1.

sursele apelor uzate urbane care intră în stația de epurare a apelor uzate urbane care furnizează apa destinată recuperării. Sursele de ape uzate urbane se identifică pe baza definițiilor prevăzute în Directiva 91/271/CEE a Consiliului (1). Apele uzate urbane pot fi alcătuite dintr-un amestec de ape uzate menajere, ape uzate industriale și ape de șiroire, deci și evacuări care conțin diverse tipuri de poluanți, agenți patogeni sau alte substanțe;

2.

referința sau denumirea stației de epurare a apelor uzate urbane care furnizează apa destinată recuperării și, dacă aceasta este diferită de instalația de recuperare, informații despre tipurile de epurare efectuate în cadrul stației (primară, secundară, terțiară sau cuaternară);

3.

referința sau denumirea instalației de recuperare, dacă este diferită de stația de epurare a apelor uzate urbane, precum și informații despre procesele și tehnologiile de epurare utilizate în cadrul instalației. Trebuie furnizate, de asemenea, informații despre condițiile de funcționare și parametrii de control ai proceselor care prezintă relevanță pentru managementul riscului, cum ar fi parametrii de control al proceselor care tratează agenții patogeni sau poluanții care au fost identificați drept pericole în conformitate cu punctul 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741;

4.

o caracterizare a calității apelor uzate urbane care intră în stația de epurare a apelor uzate urbane, pentru a facilita identificarea parametrilor care prezintă relevanță pentru calitatea apelor recuperate și care pot deveni pericole în sensul punctului 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741. Caracterizarea poate să descrie calitatea apei în diferite puncte ale sistemului de reutilizare a apei, abordând posibilele fluctuații cauzate de evenimente periculoase, de defecțiuni ale sistemului sau de variații sezoniere.

Aceste puncte pot fi:

Caracterizarea calității apei trebuie să precizeze:

5.

volumul apelor care intră în stația de epurare a apelor uzate urbane și care tranzitează sistemul de reutilizare a apei pe o perioadă de un an (debitul minim, maxim și mediu), inclusiv orice informații privind variabilitatea debitului ca urmare a fenomenelor meteorologice sau a altor evenimente (cum ar fi sezonul turistic) care ar putea influența semnificativ volumul și calitatea apelor recuperate, dacă este cazul. În cazul în care la producerea apelor recuperate se folosește doar o parte din apele uzate urbane epurate, informațiile respective trebuie să se limiteze la volumele de apă care intră în instalația de recuperare sau rezultă din etapa de epurare secundară și sunt utilizate la producerea apelor recuperate;

6.

identificarea punctului de conformitate din sistemul de reutilizare a apei.

1.

tipurile sistemelor de stocare (închise sau deschise, inclusiv măsurile instituite pentru evitarea contaminării încrucișate cu alte surse de poluare, de exemplu cu scurgerile din industrie și agricultură);

2.

modul de funcționare a sistemului (operațional sau sezonier);

3.

duratele medii de staționare;

4.

strategiile de management utilizate pentru a controla calitatea fizică, chimică și biologică a apelor recuperate, inclusiv pentru a controla regenerarea bacteriilor sau creșterea algelor.

1.

informații privind sistemele de pompare;

2.

tipurile de conducte, canale sau alte mijloace de distribuție utilizate;

3.

strategiile de management utilizate pentru a controla calitatea fizică, chimică și biologică a apelor recuperate în timpul alimentării;

4.

măsurile de evitare a contaminării încrucișate cu sistemul de apă potabilă sau cu sistemul de canalizare sau cu orice altă sursă de poluare, de exemplu cu scurgerile din industrie sau agricultură în cazul canalelor deschise, dacă este cazul.

1.

o descriere a metodelor de irigare deja existente sau planificate în zona deservită, ținând seama de faptul că se pot utiliza metode diferite în funcție de anotimp sau de disponibilitatea apei. În cazul în care nu au fost încă identificați utilizatorii finali sau dacă un număr mare dintre aceștia sunt deserviți de o singură instalație de recuperare, informațiile pot consta în informații generale despre tipurile de irigații uzuale sau utilizate mai frecvent în zona deservită și pot include prescripții privind metoda de irigare necesară pentru utilizarea în condiții de siguranță a apelor recuperate dintr-o anumită clasă de calitate pe anumite tipuri de culturi.

Metodele de irigare se clasifică în următoarele categorii:

Informațiile suplimentare relevante pentru identificarea căilor de expunere pentru populație sau mediu, astfel cum sunt menționate la punctul 4 din anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741, care trebuie furnizate dacă sunt relevante pentru tipul metodei de irigare utilizate, cuprind, după caz:

1.

utilizările preconizate ale apelor recuperate [în conformitate cu clasele de calitate selectate ale apelor recuperate, cu categoriile de culturi și cu metodele de irigare prevăzute în tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (UE) 2020/741], punctele de utilizare și procedura predominantă de plantare și recoltare, perioadele și frecvența, precum și metoda predominantă de cultivare a plantelor în zona deservită. În cazul în care nu s-au identificat încă anumiți utilizatori finali sau anumite utilizări sau dacă un număr mare de utilizatori sunt deserviți de o singură instalație de recuperare, informațiile se pot baza pe utilizarea preconizată a apelor recuperate într-o anumită zonă sau pe cele mai uzuale culturi și practici agricole din zona respectivă. Informațiile pot cuprinde, de asemenea, prescripții privind modul în care poate fi utilizată în siguranță o anumită clasă de calitate a apelor recuperate pentru anumite tipuri de culturi și în anumite condiții.

Tipurile de culturi, desemnate sub formă de categorii în tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (UE) 2020/741, trebuie descrise în funcție de utilizarea preconizată a culturii:

2.

după caz, informații privind tratamentele suplimentare sau barierele adecvate menționate la articolul 5 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (UE) 2020/741 care sunt aplicate apelor recuperate după punctul de conformitate, de exemplu (dacă prezintă relevanță) în cadrul infrastructurii de distribuție sau de stocare și pe terenurile irigate, fiind utilizate în vederea îndeplinirii cerințelor de calitate prevăzute în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (UE) 2020/741;

3.

dacă este cazul, informații privind alte surse de apă destinată a fi amestecată cu apele recuperate, precum și privind punctele de amestec, caracteristicile cantitative și calitative și orice variabilitate relevantă pentru evaluarea riscului, în special atunci când amestecarea este utilizată ca barieră. În cazul în care nu au fost încă identificați utilizatorii finali sau dacă un număr mare dintre aceștia sunt deserviți de o singură instalație de recuperare, informațiile pot consta în informații generale despre practicile de amestecare uzuale în zona deservită și pot include prescripții care să asigure siguranța acestei practici;

4.

plaja de debite ale apelor recuperate despre care se preconizează că vor fi furnizate și orice variabilitate sezonieră, precum și perioada de utilizare (temporară sau ad-hoc), în conformitate cu programul de irigare.

—

acțiunile pentru care este responsabilă partea respectivă;

—

locul sau etapa din sistemul de reutilizare a apei în care este necesar să se întreprindă acțiuni;

—

momentul realizării acțiunilor.

1.

operatorii instalației de recuperare și cei ai stației de epurare a apelor uzate urbane, în cazul în care este diferită de instalația de recuperare (inclusiv operatorii serviciilor publice sau private de alimentare cu apă);

2.

operatorii instalațiilor de stocare și de distribuție a apelor recuperate, dacă prezintă relevanță;

3.

operatorii care irigă terenuri cu ape recuperate, de exemplu fermierii, asociațiile de fermieri sau consorțiile de irigatori;

4.

autoritățile sau organismele relevante, altele decât autoritatea competentă desemnată, de exemplu autoritățile din domeniul apei, autoritățile din domeniul sănătății publice, autoritățile de mediu;

5.

alte părți care ar putea avea responsabilități în orice parte a sistemului de reutilizare a apei sau care se găsesc în zona respectivă.

1.

agenții patogeni (de exemplu bacterii, virusuri, protozoare și helminți) care cauzează focare de boli cu transmitere hidrică la oameni și animale, precum și alte efecte asupra sănătății, ori de câte ori acest lucru se justifică, precum și poluanții care sunt prezenți în general în apele uzate urbane;

2.

agenții patogeni, poluanții sau alte substanțe asociate cu evacuările industriale sau cu scurgerile urbane de pe suprafețe contaminate în sistemul urban de colectare, dacă este cazul, care se pot acumula în concentrații mari în apele uzate urbane și, prin urmare, pot afecta utilizarea apelor recuperate;

3.

agenții patogeni, poluanții sau alte substanțe identificate luând în considerare cerințele enumerate la punctul 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741 sau alte cerințe stabilite în legislația UE, națională sau locală relevantă, condițiile specifice locului și posibilitatea ca apele recuperate să ajungă în zone sensibile. Aceste cerințe pot viza următoarele aspecte:

4.

agenții patogeni, poluanții sau substanțele potențial prezente în apele recuperate care ar putea dăuna solului și culturilor irigate și care sunt identificate în conformitate cu standardul ISO 16075-1:2020 (3) sau cu orice orientări privind irigațiile agricole, cum ar fi: (i) substanțele chimice precum sărurile solubile totale, sodiul, clorura, borul și ionii cu toxicitate specifică; (ii) alte elemente chimice și agenți patogeni și (iii) nutrienții;

5.

poluanții care nu sunt încă reglementați (de exemplu microplasticele sau contaminanții care încep să reprezinte o problemă) identificați în apele recuperate și relevanți pentru contextul specific al sistemului de reutilizare a apei.

1.

neatingerea scopului măsurilor preventive instituite la instalația de recuperare (sau la stația de epurare a apelor uzate urbane, dacă cele două sunt diferite), în sistemele de stocare și de distribuție sau pe teren. Acest lucru se poate întâmpla:

2.

evacuările accidentale sau necorespunzătoare (sau ilegale) care ar putea duce la concentrații necontrolate de agenți patogeni, poluanți sau alte substanțe în sistemul de canalizare și în efluentul provenit de la stația de epurare a apelor uzate urbane și care ar putea afecta calitatea apelor recuperate;

3.

erorile umane cauzate de instruirea necorespunzătoare sau de informarea necorespunzătoare cu privire la utilizările permise;

4.

schimbările sezoniere sau condițiile meteorologice extreme, după caz (cum ar fi inundații sau secete);

5.

evenimentele seismice;

6.

actele de vandalism sau de terorism (de exemplu atacuri cibernetice asupra infrastructurii).

1.

operatorii și lucrătorii de la instalația de recuperare (sau de la stația de epurare a apelor uzate urbane, dacă cele două sunt diferite) și de la instalațiile de stocare și de distribuție, dacă este cazul;

2.

utilizatorii finali de pe câmpurile irigate;

3.

persoanele care locuiesc și lucrează în comunitatea locală sau persoanele aflate în apropiere (inclusiv persoanele aflate întâmplător în interiorul sau în apropierea sistemului de reutilizare a apei, a căror prezență nu are legătură cu sistemul și care nu iau nicio măsură pentru a reduce expunerea, lucrătorii sau utilizatorii activităților din apropiere) care ar putea fi expuse accidental la apele recuperate (de exemplu prin participarea la activități recreative pe canalele deschise care ar putea primi ape recuperate sau în apropierea acestor canale ori prin expunerea la picături de apă recuperată provenite de la sistemele de irigare prin aspersiune).

1.

apele de suprafață, corpurile de apă subterană sau apele de coastă aflate în apropierea sistemului de reutilizare a apei, împreună cu ecosistemele lor acvatice;

2.

resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă, inclusiv rezervoarele de apă destinate alimentării cu apă potabilă (adică zonele de protecție a apei potabile) din apropierea sistemului de reutilizare a apei;

3.

solul și culturile de pe terenul irigat și de pe terenurile înconjurătoare;

4.

ecosistemele și/sau zonele protejate [inclusiv cele stabilite în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și alte zone de protecție în vederea conservării naturii] din compartimentele de mediu identificate în apropierea sistemului de reutilizare a apei, împreună cu fauna și flora terestre și acvatice asociate;

5.

zonele sensibile la nutrienți și zonele vulnerabile la nitrați din apropierea sistemului de reutilizare a apei.

1.

ingerarea apelor recuperate, direct sau indirect prin intermediul culturilor, al solului sau al unor obiecte care au intrat în contact cu apele recuperate;

2.

contactul cu apele recuperate (prin piele sau ochi), direct sau indirect prin intermediul culturilor, al solului sau al unor obiecte care au intrat în contact cu apele recuperate;

3.

inhalarea apelor recuperate (prin aerosoli).

1.

infiltrarea apelor recuperate în apa subterană ca urmare a scăpărilor (de exemplu din conducte și din sistemele de stocare), a irigațiilor sau a unor precipitații abundente;

2.

scurgerile de ape recuperate în apele de suprafață sau de coastă ca urmare a scăpărilor (de exemplu din conducte și din sistemele de stocare) sau a irigațiilor;

3.

scurgerile de ape recuperate în zone sensibile la nutrienți și în zone vulnerabile la nitrați sau în zone protejate (astfel cum au fost identificate mai sus) ca urmare a scăpărilor (de exemplu din conducte și din sistemele de stocare) sau a irigațiilor.

1.

condițiile geologice, hidrogeologice și hidrologice ale zonei, inclusiv prezența apei subterane și a unor sisteme deschise de captare a apei subterane sau a unei combinații de sisteme de captare a acviferului limitat și nelimitat (inclusiv principalele caracteristici ale acestora, de exemplu distanța până la zonele irigate, tipul de sistem, utilizarea unui sistem de pompare sau a unei fântâni arteziene, utilizările apei);

2.

prezența, caracteristicile și utilizările apelor de suprafață, inclusiv debitul minim cerut, variațiile sezoniere ale debitului, contribuția evacuărilor provenite de la stația de epurare a apelor uzate;

3.

structura și proprietățile solului în funcție de caracteristicile pedologice ale zonei;

4.

prezența zonelor permeabile (inclusiv informații privind tipurile de vegetație, pădurile) și a suprafețelor impermeabile (de exemplu parcări sau străzi);

5.

modificările condițiilor meteorologice uzuale: temperaturi, precipitații, umiditate, vânt.

1.

o analiză a căilor potențiale de expunere pentru compartimentele de mediu [identificate în conformitate cu punctul 4 din anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741] și a pericolelor (grupurilor de pericole) corespunzătoare [identificate în conformitate cu punctul 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741];

2.

o examinare a pericolelor (agenți patogeni, poluanți și alte substanțe identificate în apele recuperate) prin prisma standardelor relevante de calitate a mediului sau a oricărei alte limite stabilite în legislația UE, națională sau locală pentru agenți patogeni, poluanți sau alte substanțe relevante pentru un anumit compartiment de mediu (cum ar fi apa subterană, apa de suprafață, solul, culturile), ținând seama de condițiile specifice amplasamentului și determinând concentrația admisibilă a pericolului în apa recuperată;

3.

o evaluare a gradului de expunere pe baza concentrației fiecărui pericol identificat în apele recuperate, a căilor de expunere și a nivelurilor de expunere, clasificate în funcție de probabilitatea și de gravitatea acestora, stabilite ținând seama de metoda și practicile de irigare, precum și de volumul, frecvența și durata irigării;

4.

o evaluare a probabilității ca un anumit pericol să ajungă la un corp de apă, utilizând metoda propusă de standardul ISO 16075-1:2020, care evaluează vulnerabilitatea apelor subterane și de suprafață la infiltrarea sau scurgerea de ape recuperate, ținând seama de hidrogeologia amplasamentului, sau prin aplicarea Orientărilor Comisiei în sprijinul aplicării Regulamentului (UE) 2020/741 sau a oricărei alte metode echivalente;

5.

o caracterizare a riscurilor pentru mediu aferente fiecărui pericol sau grup de pericole identificat, fiecărei căi de expunere și fiecărui eveniment periculos;

6.

o evaluare a probabilității expunerii și a gravității consecințelor, prin utilizarea unor matrice ale riscurilor care să combine probabilitatea și gravitatea, de exemplu a celor propuse în standardul ISO 20426: 2018 (5) sau în Manualul de planificare a siguranței sanitare (6) al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) sau în orientările Comisiei în sprijinul aplicării Regulamentului (UE) 2020/741 și în orientările tehnice elaborate de Centrul Comun de Cercetare (2022) (7);

7.

o evaluare a riscurilor pentru sol sau pentru culturi pe baza valorilor de referință existente ale parametrilor care prezintă motive de îngrijorare din punct de vedere agronomic, în funcție de contextul local (de exemplu tipul de sol și aciditatea solului), inclusiv a celor stabilite în standardul ISO 16075-1:2020 sau unul echivalent.

1.

o analiză a căilor potențiale de expunere pentru populații [identificate în conformitate cu punctul 4 din anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741] și a pericolelor (grupurilor de pericole) corespunzătoare [identificate în conformitate cu punctul 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741];

2.

după caz, o evaluare a relațiilor doză-răspuns pentru a determina răspunsul unei populații expuse la o anumită concentrație a unui pericol și probabilitatea unor potențiale efecte adverse asupra sănătății de o gravitate determinată, ținând seama cel puțin de agenții patogeni din apele recuperate care ar putea cauza probleme de sănătate (adică efecte adverse cauzate de o substanță într-un organism viu) populațiilor expuse (de exemplu operatorilor sau fermierilor);

3.

o evaluare a intervalului potențial de dozare sau a gradului potențial de expunere care prezintă relevanță pentru sănătatea umană și cea animală, pe baza agenților patogeni, a poluanților și a altor substanțe prezente în apele recuperate și a concentrațiilor acestora, ținând seama de tipurile de culturi (culturi consumate în stare crudă sau culturi alimentare prelucrate) și de metodele și practicile de irigare (de exemplu frecvența și durata irigațiilor);

4.

o caracterizare a riscurilor pentru mediu aferente fiecărui pericol sau grup de pericole identificat, fiecărei căi de expunere și fiecărui eveniment periculos;

5.

o evaluare a probabilității expunerii și a gravității consecințelor, utilizând metodele stabilite în standardul ISO 20426:2018, în Manualul OMS de planificare a siguranței sanitare sau în orice altă metodă echivalentă.

1.

cerința de reducere și prevenire a poluării cu nitrați a apei în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului (11): evaluarea riscului trebuie să identifice orice impact care poate apărea ca urmare a utilizării în irigațiile agricole a apelor recuperate (inclusiv prin scurgere sau infiltrare), având drept rezultat o posibilă expunere excesivă la nitrați, asupra apelor de suprafață sau subterane care au fost identificate de un stat membru ca fiind posibil afectate de poluare (cu nitrați) în conformitate cu directiva respectivă;

2.

obligația ca zonele de protecție a apei destinate consumului uman să îndeplinească cerințele Directivei (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului (12): evaluarea riscului trebuie să identifice apele de suprafață sau subterane care sunt clasificate ca zone de protecție a apei potabile și care ar putea fi afectate de utilizarea în irigațiile agricole a apelor recuperate (inclusiv prin scurgeri sau infiltrare);

3.

cerința privind îndeplinirea obiectivelor de mediu prevăzute în Directiva 2000/60/CE: evaluarea riscului trebuie să identifice riscurile potențiale de deteriorare a stării corpurilor de apă care intră sub incidența directivei respective ca urmare a utilizării în irigațiile agricole a apelor recuperate (inclusiv prin scurgere sau infiltrare);

4.

cerința de prevenire a poluării apelor subterane în conformitate cu Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13): evaluarea riscului trebuie să identifice riscurile potențiale de deteriorare a stării chimice a corpurilor de apă subterană ca urmare a utilizării în irigațiile agricole a apelor recuperate;

5.

cerința de respectare a standardelor de calitate a mediului pentru substanțele prioritare și o serie de alți poluanți stabilite în Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14): evaluarea riscului trebuie să identifice riscurile potențiale de deteriorare a stării chimice a corpurilor de apă de suprafață ca urmare a utilizării în irigațiile agricole a apelor recuperate;

6.

cerința de respectare a standardelor de calitate a mediului aplicabile poluanților de interes național, și anume poluanții specifici bazinelor hidrografice, stabilite în Directiva 2000/60/CE: evaluarea riscului trebuie să identifice riscurile potențiale de deteriorare a stării ecologice sau a potențialului corpurilor de apă de suprafață ca urmare a utilizării în irigațiile agricole a apelor recuperate;

7.

cerința de respectare a standardelor de calitate a apei pentru scăldat prevăzute în Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15): evaluarea riscului trebuie să identifice corpurile de apă care sunt utilizate pentru activități de scăldat și care ar putea fi afectate de utilizarea apelor recuperate (inclusiv prin scurgeri);

8.

cerințele privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, în temeiul Directivei 86/278/CEE a Consiliului (16): evaluarea riscului trebuie să identifice dacă utilizarea nămolurilor de epurare pe terenurile agricole, combinată cu irigarea cu ape recuperate, poate prezenta riscuri cumulative;

9.

cerințele privind igiena produselor alimentare, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (17) și în orientările prevăzute în Comunicarea Comisiei privind documentul de orientare privind abordarea la nivelul producției primare a riscurilor microbiologice prezentate de fructele și legumele proaspete prin aplicarea normelor de igienă (18): evaluarea riscului trebuie să identifice dacă utilizarea apelor recuperate poate prezenta un risc de nerespectare a cerințelor stabilite pentru producția de fructe și legume proaspete;

10.

cerințele privind igiena hranei pentru animale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (19): evaluarea riscului trebuie să identifice dacă utilizarea apelor recuperate poate prezenta un risc de nerespectare a cerințelor stabilite pentru producția de hrană pentru animale (culturi nealimentare, inclusiv culturi utilizate pentru hrana animalelor de la care se obțin produse alimentare);

11.

cerința de respectare a criteriilor microbiologice relevante stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei (20): evaluarea riscului trebuie să identifice dacă utilizarea apelor recuperate poate prezenta un risc de nerespectare a cerințelor stabilite pentru producția de alimente;

12.

cerințele privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare stabilite în Regulamentul (UE) 2023/915 al Comisiei (21): evaluarea riscului trebuie să identifice dacă utilizarea apelor recuperate poate prezenta un risc de nerespectare a cerințelor stabilite pentru producția de alimente;

13.

cerințele privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana pentru animale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (22): evaluarea riscului trebuie să identifice dacă utilizarea apelor recuperate în câmpurile agricole utilizate pentru a produce produse alimentare și furaje peste care se aplică pesticide poate prezenta riscuri cumulative (dacă evaluarea riscului a identificat pesticidele ca potențiale pericole care ar putea fi prezente în apele recuperate);

14.

cerințele privind sănătatea animală prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (23) și în Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (24): evaluarea riscului trebuie să identifice dacă utilizarea apelor recuperate pentru irigarea culturilor furajere sau a oricăror alte culturi pentru hrana animalelor poate prezenta un risc de nerespectare a cerințelor stabilite pentru sănătatea animală (prin ingerarea furajelor sau expunerea pe câmp).

1.

instalația de recuperare (sau stația de epurare a apelor uzate urbane, dacă cele două sunt diferite), de exemplu prin evaluarea și optimizarea proceselor existente sau prin identificarea unor tratamente avansate suplimentare;

2.

sistemele de stocare și de distribuție a apelor recuperate, dacă este cazul;

3.

terenurile irigate sau zona din jurul acestora dacă este cazul, de exemplu prin luarea în considerare a unor metode de irigare alternative care să reducă la minimum riscurile de expunere, prin asigurarea unor zone tampon, sau a unor metode similare ori prin protejarea lucrătorilor și a fermierilor (impunând utilizarea unor echipamente individuale de protecție specifice sau adoptând protocoale de igienă, în plus față de eventualele măsuri deja luate pentru a respecta normele privind sănătatea și siguranța la locul de muncă).

1.

aplicarea barierelor trebuie să conducă la îndeplinirea cerințelor de calitate pentru clasele de calitate a apelor recuperate prevăzute în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (UE) 2020/741. Clasa de calitate se poate determina luând în considerare numărul barierelor acreditate și criteriile menționate în Orientările Comisiei în sprijinul aplicării Regulamentului (UE) 2020/741;

2.

barierele cuprind opțiuni de epurare sau opțiuni care nu implică epurarea și pot fi aplicate înainte sau după punctul de conformitate;

3.

se pot utiliza bariere multiple în combinație (abordarea bazată pe conceptul barierelor multiple) pentru a obține diferite reduceri logaritmice [în conformitate cu standardul ISO 16075-2:2020 (25) sau cu alte orientări relevante] și pentru a obține reducerea logaritmică globală necesară pentru a reduce riscurile la minimum, pe baza clasei de calitate a apelor recuperate selectate.

1.

proceduri standard de operare;

2.

calendar de exploatare și întreținere;

3.

măsuri de control al calității;

4.

o listă a sarcinilor specifice și a persoanelor responsabile de aceste sarcini;

5.

o listă care să specifice punctul de conformitate și orice alte puncte critice de control identificate pentru managementul riscurilor, inclusiv punctele în care apele recuperate sunt livrate următoarei părți din sistemul de reutilizare a apei; printre informațiile referitoare la aceste puncte, trebuie să se precizeze amplasarea exactă (poziționarea pe o hartă GIS sau cu informații geografice, dacă este posibil) și metoda de eșantionare;

6.

proceduri de obținere a datelor prin analize de laborator sau sisteme online;

7.

proceduri de eșantionare și de analiză;

8.

proceduri sau protocoale de monitorizare a apelor recuperate în ceea ce privește parametrii relevanți;

9.

programe de întreținere a echipamentelor (inclusiv sonde pentru detectarea online);

10.

programe de întreținere pentru măsurile preventive și pentru bariere;

11.

proceduri de instruire a operatorilor.

1.

trebuie să se bazeze pe rezultatele evaluării riscurilor pentru sănătate și pentru mediu;

2.

trebuie să includă proceduri care să vizeze îndeplinirea cel puțin a cerințelor minime privind monitorizarea de rutină în conformitate cu anexa I la Regulamentul (UE) 2020/741, precum și respectarea oricăror parametri și a oricăror limite legate de apele recuperate care sunt identificate ca cerințe suplimentare pe baza rezultatelor evaluării riscurilor pentru sănătate și pentru mediu;

3.

trebuie să includă proceduri de monitorizare pentru prelevarea probelor și analizarea apelor recuperate (prin utilizarea analizelor de laborator, a senzorilor de măsurare în timp real sau a analizoarelor), cu indicarea locului exact și a frecvenței, și proceduri de control al eliberării poluanților identificați în receptorii de mediu expuși (cum ar fi apele de suprafață, apa subterană și solul); procedurile trebuie să includă acțiuni documentate care să asigure protecția permanentă a sănătății și a mediului, inclusiv în caz de fenomene meteorologice extreme;

4.

trebuie să includă proceduri conforme cu legislația existentă; monitorizarea resurselor de apă trebuie să respecte în special Directiva 2009/90/CE a Comisiei (26), asigurându-se că rezultatele sunt comparabile cu cele obținute prin monitorizarea efectuată în temeiul Directivei 2000/60/CE;

5.

trebuie să includă monitorizarea parametrilor din compartimentele de mediu (cum ar fi apa de suprafață, apa subterană sau solul), dacă prezintă relevanță și în conformitate cu rezultatele evaluării riscului; în cazul în care se identifică agenți patogeni, poluanți și/sau substanțe în oricare dintre compartimentele de mediu monitorizate, se evaluează dacă prezența lor este cauzată de utilizarea apelor recuperate sau dacă provin din alte surse.

1.

o listă de măsuri corective, împreună cu persoanele responsabile pentru evenimentele periculoase identificate;

2.

proceduri de urgență în cazul deficienței proceselor de epurare efectuate la stația de epurare a apelor uzate urbane sau la instalația de recuperare care ar putea duce la eliberarea de pericole în apele recuperate;

3.

proceduri de urgență în cazul depășirii valorilor-limită, identificate în conformitate cu evaluarea riscurilor, pentru pericolele din apele recuperate care ar putea prezenta un risc;

4.

proceduri de urgență legate de evenimentele de întreținere regulată și excepțională (inclusiv redirecționare sau revărsare);

5.

proceduri și diagrame flux privind modul în care se comunică urgențele între părți (inclusiv orice proceduri de urgență menite să asigure că nu se introduc pe piață produse irigate cu ape recuperate potențial contaminate);

6.

instrumente online, senzori și controlere care vor declanșa alarme în timp real pe baza monitorizării anumitor parametri.

1.

o listă cu datele de contact relevante ale fiecărei părți implicate, identificată numai prin funcție sau postul ocupat (managerul instalației de recuperare, managerul centrului de operațiuni de urgență), asigurând respectarea standardelor de protecție a datelor;

2.

proceduri de raportare a incidentelor sau a urgențelor către autoritățile competente și utilizatorii finali;

3.

proceduri de emitere a notificărilor de avertizare; o listă a informațiilor care trebuie transmise diferiților actori în caz de urgență.