This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52007DC0632
Report from the Commission - European Union Solidarity Fund Annual Report 2006
Raport al Comisiei - Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene Raportul anual 2006
Raport al Comisiei - Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene Raportul anual 2006
/* COM/2007/0632 final */
Raport al Comisiei - Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene Raportul anual 2006 /* COM/2007/0632 final */
[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE | Bruxelles, 25.10.2007 COM(2007) 632 final RAPORT AL COMISIEI Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene Raportul anual 2006 RAPORT AL COMISIEI Fondul de Solidaritate al Uniunii EuropeneRaportul anual 2006 CUPRINS 1. Introducere 3 2. Noi cereri primite în 2006 3 3. Cereri primite în 2005 6 4. Aspect particular: Utilizarea cursurilor de schimb în afara zonei euro 7 5. Finanţare 8 6. Monitorizare 8 7. încheieri 9 8. Propunere de regulament nou privind Fondul de solidaritate 10 9. Concluzii 11 Anexa 1 Cereri privind Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene primite sau completate în 2006 13 Anexa 2 Criteria to mobilise the EU Solidarity Fund 14 Anexa 3 Determination of the amount of aid 15 Anexa 4 Thresholds for major disasters applicable in 2006 (based on 2004 figures for Gross National Income) 16 1. INTRODUCERE Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a fost înfiinţat la 15 noiembrie 2002[1]. Articolul 12 din regulamentul privind Fondul de Solidaritate prevede ca un raport cu privire la activitatea fondului din anul precedent să fie prezentat Parlamentului European şi Consiliului. Prezentul raport prezintă activităţile fondului în 2006 acoperind, la fel ca în rapoartele precedente, trei domenii: tratarea noilor cereri primite în cursul anului 2006, monitorizarea acordării subvenţiilor în curs şi rapoartele de evaluare a punerii în aplicare, în scopul pregătirii acestora pentru încheiere. De asemenea, rapoartele prezintă progresele realizate de la propunerea pentru un nou regulament privind Fondul de Solidaritate, prezentat de către Comisie la 6 aprilie 2005, pentru perioada următoare expirării Perspectivelor financiare 2000-2006. 2. NOI CERERI PRIMITE ÎN 2006 În 2006, Comisia a primit patru noi cereri privind intervenţia Fondului de Solidaritate. Anexa 1 realizează o prezentare de ansamblu a tuturor cazurilor. Acestea au fost evaluate în conformitate cu criteriile stabilite în regulament şi cu informaţiile pe care statele solicitante au fost în măsură să le furnizeze. Regatul Unit La 17 februarie 2006, Regatul Unit a prezentat o cerere privind intervenţia Fondului de Solidaritate cu privire la exploziile şi incendiul de la depozitul de carburant de la Buncefield în Hertfordshire care a avut loc la 11 decembrie 2005. Exploziile au cauzat daune imobilului, infrastructurii şi mediului înconjurător şi a condus la întreruperea activităţilor. 2000 de persoane au fost evacuate temporar din locuinţele lor. Valoarea totală a daunelor directe cauzate de catastrofă s-a ridicat la 730 milioane de euro. Populaţia din zonele afectate este de 138 000 de persoane, dintre care 10 000 au fost afectate, potrivit estimărilor autorităţilor din Regatul Unit. Regulamentul prevede în articolul 2 alineatul (1) că acesta se aplică în principal catastrofelor naturale majore[2]. Deşi în regulament nu se exclude eligibilitatea catastrofelor tehnologice, acestea pot fi considerate eligibile numai în circumstanţe excepţionale[3]. Pragul normal aplicat pentru mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (denumit în continuare „FSUE”) în Regatul Unit în 2006 a fost de 3 203 miliarde de euro (adică, 3 miliarde de euro, calculate în funcţie de preţurile din 2002). Deoarece daunele directe cauzate de explozie au fost net inferioare pragului normal aplicat pentru mobilizarea FSUE, Regatul Unit a prezentat cererea pe baza criteriilor privind „catastrofele regionale ieşite din comun” prevăzute în articolul 2 alineatul (2) din regulament, care prevede intervenţia fondului, în cazul în care o serie de condiţii specifice sunt îndeplinite[4]. Regulamentul solicită Comisiei să aplice „foarte riguros” aceste condiţii. Evaluarea cererii a indicat că, deşi explozia a cauzat daune substanţiale la nivel local, cererea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în regulament pentru mobilizarea fondului. Valoarea daunelor a fost net inferioară pragului aplicat pentru mobilizarea fondului (reprezentând mai puţin de 23 % din pragul respectiv) şi numai o foarte mică parte a populaţiei din regiune a fost afectată. Având în vedere aceste circumstanţe, autorităţile din Regatul Unit au decis să retragă cererea printr-o scrisoare primită de Comisie la 22 martie 2006. Grecia La 22 martie 2006, autorităţile din Grecia au prezentat o cerere cu privire la inundaţiile survenite în martie 2006 în zona fluviului Evros, pe coasta de est a Greciei. Informaţii suplimentare au fost furnizate în iulie şi în noiembrie 2006; traducerea acestor informaţii din originalul în limba greacă a cauzat întârzieri importante în examinarea cererii. Aceasta a fost a doua cerere în decursul a 13 luni, referitoare la inundaţiile survenite în zona fluviului Evros. Prima cerere, prezentată în 2005, nu a fost considerată eligibilă şi a fost respinsă[5]. În 2006, inundaţiile au cauzat daune care se ridică la 372 milioane de euro, sumă de aproximativ trei ori mare decât cea a daunelor din anul precedent, dar totuşi inferioară pragului normal aplicat pentru mobilizarea Fondului de Solidaritate de 1 004 miliarde de euro, adică 0,6 % din venitul naţional brut (VNB) al Greciei. Cererea a fost, prin urmare, examinată pe baza criteriilor privind catastrofele regionale ieşite din comun. Peste 70% din cele 180 000 de persoane care constituie populaţia din zonele inundate au fost considerate afectate în mod direct. Daune majore au fost cauzate reţelelor şi infrastructurilor în zonă, iar activitatea economică din regiune a fost paralizată. Aproximativ 100 de milioane m² de terenuri arabile de pe malurile fluviului au fost inundate, iar pierderile în rândul animalelor sunt estimate la 2 000 de capete. Inundaţiile au cauzat distrugerea totală a producţiei agricole, în timp ce drenajul lent din zonele inundate a exclus orice posibilitate de a planta noi culturi. În absenţa produselor agricole, o mare parte din industria locală nu a putut practica nicio activitate agricolă, industrială sau comercială, într-o regiune în care agricultura reprezintă principala ocupaţie a 90% din populaţie. Daunele considerabile care au afectat reţelele de irigaţie şi de aprovizionare cu apă au condus la necesitatea distribuirii de sticle cu apă potabilă în mai multe municipalităţi. S-a estimat că repararea reţelelor de alimentare cu apă, identificarea unor puţuri necontaminate la nivelul bazinului hidrologic şi căutarea de noi izvoare vor crea o situaţie critică în perimetrul extins, timp de cel puţin un an. S-a precizat, de asemenea, că efectele negative asupra activităţii economice provocate de inundaţii, considerate cele mai puternice din ultimii 50 de ani, s-au produs într-o zonă deja afectată grav de inundaţiile din 2005. Acest efect cumulativ a redus în mod semnificativ capacitatea de rezistenţă a economiei locale. La începutul anului 2007, Comisia a decis, în consecinţă, să propună mobilizarea fondului şi să acorde o subvenţie de 9,3 milioane de euro. Ungaria În urma inundaţiilor care au lovit Ungaria în aprilie/mai 2006, autorităţile din Ungaria au prezentat Comisiei la 9 iunie o cerere privind intervenţia Fondului de Solidaritate. Fiind redactată în limba engleză, cererea nu a necesitat să fie tradusă pentru a putea fi examinată de către serviciile Comisiei. La cererea Comisiei, informaţii suplimentare necesare pentru completarea evaluării au fost primite la 21 septembrie. Inundaţiile au fost considerate drept catastrofă majoră în temeiul regulamentului, deoarece daunele directe s-au ridicat la aproximativ 560 milioane de euro, depăşind pragul aplicat pentru mobilizarea fondului (459,494 milioane de euro, reprezentând 0,6% din VNB al Ungariei). Catastrofa a afectat peste 1,5 milioane de locuitori în 8 dintre cele 20 de comitate ale ţării, care sunt situate de-a lungul bazinelor hidrografice ale Dunării şi Tisei. Autorităţile ungare au raportat daune importante care au afectat infrastructura, înregistrate în special în sectorul apelor/apelor reziduale (136 milioane de euro), pentru protecţia împotriva inundaţiilor (85 milioane de euro), în sectorul transporturilor (93 milioane de euro), precum şi în agricultură (peste 61 milioane de euro). La acestea se adaugă daunele care au afectat patrimoniul cultural şi câteva parcuri naturale. La 1 decembrie 2006, Comisia a decis să mobilizeze Fondul de Solidaritate şi să acorde un ajutor financiar de 15 milioane de euro. Propunerea corespunzătoare de buget rectificativ – care include cazurile Ungariei şi al Greciei – a fost prezentată în 2007, imediat ce examinarea cererii Greciei a fost terminată. Spania În urma incendiilor de pădure care au afectat Galicia în august 2006, autorităţile spaniole au prezentat Comisiei, la 6 octombrie 2006, o cerere privind intervenţia Fondului de Solidaritate. Cererea a fost prezentată în limba spaniolă, iar traducerea acesteia a durat mai mult de patru săptămâni. În conformitate cu informaţiile furnizare de autorităţile spaniole, incendiile au cauzat daune totale care se ridică la 91 milioane de euro, reprezentând mai puţin de 3% din pragul normal aplicat pentru mobilizarea Fondului de Solidaritate aplicabil Spaniei (3 203 miliarde de euro, adică 3 miliarde de euro, calculate în funcţie de preţurile din 2002). Deoarece valoarea totală a daunelor a fost inferioară pragului normal aplicat pentru mobilizarea Fondului de Solidaritate, cererea a fost examinată pe baza criteriilor privind „catastrofele regionale ieşite din comun”. Cererea spaniolă se referea la întreaga regiune a Galiciei, care are o populaţie totală de 2 760 milioane de locuitori. Un total de 1908 incendii a fost înregistrat pe teritoriul a 128 de municipalităţi, majoritatea în partea occidentală a Galiciei, cu o populaţie de 1,5 milioane de locuitori, incluzând oraşe mari precum Santiago de Compostela, Ourense şi Vigo. Deşi daunele importante care au afectat pădurile şi mediul înconjurător au fost demonstrate în mod evident, cererea nu a putut furniza probe suficiente care să demonstreze că aceste daune au afectat populaţia în mod direct. În general, probele prezentate nu au permis Comisiei să constate că majoritatea populaţiei din regiune, la care se referea cererea, a fost afectată în mod direct. Posibilitatea – menţionată în cerere – potrivit căreia un anumit număr de incendii au fost de origine alta decât naturală, nu a făcut obiectul unei examinări aprofundate. În evaluarea sa, Comisia a concluzionat că, în timp ce probele furnizate de autorităţile spaniole au atestat că mediul înconjurător a suferit efecte grave, care ar fi avut repercusiuni negative asupra condiţiilor de viaţă, catastrofa nu a afectat marea parte a populaţiei şi că nu există dovezi ale unor efecte durabile asupra stabilităţii economice în regiune. Acest ultim aspect a fost argumentat prin faptul că daunele reprezentau numai 0,2% din PIB-ul Galiciei. La 20 februarie 2007, Comisia a decis să respingă cererea şi a informat autorităţile spaniole în consecinţă. 3. CERERI PRIMITE ÎN 2005 Evaluarea - pe baza criteriilor privind catastrofele regionale ieşite din comun - cererii prezentate de Austria la 9 octombrie 2005, referitoare la inundaţiile din landurile Vorarlberg şi Tirol din august 2005, a fost completată în urma informaţiilor suplimentare primite de la autorităţile austriece la 12 ianuarie 2006. Valoarea totală a daunelor a fost estimată la 591,94 milioane de euro, reprezentând aproximativ 0,27% din VNB al Austriei sau 45% din pragul normal aplicat pentru mobilizarea FSUE în Austria (0,6% din VNB). Peste 60% din populaţia de 98 000 de locuitori din zonele inundate a fost considerată ca fiind grav afectată. Probele au demonstrat că inundaţiile au perturbat în mod grav şi de lungă durată infrastructurile, în special în sectorul transporturilor, al apelor/apelor reziduale şi al energiei, cu efecte durabile în toate sectoarele economiei, inclusiv agricultura. Daunele în sectorul privat s-au soldat cu un număr ridicat de locuinţe distruse (peste 1200 doar în Tirol), daune importante întreprinderilor şi în special în turism, principala sursă de venit a regiunii. S-a prevăzut că efectele inundaţiilor urmau să fie resimţite pe o perioadă de peste un an. Având în vedere daunele excepţionale suferite, consecinţele acestor inundaţii într-o regiune de aproape 100 000 de locuitori nu puteau fi considerate doar locale. Comisia a concluzionat, prin urmare, că este necesară intervenţia Fondului de Solidaritate şi a propus să acorde un ajutor financiar în valoare de 14,8 milioane de euro. Evaluarea celor două catastrofe provocate de inundaţii pentru care România prezentase o cerere în 2005 a fost completată la începutul anului 2006, imediat ce autorităţile române au furnizat, la 29 decembrie 2005, informaţiile solicitate de către Comisie. La 10 martie, Comisia a decis intervenţia Fondului de Solidaritate şi a propus un ajutor financiar de 18,8 milioane de euro pentru inundaţiile survenite în primăvară şi un altul de 52,4 milioane de euro pentru inundaţiile survenite în vară. La 23 decembrie 2005, Comisia propusese deja să acorde Bulgariei un ajutor financiar pentru cele doua catastrofe provocate de inundaţii survenite în primăvara şi vara anului 2005, în valoare de 9,7 milioane de euro şi respectiv de 10,6 milioane de euro. La 27 aprilie 2006, Consiliul şi Parlamentul au adoptat propunerea de buget rectificativ a Comisiei, care includea într-un singur pachet cele cinci subvenţii acordate Austriei, României şi Bulgariei, iar deciziile privind subvenţiile respective au putut fi adoptate la 19 iunie pentru Bulgaria, la 29 iunie pentru Austria şi la 26 iulie pentru România. 4. ASPECT PARTICULAR: UTILIZAREA CURSURILOR DE SCHIMB ÎN AFARA ZONEI EURO Cererile recente privind intervenţia Fondului de Solidaritate din partea ţărilor care nu fac parte din zona euro au adus în atenţie problema cursului de schimb aplicabil pentru conversia subvenţiei acordate în moneda naţională. Regulamentul nu prevede nicio dispoziţie specifică privind utilizarea monedei euro. Acest aspect creează probleme în cazul fluctuaţiilor cursurilor de schimb, de exemplu, între data la care a fost prezentată cererea şi data la care subvenţia este creditată în contul bancar al statului beneficiar. În cazul în care data conversiei aplicabile este data cererii, iar moneda naţională este reevaluată în raport cu moneda euro în perioada care precede data plăţii, valoarea ajutorului în monedă naţională scade. În mod evident, efectele posibile ale variaţiilor cursurilor de schimb între data la care a fost prezentată cererea şi data la care a fost efectuată plata pot fi atât de natură pozitivă, cât şi negativă. Până în prezent, în toate cazurile, conversia în euro s-a făcut pe baza cursului de schimb valabil în momentul la care a fost prezentată cererea. Pentru a simplifica execuţia financiară a subvenţiei, Comisia a solicitat, până în prezent, statelor beneficiare să aplice numai cursul de schimb respectiv pe toată durata punerii în aplicare şi să îl utilizeze ca bază pentru raportul final privind punerea în aplicare şi pentru comunicarea privind execuţia financiară a ajutorului nerambursabil. Comisia intenţionează să menţină această practică, conform ideii potrivit căreia FSUE nu este un instrument birocratic. De asemenea, Comisia intenţionează să continue să solicite statului beneficiar să aplice drept curs de schimb de referinţă cursul contabil financiar al Comisiei. Cursurile care pot fi utilizate în acest scop sunt publicate în Jurnalul Oficial şi pot fi consultate la următoarea adresă electronică: http://europa.eu.int/comm/budget/inforeuro . 5. FINANţARE Cele cinci cazuri din anul 2005 pentru care procedura nu a fost completată înainte de sfârşitul anului (inundaţii în România, Bulgaria şi Austria) au făcut obiectul unui singur buget rectificativ. Proiectul preliminar al bugetului rectificativ nr. 1/2006[6] a fost aprobat de autoritatea bugetară la 27 aprilie 2006. Plăţile puteau fi efectuate după adoptarea deciziei privind subvenţia şi după ce acordul privind punerea în aplicare urma să fie semnat. În toate cele cinci cazuri, plăţile au fost efectuate cu întârziere datorită prezentării tardive de către statele beneficiare a propunerilor privind utilizarea ulterioară a subvenţiilor, care trebuie să fie inclusă în acordul privind punerea în aplicare (pentru detalii cf. anexa 1). În fiecare caz în parte, valoarea ajutorului a fost determinată pe baza metodei standard elaborate anterior de către Comisie şi explicată detaliat în raportul anual 2002/2003 (a se vedea, de asemenea, anexa 3 din prezentul raport). Valorile ajutoarelor în 2006 au fost următoarele: Beneficiar | Catastrofă | Categorie | Valoarea ajutorului (EUR) | Austria | inundaţii | regionale | 14°798°589 | România | inundaţiile din primăvară | majore | 18°797°800 | România | inundaţiile din vară | majore | 52°406°870 | Bulgaria | inundaţiile din primăvară | majore | 9°722°183 | Bulgaria | inundaţiile din vară | majore | 10°632°185 | Total | 106°357°627 | Valoarea semnificativă a sumelor solicitate în cele cinci cazuri referitoare la inundaţii, la care s-a alăturat indisponibilitatea creditelor de plată corespunzătoare neafectate la momentul procedurii bugetare, au condus la necesitatea introducerii unei cereri de credite de plată suplimentare în proiectul preliminar al bugetului rectificativ nr. 1/2006. În ceea ce priveşte cererile Greciei şi Ungariei primite în 2006, Comisia a prezentat proiectul preliminar al bugetului rectificativ nr. 2/2007[7], care a fost aprobat de autoritatea bugetară la 7 iunie 2007; acesta va fi prezentat în raportul anual din anul următor. 6. MONITORIZARE În 2006, Comisia a efectuat şapte vizite de control: prima vizită, în iunie, în Slovacia (furtună în munţii Tatra), iar a doua serie de vizite în patru ţări (Suedia, Estonia, Letonia şi Lituania) afectate de furtuni puternice în ianuarie 2005. Vizite în România şi Bulgaria au fost efectuate în octombrie şi respectiv noiembrie, ambele referitoare la punerea în aplicare a subvenţiilor provenind din Fondul de Solidaritate, ca urmare a câte două catastrofe provocate de inundaţii în 2005. Ca şi în ocaziile anterioare, aceste vizite au fost primite favorabil de către autorităţile în cauză şi au oferit posibilitatea de a clarifica unele aspecte tehnice, precum cele privind eligibilitatea cheltuielilor şi modalităţile de control. Autorităţile din Slovacia au ridicat problema referitoare la cursul de schimb aplicabil beneficiarilor din afara zonei euro. Soluţia adoptată (a se vedea punctul 4) urma să fie valabilă pentru toţi ceilalţi beneficiari de subvenţii primite în 2005 şi 2006 şi aplicarea acesteia a fost ulterior generalizată. De asemenea, vizitele au permis Comisiei să constate valoarea adăugată a Fondului de Solidaritate şi să colecteze informaţii privind sistemele de punere în aplicare. S-a constatat că sistemele de punere în aplicare instituite variază de la o ţară la alta, dar că acestea se dovedeau a fi, în general, eficiente şi transparente, dat fiind că cele mai multe ţări utilizau structurile şi procedurile existente pentru Fondurile Structurale. S-a estimat că punerea în aplicare avansează într-un ritm progresiv satisfăcător şi că în cea mai mare parte a ţărilor au fost luate măsuri adecvate pentru a asigura respectarea obligaţiilor de monitorizare şi de control. În ţările în care situaţia nu părea să fie cea menţionată mai sus, Comisia a reamintit că este necesar ca monitorizarea şi controlul să fie incluse integral în sistemele de punere în aplicare încă de la început. 7. ÎNCHEIERI Articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 prevede că, în cel mult şase luni de la expirarea termenului de un an de la plata subvenţiei, statul beneficiar prezintă un raport de execuţie (denumit în continuare: un „raport privind punerea în aplicare”) cu un document justificativ privind cheltuielile referitoare la utilizarea subvenţiei (denumit în continuare: „declaraţie de valabilitate”). După realizarea acestei proceduri, Comisia trece la încheierea intervenţiei Fondului. În ceea ce priveşte încheierea intervenţiei în cele două cazuri din Italia, pentru care raportul privind punerea în aplicare a fost primit la 18 noiembrie 2005 (cutremurul din Molise/Apulia şi erupţia vulcanică a vulcanului Etna), Comisia a constatat că autorităţile italiene au cheltuit în integralitate suma subvenţiilor provenite din FSUE (adică, 16 798 000 de euro pentru erupţia vulcanului Etna şi 30 826 000 pentru cutremurele din Molise/Apulia). Comisia a solicitat autorităţilor italiene o serie de clarificări privind declaraţia de validitate referitoare la execuţia financiară a subvenţiei (în temeiul articolului 9 din acordul privind punerea în aplicare); acestea au fost primite la 22 noiembrie 2006. În urma unei analize aprofundate a informaţiilor suplimentare, Comisia a decis încheierea intervenţiei la 30 aprilie 2007. În ceea ce priveşte subvenţia acordată Portugaliei (incendii de pădure în 2003), pentru care raportul privind punerea în aplicare a fost primit în iunie 2005, Comisia a primit informaţii suplimentare de la autorităţile portugheze la 8 mai 2006 şi la 25 august 2006. Autorităţile portugheze au indicat că suma de 42 359 112,21 de euro (din suma totală a subvenţiei de 48 539 000 de euro) a fost cheltuită în mod efectiv. În consecinţă, un sold de 6 179 887,79 de euro va trebui să fie recuperat. De asemenea, în declaraţia de încheiere a intervenţiei, autorităţile portugheze au indicat că, în urma unui audit, o sumă de 211 613,80 de euro nu poate fi confirmată ca fiind eligibila în beneficiul unei intervenţii a Fondului de Solidaritate. Prin urmare, această sumă va fi, de asemenea, recuperată. Cu toate acestea, la sfârşitul perioadei acoperite de prezentul raport anual, nu a fost posibilă încheierea intervenţiei, datorită faptului că estimările daunelor menţionate în cererea privind intervenţia nu fuseseră încă confirmate. Articolul 10 alineatul (2) din regulament prevede că, atunci când elemente noi determină apariţia unei estimări net inferioare a daunelor cauzate, Comisia solicită statului beneficiar să ramburseze o sumă corespunzătoare din subvenţie. Autorităţilor portugheze li s-a solicitat, prin urmare, să confirme suma daunelor directe. Printr-o scrisoare primită la 16 aprilie 2007, autorităţile portugheze au confirmat suma daunelor directe stabilită în mod efectiv ( 1 302 milioane de euro faţă de o estimare de 1 228 milioane de euro prezentată în cerere). În consecinţă, suma totală care trebuie recuperată se ridică la 6 391 501,59 de euro. Procedurile pentru recuperarea acestei sume au fost începute. În 2006, Comisia a primit rapoarte finale privind punerea în aplicare pentru subvenţii acordate în 2004 din partea Spaniei (incendii de pădure la frontiera cu Portugalia) şi din partea Maltei (inundaţii). Informaţii suplimentare au fost primite în legătură cu raportul privind punerea în aplicare referitor la subvenţia acordată după mareea neagră provocată de catastrofa petrolierului „Prestige” în Spania. La sfârşitul perioadei acoperite de prezentul raport anual, evaluarea acestor rapoarte privind punerea în aplicare era în curs. În ceea ce priveşte subvenţia de 19,625 milioane de euro acordată Franţei în legătură cu inundaţiile survenite în delta fluviului Rhône în 2004, pentru care raportul privind punerea în aplicare a fost primit în 2006, intervenţia a fost încheiată la 29 noiembrie 2006. Deoarece o sumă de 135 492,09 de euro nu a fost cheltuită, Comisia a iniţiat o procedură de recuperare. 8. PROPUNERE DE REGULAMENT NOU PRIVIND FONDUL DE SOLIDARITATE După ce grupul consilierilor financiari ai Consiliului au început examinarea propunerii de regulament nou privind Fondul de Solidaritate a Comisiei sub preşedinţia britanică a Consiliului, lucrările s-au intensificat pe parcursul primelor luni ale preşedinţiei austriece în 2006. Câteva state membre s-au opus extinderii domeniului de aplicare al instrumentului, în timp ce marea majoritate a delegaţiilor şi-au exprimat rezervele cu privire la aproximativ toate celelalte aspecte noi ale propunerii. Comisia a prezentat o serie de documente de lucru pentru a demonstra că preocupările respective – în special cele privind finanţarea fondurilor remaniate – erau nefondate, însă nu s-a înregistrat nici un progres. La reuniunea din 15 martie, preşedinţia austriacă a decis că, pentru moment, propunerea este abandonată până la noi ordine. În schimb, Parlamentul European a adoptat la 18 mai raportul Berend foarte favorabil, elaborat de comitetul REGI. Deşi a solicitat o serie de modificări, raportul a fost în general favorabil tuturor aspectelor din propunerea Comisiei. În urma adoptării raportului Berend, chestiunea a fost din nou înscrisă pe ordinea de zi a grupului de lucru al Consiliului la 30 mai, deşi acest nou element nu a produs nicio schimbare în poziţia statelor membre. Comisia a încercat în repetate rânduri, inclusiv la nivelul preşedintelui acesteia, să convingă statele membre şi în special viitoarea preşedinţie finlandeză a Consiliului, iar, spre sfârşitul anului 2006, preşedinţia germană a Consiliului, să relanseze dezbaterile privind propunerea. Cu toate acestea, nu s-a realizat niciun progres până la sfârşitul anului 2006. 9. CONCLUZII În total, patru cereri noi privind intervenţia Fondului de Solidaritate s-au primit în 2006, un număr limitat în comparaţie cu cei trei ani precedenţi. Cererea Ungariei a fost singura cerere referitoare la o catastrofă naturală majoră – principalul domeniu de aplicare al Fondului de Solidaritate – pentru care Comisia a fost în măsură să propună intervenţia fondului. Cererea a primit ulterior aprobarea autorităţii bugetare. Celelalte trei cereri au fost prezentate pe baza criteriilor privind catastrofele regionale, în timp ce o cerere – cea referitoare la explozia de la depozitul de carburant de la Buncefield – a fost retrasă de către guvernul Regatului Unit, datorită îndoielilor cu privire la conformitatea acesteia cu criteriile prevăzute în regulament, care tind în general să excludă sprijinul în caz de catastrofe tehnologice (notă: propunerea de regulament nou privind Fondul de Solidaritate se referă în mod explicit la catastrofe tehnologice). Informaţiile furnizate în sprijinul cererii Greciei referitoare la inundaţiile provocate de fluviul Evros, a doua cerere privind o catastrofă regională prezentată în 2006, au fost considerate ca îndeplinind criteriile şi intervenţia fondului a fost, prin urmare, propusă. Cererea privind incendiile de pădure în Galicia a fost respinsă deoarece criteriile prevăzute în regulament nu au fost respectate. Pentru cererile prezentate în 2006, Comisia a propus o sumă totală acordată ca ajutor din fond de 24,4 milioane de euro. Aceasta reprezintă, din 2004, a doua sumă cea mai scăzută de la crearea fondului în 2002. Deşi la o scară redusă faţă de anii precedenţi, experienţa din 2006 a confirmat tendinţa generală de a prezenta cereri privind intervenţia Fondului de Solidaritate nu pentru catastrofe majore, care reprezintă domeniului principal de aplicare al fondului, ci pe baza criteriilor privind catastrofele regionale ieşite din comun. Aceste criterii – care, în conformitate cu regulamentul, trebuie examinate de către Comisie „foarte riguros” – continuă să fie relativ dificil de respectat. Procentul de cereri respinse pe baza criteriilor regionale ieşite din comun, aproximativ 60%, continuă să fie ridicat. Cererile privind catastrofele majore, pentru care se aplică un singur criteriu cantitativ, prezintă un procent de evaluare pozitivă de 100%. Comisia rămâne convinsă că, pe de o parte, prin utilizarea unui singur criteriu pentru declanşarea intervenţiei fondului, cu praguri mai scăzute decât cele care se aplică în prezent şi, pe de altă parte, prin suprimarea criteriilor actuale (necantitative) fixate pentru catastrofele regionale ieşite din comun, se poate ameliora utilizarea eficientă a Fondului de Solidaritate. Acest lucru ar permite, în acelaşi timp, evitarea decepţiei care urmează respingerii cererilor, datorită criteriilor excepţionale care sunt dificil de respectat. Pe baza probelor din trecut, astfel de schimbări ar avea, în ansamblu, un efect neutru, în măsura în care ar fi fost luate aceleaşi decizii pentru intervenţia fondului pe baza unor noi criterii. Dar, clarificând criteriile şi suprimând criteriile regionale mai puţin directe ale prezentului regulament, s-ar permite statelor solicitante să decidă în mai bună cunoştinţă de cauză dacă să consacre resurse importante procesului de formulare a unei cereri privind intervenţia FSUE. Noile criterii ar contribui astfel în mod concret la un „regulament mai bun”. Din acest motiv, Comisia speră că Consiliul va fi dispus să revadă propunerea de regulament nou privind Fondul de Solidaritate a Comisiei, care conţine dispoziţiile în cauză, prezentată la 6 aprilie 2005. De asemenea, prin extinderea domeniului de aplicare al fondului la catastrofele altele decât naturale, Comunităţii i s-ar da ocazia să-şi manifeste în mod concret solidaritatea în cazul unor crize de origini altele decât naturale. Anexa 1Cereri privind Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene primite sau completate în 2006 Country | GNI 2004 | 0.6% of GNI | Major disaster threshold 2006 | AT | ÖSTERREICH | 234 184 | 1 405.103 | 1 405.103 | BE | BELGIQUE-BELGIË | 290 703 | 1 744.220 | 1 744.220 | BG | BALGARIJA | 18 927 | 113.563 | 113.563 | CY | KYPROS | 12 297 | 73.784 | 73.784 | CZ | ČESKA REPUBLIKA | 82 560 | 495.358 | 495.358 | DE | DEUTSCHLAND | 2 216 000 | 13 296.000 | 3 202.578* | DK | DANMARK | 195 471 | 1 172.825 | 1 172.825 | EE | EESTI | 8 456 | 50.733 | 50.733 | EL | ELLADA | 167 356 | 1 004.137 | 1 004.137 | ES | ESPAÑA | 827 642 | 4 965.852 | 3 202.578* | FI | SUOMI/FINLAND | 149 197 | 895.182 | 895.182 | FR | FRANCE | 1 657 132 | 9 942.792 | 3 202.578* | HR | HRVATSKA | 27 623** | 165.739 | 165.739 | HU | MAGYARORSZÁG | 76 582 | 459.494 | 459.494 | IE | IRELAND | 125 714 | 754.285 | 754.285 | IT | ITALIA | 1 343 620 | 8 061.718 | 3 202.578* | LT | LIETUVA | 17 591 | 105.543 | 105.543 | LU | LUXEMBOURG (G-D) | 22 643 | 135.855 | 135.855 | LV | LATVIJA | 10 945 | 65.667 | 65.667 | MT | MALTA | 4 203 | 25.220 | 25.220 | NL | NEDERLAND | 489 791 | 2 938.746 | 2 938.746 | PL | POLSKA | 186 029 | 1 116.176 | 1 116.176 | PT | PORTUGAL | 140 465 | 842.788 | 842.788 | RO | ROMÂNIA | 58 947** | 353.681 | 353.681 | SE | SVERIGE | 281 444 | 1 688.665 | 1 688.665 | SI | SLOVENIJA | 25 905 | 155.429 | 155.429 | SK | SLOVENSKÁ REPUBLIKA | 32 790 | 196.738 | 196.738 | TR | TÜRKIYE | 24 1373 | 1 448.237 | 1 448.237 | UK | UNITED KINGDOM | 1 754 367 | 10 526.204 | 3 202.578* | * ~ EUR 3 billion in 2002 prices ** GDP (GNI not available) [1] Regulament (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, JO L 311/3 din 14.11.2002, denumit în continuare „regulamentul”. [2] Articolul 2 alineatul (1) prevede: „La solicitarea unui stat membru sau a unei ţări a cărei aderare la Uniunea Europeană este în curs de negociere, denumit în continuare „stat beneficiar”, intervenţia Fondului poate fi în principal declanşată atunci când pe teritoriul acestui stat survine o catastrofă naturală majoră care are repercusiuni grave asupra condiţiilor de viaţă, a mediului natural sau a economiei uneia sau mai multor regiuni sau ţări.” [3] Singurul caz, până în prezent, în care Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a fost mobilizat pentru o catastrofă alta decât o catastrofă naturală a avut loc cu ocazia scufundării petrolierului „Prestige” în apropierea coastei spaniole. [4] „…..o regiune care a fost atinsă de o catastrofă ieşită din comun, în principal naturală, care a afectat majoritatea populaţiei şi a avut repercusiuni grave şi durabile asupra condiţiilor de viaţă şi a stabilităţii economice” [5] Pentru detalii cf Raportul anual pe 2005 COM(2006)444 final [6] SEC(2006) 325 definitivă la 10.3.2006 [7] COM(2007) 148 definitivă la 28.3.2007