52007DC0804

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 11.12.2007

COM(2007) 804 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Propunerea privind programul comunitar Lisabona 2008-2010

CUPRINS

1. Introducere: către un nou program comunitar Lisabona (PCL) 3

2. Consolidarea și reînnoirea PCL 3

3. Zece obiective-cheie ale noului PCL în cele patru domenii prioritare 4

3.1. Investirea în oameni și modernizarea piețelor forței de muncă 6

3.2. Deblocarea potențialului de afaceri, în special al IMM-urilor 7

3.3. Investirea în cunoaștere și inovație 10

3.4. Energia și schimbările climatice 12

4. Agenda externă 14

5. Asigurarea punerii în aplicare a PCL 15

ANEXA 17

1. Introducere: către un nou program comunitar Lisabona (PCL)

În centrul strategiei reînnoite de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă, un loc central îl ocupă parteneriatul strâns dintre statele membre și Comunitate. În vreme ce statele membre își pun în aplicare politicile în cadrul programelor naționale de reformă, acțiunile politice suplimentare la nivel comunitar sunt importante în vederea completării și consolidării acțiunilor la nivel național. De exemplu, acțiunile la nivel comunitar pot furniza un cadru legal și/sau politic comun; acestea pot facilita coordonarea politicilor cu statele membre. În plus, Comunitatea joacă în mod direct un rol prin completarea resurselor regiunilor și ale statelor membre defavorizate, de exemplu, prin programele din cadrul politicii de coeziune. Sunt necesare progrese în crearea condițiilor generale adecvate atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel comunitar, pentru stimularea în mod semnificativ a creșterii și a locurilor de muncă în UE.

Prezenta comunicare propune programul comunitar Lisabona (PCL) pentru perioada 2008-2010 care expune, într-un mod similar unui program național de reformă al unui stat membru, măsurile-cheie la nivel comunitar . Prezenta propunere pentru un nou PCL se bazează pe orientările integrate și pe cele patru domenii prioritare definite de Consiliul European de primăvară din 2006. Propunerea conține acțiunile care urmează a fi întreprinse la nivel comunitar în ciclul următor, așa cum se propune în raportul strategic al Comisiei propus pentru adoptare în cadrul Consiliului European de primăvară din 2008. Propunerea prezintă o serie de acțiuni ambițioase, dar realiste , care ar trebui realizate la nivel comunitar până în 2010. Este necesar un elan politic concertat al tuturor instituțiilor UE pentru a se ajunge la un acord în ceea ce privește măsurile respective în următorii trei ani pentru stimularea creșterii și crearea de locuri de muncă.

2. Consolidarea şI REÎNNOIREA PCL

Primul program comunitar Lisabona pentru perioada 2005-2008 a produs rezultate importante. De exemplu, au fost realizate progrese în ameliorarea cadrului juridic al pieței unice , prin adoptarea directivei privind serviciile și prin punerea în aplicare a Planului de acțiune privind serviciile financiare. Comisia a progresat, de asemenea, în cadrul agendei pentru o mai bună legiferare care vizează să reducă costurile inutile și să înlăture obstacolele din calea inovațiilor. Au fost suplimentate în mod substanțial finanțările comunitare consacrate creșterii și locurilor de muncă. Noul cadru de reglementare pentru programele din cadrul politicii de coeziune va aloca € 210 miliarde investițiilor în domeniile creșterii și locurilor de muncă pe perioada 2007-2013, ceea ce reprezintă o creștere de peste 25% față de perioada 2000-2006. În total, peste 87 de acțiuni din cele 102 expuse în PCL din 2005 au fost realizate până la jumătatea anului 2007. Consiliul și Parlamentul European au depus, de asemenea, eforturi considerabile in vederea accelerarii procesului decizional interinstituțional. Din cele 18 măsuri legislative prezentate în cadrul procesului decizional interinstituțional și menționate în raportul de execuție PCL din 2006, aproximativ 10 au fost adoptate de Consiliu și Parlament[1].

Cu toate că s-a înregistrat o serie de reușite, PCL din perioada 2005-2008 nu a constituit întotdeauna un cadru destul de solid încât să acorde prioritate acțiunilor PCL și să accelereze adoptarea și punerea în aplicare a acestora. PCL a fost deseori perceput ca fiind programul de reformă al Comisiei Europene în exclusivitate, deși realizarea sa implică angajamentul total al instituțiilor comunitare și al statelor membre.

Noul PCL pentru perioada 2008-2010 vizează să acopere aceste lacune . Prin urmare, Comisia propune un program concentrat în principal pe anumite priorități, conținând doar zece obiective-cheie realizabile în perioada 2008-2010. Toate obiectivele și acțiunile corespunzătoare propuse:

- reprezintă o valoare adăugată considerabilă la nivel comunitar sau sinergii semnificative cu politicile statelor membre și/sau alte politici desfășurate la nivelul UE;

- au un impact puternic asupra creșterii și locurilor de muncă , fie în mod direct, fie facilitând restructurarea și ajustarea.

3. Zece obiective-cheie ale noului PCL în cele patru domenii prioritare

Comisia propune ca PCL 2008-2010 să conțină zece obiective-cheie și acțiuni corespunzătoare bazate pe liniile directoare integrate si pe cele patru domenii prioritare.

Zece obiective-cheie care urmează să fie realizate până în 2010

1. Comisia va propune până la jumătatea anului 2008 o agendă socială reînnoită și va contribui la acoperirea lacunelor în materie de competențe.

2. Comisia va prezenta propuneri privind o politică comună în materie de imigrare în 2008.

3. Comisia va adopta o lege vizând micile întreprinderi în vederea deblocării potențialului de creștere al IMM-urilor pe parcursul duratei de viață a acestora.

4. Comunitatea se va apropia de obiectivul de a reduce cu 25% sarcinile administrative comunitare până în 2012 și va pune în aplicare un program ambițios de simplificare.

5. Comunitatea va consolida piața unică, va crește competitivitatea în domeniul serviciilor și va lua noi măsuri în vederea integrării pieței de servicii financiare.

6. Comunitatea va face o realitate din „a cincea libertate” (libera circulație a cunoștințelor) și va crea un veritabil spațiu european de cercetare.

7. Comunitatea va îmbunătăți condițiile generale în materie de inovare.

8. Comunitatea va finaliza realizarea pieței interne pentru energie și va adopta pachetul privind schimbările climatice.

9. Comunitatea va promova o politică industrială axată pe modele mai durabile de producție și consum.

10. Comunitatea va negocia pe cale bilaterală cu principalii săi parteneri comerciali în vederea deschiderii de noi perspective pentru comerțul și investițiile internaționale și va crea un spațiu comun al reglementărilor și standardelor legislative.

O listă detaliată cuprinzând măsurile în cauză, repartizate în trei categorii, este prevăzută în anexă:

- măsurile care trebuie adoptate de Comisia Europeană;

- măsurile care trebuie adoptate ca acțiuni prioritare de alte instituții;

- măsuri care necesită încă a fi puse în aplicare.

Această împărțire în categorii ilustrează în mod clar competențele fiecărei instituții. Se propune ca toate instituțiile UE să acorde măsurilor respective un grad inalt de prioritate.

Comisia estimează că punerea în aplicare completă a PCL ar constitui o contribuție majoră la reușita strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă. O analiză a impactului pe termen mai lung al măsurilor cuprinse în PCL indică faptul că punerea în aplicare a acestora ar putea avea un impact semnificativ asupra PIB-ului real la nivelul UE [2]. Având în vedere că măsurile PCL vor avea drept consecință creșterea productivității, sporirea concurenței și ameliorarea adaptabilității, aceasta ar reprezenta o creștere permanentă și durabilă a PIB-ului real și a locurilor de muncă.

În vederea susținerii diferitelor politici comunitare expuse în cele patru domenii prioritare de mai jos, resursele financiare ale Comunității au fost concentrate în domeniile creșterii și creării de locuri de muncă, pentru a facilita reducerea decalajului în materie de creștere și adaptare economică, în special în noile state membre și în alte zone defavorizate din punct de vedere economic. Printre aceste resurse se numără programele din cadrul politicii europene de coeziune, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADER), Programul de învățare pe tot parcursul vieții și Fondul european pentru adaptare la globalizare. Fondurile politicii de coeziune se ridică la aproximativ € 347 miliarde pentru perioada 2007-2013, iar ale FEADER la aproximativ € 91 miliarde. Sumele provenite din fondurile structurale au constituit o finanțare suplimentară substanțială în domeniile creșterii și locurilor de muncă. Pentru a intensifica și mai mult efectele de amplificare ale cheltuielilor comunitare, este necesară monitorizarea îndeaproape a concentrării asupra priorităților de la Lisabona, precum și consolidarea acesteia, dacă este cazul, în 2010, cu ocazia evaluării intermediare a programelor din cadrul politicii de coeziune și al FEADER, printr-o distribuire mai adecvată de finanțări în domeniile care înregistrează cele mai mari beneficii. Printre priorități se numără consolidarea competențelor (inclusiv a competențelor informatice), educația și formarea, investițiile în infrastructurile esențiale, stimularea investițiilor private și creșterea participării la societatea informațională. Se estimează că, până în 2015, vor fi create în jur de 2 milioane de locuri de muncă suplimentare datorită investițiilor din fondurile structurale și de coeziune[3].

3.1. Investirea în oameni și modernizarea piețelor forței de muncă

Obiectiv 1: Comisia va propune până la jumătatea anului 2008 o agendă socială reînnoită, cuprinzând în special domeniile educației, migrației și evoluțiilor demografice, și va contribui la acoperirea lacunelor în materie de competențe, prin ameliorarea monitorizării și prevederea exigențelor viitoare în domeniu.

Investind mai mult în educație și competențe este o condiție prealabilă necesară pentru garantarea autonomiei indivizilor. Astfel de investiții sunt determinante pentru succesul Europei în epoca globalizării și reprezintă, de asemenea, unul din mijloacele cele mai eficiente pentru a garanta egalitatea de șanse și pentru a lupta ferm împotriva inegalităților și a sărăciei. Evoluțiile demografice vor spori și mai mult presiunea exercitată asupra ofertei de forță de muncă, a lacunelor în materie de competențe și a bugetelor acțiunii sociale publice. În aceste condiții, este esențială îmbunătățirea educației și a competențelor, atât pentru ocuparea forței de muncă, cât și pentru coeziunea socială. Este necesară o agendă socială reînnoită , care să pună accentul pe educație, migrație și evoluții demografice, în vederea garantării unei perspective comunitare referitoare la aceste aspecte.

În continuarea inițiativei „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”[4], Comunitatea poate, de asemenea, contribui la ameliorarea gradului în care se răspunde la nevoile pieței forței de muncă și la acoperirea lacunelor în materie de competențe printr-o bună coordonare a instrumentelor de previziune, astfel încât să se anticipeze mai bine evoluțiile pieței forței de muncă la nivelul UE. Având în vedere că, Comunitatea a lansat deja diferite programe vizând să anticipeze evoluțiile pieței forței de muncă și nevoile în materie de competențe, este necesar ca în prezent să se îmbunătățească coordonarea acestor diferite acțiuni pentru a obține rezultate maxime. În plus, dezvoltarea competențelor va fi susținută printr-un cadru strategic la nivelul UE privind politicile de formare și prin măsuri specifice vizând garantarea calității formării profesionale.

Pentru a garanta o adaptare cât mai eficientă la nevoile pieței forței de muncă și pentru a aborda problema lacunelor în materie de competențe, Comunitatea trebuie să înlăture obstacolele de reglementare importante existente din calea pieței unice a forței de muncă. Este vorba în principal de comparabilitatea și recunoașterea insuficientă a calificărilor, precum și de restricțiile privind portabilitatea pensiilor și a indemnizațiilor sociale. Înlăturarea acestor obstacole se va alătura eforturilor statelor membre de a facilita o mai bună utilizare a competențelor și eliminarea discrepanțelor între cererea și oferta de calificare.

Acțiuni:

- propunerea unei agende sociale reînnoite până la jumătatea anului 2008;

- creșterea transparenței, a recunoașterii și a comparabilității calificărilor și facilitarea portabilității pensiilor și a altor drepturi sociale în interiorul UE;

- ameliorarea capacității de anticipare a evoluțiilor pieței forței de muncă și a nevoilor în materie de competențe la nivelul UE.

Obiectiv 2: Comisia va prezenta propuneri privind o politică comună în materie de imigrare în 2008.

Comunitatea trebuie, de asemenea, să elaboreze o politică comună în materie de imigrare pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței forței de muncă actuale și viitoare. Cu toate că migrația netă către UE se ridică la peste 1,5 milioane de persoane pe an, majoritatea migranților aparțin în general segmentelor de piață a forței de muncă cu o calificare redusă. Pentru a răspunde cererii crescânde de lucrători calificați evitând, în același timp, constituirea unui ansamblu disparat de regimuri ineficiente și concurențiale ale statelor membre, este necesară definirea unei politici comune în materie de migrare economică. Ameliorarea paletei de competențe oferite de migranți în UE le va permite acestora să răspundă nevoilor pieței forței de muncă la nivelul UE și să contribuie la reducerea lacunelor în materie de competențe. Comisia a prezentat deja propuneri inițiale, printre care aceea a unui sistem de „blue card” pentru migranții cu înalte calificări. Comisia va prezenta propuneri cuprinzătoare privind o politică comună în materie de imigrare în 2008.

Acțiune:

- evoluția către adoptarea unei politici comune în materie de imigrare care să răspundă nevoilor pieței forței de muncă la nivelul UE, inclusiv un sistem de „blue card” destinat să atragă migranții cu înalte calificări.

3.2. Deblocarea poten țialului de afaceri, în special al IMM-urilor

Obiectiv 3: Comisia va adopta o lege vizând micile întreprinderi în vederea deblocării potențialului de creștere al IMM-urilor pe parcursul duratei de viață a acestora.

Comunitatea ar trebui să deblocheze potențialul de creștere și de locuri de muncă al IMM-urilor care constituie peste 99% din întreprinderi și ocupă 67% din forța de muncă a UE. În vreme ce numeroase acțiuni prevăzute în PCL vor fi, de asemenea, în beneficiul IMM-urilor, este necesar în mod special să se abordeze problema accesului relativ limitat al acestora la piețele interne și de export și să se diminueze sarcinile administrative. Comunitatea va elabora, prin urmare, și va pune în aplicare o „lege vizând micile întreprinderi” stabilind principiile și măsurile concrete de sprijinire a IMM-urilor pe parcursul duratei de viață a acestora, în special printr-un statut special al societății private adaptat nevoilor IMM-urilor, prin derogări de la exigențele juridice excesive (de exemplu, colectarea statisticilor și a documentelor, exigențele în materie de TVA și contabilitate), prin facilitarea accesului la capitalul de risc, prin sprijinirea ideilor acestora, prin încurajarea recrutării și a recalificării personalului, prin facilitarea participării la licitații publice și la programele în materie de cercetare și dezvoltare, prin legături mai strânse cu universitățile și centrele de cercetare, prin facilitarea transferurilor de întreprinderi și oferirea unei noi șanse întreprinzătorilor în caz de faliment.

Acțiuni:

- adoptarea unei legi vizând micile întreprinderi stabilind principiile și măsurile concrete de sprijinire a IMM-urilor pe parcursul duratei de viață a acestora;

- realizarea unei examinări a acquis-ului comunitar din perspectiva IMM-urilor și introducerea de derogări, unde este cazul, de la exigențele administrative din legislația UE.

Obiectiv 4 : Comunitatea se va apropia de obiectivul de a reduce cu 25% sarcinile administrative comunitare până în 2012 și va pune în aplicare un program ambițios de simplificare.

Comunitatea va finaliza examinarea completă a acquis-ului legislativ comunitar în vederea simplificării și înlăturării exigențelor excesive inutile care vizează întreprinderile , menținând obiectivele legislative inițiale. Această acțiune va completa eforturile statelor membre de a-și îndeplini angajamentele de a reduce cu 25% sarcinile administrative până în 2012. Reducerea sarcinilor administrative va permite întreprinderilor, în special IMM-urilor, să crească fondurile interne destinate investițiilor și să îmbunătățească măsurile de stimulare a capacității de adaptare și inovare. În punerea în aplicare a măsurilor de simplificare, Comunitatea va respecta pe deplin principiul subsidiarității și principiul „a gândi mai întâi la scară mică”.

Acțiuni:

- garantarea punerii în aplicare complete a programului anual de perspectivă de simplificare a legislației comunitare în vigoare și eliminarea exigențelor excesive inutile care vizează întreprinderile;

- garantarea punerii în aplicare complete a programului de acțiune vizând reducerea sarcinilor administrative referitoare la legislația comunitară. Toate acțiunile rapide programate pentru 2007 ar trebui finalizate până la Consiliul European de primăvară din 2008.

Obiectiv 5: Comunitatea va consolida piața unică, va crește competitivitatea în domeniul serviciilor și va lua noi măsuri în vederea integrării pieței de servicii financiare.

Este evident faptul că competitivitatea în domeniul serviciilor este mai redusă decât pe piețele de bunuri din UE. Comunitatea trebuie să stimuleze concurența și să sporească eficiența pentru ca piața unică a serviciilor să devină o realitate . Este important ca directiva privind serviciile să fie pusă în aplicare de către statele membre, în mod complet și în termenul prevăzut, cu sprijinul Comisiei. Aceasta va facilita în mod semnificativ procedurile de constituire a furnizorilor de servicii și libera prestare a serviciilor, prin diminuarea sarcinilor administrative și eliminarea obstacolelor existente. De asemenea, se va ameliora accesul pe piață al întreprinderilor, în special al IMM-urilor și se va extinde atât posibilitățile de alegere ale consumatorilor, cât și accesul acestora la servicii. Standardizarea și interoperabilitatea realizate în termenele prevăzute reprezintă aspecte importante ale pieței unice, în special bunurile și serviciile din domeniul tehnologiei informației și comunicației. În acest context, politica în domeniul concurenței poate juca un rol complementar.

Analizele efectuate de către Comisie, inclusiv în cadrul analizei pieței unice, demonstrează că există un număr de principale industrii de rețea și servicii care necesită o atenție deosebită, în special serviciile poștale, electricitatea/gazul, transporturile feroviare, serviciile financiare, comunicațiile electronice și comerțul cu amănuntul și cu ridicata . Prin urmare, Comunitatea ar trebui să consolideze politica în domeniul pieței unice și punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței în vederea creșterii productivității și a diminuării prețurilor pentru consumatori, garantând în același timp prestarea de servicii de interes general. În acest scop, Comunitatea trebuie să consolideze monitorizarea pieței în sectoarele cheie , în special în ceea ce privește efectele asupra consumatorilor, și să utilizeze toate instrumentele disponibile, inclusiv un tablou de bord al consumatorilor, în vederea monitorizării pe termen lung a piețelor de consumatori. Sunt necesare, de asemenea, eforturi sporite vizând aplicarea legislației în vigoare pentru a garanta transparența și pentru a asigura consumatorilor și altor cumpărători posibilitatea reală de a alege. În general, ameliorarea concurenței și a eficacității în domeniul serviciilor ar trebui să amelioreze competitivitatea economiei per ansamblu.

Este, de asemenea, necesară continuarea eforturilor Comunității în vederea integrării pieței de servicii financiare, astfel încât să se asigure că decurg beneficii depline ca urmare a introducerii euro și în vederea furnizării unei game cât mai largi de produse cât mai puțin costisitoare utilizatorilor de servicii financiare, asigurând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. În ciuda succesului înregistrat de planul de acțiune privind serviciile financiare (PASF), anumite segmente ale sistemului financiar al UE continuă să fie fragmentate. Continuă să fie necesară crearea spațiului unic de plată în euro, eliminarea obstacolelor vizând o activitate transfrontalieră sporită și creșterea competitivității în serviciile financiare cu amănuntul, iar cadrul unic pentru piețele cu ridicata și pentru piețele de investiții trebuie completat și pus în aplicare.

De asemenea, este necesară consolidarea urgentă a dispozițiilor transfrontaliere vizând controlul financiar și gestionarea crizelor ca răspuns la agravarea turbulențelor de pe piețele financiare și a instabilității în creștere. Printr-o intermediere financiară mai eficientă, piața unică a serviciilor financiare ar putea diminua în același timp costul de capital pentru debitori și ar putea crește rata de recuperare pentru depunători. O piață financiară eficientă este deosebit de importantă pentru statele membre care aparțin zonei euro, deoarece facilitează ajustarea și redistribuirea resurselor, sporind rezistența acestora la șocurile economice.

Se vor continua eforturile de reducere a costurilor provenite din fragmentarea fiscală a pieței interne, în special pentru IMM-uri, precum și oferirea posibilităților pentru societăți să aleagă o bază de impozitare unică la nivelul UE.

Acțiuni:

- Consolidarea pieței unice și a competitivității, îmbunătățirea monitorizării pieței și îmbunătățirea reglementărilor acolo unde este necesar, cu acordarea unei atenții speciale serviciilor principale și industriilor de rețea.

- Asigurarea punerii în aplicare complete și la timp a Directivei privind serviciul universal.

- Asigurarea realizării spațiului unic de plată în euro (SEPA) și înlăturarea barierelor, creșterea competitivității în serviciile financiare cu amănuntul și consolidarea cadrului unic pentru piețele cu ridicata transfrontaliere și pentru investiții.

- Consolidarea măsurilor de control existente și realizarea progreselor cu privire la dezvoltarea instrumentelor adecvate de gestionare a crizelor transfrontaliere ale instituțiilor financiare ale UE.

3.3. Investirea în cunoa ștere și inovare

Comunitatea va face o realitate din „a cincea libertate” – libera circula ție a cunoștințelor, care vine în completarea celor patru libertăți – de circulație a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor. Conștientizarea acestei „a cincea libertăți”, prin crearea unui spațiu european al cercetării și al învățământului superior și prin îmbunătățirea condițiilor generale în materie de inovație, este necesară în vederea depășirii fragmentării din domeniul cercetării naționale și a politicilor de inovare. Doar în acest mod va putea Uniunea Europeană să obțină performanțe de vârf la nivel mondial și să își sporească atractivitatea față de investițiile private.

Obiectiv 6: Comunitatea va face o realitate din „a cincea libertate” – libera circulație a cunoștințelor – și va crea un veritabil spațiu european de cercetare.

Pentru ca „a cincea libertate” – libera circulație a cunoștințelor – să poată deveni o realitate și în vederea creării unui veritabil spațiu european de cercetare și în parteneriat cu statele membre, toate cele trei componente ale triunghiului cunoașterii - cercetarea, inovarea și educația - trebuie să fie consolidate[5]. O intensificare a eforturilor de punere în comun a resurselor în materie de cercetare cu și între statele membre, potrivit unei geometrii variabile, va fi facilitată printr-o programare comună și prin dezvoltarea unui cadru juridic pentru stabilirea și funcționarea unor infrastructuri de cercetare paneuropene. Dezvoltarea unei strategii și a unui cadru comunitar pentru cooperarea științifică și tehnologică la nivel internațional va crește de asemenea gradul de cooperare între UE și statele membre, precum și influența pe plan internațional.

Este necesară crearea unei piețe unice a forței de muncă în Europa pentru cercetători, fondată pe ideea unui „pașaport european”; aceasta va contribui la îmbunătățirea perspectivelor de carieră precum și a recrutării și a mobilității cercetătorilor. O astfel de inițiativă va veni în completarea eforturilor depuse de statele membre în vederea consolidării și reformării învățământului superior; ea va facilita constituirea de rețele și va spori cooperarea între universități, organisme de cercetare și întreprinderi.

Institutul European de Inovație și Tehnologie reprezintă, de asemenea, un element esențial al acestei strategii care vizează integrarea educației, cercetării și inovarii. Astfel, Institutul va deveni un model al promovării inovarii deschise și a schimbului de informații între organizațiile publice de cercetare și industrie. Per ansamblu, realizarea unui spațiu european al cercetării va crea economii de scară și sferă, va contribui la alocarea mai eficientă a resurselor și va avea ca rezultat efecte pozitive dincolo de frontiere și în beneficiul tuturor statelor membre.

Acțiuni:

- Punerea în comun a resurselor în materie de cercetare și dezvoltare pentru a asigura utilizarea cât mai eficientă a acestora, prin convenirea, până la sfârșitul anului 2008, asupra unor programe comune și lansarea, până la sfârșitul anului 2010, de cereri comune de proiecte.

- Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere și a perspectivelor de carieră a cercetătorilor, cu ajutorul unui „pașaport” european.

- Realizarea unui Institut European de Inovare și Tehnologie pe deplin operațional.

- Lansarea unei noi generații de instalații de cercetare la nivel mondial prin redactarea, până la sfârșitul anului 2009, a unor foi de parcurs pentru lansarea proiectelor stabilite de comun acord. În cazul proiectelor la scară mondială, lansarea unui dialog cu partenerii internaționali interesați în decursul anului 2008.

Obiectiv 7: Comunitatea va îmbunătăți condițiile generale în materie de inovare, în special cu privire la capitalul de risc și drepturile de proprietate intelectuală.

Comunitatea trebuie să îmbunătățească condițiile generale în materie de inovare prin implementarea strategiei sale de anvergură pentru inovare[6]. Aceasta include, de exemplu, dezvoltarea piețelor de prim rang pentru noile tehnologii, consolidarea cadrului pentru drepturile de proprietate intelectuală, precum și accelerarea stabilirii standardelor interoperabile.

În mod special, Comunitatea trebuie să creeze condiții mai favorabile de finanțare a inovarii pentru a facilita apariția pe scară largă a IMM-urilor deosebit de inovatoare și dezvoltarea piețelor de prim rang pentru noile tehnologii, cum ar fi cele cu emisii scăzute de carbon. Dezvoltarea unui regim comunitar pentru capitalul de risc este o cerință esențială. Comunitatea trebuie să colaboreze în strânsă legătură cu statele membre pentru a îndepărta obstacolele fiscale și de reglementare care se opun investițiilor transfrontaliere prin fondurile de capital de risc. Ea trebuie de asemenea să contribuie la acoperirea deficitului de fonduri proprii în ceea ce privește finanțarea fazei inițiale cu capital de risc. Programul de garanții al IMM-urilor al Fondului European de Investiții ar trebui extins în mod considerabil asupra majorării microcreditelor și a finanțării mezzanine[7]. Se estimează că creșterea ratei medii de utilizare a capitalurilor de risc în UE până la nivelul țărilor celor mai performante ar permite disponibilitatea unei sume suplimentare de 20 de miliarde de euro pe an pentru investițiile în capital de risc.

Comunitatea trebuie să încerce, de asemenea, să amelioreze utilizarea și protecția activelor necorporale , în special drepturile de proprietate intelectuală care contribuie în mod egal la mobilizarea investițiilor. Sistemul de brevetare în UE suferă în continuare de fragmentarea costisitoare și excesivă care îngreunează transferul și diseminarea cunoștințelor și inovațiilor în interiorul UE[8]. Sporirea eficienței și intensificarea eforturilor de aplicare permite realizarea profiturilor din investiții în cercetare și dezvoltare, stimulând astfel activitatea în acest domeniu, investițiile financiare și comercializarea inovațiilor. Un sistem comunitar îmbunătățit pentru brevete, cuprinzând crearea unui brevet comunitar și ameliorarea sistemului de soluționare a litigiilor, ar avea ca efect nu numai reducerea considerabilă a costurilor brevetelor, ci va furniza totodată o mai mare securitate juridică.

Acțiuni:

- Promovarea unei piețe comunitare pentru capitalul de risc.

- Îmbunătățirea disponibilității spre investiții și a accesului la finanțarea IMM-urilor.

- Crearea unui brevet comunitar și îmbunătățirea sistemului de soluționare a litigiilor, care ar reduce în mod considerabil costul de înregistrare a brevetelor și ar spori securitatea juridică.

3.4. Energia și schimbările climatice

Obiectiv 8: Comunitatea va finaliza realizarea pieței interne pentru energie și va adopta pachetul privind schimbările climatice pentru a institui cadrul necesar reducerii cu cel puțin 20% a emisiilor de gaz cu efect de seră și de a atinge o cotă de 20% a surselor regenerabile de energie până în 2020.

Confruntată cu o concurență mondială tot mai mare pentru resursele energetice și în vederea realizării obiectivelor ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 și de creștere a cotei de surse regenerabile, Uniunea Europeană este nevoită să realizeze o veritabilă piață internă a energiei la scară europeană precum și un sistem amplu de comercializare a emisiilor . Crearea unei piețe interne de energie va crește eficiența și va îmbunătăți siguranța energetică. Liberalizarea piețelor naționale de energie în trecut nu a rezultat întotdeauna într-o concurență puternică. Punerea integrală în aplicare a legislației în vigoare și separarea efectivă a producției și a furnizării operațiunilor rețelelor sunt necesare în vederea sporirii în continuare a concurenței și a eficacității, permițându-le noilor concurenți să pătrundă pe piață. Mai mult, este necesar să se consolideze independența autorităților de reglementare a energiei și cooperarea dintre acestea precum și îndepărtarea barierelor tehnice care stau în calea integrării pieței, în special prin consolidarea substanțială a capacității de interconectare transfrontalieră pentru a putea dispune de o capacitate de transmisie suficientă în vederea integrării piețelor naționale. Aceste măsuri sunt menite să creeze stimulente reale pentru investițiile în valoare de 1000 de miliarde de euro în instalațiile de ultimă generație și în interconexiunile transfrontaliere mai bune care vor fi necesare în decursul următorilor 20 de ani. Piața internă pentru energie va trebui să fie completată printr-un sistem rentabil de comercializare a emisiilor în vederea realizării obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, precum și prin instituirea unui cadru comunitar pentru dezvoltarea rentabilă a energiilor regenerabile , în vederea atingerii unei cote de 20% până în 2020.

Acțiuni:

- Adoptarea măsurilor legislative necesare realizării pieței interne de energie electrică și de gaze până în mai 2009, în vederea creării unei piețe interne pentru energie, favorabilă concurenței și investițiilor, a consolidării independenței autorităților de reglementare a energiei și a cooperării dintre acestea precum și îndepărtarea barierelor tehnice care stau în calea integrării pieței.

- Adoptarea măsurilor legislative necesare în vederea atingerii obiectivelor comunitare cu privire la reducerea gazelor cu efect de seră și la energiile regenerabile, până în mai 2009.

Obiectiv 9: Comunitatea va promova o politică industrială axată pe modele mai durabile de producție și consum, punând accentul pe energiile regenerabile și pe produsele, serviciile și tehnologiile cu emisii scăzute de carbon și cu resurse eficiente.

Obiectivele ambițioase pentru 2020 privind schimbările climatice ale Consiliului European vor necesita investiții fără precedent în tehnologiile cu emisii scăzute de carbon și vor avea ca rezultat schimbări fundamentale în economia comunitară. Comunitatea trebuie să acționeze în mod ferm pentru a asigura dezvoltarea unei piețe interne dinamice pentru tehnologiile de mediu, în special tehnologiile cu emisii scăzute de carbon și cu resurse eficiente/eficiență energetică . Eforturile depuse de statele membre cu scopul promovării acestor industrii sunt în mod inevitabil deficitare pe planul posibilităților pieței și a economiilor de scară care ar putea fi realizate prin intermediul dezvoltării unei piețe veritabile la nivelul UE pentru produsele, serviciile și tehnologiile de mediu. Pentru a avea succes, este necesară prin urmare o strategie industrială durabilă la scară comunitară, pentru a putea face tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și cu resurse eficiente[9].

Este necesară stimularea noilor piețe prin implementarea noilor strategii de piata de vârfîn domenii precum construcția durabilă, reciclarea, produsele ecologice și energiile regenerabile. Astfel de strategii ar impulsiona cererea pentru tehnologiile de mediu, aducând beneficii economice și de mediu importante. Ele ar include, de asemenea, dezvoltarea timpurie a unor standarde comunitare de mediu dinamice pentru piața unică, care să rezulte în avantaje ulterioare în materie de competitivitate din momentul în care astfel de standarde sunt acceptate pe plan internațional. Alte instrumente sunt cerințele în materie de etichetare și promovarea achizițiilor ecologice. Fondurile comunitare ar trebui de asemenea utilizate în scopul stimulării finanțărilor din sectorul privat în scopuri de cercetare și de comercializare a produselor și tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi finanțarea cu capital de risc a tehnologiilor curate. Pe lângă sistemul de comercializare a emisiilor, o reexaminare a directivei privind impozitarea energiei ar avea ca obiectiv garantarea faptului că taxarea energiei devine un instrument mai eficient și mai fiabil al obiectivelor UE în materie de energie și schimbări climatice și că acestea contribuie la rentabilitatea unor astfel de politici. De altfel, ar trebui examinată și posibilitatea utilizării altor instrumente financiare, printre care TVA, pentru promovarea produselor cu consum energetic scăzut.

Acțiuni:

- Realizarea unei piețe interne pentru tehnologiile de mediu și promovarea dezvoltării piețelor europene pentru tehnologiile de vârf cu eficiență energetică/a resurselor.

- Reexaminarea directivei privind impozitarea energiei în vederea asocierii acesteia mai îndeaproape cu obiectivele UE privind energia și mediul.

- Reexaminarea măsurilor în vederea consolidării achizițiilor publice de produse, tehnologii și servicii ecologice înalt performante, inclusiv în ceea ce privește clădirile.

4. Agenda externă

Obiectiv 10: În timp ce se dedică activităților de încheiere a negocierilor comerciale multilaterale din Runda Doha, Comunitatea va negocia pe cale bilaterală cu principalii săi parteneri comerciali în vederea deschiderii de noi perspective pentru comerțul și investițiile internaționale, a îmbunătățirii accesului pe piață prin acordarea unei atenții speciale acelor țări și sectoare unde persistă încă obstacole importante și a creării unui spațiu comun pentru dispoziții și standarde.

Comunitatea se dedică eliminării barierelor care stau în calea comerțului și a investițiilor și se va opune cu fermitate practicilor neloiale în comerț și investiții și concurenței denaturate. Încheierea cu succes a Rundei Doha rămâne cea mai bună modalitate de garantare a acestui fapt. Toate instrumentele disponibile vor fi utilizate în vederea garantării faptului că deschiderea Europei este susținută și egalată de accesul sporit la piețele țărilor terțe. Comisia va prezenta rapoarte la intervale anuale cu privire la activitățile referitoare la accesul pe piață, identificând țările și sectoarele unde persistă bariere semnificative și realizând consultări cu țările vizate. Acolo unde persistă probleme, utilizarea instrumentelor comerciale comunitare și/sau acțiunea OMC va fi luată în considerare.

Comunitatea se dedică curentelor de modelare a globalizării în vederea maximizării beneficiilor și împărțirii acestora cu partenerii săi. Comunitatea trebuie să realizeze în continuare schimburi comerciale cu principalii săi parteneri comerciali, inclusiv cu țările vecine și cu economiile emergente, și să promoveze în continuare integrarea regională economică cu țările învecinate. Acordurile comerciale bilaterale cu principalii parteneri economici , inclusiv cu țările vecine (cum este de exemplu cazul negocierilor privind acordul consolidat cu Ucraina) și cu economiile emergente, îi permit Uniunii Europene să își depășească angajamentele în cadrul OMC și să includă reglementări ambițioase în ceea ce privește cooperarea legislativă și pur internă. Acordurile bilaterale de liber schimb sunt în prezent în curs de negociere cu Coreea de Sud, India și țările ASEAN, iar altele sunt programate să urmeze. Un acord de parteneriat cu China va spori accesul pe piață al companiilor europene și va promova convergența reglementară. Aceste acorduri vor stimula comerțul și investițiile pe plan internațional, vor crește competitivitatea și vor scădea prețurile de consum. Mai mult, negocierile privind acordurile consolidate cu Mercosur, Comunitatea Andină și America Centrală conțin părți importante cu privire la comerț și alte domenii economice. Aceste negocieri, împreună cu dialogurile politice consolidate, pot să contribuie, de asemenea, la promovarea în continuare a dezvoltării durabile în țările partenere, la promovarea valorilor comune și a standardelor sociale și de mediu stabilite la nivel internațional, inclusiv a condițiilor de muncă decente.

Stabilirea unui spațiu de reglementare comun cu principalii parteneri comerciali precum Statele Unite (în contextul Consiliului economic transatlantic) va demara un proces orientat către o armonizare a regulamentelor și standardelor, în special cu privire la noile tehnologii, de care să beneficieze în ultimă instanță toti partenerii comerciali. Acest lucru va contribui la reducerea semnificativă a costurilor pentru întreprinderi, prin reducerea barierelor netarifare, favorizând totodată schimburile comerciale. Sunt necesare de asemenea acțiuni în vederea îmbunătățirii eficacității sistemului de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) de combatere a falsificării . Principalele inițiative sunt cooperarea cu principalii parteneri economici în vederea consolidării cooperării din domeniul vamal și a sprijinirii unei bune reglementări în principalele țări de origine, precum în cazul strategiei de acțiune UE-SUA cu privire la DPI, și inchierea negocierilor referitoare la un nou acord comercial de combatere a falsificării (ACCF).

Acțiuni :

- Promovarea de acorduri bilaterale ambițioase cu principalii parteneri comerciali și promovarea integrării cu țările vecine și candidate prin dezvoltarea unui spațiu economic comun.

- Potențiala utilizare a instrumentelor comerciale comunitare ca urmare a raportului anual al Comisiei privind accesul pe piață.

- Deplina dezvoltare a potențialului Consiliului economic transatlantic și crearea, în colaborarea cu alți principali parteneri comerciali, a unui spațiu comun al reglementărilor și standardelor legislative compatibile.

- Îmbunătățirea eficienței sistemului de aplicare a DPI de combatere a falsificării, inclusiv prin intermediul unui acord multipartit de combatere a falsificării (ACCF).

5. asigurarea punerii în aplicare a PCL

PCL prezintă obiectivele esențiale de reformă economică pentru perioada 2008-2010 care ar putea să aducă cea mai mare contribuție în materie de creștere și locuri de muncă la nivel comunitar, sprijinind și completând în același timp eforturile naționale. Agenda strategică ar trebui să orienteze activitățile tuturor instituțiilor europene în ceea ce privește dimensiunea comunitară a strategiei pentru creștere și locuri de muncă. În timp ce si alte acțiuni isi pot, de asemenea, aduce contributia la aceasta, s-a dovedit că acțiunile PCL cele mai urgente și cele mai importante pentru reforma economică pot fi realizabile în decursul perioadei 2008-2010. În acest scop, Comisia propune două elemente cheie pentru a asigura punerea în aplicare :

În primul rând, este esențial ca Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană să convină asupra obiectivelor și acțiunilor de reforma strategică. În consecință, Parlamentul European și viitoarele președinții ale Consiliului ar trebui să fie invitate să acorde cel mai înalt grad de prioritate obiectivelor și acțiunilor din programul comunitar de la Lisabona;

În al doilea rând, o monitorizare atentă a punerii în aplicare a PCL este indispensabilă în vederea garantării respectării termenelor. Acest lucru ar putea fi înfăptuit prin raportarea cu privire la realizările Comunității în reformele sale economice prin intermediul unui raport anual de execuție , prin care să se evalueze măsura în care măsurile concrete expuse în tabelul din anexă sunt puse în aplicare cu succes. Acest document ar constitui un element important al exercițiului de supraveghere multilaterală realizat toamna, si permite o examinare sistematică a progreselor la nivel comunitar alaturi de evaluarea tematică a reformelor la nivel național. Parlamentul European ar fi, de asemenea, invitat să examineze progresele înregistrate. Acest proces ar alimenta rapoartele anuale de activitate care ar determina o eventuală necesitate de actualizare a programului comunitar de la Lisabona. În funcție de aceasta, Consiliul European de primăvară ar trebui să facă un bilanț și să definească noile orientări, dacă este necesar, în cadrul evaluării anuale globale a strategiei sale pentru creștere și locuri de muncă.

Comisia Europeană invită, prin urmare:

- Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor să aprobe propunerea programului comunitar de la Lisabona 2008-2010, în special:

- să aprobe cele zece obiective-cheie de acțiune comunitară și măsurile propuse în cadrul fiecăruia

- să accepte examinarea progreselor realizate și să ofere asistență în fiecare an

- să acorde prioritate acțiunilor necesare în vederea realizării celor zece obiective-cheie.

- ANEXA

International Agreement - New Partnership and Cooperation Agreement (PCA) with China |

Bilateral regulatory cooperation with US, Japan, China and Russia |

Multi-party Agreement - Anti Counterfeiting Trade Agreement (ACTA) |

| | | | | | | | | | | |Monitoring and strengthening of spending on Growth and Jobs (earmarking) | | | | | |European Cohesion Policy Funds (mid-term review 2010) | | | | | | | | | |European Agricultural Fund for Rural Development (mid-term review 2010) | | | | | | | | | |Lifelong learning Programme | | | | | | | | | |European Globalisation Adjustment Fund | | | | | | | | | | | |

[1] „Programul comunitar Lisabona: raportul de execuție tehnică 2006” - SEC(2006) 1379.

[2] A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Spillovers and complementarities in the context of the Lisbon Growth and Jobs Strategy including the economic effects of the Community Lisbon Programme” („Repercusiuni și complementaritati în contextul strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă inclusiv efectele economice ale programului comunitar de la Lisabona”) în care se estimează că impactul economic al măsurilor prevăzute de PCL ar duce la o creștere a nivelului PIB-ului real al UE care ar putea ajunge la 2,75 puncte procentuale până în 2020. Cu toate ca, acest studiu face apel la diferite modele economice, metodologii, surse de date și ipoteze, trebuie să se dea dovadă de prudență în interpretarea rezultatelor.

[3] Comisia Europeană (2007): Al patrulea raport privind coeziunea economică și socială.

[4] „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”, concluziile Consiliului Educație din 15 noiembrie 2007.

[5] Cercetarea și dezvoltarea au reprezentat o provocare esențială în 24 din cele 25 de state membre în cadrul programelor naționale de reformă în 2005.

[6] „Strategie de anvergură pentru inovație: nouă măsuri strategice pentru acțiuni inovatoare la nivelul UE”, concluziile Consiliului Competitivitate din 4 decembrie 2006.

[7] Programul EIF 2006 s-a ridicat la o sumă de puțin peste 2 miliarde de euro, prin asistarea a circa 180 000 de IMM-uri de pe întreg teritoriul UE.

[8] În prezent, costurile medii de procesare și traducere ale brevetelor în UE este de zece ori mai mare decât în Statele Unite și Japonia.

[9] Comunicarea Comisiei „Evaluarea intermediară a politicii industriale: o contribuție la strategia UE pentru creștere și locuri de muncă” - COM(2007) 374 din 4.7.2007.