;

(2)

„distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care introduce un pesticid pe piață, inclusiv angrosiști, detailiști, vânzători și furnizori;

(3)

„consilier” înseamnă orice persoană care oferă consultanță în ceea ce privește gestionarea dăunătorilor și utilizarea în siguranță a pesticidelor, în cadrul exercitării unei capacități profesionale sau al prestării unui serviciu comercial, inclusiv serviciile private de consultanță independente și serviciile publice de consultanță, agenții comerciali, producătorii de produse alimentare și detailiștii, dacă este cazul;

(4)

„echipament de aplicare a pesticidelor” înseamnă orice echipament special conceput pentru aplicarea pesticidelor, inclusiv accesoriile esențiale funcționării sale efective, precum duze, manometre, filtre, site și dispozitive de curățare a rezervorului;

(5)

„pulverizare aeriană” înseamnă aplicarea pesticidelor dintr-o aeronavă (avion sau elicopter);

(6)

„gestionarea integrată a dăunătorilor” înseamnă analizarea atentă a tuturor metodelor disponibile de protecție a plantelor și integrarea ulterioară a unui ansamblu de măsuri adecvate destinate să inhibe dezvoltarea populațiilor de organisme nocive și să păstreze utilizarea produselor fitosanitare și a altor forme de intervenție la niveluri care să se justifice din punct de vedere economic și ecologic și să reducă sau să minimizeze riscurile la care sunt expuse sănătatea umană și mediul. Gestionarea integrată a dăunătorilor pune accentul pe creșterea unor culturi sănătoase prin metode care afectează cât mai puțin agro-sistemele și încurajează mecanismele naturale de control al dăunătorilor;

(7)

„indicator de risc” înseamnă rezultatul unei metode de calcul care este utilizată în evaluarea riscurilor pe care le prezintă pesticidele asupra sănătății umane și/sau asupra mediului;

(8)

termenii „apă de suprafață” și „apă subterană” au același sens ca în Directiva 2000/60/CE;

(9)

„pesticide” înseamnă:

(a)

stabili diferite calendare și perioade de inspecție pentru echipamentele de aplicare a pesticidelor care nu sunt utilizate pentru pulverizarea pesticidelor, pentru echipamentele de aplicare manuală a pesticidelor sau pulverizatoarele de spate și pentru echipamentele suplimentare de aplicare a pesticidelor care sunt enumerate în planul de acțiune național prevăzut la articolul 4 și care sunt utilizate la scară foarte redusă.

Următoarele tipuri de echipamente suplimentare de aplicare a pesticidelor nu pot fi considerate, indiferent de condiții, echipamente utilizate la scară foarte redusă:

(b)

scuti de la inspecție echipamentele de aplicare manuală a pesticidelor sau pulverizatoarele de spate.

(a)

nu trebuie să existe alternative viabile sau pulverizarea aeriană trebuie să prezinte avantaje clare din punct de vedere al efectelor reduse asupra sănătății umane și asupra mediului, în raport cu aplicarea terestră a pesticidelor;

(b)

pesticidele utilizate trebuie să fie aprobate în mod explicit de statele membre în vederea pulverizării aeriene, ca urmare a unei evaluări specifice a riscurilor care decurg din pulverizarea aeriană;

(c)

operatorul care efectuează pulverizarea aeriană trebuie să fie titularul unui certificat de tipul celui menționat la articolul 5 alineatul (2). Pe parcursul perioadei de tranziție, în care sistemele de certificare nu sunt încă operaționale, statele membre pot accepta o altă formă de atestare a competențelor;

(d)

întreprinderea responsabilă cu aplicarea pesticidelor prin pulverizare aeriană este atestată de o autoritate competentă să autorizeze echipamentele și aeronavele pentru pulverizarea aeriană a pesticidelor.

(a)

folosirea de preferință a pesticidelor care nu sunt clasificate ca periculoase pentru mediul acvatic, în temeiul Directivei 1999/45/CE privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase (24) și care nu conțin substanțe periculoase prioritare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 16 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE;

(b)

utilizarea de preferință a celor mai eficiente tehnici de aplicare, precum utilizarea unui echipament de aplicare a pesticidelor cu deviere mică, în special în cazul culturilor verticale precum plantațiile de hamei și în cazul livezilor și podgoriilor;

(c)

utilizarea unor măsuri de atenuare care să reducă riscul poluării externe cauzate de devierea pulverizării, de drenare și de scurgere. Acestea includ, în cazul în care este necesar, stabilirea unor zone-tampon de dimensiuni corespunzătoare pentru protejarea organismelor acvatice nețintă și a unor zone de protecție pentru sursele de apă subterane sau de suprafață utilizate pentru captarea apei potabile, zone în care pesticidele nu trebuie să fie utilizate sau depozitate;

(d)

Reducerea pe cât posibil sau, dacă este cazul, suprimarea aplicării pe sau de-a lungul drumurilor, al căilor ferate, al suprafețelor foarte permeabile sau al altor infrastructuri din apropierea apelor subterane sau de suprafață sau pe suprafețe impermeabile cu risc mare de scurgere în apele de suprafață sau în sistemele de canalizare.

(1)

zonele utilizate de public sau de grupurile vulnerabile ale populației, precum parcurile, grădinile publice, terenurile de sport, curțile școlilor și terenurile de joacă;

(2)

zonele protejate, astfel cum sunt definite în Directiva 2000/60/CE, sau alte zone identificate în vederea instituirii măsurilor de conservare necesare în conformitate cu dispozițiile Directivei 79/409/CEE și ale Directivei 92/43/CEE;

(3)

zonele tratate recent, utilizate sau accesibile lucrătorilor din agricultură.

(a)

depozitarea, manipularea, diluarea și amestecul pesticidelor înainte de utilizare;

(b)

manipularea ambalajelor și a resturilor de pesticide;

(c)

eliminarea amestecurilor din rezervoare rămase după aplicare;

(d)

curățarea echipamentului utilizat după aplicare;

(e)

recuperarea sau eliminarea resturilor de pesticide și a ambalajelor acestora în conformitate cu legislația comunitară privind deșeurile.

(a)

calculează indicatorii de risc armonizați prevăzuți la alineatul (1), folosind datele statistice culese în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. …/… și alte date relevante;

(b)

identifică tendințele în ceea ce privește utilizarea anumitor substanțe active;

(c)

identifică elementele prioritare, precum substanțele active, culturile, regiunile sau practicile care necesită o atenție deosebită sau bunele practici care pot constitui exemple în vederea realizării obiectivelor prezentei directive de reducere a riscurilor și efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și asupra mediului și de încurajare a dezvoltării și introducerii procesului de gestionare integrată a dăunătorilor și a unor tehnici sau abordări alternative pentru a reduce dependența de utilizarea pesticidelor.

(1)

dezvoltarea unui sistem armonizat, inclusiv a unei baze de date adecvate pentru culegerea și stocarea tuturor informațiilor privind indicatorii de risc asociați pesticidelor și punerea acestor informații la dispoziția autorităților competente, a altor părți interesate și a publicului;

(2)

realizarea studiilor necesare pregătirii și elaborării dispozițiilor legislative, inclusiv adaptarea anexelor la prezenta directivă la progresul tehnic;

(3)

dezvoltarea orientărilor și a bunelor practici pentru a facilita punerea în aplicare a prezentei directive.