This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32022R2299
Commission Implementing Regulation (EU) 2022/2299 of 15 November 2022 laying down rules for the application of Regulation (EU) 2018/1999 of the European Parliament and of the Council as regards the structure, format, technical details and process for the integrated national energy and climate progress reports
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima
C/2022/8251
JO L 306, 25.11.2022, p. 1–98
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
- Date of document:
- 15/11/2022; Data adoptării
- Date of effect:
- 15/12/2022; intrare în vigoare data publicării +20 a se vedea articolul 20
- Date of end of validity:
- No end date
- Author:
- Comisia Europeană, Direcția Generală Energie
- Responsible body:
- ENER
- Form:
- Regulament de punere în aplicare
- Treaty:
- Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene
- Legal basis:
-
- 32018R1999 - A17P4
- Link
- Link
- Link
- Select all documents mentioning this document
- Instruments cited:
- Link
- EUROVOC descriptor:
- Subject matter:
- Directory code:
-
- 12.10.00.00 Energie / Principii generale, programe
|
25.11.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 306/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2299 AL COMISIEI
din 15 noiembrie 2022
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 17 alineatul (4),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) 2018/1999 prevede obligația statelor membre de a prezenta Comisiei planuri naționale integrate privind energia și clima care să acopere o perioadă de zece ani și să se bazeze pe o abordare în două etape în primul rând stabilind obiective și contribuții naționale pentru toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice și, în al doilea rând, planificând politicile și măsurile relevante pentru realizarea acestora. Statele membre trebuiau să își prezinte primele planuri naționale integrate finale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030 până la 31 decembrie 2019. |
|
(2) |
În temeiul articolului 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1999, fiecare stat membru trebuie să raporteze Comisiei, la fiecare doi ani, cu privire la stadiul punerii în aplicare a planului său național privind energia și clima, prin intermediul unui raport național intermediar integrat privind energia și clima care să acopere toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice. |
|
(3) |
Aceste rapoarte intermediare bienale reprezintă o sursă esențială pentru evaluarea de către Comisie, în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2018/1999, a progreselor realizate atât la nivelul Uniunii în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, cât și la nivelul fiecărui stat membru în direcția îndeplinirii propriilor obiective și contribuții și în direcția punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor stabilite în planurile lor naționale integrate privind energia și clima. |
|
(4) |
În temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre trebuie să prezinte planuri naționale integrate actualizate privind energia și clima la fiecare zece ani, la jumătatea perioadei de punere în aplicare a planurilor lor naționale privind energia și clima. Pentru perioada 2021-2030, statele membre trebuie să prezinte proiecte de planuri naționale integrate actualizate privind energia și clima până la 30 iunie 2023 și planuri finale până la 30 iunie 2024. |
|
(5) |
Structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele intermediare bienale prevăzute de prezentul regulament ar trebui să asigure raportarea completă într-un mod structurat, reflectând elementele prevăzute în prezentul regulament pentru planurile naționale integrate privind energia și clima, precum și informațiile menționate la articolul 17 și la articolele 20-25 din Regulamentul (UE) 2018/1999, evitând totodată sarcinile administrative inutile. |
|
(6) |
Statele membre trebuie să raporteze progresele înregistrate în ceea ce privește informațiile obligatorii incluse în planurile lor naționale integrate privind energia și clima, ținând seama în mod corespunzător de orice scutire sau derogare acordată în temeiul articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2). De asemenea, statele membre trebuie să raporteze progresele înregistrate în ceea ce privește informațiile în cazul în care planurile lor naționale privind energia și clima includ obiective și contribuții naționale, precum și politici și măsuri naționale relevante. Din cauza posibilității ca datele colectate să fie incomplete la momentul primei raportări de până la 15 martie 2023 și, ulterior, o dată la doi ani, anumite informații ar trebui raportate numai dacă sunt disponibile la momentul raportării. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a furniza informații voluntare în completarea elementelor obligatorii. |
|
(7) |
Statele membre ar trebui să raporteze separat progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor naționale legate de cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice. |
|
(8) |
Ca urmare a interdependențelor dintre toate dimensiunile uniunii energetice, politicile și măsurile pot fi relevante pentru mai multe dintre obiectivele și contribuțiile naționale stabilite în planurile naționale integrate privind energia și clima. Pentru a asigura coerența, atunci când raportează cu privire la finanțarea și punerea în aplicare a acestor politici și măsuri, precum și la impactul cantitativ aferent asupra calității aerului și asupra emisiilor de poluanți atmosferici, statele membre ar trebui să raporteze cu privire la politicile și măsurile individuale sau cu privire la grupuri de politici și măsuri, după caz. |
|
(9) |
În conformitate cu conținutul planurilor naționale integrate privind energia și clima prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre ar trebui să aibă obligația de a raporta și cu privire la alte informații relevante incluse în planurile lor naționale în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice. |
|
(10) |
În temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2018/1999, până la 15 martie 2021 și, ulterior, la fiecare doi ani, statele membre trebuie să prezinte Comisiei rapoarte integrate cu privire la politicile și măsurile în domeniul gazelor cu efect de seră și cu privire la prognoze. Prin transmiterea acestor rapoarte, statele membre respectă obligația relevantă prevăzută la articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999. În plus, statele membre ar trebui să raporteze cu privire la progresele realizate în direcția finanțării acestor politici și măsuri și, dacă este posibil, să cuantifice impactul acestor politici și măsuri asupra calității aerului și a emisiilor de poluanți atmosferici. |
|
(11) |
În temeiul articolului 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre trebuie să raporteze Comisiei, până la data de 15 martie 2023 și, ulterior, în fiecare an, datele finale ale inventarelor de gaze cu efect de seră împreună cu rapoartele de inventariere naționale. Prin transmiterea datelor finale ale inventarelor de gaze cu efect de seră împreună cu rapoartele de inventariere naționale în termenul de raportare respectiv, statele membre respectă obligația relevantă prevăzută la articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999. Rapoartele finale transmise în temeiul articolului 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999 sunt luate în considerare și în scopul raportării cu privire la progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice, ținând seama de rezultatele verificărilor inițiale menționate la articolul 37 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999. |
|
(12) |
Statele membre ar trebui să își transmită rapoartele prin ghișeul unic al Comisiei, utilizând sistemele de raportare conexe relevante instituite în cadrul platformei electronice menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2018/1999. |
|
(13) |
Pentru a consolida eficiența raportării efectuate de către statele membre, Comisia va completa în prealabil informațiile raportate prin intermediul altor fluxuri de raportare existente în domeniul energiei, în special, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1099/2008, pe baza datelor disponibile în scopul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima, în măsura posibilului. |
|
(14) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului uniunii energetice, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DEFINIȚII
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„obligatorii, dacă este cazul” înseamnă următoarele categorii de informații pe care statele membre trebuie să le transmită:
|
|
2. |
„obligatorii, dacă sunt disponibile” înseamnă o categorie de informații pe care statele membre trebuie să le transmită numai în cazul în care aceste informații le sunt disponibile la momentul prezentării raportului intermediar bienal. |
CAPITOLUL II
RAPORTAREA CU PRIVIRE LA OBIECTIVELE ȘI CONTRIBUȚIILE NAȚIONALE
Articolul 2
Raportarea cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește dimensiunea „decarbonizare”
(1) Statele membre raportează informațiile privind progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră menționate la articolul 4 litera (a) punctul 1 din Regulamentul (UE) 2018/1999, inclusiv progresele înregistrate în direcția realizării obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (3), în conformitate cu formatele prevăzute în anexa I la prezentul regulament.
Comisia consideră rapoartele bienale ale statelor membre transmise în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și rapoartele anuale transmise în temeiul articolului 26 alineatul (3) din regulamentul respectiv, ținând seama de verificările inițiale menționate la articolul 37 alineatul (4) din regulamentul respectiv, ca fiind transmiteri în scopul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima transmise bienal în temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul respectiv în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră.
(2) Statele membre raportează informațiile privind progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor și a contribuțiilor referitoare la energia din surse regenerabile menționate la articolul 4 litera (a) punctul 2 și la articolul 20 litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa II la prezentul regulament.
(3) Statele membre raportează informațiile referitoare la adaptare menționate la articolul 4 litera (a) punctul 1 din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa III la prezentul regulament.
Articolul 3
Raportarea cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește dimensiunea „eficiență energetică”
Statele membre raportează informațiile privind progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor referitoare la dimensiunea „eficiență energetică” menționate la articolul 4 litera (b) și la articolul 21 litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa IV la prezentul regulament.
Articolul 4
Raportarea cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește dimensiunea „securitate energetică”
Statele membre raportează informațiile privind progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor referitoare la dimensiunea „securitate energetică” menționate la articolul 4 litera (c) și la articolul 22 literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa V la prezentul regulament.
Articolul 5
Raportarea cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește dimensiunea „piața internă a energiei”
Statele membre raportează informațiile privind progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor referitoare la dimensiunea „piața internă a energiei” menționate la articolul 4 litera (d) și la articolul 23 alineatul (1) literele (a)-(g) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa VI la prezentul regulament.
Articolul 6
Raportarea cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”
(1) Statele membre raportează informațiile privind progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor referitoare la dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate” menționate la articolul 4 litera (e) și la articolul 25 literele (a)-(c) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa VII la prezentul regulament.
(2) Statele membre raportează informațiile referitoare la progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor naționale privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili, menționate la articolul 25 litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa VIII la prezentul regulament.
CAPITOLUL III
RAPORTAREA CU PRIVIRE LA POLITICI ȘI MĂSURI
Articolul 7
Raportarea cu privire la politici și măsuri naționale
(1) Statele membre raportează informațiile privind progresele înregistrate în direcția punerii în aplicare a politicilor și măsurilor naționale și, după caz, a politicilor și măsurilor actualizate sau noi sau a grupurilor de politici și măsuri menționate la articolul 17 alineatul (2) literele (a) și (c) și la articolele 20-25 din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa IX la prezentul regulament.
(2) Comisia consideră rapoartele bienale ale statelor membre prezentate în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1999 ca fiind transmiteri în scopul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima transmise bienal în temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul respectiv în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră. Statele membre completează rapoartele întocmite în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (a) cu informațiile menționate la articolele 10 și 11 din prezentul regulament.
(3) În plus, atunci când raportează cu privire la noile politici și măsuri menționate la articolul 21 litera (b) punctul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre transmit informațiile în conformitate cu formatele prevăzute în anexa X la prezentul regulament.
Articolul 8
Raportarea cu privire la cantitatea economiilor de energie obținute în temeiul articolului 7 din Directiva 2012/27/UE
Statele membre raportează informațiile menționate în partea 2 literele (b)-(d) din anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XI la prezentul regulament.
Articolul 9
Raportarea în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2012/27/UE
(1) Statele membre raportează suprafața renovată totală a clădirilor încălzite și răcite deținute și ocupate de administrația lor centrală, menționate în partea 2 litera (g) din anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatele prevăzute în tabelul 1 din anexa XII la prezentul regulament.
(2) Statele membre raportează cantitatea de economii de energie în clădirile eligibile deținute și ocupate de administrația lor centrală, menționate în partea 2 litera (g) din anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatele prevăzute în tabelul 2 din anexa XII la prezentul regulament.
Articolul 10
Raportarea cu privire la progresele înregistrate în direcția finanțării
Statele membre raportează informațiile privind progresele înregistrate în direcția finanțării politicilor și măsurilor sau a grupurilor de politici și măsuri menționate la articolul 17 alineatul (2) litera (a), la articolul 20 litera (b) punctul 3, la articolul 21 litera (b) punctul 7, la articolul 22 litera (g), la articolul 23 alineatul (1) litera (j) și la articolul 25 litera (g) din Regulamentul (UE) 2018/1999 și raportate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din prezentul regulament, inclusiv o analiză a investițiilor efective în raport cu ipotezele inițiale privind investițiile, în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XIII la prezentul regulament.
Articolul 11
Raportarea impactului asupra calității aerului și a emisiilor de poluanți atmosferici
Atunci când raportează cu privire la cuantificarea impactului politicilor și măsurilor sau al grupurilor de politici și măsuri asupra calității aerului și a emisiilor de poluanți atmosferici care fac obiectul rapoartelor transmise în conformitate cu articolul 7 alineatele (1) și (2), statele membre procedează astfel în conformitate cu formatele stabilite în anexa XIV.
Articolul 12
Raportarea cu privire la politicile și măsurile privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili
Statul membru raportează cu privire la politicile și măsurile menționate la articolul 17 alineatul (2) literele (a) și (c) din Regulamentul (UE) 2018/1999 referitoare la eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili, în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XV la prezentul regulament.
CAPITOLUL IV
ALTE OBLIGAȚII DE RAPORTARE
Articolul 13
Obligații de raportare suplimentare în domeniul energiei din surse regenerabile
Statele membre raportează informațiile suplimentare în domeniul energiei din surse regenerabile menționate în partea 1 din anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XVI la prezentul regulament.
Articolul 14
Obligații de raportare suplimentare în domeniul eficienței energetice
Statele membre raportează informațiile suplimentare menționate în partea 2 literele (e), (f) și (h)-(k) din anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XVII la prezentul regulament.
Articolul 15
Raportarea cu privire la sărăcia energetică și la tranziția justă
(1) În cazurile în care se aplică articolul 3 alineatul (3) litera (d) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre raportează:
|
(a) |
informațiile referitoare la progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor naționale orientative de reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcie energetică, menționate la articolul 24 litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XVIII la prezentul regulament; |
|
(b) |
informațiile cantitative privind numărul de gospodării afectate de sărăcie energetică, menționate la articolul 24 litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatele prevăzute în tabelul 1 din anexa XIX la prezentul regulament. |
(2) Statele membre pot raporta cu privire la indicatorii referitori la sărăcia energetică în conformitate cu formatele prevăzute în tabelele 2 și 3 din anexa XIX la prezentul regulament.
(3) Statele membre pot raporta informațiile privind definiția națională a sărăciei energetice în conformitate cu formatele prevăzute în tabelul 4 din anexa XIX la prezentul regulament.
(4) Statele membre pot raporta informațiile referitoare la modul în care punerea în aplicare a planurilor naționale integrate privind energia și clima contribuie la tranziția justă, inclusiv prin promovarea atât a drepturilor omului, cât și a egalității de gen, și abordează inegalitățile în materie de sărăcie energetică în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XX la prezentul regulament.
Articolul 16
Raportarea cu privire la punerea în aplicare a cooperării regionale
Statele membre raportează informațiile privind punerea în aplicare a cooperării regionale menționate la articolul 12, la articolul 20 litera (b) punctul 2, la articolul 21 litera (b) punctul 6, la articolul 22 litera (f), la articolul 23 alineatul (1) litera (i) și la articolul 25 litera (f) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în contextul punerii în aplicare a obiectivelor și contribuțiilor, precum și a politicilor și măsurilor menționate în capitolele II și III din prezentul regulament, în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XXI la prezentul regulament.
Articolul 17
Raportarea cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor menționate la articolul 32 alineatul (1) sau (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999
În cazul în care Comisia a emis recomandări în temeiul articolului 32 alineatul (1) sau (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre raportează informațiile privind politicile și măsurile adoptate sau prevăzute a fi adoptate și puse în aplicare pentru a aborda respectivele recomandări, menționate la articolul 17 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XXII la prezentul regulament.
În cazurile în care decid să nu dea curs unei recomandări sau unei părți considerabile dintr-o recomandare, statele membre vizate prezintă o justificare în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XXII la prezentul regulament.
Articolul 18
Raportarea cu privire la dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei menționat la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999
Statele membre raportează informațiile referitoare la progresele înregistrate în direcția instituirii dialogului menționat la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa XXIII la prezentul regulament.
CAPITOLUL V
PROCEDURI DE TRANSMITERE
Articolul 19
Transmiterea rapoartelor
Statele membre utilizează platforma electronică menționată la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și instrumentele și modelele conexe pentru transmiterea rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima în temeiul prezentului regulament.
CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 20
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 15 noiembrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 328, 21.12.2018, p. 1.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (JO L 304, 14.11.2008, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
ANEXA I
DECARBONIZAREA: EMISIILE ȘI ABSORBȚIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ
Tabelul 1
Progresele actuale și preconizate la nivel național înspre realizarea obiectivelor naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în vederea atingerii neutralității climatice
|
Element de raportare |
Identificator (1) |
Specificație |
Domeniu (2) |
Unitate |
GWP (3) |
Anul |
Anul-țintă pentru neutralitatea climatică |
Emisii indirecte de CO2 incluse? (da/nu) (11) |
||||
|
X-3 (10) |
X-2 |
2030 |
2040 |
2050 |
||||||||
|
Neutralitatea climatică (4) |
A1 |
Ocaz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rolul absorbțiilor (5) |
A2 |
Ocaz |
|
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectivul național privind emisiile de GES – pentru 2030 și ulterior, dacă există, precum și reperele orientative pentru 2040 și 2050. |
B |
Ocaz |
Emisiile totale de GES fără LULUCF, cu excepția aviației internaționale (6) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
C |
Ocaz |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu excepția aviației internaționale (6) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
D |
Ocaz |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu includerea aviației internaționale (6) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||
|
Emisiile istorice |
E |
Ocaz |
Emisiile totale de GES fără LULUCF, cu excepția aviației internaționale (7) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
F |
Ocaz |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu excepția aviației internaționale (7) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
G |
Ocaz |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu includerea aviației internaționale (7) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||
|
Scenariul WEM (cu măsurile existente) conform articolului 18 |
H |
Ocaz |
Emisiile totale de GES fără LULUCF, cu excepția aviației internaționale (8) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
I |
Ocaz |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu excepția aviației internaționale (8) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
J |
Ocaz |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu includerea aviației internaționale (8) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Scenariul WAM (cu măsuri suplimentare) conform articolului 18 |
K |
Odisp |
Emisiile totale de GES fără LULUCF, cu excepția aviației internaționale (8) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
L |
Odisp |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu excepția aviației internaționale (8) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
M |
Odisp |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu includerea aviației internaționale (8) |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||
|
Progresele actuale (X-3): diferența dintre datele istorice și valorile care corespund traiectoriei obiectivului național privind emisiile de GES |
N1 |
n/a |
Emisiile totale de GES fără LULUCF, cu excepția aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
O1 |
n/a |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu excepția aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
P1 |
n/a |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu includerea aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Progresele actuale (X-2): diferența dintre datele istorice și valorile care corespund traiectoriei obiectivului național privind emisiile de GES |
N2 |
n/a |
Emisiile totale de GES fără LULUCF, cu excepția aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
O2 |
n/a |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu excepția aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
P2 |
n/a |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu includerea aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||
|
Progresele preconizate: diferența dintre scenariul WEM și valorile care corespund traiectoriei obiectivului național privind emisiile de GES |
Q |
n/a |
Emisiile totale de GES fără LULUCF, cu excepția aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
R |
n/a |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu excepția aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
S |
n/a |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu includerea aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||
|
Progresele preconizate: diferența dintre scenariul WAM și valorile care corespund traiectoriei obiectivului național privind emisiile de GES |
T |
n/a |
Emisiile totale de GES fără LULUCF, cu excepția aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
U |
n/a |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu excepția aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
V |
n/a |
Emisiile totale de GES inclusiv LULUCF, cu includerea aviației internaționale |
procent (9) |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; Odisp = obligatorii, dacă sunt disponibile. Note: |
||||||||||||
Tabelul 2
Progresele actuale și preconizate înspre atingerea limitelor anuale naționale obligatorii în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, astfel cum au fost raportate în temeiul articolului 26 alineatul (3) și al articolului 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999
|
Element de raportare |
Identificator |
Specificație |
Unitate |
GWP (12) |
Anul |
||||
|
X-3 (20) |
X-2 |
t |
t+5 |
t+10 |
|||||
|
Nivelul anual de emisii alocate (AEA) (13) |
A |
O |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Totalul emisiilor în cadrul partajării eforturilor în X-3 și X-2 (14) |
B |
O |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Totalul emisiilor în cadrul partajării eforturilor – scenariul WEM (15) |
C |
O |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Totalul emisiilor în cadrul partajării eforturilor – scenariul WAM (15) |
D |
Odisp |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Totalul emisiilor în cadrul partajării eforturilor – scenariul WOM (fără măsuri) (15) |
E |
Odisp |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Progresele actuale: diferența dintre emisiile AEA și emisiile ESR totale raportate în X-3 și X-2 (16) |
F |
n/a |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Progresele preconizate: diferența dintre emisiile AEA și emisiile ESR totale în scenariul WEM (17) |
G |
n/a |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Progresele preconizate: diferența dintre emisiile AEA și emisiile ESR totale în scenariul WAM (18) |
H |
n/a |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Progresele preconizate: diferența dintre emisiile AEA și emisiile ESR totale în scenariul WOM (19) |
I |
n/a |
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Odisp = obligatorii, dacă sunt disponibile; t = primul an care se termină în 0 sau 5 următor anului de raportare. Note: |
|||||||||
Tabelul 3
Progresele actuale și preconizate înspre realizarea angajamentelor asumate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (26) , astfel cum au fost raportate în temeiul articolului 26 alineatul (3) și al articolului 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999
|
Element de raportare |
Identificator |
Specificație |
Descriere |
Unitate |
GWP (21) |
Anul |
||||
|
X-3 (25) |
X-2 |
t |
t+5 |
t+10 |
||||||
|
Exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (22) |
A |
O |
|
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în scenariul WEM (23) |
B |
O |
|
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în scenariul WAM (23) |
C |
Odisp |
|
ktCO2e |
REv 5 |
|
|
|
|
|
|
Angajamentul LULUCF prevăzut în PNEC actual (24) |
D |
Ocaz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare, t reprezentând primul an care se termină în 0 sau 5 următor anului de raportare; O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; Odisp = obligatorii, dacă sunt disponibile. Note: |
||||||||||
Tabelul 4
Progresele actuale și preconizate înspre realizarea altor obiective naționale legate de emisiile de gaze cu efect de seră stabilite în planurile naționale integrate privind energia și clima, inclusiv a obiectivelor sectoriale în conformitate cu articolul 4 litera (a) punctul 1 subpunctul (iii) din Regulamentul (UE) 2018/1999
|
Obiectiv național (27) |
Specificație |
Element de raportare |
Denumirea obiectivului național |
Sector (sectoare) vizat(e) |
Descriere (28) |
Unitate (29) |
GWP utilizat (30) |
Anul |
||||
|
X-3 (31) |
X-2 |
t |
t+5 |
t+10 |
||||||||
|
Obiectivul național nr. 1 (27) |
Ocaz |
Obiectivul |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Progresele actuale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
Progresele preconizate în cadrul scenariului WEM |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
Progresele preconizate în cadrul scenariului WAM |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
Obiectivul național nr. 2 (27) |
Ocaz |
Obiectivul |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Progresele actuale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
Progresele preconizate în cadrul scenariului WEM |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
Progresele preconizate în cadrul scenariului WAM |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
Adăugați rânduri suplimentare dacă sunt necesare pentru orice alt obiectiv național |
Ocaz |
Obiectivul |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Progresele actuale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
Progresele preconizate în cadrul scenariului WEM |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
Progresele preconizate în cadrul scenariului WAM |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; t = primul an care se termină în 0 sau 5 următor anului de raportare. Note: |
||||||||||||
(1) Identificatorii sunt prezentați pentru a demonstra cum se calculează progresele – calculele care utilizează acești identificatori sunt enumerate în nota (9).
(2) Trebuie înscrise date numai pe rândurile care vizează sfera obiectivelor statelor membre. Raportați datele în conformitate cu inventarul GES. Totalurile raportate pentru această coloană ar trebui să includă emisiile indirecte de CO2, dacă acestea sunt raportate în inventarul GES.
(3) Informațiile depind de valorile potențialului de încălzire globală în funcție de care se raportează emisiile de GES. Date din inventarul GES: se aplică potențialul de încălzire globală aplicabil inventarelor GES din același an. REv 5 = Valorile potențialului de încălzire globală din cel de al 5-lea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice.
(4) În cazul în care există un obiectiv național de realizare a neutralității climatice, anul vizat pentru neutralitatea climatică.
(5) În cazul în care există un obiectiv național privind emisiile totale de GES pentru 2030, 2040 sau 2050, absorbțiile estimate totale pentru anul-țintă. În cazul în care există un obiectiv național de realizare a neutralității climatice, absorbțiile estimate totale pentru anul vizat pentru neutralitatea climatică, în ktCO2e.
(6) Furnizate de statul membru conform informațiilor din actualul plan național integrat privind energia și clima [conform anexei I partea 1 secțiunea A punctul 2 subpunctul 2.1.1 (ii) Obiective […] care sunt consecvente cu Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung existente din Regulamentul (UE) 2018/1999], în conformitate cu strategia sa pe termen lung raportată în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
(7) Emisiile totale finale de GES, astfel cum au fost transmise de statele membre în informațiile finale privind inventarul GES în temeiul articolului 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în același an de raportare și raportate în conformitate cu orientările privind inventarul GES [a se vedea articolul 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei din 7 august 2020 privind structura, formatul, procedurile de transmitere și revizuirea informațiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei (JO L 278, 26.8.2020, p. 1)].
(8) Datele finale din informațiile transmise de statele membre în același an de raportare, în conformitate cu anexa XXV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei, pentru raportarea în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
(9) Valorile se calculează automat ca diferență procentuală față de obiectivul dat. Se calculează automat numai pentru acele elemente de raportare pentru care a fost completat rândul corespunzător din blocul cu identificatorii B-D. Dacă nu este posibilă calcularea automată, celula trebuie completată cu convenția de notare n/a – nu se aplică. O valoare negativă indică faptul că emisiile sunt cu x % mai mari decât obiectivul dat, în timp ce o valoare pozitivă indică faptul că emisiile sunt cu x % mai mici decât obiectivul.
N1= (B-E)/B – utilizând date din X-3 pentru E
N2= (B-E)/B – utilizând date din X-2 pentru E
O1= (C-F)/C – utilizând date din X-3 pentru F
O2= (C-F)/C – utilizând date din X-2 pentru F
P1= (D-G)/D – utilizând date din X-3 pentru G
P2= (D-G)/D – utilizând date din X-2 pentru G
Q= (B-H)/B
R= (C-I)/C
S= (D-J)/D
T= (B-K)/B
U=(C-L)/C
V=(D-M)/D
(10) X-3 nu se aplică în cazul primelor rapoarte intermediare din 2023.
(11) Se indică prin da/nu dacă valoarea introdusă include emisiile indirecte de CO2.
(12) Informațiile depind de valorile potențialului de încălzire globală în funcție de care se raportează emisiile de GES. Date din inventarul GES: se aplică potențialul de încălzire globală aplicabil inventarelor GES din același an. REv 5 = Valorile potențialului de încălzire globală din cel de al 5-lea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice.
(13) Nivelul anual de emisii alocate în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26), ajustată în conformitate cu articolul 10 din regulamentul respectiv, sau orice obiective anuale ulterioare privind emisiile de GES în acest sens.
(14) Emisiile totale finale de GES, astfel cum au fost transmise de statele membre în informațiile finale privind inventarul GES din același an de raportare, în conformitate cu formula prevăzută în anexa XV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208.
(15) Datele finale din informațiile transmise de statele membre în același an de raportare, în conformitate cu anexa XXV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei, pentru raportarea în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
(16) Calculat automat ca F = A-B.
(17) Calculat automat ca G = A-C.
(18) Calculat automat ca H = A-D și numai dacă sunt disponibile informații pe rândul cu identificatorul D; în caz contrar, completați cu convenția de notare n/a – nu se aplică.
(19) Calculat automat ca I = A-E și numai dacă sunt disponibile informații pe rândul cu identificatorul E; în caz contrar, completați cu convenția de notare n/a – nu se aplică.
(20) X-3 nu se aplică primelor rapoarte intermediare din 2023.
(21) Informațiile depind de valorile potențialului de încălzire globală în funcție de care se raportează emisiile de GES. Date din inventarul GES: se aplică potențialul de încălzire globală aplicabil inventarelor GES din același an. REv 5 = Valorile potențialului de încălzire globală din cel de al 5-lea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice.
(22) Emisiile totale finale de GES, astfel cum au fost transmise de statele membre în informațiile finale privind inventarul GES în temeiul articolului 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în același an de raportare și raportate în conformitate cu orientările privind inventarul GES [a se vedea articolul 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208].
(23) Datele finale din informațiile transmise de statele membre în același an de raportare, în conformitate cu anexa XXV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei, pentru raportarea în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
(24) Angajamentul LULUCF național individual, astfel cum se menționează în actualul plan național integrat privind energia și clima. În coloana „Descriere”, statele membre introduc o descriere textuală. Statele membre introduc date numerice în coloanele de la rubrica „Anul” și indică unitatea și GWP utilizate în coloanele cu denumirile respective.
(25) X-3 nu se aplică primelor rapoarte intermediare din 2023.
(26) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).
(27) statele membre adaugă rânduri suplimentare în cazul în care sunt aplicabile și alte obiective naționale.
(28) Descriere textuală care trebuie furnizată pentru clarificare și în cazul în care obiectivele și progresele înregistrate înspre realizarea acestora nu pot fi exprimate utilizând coloanele cantitative.
(29) Unitate comparabilă cu unitatea de date privind progresele preconizate.
(30) Informațiile depind de valorile potențialului de încălzire globală în funcție de care s-au calculat emisiile de GES. REv 4 = Valorile potențialului de încălzire globală din cel de al 4-lea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice; REv 5 = Valorile potențialului de încălzire globală din cel de al 5-lea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice.
(31) X-3 nu se aplică primelor rapoarte intermediare din 2023.
ANEXA II:
DECARBONIZAREA: ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE
Tabelul 1
Ponderea sectorială (sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor) și globală a energiei din surse regenerabile (1)
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
Anul |
|
|
X-3 |
X-2 |
|||
|
Consumul final brut de energie din surse regenerabile |
O |
ktep |
|
|
|
Consumul final brut de energie cu ajustare pentru sectorul aviației |
O |
ktep |
|
|
|
Ponderea globală a SRE |
O |
% |
|
|
|
Producția de energie electrică din surse regenerabile (cu normalizare) |
O |
GWh |
|
|
|
Consumul brut total de energie electrică |
O |
GWh |
|
|
|
Ponderea producției de E-SRE |
O |
% |
|
|
|
Numărător T-SRE cu multiplicatori |
O |
ktep |
|
|
|
Numitor T-SRE cu multiplicatori |
O |
ktep |
|
|
|
Cota de consum de T-SRE |
O |
% |
|
|
|
Numărător Î&R-SRE |
O |
ktep |
|
|
|
Numitor Î&R-SRE |
O |
ktep |
|
|
|
Din care căldura și frigul reziduale utilizate prin intermediul rețelelor de încălzire/răcire centralizată |
O (2) |
ktep |
|
|
|
Ponderea Î&R-SRE |
O |
% |
|
|
|
Ponderea Î&R-SRE cu căldură și frig reziduale |
O |
% |
|
|
|
Energia din surse regenerabile și din căldura și frigul reziduale, utilizată în încălzirea și răcirea centralizată |
O (2) |
ktep |
|
|
|
Energia din toate sursele utilizată pentru încălzirea și răcirea centralizată |
O (2) |
ktep |
|
|
|
Ponderea energiei din surse regenerabile și din căldura și frigul reziduale, utilizată în încălzirea și răcirea centralizată |
O (2) |
% |
|
|
|
Transferuri statistice/proiecte comune/scheme de sprijin comune – suma totală care trebuie adăugată |
O (2) |
Ktep |
|
|
|
Transferuri statistice/proiecte comune/scheme de sprijin comune – suma totală care trebuie dedusă |
O |
ktep |
|
|
|
Producția internă de hidrogen din surse regenerabile |
V |
ktep |
|
|
|
Producția internă de biogaz |
V |
ktep |
|
|
|
În cazul în care una sau mai multe dintre ponderile SRE în X-3 sau X-2 au scăzut sub traiectoria națională, astfel cum este specificată în planul național integrat privind energia și clima, sau sub ponderea de referință din 2020, explicați motivele acestei evoluții și indicați măsurile suplimentare planificate pentru a acoperi decalajul față de punctul de referință național. |
Ocaz |
|
||
|
Vă rugăm să furnizați informații din care să reiasă dacă statul membru intenționează să utilizeze căldura reziduală și frigul rezidual în scopul îndeplinirii obiectivului Î&R (articolul 23 și a obiectivelor Î&RC (articolul 24 din REDII [în temeiul articolului 23 alineatul (1) din REDII] și, în consecință, dacă statul membru intenționează să aplice obiectivul de la punctul 1.1 (doar SRE) sau pe cel de la punctul 1.3 (SRE + căldură/frig rezidual). |
Ocaz |
|
||
|
În cazul în care creșterea anuală medie este mai mică decât obiectivul Î&R prevăzut la articolul 23 din REDII, vă rugăm să precizați nivelul atins și să precizați motivele în acest sens, inclusiv cu privire la alegerea măsurilor [în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf din REDII] |
Ocaz |
|
||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii;. Ocaz = obligatorii, dacă este cazul, V = voluntare. |
||||
Tabelul 2
Capacitatea instalată totală pentru fiecare tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile (3)
|
Tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile |
Specificație |
Unitate |
Anul |
|
|
X-3 |
X-2 |
|||
|
Energie hidroelectrică |
O |
MW |
|
|
|
Din care doar energie hidroelectrică fără pompare |
O |
MW |
|
|
|
Din care energie hidroelectrică mixtă |
O |
MW |
|
|
|
Din care energie hidroelectrică cu pompare |
O |
MW |
|
|
|
Energie geotermică |
O |
MW |
|
|
|
Energie solară |
O |
MW |
|
|
|
Din care energie fotovoltaică |
O |
MW |
|
|
|
Din care panouri fotovoltaice < 30 kW |
O (7) |
MW |
|
|
|
Din care de acoperiș |
O (7) |
MW |
|
|
|
Din care neconectate la rețea |
O (7) |
MW |
|
|
|
Din care panouri fotovoltaice 30 kW – 1 000 kW |
O (7) |
MW |
|
|
|
Din care de acoperiș |
O (7) |
MW |
|
|
|
Din care neconectate la rețea |
O (7) |
MW |
|
|
|
Din care panouri fotovoltaice ≥ 1 MW |
O (7) |
MW |
|
|
|
Din care de acoperiș |
O (7) |
MW |
|
|
|
Din care neconectate la rețea |
O (7) |
MW |
|
|
|
Din care putere solară concentrată |
O |
MW |
|
|
|
Energia mareelor, a valurilor și a mării |
O |
MW |
|
|
|
Energie eoliană |
O |
MW |
|
|
|
Din care onshore |
O |
MW |
|
|
|
Din care offshore |
O |
MW |
|
|
|
O |
MW |
|
|
|
|
Din care combustibili din biomasă solizi (6) |
O |
MW |
|
|
|
Din care biolichide |
O |
MW |
|
|
|
Din care combustibili din biomasă gazoși (6) |
O |
MW |
|
|
|
Suprafața instalată cu colectoare solare |
O |
1 000 m2 |
|
|
|
Capacitatea instalațiilor cu biocombustibili lichizi |
O |
1 000 de tone |
|
|
|
Din care biobenzină |
O |
1 000 de tone |
|
|
|
Din care biomotorine |
O |
1 000 de tone |
|
|
|
Din care biocarburanți de tipul kerosenului |
O |
1 000 de tone |
|
|
|
Din care alți biocombustibili lichizi |
O |
1 000 de tone |
|
|
|
Informații relevante în cazul în care evoluția capacității instalate are un impact asupra traiectoriilor globale și sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2021-2030. |
O |
|
||
|
Legendă: X = anul de raportare, O = obligatorii. Note: |
||||
Tabelul 3
Contribuția efectivă totală (producția brută de energie electrică) a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în producția de energie electrică
|
Tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile |
Specificație |
Unitate |
Anul |
|
|
X-3 |
X-2 |
|||
|
Producția normalizată de energie hidroelectrică |
O |
GWh |
|
|
|
Din care doar energie hidroelectrică normalizată fără pompare |
O |
GWh |
|
|
|
Din care energie hidroelectrică mixtă normalizată (numai partea de producție fără pompare) |
O |
GWh |
|
|
|
Producția normalizată de energie eoliană |
O |
GWh |
|
|
|
Din care producția normalizată de energie eoliană onshore |
O (8) |
GWh |
|
|
|
Din care producția normalizată de energie eoliană offshore |
O (8) |
GWh |
|
|
|
Din biolichide pure, conforme + neconforme |
O |
GWh |
|
|
|
din care provenind din biolichide conforme pure (neamestecate) |
O |
GWh |
|
|
|
din care provenind din culturi nealimentare și nefurajere |
O (8) |
GWh |
|
|
|
din care provenind din culturi alimentare și furajere |
O (8) |
GWh |
|
|
|
din care provenind de pe terenuri FĂRĂ risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor |
O (8) |
GWh |
|
|
|
Din biolichide conforme amestecate, numai componenta biologică |
O |
GWh |
|
|
|
din care provenind din culturi nealimentare și nefurajere |
O (8) |
GWh |
|
|
|
din care provenind din culturi alimentare și furajere |
O (8) |
GWh |
|
|
|
din care provenind de pe terenuri FĂRĂ risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor |
O (8) |
GWh |
|
|
|
Din biogaz amestecat în rețea |
O |
GWh |
|
|
|
Din care conforme |
O (8) |
GWh |
|
|
|
Din biogaz contabilizat pentru energia electrică pe baza certificatelor |
O (8) |
GWh |
|
|
|
Energie geotermică |
O |
GWh |
|
|
|
Energie solară fotovoltaică |
O |
GWh |
|
|
|
Din care panouri fotovoltaice < 30 kW |
O (9) |
GWh |
|
|
|
Din care de acoperiș |
O (9) |
GWh |
|
|
|
Din care neconectate la rețea |
O (9) |
GWh |
|
|
|
Din care panouri fotovoltaice 30 kW – 1 000 kW |
O (9) |
GWh |
|
|
|
Din care de acoperiș |
O (9) |
GWh |
|
|
|
Din care neconectate la rețea |
O (9) |
GWh |
|
|
|
Din care panouri fotovoltaice ≥ 1 MW |
O (9) |
GWh |
|
|
|
Din care de acoperiș |
O (9) |
GWh |
|
|
|
Din care neconectate la rețea |
O (9) |
GWh |
|
|
|
Energie termică solară |
O |
GWh |
|
|
|
Energia mareelor, a valurilor și a mării |
O |
GWh |
|
|
|
Deșeuri municipale (regenerabile) |
O |
GWh |
|
|
|
Biocombustibili solizi |
O |
GWh |
|
|
|
Din care conformi |
O (8) |
GWh |
|
|
|
Din biogaz pur |
O |
GWh |
|
|
|
Din care conform |
O (8) |
GWh |
|
|
|
Informații relevante în cazul în care evoluția producției brute de energie electrică are un impact asupra traiectoriilor globale și sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2021-2030. |
O |
|
||
|
Legendă: X = anul de raportare, O = obligatorii. |
||||
Tabelul 4
Contribuția efectivă totală (consumul final brut de energie) a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în generarea de încălzire și răcire
|
Tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile |
Specificație |
Unitate |
Anul |
|
|
X-3 |
X-2 |
|||
|
Consumul final de energie din surse regenerabile și de combustibili în industrie și alte sectoare (gospodării, servicii comerciale și publice, agricultură și silvicultură, pescuit și nespecificate în altă parte), cu excepția transporturilor |
O |
ktep |
|
|
|
Mangal |
O |
ktep |
|
|
|
Biogaz pur |
O |
ktep |
|
|
|
Biogaz amestecat în rețea |
O |
ktep |
|
|
|
Din care conform |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Biogazul contabilizat pentru consumul final de energie în industrie și în alte sectoare pe baza certificatelor |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Energie geotermică (cu excepția pompelor de căldură geotermică) |
O |
ktep |
|
|
|
Energie termică solară |
O |
ktep |
|
|
|
Deșeuri municipale regenerabile |
O |
ktep |
|
|
|
Biocombustibili solizi, cu excepția mangalului |
O |
ktep |
|
|
|
Din care conformi |
O (10) |
ktep |
|
|
|
toate biolichidele, atât conforme, cât și neconforme |
O |
ktep |
|
|
|
din care numai biolichide conforme |
O |
ktep |
|
|
|
din care provenind din culturi nealimentare și nefurajere |
O (10) |
ktep |
|
|
|
din care provenind din culturi alimentare și furajere |
O (10) |
ktep |
|
|
|
din care provenind de pe terenuri FĂRĂ risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Producția de căldură din combustibili din surse regenerabile |
O |
ktep |
|
|
|
Energie geotermică (cu excepția pompelor de căldură geotermică) |
O |
ktep |
|
|
|
Energie termică solară |
O |
ktep |
|
|
|
Deșeuri municipale – regenerabile |
O |
ktep |
|
|
|
Biocombustibili solizi |
O |
ktep |
|
|
|
Din care conformi |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din biogaz pur |
O |
ktep |
|
|
|
Din care conform |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din biogaz amestecat în rețea |
O |
ktep |
|
|
|
Din care conform |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din biogazul contabilizat pentru producția de căldură pe baza certificatelor |
O |
ktep |
|
|
|
toate biolichidele pure, atât conforme, cât și neconforme |
O |
ktep |
|
|
|
din care numai biolichide pure conforme |
O |
ktep |
|
|
|
din care provenind din culturi nealimentare și nefurajere |
O (10) |
ktep |
|
|
|
din care provenind din culturi alimentare și furajere |
O (10) |
ktep |
|
|
|
din care provenind de pe terenuri FĂRĂ risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor |
O (10) |
ktep |
|
|
|
biolichide amestecate, conforme, numai componenta biologică |
O |
ktep |
|
|
|
din care provenind din culturi nealimentare și nefurajere |
O (10) |
ktep |
|
|
|
din care provenind din culturi alimentare și furajere |
O (10) |
ktep |
|
|
|
din care provenind de pe terenuri FĂRĂ risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din hidrogen de origine regenerabilă |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din combustibili de origine nebiologică produși din surse regenerabile (RFNBO) |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Căldură ambiantă (captată de pompele de căldură, cu excepția pompelor de căldură cu sursa sol) |
O |
ktep |
|
|
|
Din care aer-aer |
O |
ktep |
|
|
|
Din care aer-apă |
O |
ktep |
|
|
|
Din care aer-aer reversibilă |
O |
ktep |
|
|
|
Din care aer-apă reversibilă |
O |
ktep |
|
|
|
Din care de evacuare aer-aer |
O |
ktep |
|
|
|
Din care de evacuare aer-apă |
O |
ktep |
|
|
|
Din care apă-aer |
O |
ktep |
|
|
|
Din care apă-apă |
O |
ktep |
|
|
|
Energie geotermică cu utilizarea pompelor de căldură |
O |
ktep |
|
|
|
Din care sol-aer |
O |
ktep |
|
|
|
Din care sol-apă |
O |
ktep |
|
|
|
Răcire din surse regenerabile |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din care sisteme individuale de răcire cu capacitatea mai mare sau egală cu 1,5 MW |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbție și adsorbție) |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din care sisteme individuale de răcire cu capacitatea mai mică de 1,5 MW |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Răcirea încăperilor în sectorul rezidențial |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbție și adsorbție) |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Răcirea încăperilor în sectorul terțiar |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbție și adsorbție) |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Răcirea proceselor |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbție și adsorbție) |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Alte sisteme de răcire individuale |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbție și adsorbție) |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Răcire centralizată |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbție și adsorbție) |
O (10) |
ktep |
|
|
|
Informații relevante în cazul în care evoluția consumului final de energie pentru încălzire și răcire are un impact asupra traiectoriilor globale și sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2021-2030. |
O |
|
||
|
Legendă: X = anul de raportare, O = obligatorii. |
||||
Tabelul 5
Contribuția efectivă totală (consumul final brut de energie) a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor
|
|
|
Volume |
Performanța în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (13) |
||||
|
Tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile |
Specificație |
Unitate |
X-3 |
X-2 |
Unitate (14) |
X-3 |
X-2 |
|
Biocombustibili în transporturi (11) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Biocombustibili lichizi în transportul rutier |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Biocombustibili lichizi în transportul feroviar |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Biocombustibili lichizi în alte moduri de transport |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Biocombustibili gazoși în transportul rutier |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Biocombustibili gazoși în transportul feroviar |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Biocombustibili gazoși în alte moduri de transport |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Combustibili neobținuți din biomasă care pot fi luați în calcul în sectorul transporturilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
Hidrogen de origine regenerabilă |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care articolul 27 al doilea paragraf litera (c) – în sectorul maritim |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care articolul 27 al doilea paragraf litera (c) – în sectorul aviației |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Combustibili de origine nebiologică produși din surse regenerabile (RFNBO) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care articolul 27 al doilea paragraf litera (c) – în sectorul maritim |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care articolul 27 al doilea paragraf litera (c) – în sectorul aviației |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Combustibili pe bază de carbon reciclat |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care articolul 27 al doilea paragraf litera (c) – în sectorul maritim |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care articolul 27 al doilea paragraf litera (c) – în sectorul aviației |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Biocombustibili CONFORMI în transporturi (12) |
|
|
|
|
|
|
|
|
toți biocombustibilii conformi din toate modurile de transport |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Anexa IX (toate modurile de transport) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care articolul 27 al doilea paragraf litera (c) – în sectorul maritim |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care articolul 27 al doilea paragraf litera (c) – în sectorul aviației |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Pe materii prime (toate modurile de transport) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Partea A |
|
|
|
|
|
|
|
|
Din care partea A în sectorul maritim [articolul 27 al doilea paragraf litera (c)] |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care partea A în sectorul aviației [articolul 27 al doilea paragraf litera (c)] |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Partea A pe materii prime (toate modurile de transport) |
|
|
|
|
|
|
|
|
(a) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(b) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(c) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(d) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(e) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(f) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(g) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(h) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(i) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(j) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(k) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(l) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(m) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(n) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(o) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(p) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(q) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Partea B |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care partea B în sectorul maritim [articolul 27 al doilea paragraf litera (c)] |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care partea B în sectorul aviației [articolul 27 al doilea paragraf litera (c)] |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Partea B pe materii prime (toate modurile de transport) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(a) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
(b) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Articolul 26 alineatul (1) – Din culturi alimentare și furajere |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
din care provenind de pe terenuri FĂRĂ risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
alți biocombustibili conformi |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care în sectorul maritim [articolul 27 al doilea paragraf litera (c)] |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Din care în sectorul aviației [articolul 27 al doilea paragraf litera (c)] |
O (15) |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Energia electrică produsă din surse regenerabile din rețea utilizată în sectorul transporturilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
Toată energia electrică din sectorul transporturilor |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Toată energia electrică din transportul rutier |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
E-SRE din transportul rutier |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
non-E-SRE din transportul rutier |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Toată energia electrică din transportul feroviar |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
E-SRE din transportul feroviar |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
non-E-SRE din transportul feroviar |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Toată energia electrică din toate celelalte moduri de transport |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
E-SRE din toate celelalte moduri de transport |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
non-E-SRE din toate celelalte moduri de transport |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Informații relevante în cazul în care evoluția consumului final de energie pentru transporturi are un impact asupra traiectoriilor globale și sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2021-2030. |
O |
|
|||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii. Note: |
|||||||
Tabelul 6
Furnizarea de biomasă pentru consumul de energie
|
|
X-3 |
X-2 |
||||||||||
|
|
Producția națională în 1 000 m3 (16) |
Importuri în 1 000 m3 (16) |
Exporturi în 1 000 m3 (16) |
Variația stocurilor în 1 000 m3 (16) |
Media puterii calorifice nete (TJ/1 000 m3) (17) |
Producția națională în 1 000 m3 (16) |
Importuri în 1 000 m3 (16) |
Exporturi în 1 000 m3 (16) |
Variația stocurilor în 1 000 m3 (16) |
Media puterii calorifice nete (TJ/1 000 m3) (17) |
||
|
Specificație |
O (21) |
O (21) |
V |
V |
V |
O |
O |
V |
V |
V |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
|
|
||||||||||||
|
Pentru biomasa forestieră: Descrierea modului în care acești combustibili îndeplinesc criteriile referitoare la utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (LULUCF) prevăzute la articolul 29 alineatul (7) din Directiva (UE) 2018/2001 (20) |
|
|||||||||||
|
Informații relevante în cazul în care evoluția ofertei de bioenergie are un impact asupra traiectoriilor globale și sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2021-2030. |
|
|||||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; V = voluntare. |
||||||||||||
Tabelul 7
Alte traiectorii și obiective naționale
|
Traiectorie sau obiectiv |
Descriere |
Obiectiv (22) |
Anul-țintă |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului |
Indicator de progres (dacă este cazul) (23) |
|||
|
Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor (24) |
Unitate |
X-3 |
X-2 |
|||||
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Utilizarea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Energia din surse regenerabile produsă de orașe |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Comunități de energie din surse regenerabile |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Autoconsumatori de energie din surse regenerabile |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Energia recuperată din nămolul dobândit prin epurarea apelor uzate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alte obiective și traiectorii naționale, inclusiv sectoriale și pe termen lung |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. Note |
||||||||
Tabelul 8
Evaluarea sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001
|
Dacă este cazul, furnizați informații privind evaluarea sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile pe care statele membre trebuie să îl acorde în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001 (25) |
Ocaz |
|
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul Note: |
||
(1) Pentru numărătorul total și numitorul total se aplică toate dispozițiile referitoare la calcul prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001.
(2) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2021.
(3) Categoriile care trebuie raportate în acest tabel se bazează pe chestionarele anuale Eurostat privind energia din surse regenerabile și energia obținută din deșeuri, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 privind statisticile în domeniul energiei.
(4) Conform definiției din Directiva (UE) 2018/2001: „biomasă” înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică din agricultură, inclusiv substanțe vegetale și animale, din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv pescuitul și acvacultura, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor, inclusiv deșeuri industriale și municipale de origine biologică.
(5) În cazul biolichidelor sau al combustibililor din biomasă solizi sau gazoși amestecați, trebuie luată în considerare numai capacitatea corespunzătoare componentei biologice. Dacă nu sunt disponibile date privind capacitatea, furnizați o estimare bazată pe intrări, eficiențe, producție și ore la sarcină maximă atât pentru combustibilii fosili, cât și pentru cei din surse regenerabile.
(6) Conform definiției de la articolul 2 Definiții punctul 27 din Directiva (UE) 2018/2001, „combustibili din biomasă” înseamnă combustibili gazoși și solizi produși din biomasă.
(7) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2022.
(8) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2021.
(9) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2022.
(10) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2021.
(11) Aceasta include toți biocombustibilii, conformi și neconformi, biocombustibilii puri și componenta corespunzătoare a biocombustibililor amestecate, alți combustibili din surse regenerabile, hidrogen și combustibili sintetici de origine regenerabilă utilizați în transporturi
(12) Aceasta include numai biocombustibilii conformi și combustibilii din biomasă [articolele 29 și 30 din Directiva (UE) 2018/2001], componenta pură și componenta corespunzătoare din surse regenerabile din combustibilii în amestec utilizați în transporturi.
(13) Performanța în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie raportată pentru totalul biocarburanților durabili. Datele pot fi raportate mai detaliat, iar în acest caz, dacă nu se pot furniza informații din motive de confidențialitate, statele membre trebuie să precizeze „C” la categoria aferentă.
(14) Precizați unitatea în care este exprimată performanța în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
(15) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2021.
(16) cu excepția punctului 1 litera (b) subpunctul (iii), care se exprimă în tone
(17) cu excepția punctului 1 litera (b) subpunctul (iii), care se exprimă în TJ/tonă
(18) raportare obligatorie, dacă sunt disponibile date
(19) raportare obligatorie, dacă este cazul
(20) Cu menționarea țării sau a organizației regionale de integrare economică din care provine biomasa forestieră, precizându-se în mod detaliat dacă țara sau organizația este parte la Acordul de la Paris și dacă:
|
|
a transmis o contribuție stabilită la nivel național (CSN) care include sectorul LULUCF; |
|
|
raportează către CCONUSC un inventar național al emisiilor de GES care include sectorul LULUCF sau va începe să facă acest lucru până cel târziu în 2025; sau |
|
|
are instituite legi naționale sau subnaționale, în conformitate cu articolul 5 din Acordul de la Paris, care sunt aplicabile în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon, și furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depășesc absorbțiile. |
(21) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2021.
(22) Poate fi cantitativ sau calitativ
(23) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, statele membre trebuie să furnizeze o indicație privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informații disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinați pe baza obiectivelor naționale
(24) statele membre trebuie să precizeze o valoare și un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate.
(25) statele membre trebuie să includă trimiteri la politicile și măsurile vizate
ANEXA III
DECARBONIZAREA: ADAPTARE
Tabelul 1 –
Obiectivele de adaptare în planurile naționale integrate privind energia și clima
|
Obiectivele de adaptare în planurile naționale integrate privind energia și clima |
Specificație |
Răspuns |
|
Sunt incluse obiective de adaptare în conformitate cu articolul 4 în planul național integrat privind energia și clima? (1) |
O |
|
|
Următoarea prezentare a planului național integrat privind energia și clima va include obiective de adaptare? (1) |
V |
|
|
În cazul în care sunt incluse obiective de adaptare în planul național integrat privind energia și clima sau în prezentarea planificată a planului național integrat privind energia și clima, vă rugăm să furnizați o prezentare generală a acestor obiective. |
V |
|
|
Dacă sunt disponibile, vă rugăm să furnizați alte documente care conțin obiective de adaptare relevante pentru realizarea obiectivelor uniunii energetice și a angajamentelor pe termen lung asumate de Uniune în legătură cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris, precizând data adoptării și un link către document. |
V |
|
|
Note: O = obligatorii; V = voluntare |
||
Tabelul 2 –
Informații privind adaptarea care pot afecta realizarea obiectivelor uniunii energetice și angajamentele pe termen lung asumate de Uniune în legătură cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris
|
Informații privind adaptarea care pot afecta realizarea obiectivelor uniunii energetice și angajamentele pe termen lung asumate de Uniune în legătură cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris |
Dimensiune |
Specificație |
Răspuns |
||
|
Circumstanțe naționale |
|||||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
O |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
Ocaz |
|
|||
|
Eficiența energetică |
Ocaz |
|
|||
|
Securitatea energetică |
Ocaz |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
Ocaz |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
Ocaz |
|
|||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
V |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
V |
|
|||
|
Eficiența energetică |
V |
|
|||
|
Securitatea energetică |
V |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
V |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
V |
|
|||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
O |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
Ocaz |
|
|||
|
Eficiența energetică |
Ocaz |
|
|||
|
Securitatea energetică |
Ocaz |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
Ocaz |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
Ocaz |
|
|||
|
Strategii și planuri |
|||||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
O |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
Ocaz |
|
|||
|
Eficiența energetică |
Ocaz |
|
|||
|
Securitatea energetică |
Ocaz |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
Ocaz |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
Ocaz |
|
|||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
V |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
V |
|
|||
|
Eficiența energetică |
V |
|
|||
|
Securitatea energetică |
V |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
V |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
V |
|
|||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
V |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
V |
|
|||
|
Eficiența energetică |
V |
|
|||
|
Securitatea energetică |
V |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
V |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
V |
|
|||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
V |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
V |
|
|||
|
Eficiența energetică |
V |
|
|||
|
Securitatea energetică |
V |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
V |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
V |
|
|||
|
Monitorizarea și evaluarea |
|||||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
V |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
V |
|
|||
|
Eficiența energetică |
V |
|
|||
|
Securitatea energetică |
V |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
V |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
V |
|
|||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
V |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
V |
|
|||
|
Eficiența energetică |
V |
|
|||
|
Securitatea energetică |
V |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
V |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
V |
|
|||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
V |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
V |
|
|||
|
Eficiența energetică |
V |
|
|||
|
Securitatea energetică |
V |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
V |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
V |
|
|||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
O |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
Ocaz |
|
|||
|
Eficiența energetică |
Ocaz |
|
|||
|
Securitatea energetică |
Ocaz |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
Ocaz |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
Ocaz |
|
|||
|
Decarbonizarea: emisii și absorbții de GES |
V |
|
||
|
Decarbonizarea: energia din surse regenerabile |
V |
|
|||
|
Eficiența energetică |
V |
|
|||
|
Securitatea energetică |
V |
|
|||
|
Piața internă a energiei |
V |
|
|||
|
Cercetarea, inovarea și competitivitatea |
V |
|
|||
|
Note: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare. |
|||||
(1) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni: Da; Nu.
(2) Grupul vulnerabil se referă la un segment al populației umane care are tendința sau predispoziția de a fi afectat negativ de variabilitatea și schimbările climatice.
ANEXA IV
EFICIENȚA ENERGETICĂ
Tabelul 1
Contribuția națională și traiectoria orientativă pentru consumul de energie primară și finală
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
Indicator |
|
|
Definiția contribuției în materie de economii pentru 2030 (1) |
O |
n/a |
|
|
|
Descrierea contribuției pentru 2030 și traiectoria orientativă pentru perioada 2021-2030 |
O |
n/a |
|
|
|
Valoarea contribuției în materie de economii pentru 2030 |
O |
|
|
|
|
Transpunerea în nivel absolut al consumului de energie primară (PEC) |
O |
ktep |
|
|
|
Transpunerea în nivel absolut al consumului de energie finală (FEC) |
O |
ktep |
|
|
|
|
|
|
X-3 (4) |
X-2 |
|
Progresele înregistrate înspre realizarea traiectoriei orientative 2021-2030 în PEC (2) |
O |
ktep |
|
|
|
Progresele înregistrate înspre realizarea traiectoriei orientative 2021-2030 în FEC (2) |
O |
ktep |
|
|
|
Nivelul de referință al PIB-ului, în cazul în care contribuția este stabilită ca obiectiv de reducere a intensității emisiilor de gaze cu efect de seră |
Ocaz |
Milioane de euro, volume concatenate (3) |
|
|
|
Observații generale privind contribuția națională și traiectoria orientativă pentru consumul de energie primară și finală (5) |
V |
|
||
|
Legendă: X = anul de raportare, O = obligatorii, Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare. Note: |
||||
Tabelul 2
Reperele și indicatorii de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale – parcul imobiliar
|
|
Numărul de clădiri (6) |
Suprafața totală (m2) (7) |
Consumul de energie primară al clădirilor (TJ) (8) |
Consumul de energie finală al clădirilor (TJ) (8) |
Emisiile directe de GES în clădiri (tCO2e) |
Emisiile totale de GES în clădiri (tCO2e) |
Alți indicatori (9) |
||||||||||||||
|
|
2020 |
X-3 |
X-2 |
2020 |
X-3 |
X-2 |
2020 |
X-3 |
X-2 |
2020 |
X-3 |
X-2 |
2020 |
X-3 |
X-2 |
2020 |
X-3 |
X-2 |
2020 |
X-3 |
X-2 |
|
Specificație |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
|
Clădiri rezidențiale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Din care clădiri cu cele mai slabe performanțe (10) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Clădiri nerezidențiale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Din care clădiri cu cele mai slabe performanțe |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Clădiri publice (11) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Din care clădiri cu cele mai slabe performanțe |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. Note: |
|||||||||||||||||||||
Tabelul 3
Reperele și indicatorii de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale – rate de renovare (12)
|
|
|
Numărul de clădiri renovate |
Suprafața totală renovată (m2) (13) |
Rata de renovare (14) |
Rata echivalentă a renovării aprofundate (16) |
||||
|
|
|
X-3 |
X-2 |
X-3 |
X-2 |
X-3 |
X-2 |
X-3 |
X-2 |
|
Specificație |
|
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
V |
V |
|
Clădiri rezidențiale |
Minoră |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Moderată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aprofundată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Clădiri rezidențiale – cu cele mai slabe performanțe |
Minoră |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Moderată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aprofundată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Clădiri nerezidențiale |
Minoră |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Moderată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aprofundată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Clădiri nerezidențiale – cu cele mai slabe performanțe |
Minoră |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Moderată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aprofundată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Clădiri publice (15) |
Minoră |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Moderată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aprofundată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Clădiri publice – cu cele mai slabe performanțe |
Minoră |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Moderată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aprofundată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare. Note: |
|||||||||
Tabelul 4
Reperele și indicatorii de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale – alți indicatori
|
Repere și indicatori de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale |
Descriere |
Obiectiv (17) |
Anul-țintă |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului |
Indicator de progres (dacă este cazul) (18) |
|||
|
Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor (19) |
Unitate |
X-3 |
X-2 |
|||||
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Reper/indicator de progres 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reper/indicator de progres 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatori. Note |
||||||||
Tabelul 5
Reperele și indicatorii de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale – contribuțiile la obiectivele de eficiență energetică ale Uniunii
|
|
Specificație |
Descriere |
|
Vă rugăm să descrieți modul în care progresele înregistrate înspre atingerea reperelor din cadrul strategiei de renovare pe termen lung au contribuit la atingerea obiectivelor de eficiență energetică ale Uniunii în conformitate cu Directiva 2012/27/UE |
O |
|
|
Legendă: O = obligatorii. |
||
Tabelul 6
Informații actualizate privind alte obiective naționale legate de eficiența energetică, astfel cum au fost raportate în planul național integrat privind energia și clima
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului (20) |
Impactul preconizat al obiectivului stabilit (21) |
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
Note: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. |
|||
(1) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni: consumul de energie primară; consumul de energie finală; economiile de energie primară; economiile de energie finală; intensitatea energetică.
(2) PEC și FEC conform indicatorilor Eurostat ai bilanțurilor energetice complete [nrg_bal_c] – Consumul de energie primară și finală (Europa 2020-2030). Vă rugăm să consultați definițiile PEC și FEC (ca indicatori de monitorizare pentru Directiva privind eficiența energetică) din cea mai recentă versiune a Ghidului privind bilanțul energetic de pe site-ul Eurostat (a se vedea capitolul „Indicatori complementari”).
(3) An de referință 2015 (la cursurile de schimb din 2015).
(4) X-3 nu se aplică pentru primele rapoarte intermediare din 2023.
(5) statele membre pot furniza explicații suplimentare cu privire la contribuția națională și traiectoria orientativă pentru consumul de energie primară și finală, inclusiv metodologia pe care au utilizat-o.
(6) „Clădire” înseamnă o construcție cu acoperiș și pereți în care energia este utilizată pentru a se regla climatul interior [articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2010/31/UE], în timp ce anexa I la aceeași directivă definește, în scopul calculării performanței energetice a clădirilor, următoarea clasificare pe categorii: (a) clădiri unifamiliale de diferite tipuri; (b) blocuri de apartamente; (c) birouri; (d) clădiri de învățământ; (e) spitale; (f) hoteluri și restaurante; (g) construcții sportive; (h) clădiri pentru servicii de comerț en gros și cu amănuntul; (i) alte tipuri de clădiri cu consum energetic (punctul 5 din anexa I la Directiva 2010/31/UE).
(7) Suprafața utilizată ca dimensiune de referință pentru evaluarea performanței energetice a unei clădiri, calculată ca sumă a suprafețelor utile ale spațiilor din anvelopa clădirii specificată pentru evaluarea performanței energetice.
(8) Astfel cum este luată în considerare la calculul performanței energetice a clădirilor definit în Directiva 2010/31/UE.
(9) Astfel cum sunt prezentați în strategia națională de renovare pe termen lung. Acești alți indicatori ar putea reflecta numărul de clădiri și/sau suprafața totală (m2) pe clase de performanță energetică, pe perioade de construcție, pe dimensiuni ale clădirilor, pe zone climatice, numărul certificatelor de performanță energetică pe tipuri de clădiri și/sau pe clase de performanță energetică, o prezentare generală a capacităților din sectorul construcțiilor, ponderea sistemului de încălzire în sectorul clădirilor pe tip de sisteme de încălzire etc. Alte externalități ar putea fi utilizate și pentru a oferi o imagine mai bună a sectorului clădirilor, cum ar fi investițiile pentru renovarea parcului existent, ponderea din PIB a construcțiilor, aspectele legate de sănătate etc.
(10) Astfel cum sunt definite în strategia națională de renovare pe termen lung. Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei privind renovarea clădirilor oferă exemple pentru a determina segmentele cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național: (a) stabilirea unui prag specific, cum ar fi o categorie de performanță energetică (de exemplu, sub „D”); (b) utilizarea unei cifre a consumului de energie primară (exprimată în kWh/m2 pe an); sau chiar (c) vizarea clădirilor construite înainte de o anumită dată (de exemplu, înainte de 1980).
(11) Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei privind renovarea clădirilor clarifică faptul că articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva 2010/31/UE vizează toate clădirile publice (și nu doar clădirile organismelor publice care sunt deținute și ocupate de administrația centrală). Politicile și acțiunile prevăzute la articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva 2010/31/UE ar trebui să includă, de exemplu, clădirile ocupate (de exemplu închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing) de autorități locale sau regionale și clădirile deținute de administrația centrală și de autoritățile regionale sau locale, dar care nu sunt neapărat ocupate de acestea.
(12) Prin renovare energetică se înțelege schimbarea unuia sau mai multor elemente ale clădirii [anvelopa clădirii și sistemele tehnice ale clădirii conform articolului 2 alineatul (9) din Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor], având potențialul de a afecta în mod semnificativ cantitatea de energie calculată sau măsurată necesară pentru a se asigura necesarul de energie în condițiile utilizării normale a clădirii, care presupune, între altele, energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilație, apă caldă și iluminat.
(13) Suprafața utilizată ca dimensiune de referință pentru evaluarea performanței energetice a unei clădiri, calculată ca sumă a suprafețelor utile ale spațiilor din anvelopa clădirii specificate pentru evaluarea performanței energetice.
(14) Rata de renovare se referă la suprafața cumulată a clădirilor afectate [m2] aferentă tuturor clădirilor care au fost supuse unei renovări energetice în anul calendaristic X-3 sau X-2, pentru diferite amplori ale renovării, împărțită la suprafața totală [m2] a parcului imobiliar din aceeași perioadă.
Amploarea renovării poate fi definită ca fiind „minoră” (economii de 3 % ≤ x ≤ 30 %), „moderată” (economii de 30 % < x ≤ 60 %) și „aprofundată” [renovare care transformă o clădire sau o unitate de clădire (a) înainte de 1 ianuarie 2030, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (b) începând cu 1 ianuarie 2030, într-o clădire cu emisii zero].
Rata totală a renovării energetice este definită ca suma tuturor ratelor de renovare ale amplorii vizate.
Definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero este conformă cu definițiile naționale oficiale ale clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero care transpun articolul 9 din Directiva 2010/31/UE, urmând definiția-cadru de la articolul 2 din Directiva 2010/31/UE: „Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I. Necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere.”
(15) Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei privind renovarea clădirilor clarifică faptul că articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva 2010/31/UE vizează toate clădirile publice (și nu doar clădirile organismelor publice care sunt deținute și ocupate de administrația centrală). Politicile și acțiunile prevăzute la articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva 2010/31/UE ar trebui să includă, de exemplu, clădirile ocupate (de exemplu închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing) de autorități locale sau regionale și clădirile deținute de administrația centrală și de autoritățile regionale sau locale, dar care nu sunt neapărat ocupate de acestea.
(16) Rata echivalentă a renovării aprofundate egalizează/ponderează ratele de renovare la amploarea renovării aprofundate și poate fi calculată cu ajutorul următoarei formule: Rata echivalentă a renovării aprofundate = [(amploarea renovării minore)*(rata de renovare minoră) + (amploarea renovării moderate)*(rata de renovare moderată) + (amploarea renovării aprofundate)*(rata de renovare aprofundată)]/(amploarea renovării aprofundate)] – toți factorii în %.
Amploarea renovării reprezintă raportul dintre energia primară economisită și energia primară totală înainte de renovarea părții respective din parc.
(17) Poate fi cantitativ sau calitativ
(18) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, statele membre trebuie să furnizeze o indicație privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informații disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinați pe baza obiectivelor naționale
(19) statele membre trebuie să precizeze o valoare și un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate.
(20) statele membre trebuie să furnizeze informații actualizate cu privire la progresele înregistrate până la situația actuală. În cazul în care au fost stabilite obiective, ar trebui să se ofere o prezentare generală a principalelor acțiuni și a reperelor atinse. În cazul în care nu au fost stabilite obiective, ar trebui să se furnizeze informații actualizate cu privire la stabilirea sau nestabilirea de obiective, precum și o descriere a obiectivelor stabilite.
(21) statele membre trebuie să descrie impactul preconizat al obiectivelor stabilite și calendarul acestora.
ANEXA V
SECURITATEA ENERGETICĂ
Tabelul 1
Detalii privind obiectivele și contribuțiile naționale
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Relevanța pentru articolul 22 (1) |
Anul-țintă |
Stadiu (2) |
Politica ce a condus la stabilirea obiectivului (dacă este cazul) |
Entitatea responsabilă pentru realizarea obiectivului |
Sursele de energie și combustibilii vizați (5) |
|
|
Politica Uniunii (3) |
Politici naționale (Referință juridică) (4) |
|||||||
|
O |
O |
Ocaz |
Ocaz |
O |
Ocaz |
Ocaz |
O |
O |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul |
||||||||
Tabelul 2
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale cuantificabile
|
Denumirea obiectivului național |
Indicator(i) |
Unitate |
Categorie |
Anul |
Valoarea obiectivului/anul (8) |
Note metodologice (9) |
|||
|
X-3 |
X-2 |
X-1 (7) |
|||||||
|
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
||||
|
Obiective generale |
|
|
|||||||
|
Diversificarea surselor de energie și a aprovizionării cu energie |
Producția primară |
TJ |
Cărbune |
|
|
|
|
|
|
|
Gaze naturale |
|
|
|
|
|
||||
|
Alți combustibili fosili și deșeuri |
|
|
|
|
|
||||
|
Petrol și produse petroliere |
|
|
|
|
|
||||
|
Surse regenerabile și biocombustibili |
|
|
|
|
|
||||
|
Căldură nucleară |
|
|
|
|
|
||||
|
Importuri (6) |
Importuri (6) |
|
|
|
|
|
|||
|
Exporturi (6) |
Exporturi (6) |
|
|
|
|
|
|||
|
Reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe |
Dependența energetică de țările terțe în funcție de tipul de combustibil (10) |
Procent |
General |
|
|
|
|
|
|
|
Pe tip de combustibil |
Cărbune |
|
|
|
|
|
|||
|
Gaze naturale |
|
|
|
|
|
||||
|
Alți combustibili fosili și deșeuri |
|
|
|
|
|
||||
|
Petrol și produse petroliere |
|
|
|
|
|
||||
|
Combustibili regenerabili (biocombustibili) |
|
|
|
|
|
||||
|
Energie electrică și energie termică (inclusiv nucleară) |
|
|
|
|
|
||||
|
Dezvoltarea capacității de a face față diminuării sau întreruperii aprovizionării cu o sursă de energie (11) |
Reziliența sistemului electroenergetic |
Ore |
LOLE (previziunea de pierderi datorate întreruperii alimentării cu energie electrică) (12) |
|
|
|
|
|
|
|
MWh |
EENS (previziunea de energie nefurnizată) (12) |
|
|
|
|
|
|||
|
Reziliența sistemului de gaze naturale |
Procent |
Rezultatul formulei N-1 (13) |
|
|
|
|
|
||
|
Obiective stabilite la nivel național |
|
|
|||||||
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul Note: |
|||||||||
Tabelul 3
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale necuantificabile
|
Denumirea obiectivului național |
Indicator(i)/Reper(e) |
Anul-țintă |
Descrierea indicatorului/reperului (14) |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului (15) |
Detalii privind strategia de monitorizare (16) |
Trimiteri la evaluări și la rapoartele tehnice justificative |
|
O |
O |
Ocaz |
O |
O |
V |
V |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 3 |
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
Note: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare |
||||||
(1) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele obiective (pot fi adăugate și specificate obiective suplimentare la rubrica „Altele”): diversificarea surselor de energie și a aprovizionării cu energie, reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, dezvoltarea capacității de a face față diminuării sau întreruperii aprovizionării, flexibilitatea sistemului energetic național, altele.
(2) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele categorii: planificat; adoptat; pus în aplicare; expirat.
(3) Statul membru trebuie să aleagă politica/politicile dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar sau să aleagă „altele” și să specifice denumirea politicii Uniunii.
(4) Legea națională sau documentul național care definește obiectivul.
(5) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se pot alege mai multe opțiuni, se pot adăuga și specifica surse de energie și combustibili suplimentari la rubrica „alți combustibili”): întregul sistem, energie electrică, gaz, produse petroliere, combustibili nucleari, alți combustibili.
(6) Totalul importurilor și exporturilor pentru toți combustibilii incluși în bilanțurile energetice.
(7) Pentru anul X-1, statele membre trebuie să raporteze cu privire la elementele de raportare pentru care este disponibilă o astfel de evaluare.
(8) statele membre trebuie să raporteze valoarea obiectivului și anul relevant în care ar trebui realizat obiectivul, în cazul în care sunt prezente obiective cuantificate asociate cu indicatorii.
(9) statele membre trebuie să furnizeze informații metodologice suplimentare cu privire la indicator.
(10) Numai importurile din țări terțe (din afara UE).
(11) statele membre ar trebui să raporteze datele rezultate din cea mai recentă evaluare a adecvării, efectuată pentru anul relevant. De exemplu, acestea ar trebui să raporteze LOLE pentru anul X-1, astfel cum a fost estimată fie în anul X-1, fie în anul X-2 sau mai devreme. Anul în care a fost efectuată evaluarea adecvării resurselor ar trebui raportat în cadrul Notelor metodologice. A se vedea și nota 5.
(12) Se calculează în conformitate cu cerințele din Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE (JO L 158, 14.6.2019, p. 1) și din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică (JO L 158, 14.6.2019, p. 54). Metodologia specifică este stabilită de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, în anexa I la decizia sa privind metodologia de calcul al valorii pierderilor datorate întreruperii alimentării cu energie electrică, a costului unei noi intrări și a standardului de fiabilitate.
(13) Se calculează în conformitate cu cerințele din anexa II la Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (JO L 280, 28.10.2017, p. 1). Regula N-1 calculează capacitatea tehnică a infrastructurii rămase în cazul perturbării elementului de infrastructură unică principală de gaze, estimând dacă aceasta este în măsură să satisfacă nevoi de gaze egale cu o zi în care se manifestă o cerere excepțional de mare, care are loc probabil o dată la 20 de ani.
(14) statele membre trebuie să furnizeze detalii privind indicatorii/reperele și motivele pentru care acestea au fost alese pentru a prezenta progresele înregistrate în direcția realizării obiectivului.
(15) statele membre trebuie să furnizeze informații calitative pentru a rezuma stadiul actual al indicatorului (de exemplu, dacă este în curs de realizare, dacă a fost deja realizat, dacă a fost ratat, întârziat etc.).
(16) Detalii cu privire la modul în care indicatorul este monitorizat, de exemplu prin intermediul unui set de indicatori, al unei expertize, al unui grup de experți, al unei metodologii specifice etc.
ANEXA VI
PIAȚA INTERNĂ A ENERGIEI
Tabelul 1 –
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale legate de interconectivitatea rețelelor electrice
|
Denumirea obiectivului național |
Unitate |
Anul |
Valoarea obiectivului în 2030 |
|
|
X-3 |
X-2 |
|||
|
|
|
O |
O |
Ocaz |
|
Capacitatea nominală de transport în raport cu puterea instalată de producere |
% |
|
|
|
|
Capacitatea nominală de transport în raport cu sarcina maximă |
% |
|
|
|
|
Capacitatea nominală de transport în raport cu capacitatea instalată de producere din surse regenerabile |
% |
|
|
|
|
Diferențe ale prețului orar mediu sau absolut pe piețele pentru ziua următoare (separat pentru fiecare frontieră din interiorul UE) (1) |
EUR/MWh |
|
|
|
|
Frontiera 1 |
EUR/MWh |
|
|
|
|
Frontiera 2 |
EUR/MWh |
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
EUR/MWh |
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz = obligatorii dacă este cazul Note: |
||||
Tabelul 2
Informații privind proiectele de interes comun (PIC) în domeniul transportului de energie electrică
|
Vă rugăm să indicați orice evoluții importante privind proiectele PIC, înregistrate în comparație cu ultimul raport de monitorizare PIC, care ar putea avea un impact asupra obiectivelor stabilite în planul național privind energia și clima. |
O |
|
|
Legendă: O = obligatorii |
||
Tabelul 3
Informații privind alte proiecte principale de infrastructură
|
Descrierea proiectului |
Implementarea proiectului |
||||||||||||
|
Denumirea proiectului (2) |
ID TYNDP |
Vector energetic (3) |
Tipul proiectului (4) |
Descrierea proiectului |
Anul planificat de punere în funcțiune |
Capacitatea de transport (MW pentru energia electrică GWh/d pentru gaze naturale, hidrogen și alte gaze/lichide) |
Descrierea modului în care proiectul va contribui la atingerea nivelurilor planificate raportate în temeiul articolului 23 alineatul (1) litera (a) (3) |
Descrierea modului în care proiectul va contribui la dimensiunile uniunii energetice |
Stadiul proiectului |
Descrierea progreselor înregistrate |
Întârzieri în implementare (ani) |
Reprogramare (ani) |
Motivul întârzierilor în implementare sau al reprogramării planului de proiect |
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Proiectul 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Proiectul 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, dacă este necesar |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. |
|||||||||||||
Tabelul 4
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale legate de flexibilitatea sistemului energetic, inclusiv în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Purtător de energie (5) |
Element(e) de flexibilitate a sistemului abordat (6) |
Obiectiv (7) |
Anul-țintă |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului |
Indicator(i) de progres (dacă este cazul) (8) |
|||
|
Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor (9) |
Unitate |
X-3 |
X-2 |
|||||||
|
O |
Ocaz |
O |
O |
O |
O |
O |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. Note: |
||||||||||
Tabelul 5
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale legate de participarea nediscriminatorie pe piețele energiei
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Vector energetic (10) |
Element(e) de participare nediscriminatorie abordat(e) (11) |
Obiectiv (12) |
Anul-țintă |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului (13) |
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 3 |
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
Note: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. |
||||||
Tabelul 6
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale legate de participarea consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Vector energetic (14) |
Element(e) de participare a consumatorilor abordat(e) (15) |
Obiectiv (16) |
Anul-țintă |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului |
Indicator(i) de progres (dacă este cazul) (17) |
|||
|
Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor (18) |
Unitate |
X-3 |
X-2 |
|||||||
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. Note: |
||||||||||
Tabelul 7
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale legate de adecvația sistemului energetic
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Element(e) abordat(e) (19) |
Obiectiv (20) |
Anul-țintă |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului |
Indicator(i) de progres (dacă este cazul) (21) |
|||
|
Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor (22) |
Unitate |
X-3 |
X-2 |
||||||
|
O |
Ocaz |
O |
O |
O |
O |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. Note: |
|||||||||
(1) Se pot utiliza diferențele de preț ale piețelor pentru ziua următoare calculate și publicate de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) în Raportul anual de monitorizare a pieței.
(2) statele membre trebuie să includă în acest tabel și proiectele PIC diferite de proiectele de transport transfrontalier, dacă acestea contribuie indirect la creșterea interconectivității transfrontaliere. Contribuția la creșterea interconectivității transfrontaliere ar trebui explicată în tabel.
(3) statele membre trebuie să aleagă dintre următorii vectori energetici (pot fi adăugați și specificați vectori energetici suplimentari la rubrica „Altele”): Energie electrică; Gaze naturale; Hidrogen; Altele.
(4) statele membre trebuie să indice categorii generale de infrastructură (de exemplu, terminal GNL; spațiu de stocare; interconexiune cu țări terțe).
(5) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni: energie electrică; gaze naturale; hidrogen.
(6) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se pot alege mai multe opțiuni, se pot adăuga și specifica opțiuni suplimentare la rubrica „Altele”): integrarea și cuplarea piețelor, cu scopul de a spori capacitatea comercializabilă și utilizarea eficientă a interconexiunilor; contorizare inteligentă/rețele inteligente; agregare; participare activă a cererii; stocare; producere distribuită; mecanisme pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare; semnale de preț în timp real; altele.
(7) Poate fi cantitativ sau calitativ.
(8) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, statele membre trebuie să furnizeze o indicație privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informații disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinați pe baza obiectivelor naționale.
(9) statele membre trebuie să precizeze o valoare și un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate.
(10) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni: energie electrică; gaze naturale; hidrogen.
(11) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se pot alege mai multe opțiuni, se pot adăuga și specifica opțiuni suplimentare la rubrica „Altele”): energia din surse regenerabile; participare activă a cererii; stocare; altele.
(12) Poate fi cantitativ sau calitativ.
(13) Atunci când descriu progresele, statele membre prezintă în detaliu progresele înregistrate în ceea ce privește participarea nediscriminatorie, luând în considerare următoarele elemente, după caz. Această listă nu este exhaustivă și poate fi completată de statele membre:
|
|
În ceea ce privește piețele: elemente precum piețele de echilibrare, piețele de capacități (după caz), piețele angro de energie, piețele cu amănuntul. |
|
|
În ceea ce privește tehnologiile: elemente precum consumul comandabil, stocarea energiei, agregarea, comunitățile de energie ale cetățenilor/comunitățile de energie din surse regenerabile, prosumatorii. |
|
|
În ceea ce privește participarea: elemente precum participarea pe piață, disponibilitatea tarifelor (inclusiv pentru punctele de încărcare pentru electromobilitate; și stocarea energiei, de exemplu prevenirea dublei încărcări pentru injectare și extracție), disponibilitatea contractelor cu preț dinamic, participarea simultană a mai multor servicii/produse. |
(14) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni: energie electrică; gaze naturale; hidrogen.
(15) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se pot alege mai multe opțiuni, se pot adăuga și specifica opțiuni suplimentare la rubrica „Altele”): autogenerare; noi tehnologii (inclusiv contoare inteligente); altele.
(16) Poate fi cantitativ sau calitativ
(17) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, statele membre trebuie să furnizeze o indicație privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informații disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinați pe baza obiectivelor naționale.
(18) statele membre trebuie să precizeze o valoare și un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate.
(19) statele membre trebuie să aleagă una sau mai multe dintre următoarele opțiuni: flexibilitatea sistemului energetic – producția de energie din surse regenerabile; introducerea cuplării piețelor intrazilnice; introducerea piețelor de echilibrare transfrontaliere; altele.
(20) Poate fi cantitativ sau calitativ.
(21) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, statele membre trebuie să furnizeze o indicație privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informații disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinați pe baza obiectivelor naționale.
(22) statele membre trebuie să precizeze o valoare și un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate.
ANEXA VII
CERCETAREA, INOVAREA ȘI COMPETITIVITATEA
Tabelul 1
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale care transpun într-un context național obiectivele și politicile Planului SET
|
Denumirea obiectivului național (1) |
Descriere |
Prioritatea C&I a uniunii energetice care beneficiază de sprijin (2) |
Tehnologii energetice curate/cu emisii reduse de carbon care beneficiază de sprijin (3) (4) |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului |
Indicator(i) de progres (dacă este cazul) |
Observații generale |
|||
|
Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor |
Valoarea indicatorului |
Anul de referință |
Unitate |
||||||
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
V |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare. |
|||||||||
Tabelul 2
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale cuantificabile privind cheltuielile publice totale și, dacă sunt disponibile, cheltuielile private pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și îmbunătățirea performanțelor (5)
|
Denumirea obiectivului național |
Unitate |
Specificație |
Anul |
Valoarea obiectivului/an |
|
|
|
X-3 |
X-2 |
Observații generale |
||||
|
Cheltuieli publice pentru C&I |
||||||
|
Total cheltuieli publice anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate și al celor cu emisii reduse de carbon |
Milioane EUR |
Ocaz |
|
|
|
|
|
Total cheltuieli publice anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate și al celor cu emisii reduse de carbon, ca pondere procentuală din cheltuielile publice totale pentru C&I |
% |
Ocaz |
|
|
|
|
|
Total cheltuieli publice anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate și al celor cu emisii reduse de carbon, ca pondere procentuală din PIB-ul anual |
% |
Ocaz |
|
|
|
|
|
Cheltuieli private pentru C&I |
||||||
|
Total cheltuieli private anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate și al celor cu emisii reduse de carbon |
Milioane EUR |
V |
|
|
|
|
|
Total cheltuieli private anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate și al celor cu emisii reduse de carbon, ca pondere procentuală din cheltuielile private totale pentru C&I |
% |
V |
|
|
|
|
|
Total cheltuieli private anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate și al celor cu emisii reduse de carbon, ca pondere procentuală din PIB-ul anual |
% |
V |
|
|
|
|
|
Alte obiective stabilite la nivel național |
||||||
|
Obiectiv național 1 |
|
Ocaz |
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
Ocaz |
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
Ocaz |
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare. |
||||||
Tabelul 3
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale necuantificabile privind cheltuielile publice totale și, dacă sunt disponibile, cheltuielile private alocate pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și îmbunătățirea performanțelor (6)
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Prioritatea C&I a uniunii energetice care beneficiază de sprijin (7) |
Tehnologii energetice curate/cu emisii reduse de carbon care beneficiază de sprijin (8) |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului (9) |
Impactul preconizat al obiectivului stabilit (10) |
|
Ocaz |
Ocaz |
V |
V |
Ocaz |
Ocaz |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
Note: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare. |
|||||
Tabelul 4
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale, inclusiv a obiectivelor pe termen lung pentru 2050, privind utilizarea tehnologiilor de decarbonizare a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de carbon și, dacă este cazul, privind infrastructura aferentă de transport, de utilizare și de stocare a dioxidului de carbon (11)
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului |
Indicator(i) de progres (dacă este cazul) |
Observații generale |
|||
|
Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor |
Valoarea indicatorului |
Anul de referință |
Unitate |
||||
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
V |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
Note: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare. |
|||||||
Tabelul 5
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale privind competitivitatea
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului |
Indicator(i) de progres (dacă este cazul) |
Observații generale |
|||||||||||
|
Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor |
Valoarea indicatorului |
Anul de referință |
Unitate |
||||||||||||
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
V |
||||||||
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
||||||||
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
||||||||
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
||||||||
|
Note: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare.
|
|||||||||||||||
(1) statele membre trebuie să descrie orice obiectiv național stabilit în țara respectivă care sprijină punerea în aplicare și transpunerea Planului SET.
(2) statele membre trebuie să aleagă una sau mai multe priorități dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar.
(3) statele membre trebuie să aleagă una sau mai multe tehnologii dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar.
(4) „Tehnologiile energetice curate și tehnologiile cu emisii reduse de carbon” includ toate tehnologiile vizate de Planul SET.
(5) „Tehnologiile energetice curate și tehnologiile cu emisii reduse de carbon” includ toate tehnologiile vizate de Planul SET.
Statele membre trebuie să precizeze obiectivele naționale privind cheltuielile publice totale și, dacă sunt disponibile, cheltuielile private alocate pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și îmbunătățirea performanțelor. Statele membre trebuie să includă, după caz, obiective separate privind cheltuielile publice și private, obiectivele axate pe tehnologie, dezvoltarea performanței etc.
(6) „Tehnologiile energetice curate și tehnologiile cu emisii reduse de carbon” includ toate tehnologiile vizate de Planul SET.
Statele membre trebuie să precizeze obiectivele naționale privind cheltuielile publice totale și, dacă sunt disponibile, cheltuielile private alocate pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și îmbunătățirea performanțelor. Statele membre trebuie să includă, după caz, obiective separate privind cheltuielile publice și private, obiectivele axate pe tehnologie, dezvoltarea performanței etc.
(7) statele membre pot alege una sau mai multe priorități dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar.
(8) statele membre pot alege una sau mai multe tehnologii dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar.
(9) statele membre trebuie să furnizeze informații actualizate cu privire la progresele înregistrate până la situația actuală. În cazul în care au fost stabilite obiective, ar trebui să se ofere o prezentare generală a principalelor acțiuni și a reperelor atinse. În cazul în care nu au fost stabilite obiective, ar trebui să se furnizeze informații actualizate cu privire la stabilirea sau nestabilirea de obiective, precum și o descriere a obiectivelor stabilite.
(10) statele membre trebuie să descrie impactul preconizat al obiectivelor stabilite și calendarul acestora.
(11) Statul membru trebuie să descrie orice plan pe termen lung pentru măsurile de decarbonizare din sectorul industrial. Ar trebui să se includă elemente precum eficiența energetică, captarea și stocarea dioxidului de carbon, electrificarea și orice alte tehnologii care vor contribui la decarbonizare. Ar trebui să se indice reperele, obiectivele și termenele, precum și o indicație privind tehnologiile avute în vedere și implementarea preconizată a acestora.
ANEXA VIII
OBIECTIVELE NAȚIONALE PRIVIND ELIMINAREA TREPTATĂ A SUBVENȚIILOR PENTRU ENERGIE, ÎN SPECIAL PENTRU COMBUSTIBILII FOSILI
Tabelul 1
Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili (1)
|
Obiectiv(e) național(e) stabilit(e) pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili |
Descriere |
Anul-țintă (2) |
Repere (3) |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului (4) |
Măsuri pentru a se asigura că eliminarea treptată nu afectează eforturile de reducere a sărăciei energetice (5) |
Observații generale |
|
O |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
V |
|
Obiectivul/planul național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
Obiectivul/planul național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
Obiectivul/planul național 3 |
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
Note: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare. |
||||||
(1) statele membre trebuie să raporteze orice obiective de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili și orice obiective de eliminare treptată a altor subvenții pentru energie. Statele membre ar trebui să indice în coloana „Descriere” dacă obiectivul a fost prevăzut în legislație și, după caz, să facă trimitere la textele de lege relevante.
În cazul în care nu sunt stabilite obiective de eliminare treptată a subvențiilor pentru energie, statele membre trebuie să raporteze cu privire la orice planuri de asumare a unui angajament de eliminare treptată sau de stabilire a unui obiectiv de eliminare treptată. Statele membre trebuie să includă în coloana „Descriere” o scurtă descriere a acestor planuri și să clarifice momentul în care se preconizează că angajamentele respective vor intra în vigoare.
(2) statele membre trebuie să prevadă un an-țintă în care obiectivul ar trebui să fie realizat.
(3) statele membre trebuie să specifice toate reperele cantitative. De exemplu, eliminare treptată de 50 % până în 2024, eliminare treptată de 100 % până în 2026.
(4) statele membre trebuie să raporteze cu privire la progresele înregistrate înspre realizarea obiectivului și atingerea reperelor, dacă este cazul.
(5) statele membre trebuie să raporteze cu privire la orice măsuri luate pentru a se asigura că eliminările treptate nu afectează eforturile de reducere a sărăciei energetice. Statele membre trebuie să indice dacă au fost elaborate estimări ale impactului economic și de altă natură al eliminărilor treptate ale subvențiilor pentru combustibilii fosili asupra gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ce politici sau măsuri au fost instituite sau propuse pentru a atenua acest impact (de exemplu, sprijin pentru renovarea energetică a locuințelor și tehnologii cu eficiență energetică ridicată, cum ar fi pompele de căldură electrice și izolarea locuințelor).
ANEXA IX
PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICILOR ȘI MĂSURILOR NAȚIONALE
Tabelul 1
Caracteristicile principale și progresele înregistrate înspre punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor
|
Numărul politicii/măsurii |
Numărul politicii/măsurii în PNEC, dacă este diferit |
Denumirea politicii/măsurii |
Politică/măsură unică sau grupată |
În cazul unei politici/măsuri grupate, ce politici sau măsuri unice include |
Obiectivul (obiectivele) sau contribuția (contribuțiile) relevantă (relevante) la care contribuie politica sau măsura (1) |
Acoperire geografică (2) |
Sector (sectoare) vizat(e) (3) |
Obiectiv (4) |
Obiectiv cuantificat (5) |
Scurtă descriere |
|
O |
Ocaz |
O |
O |
O |
O |
O |
O |
O |
Ocaz |
O |
|
Politica/măsura 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Politica/măsura 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. |
||||||||||
|
|
Evaluarea contribuției politicii sau a măsurii la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul(1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 și la realizarea strategiei pe termen lung menționată la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2018/1999 |
Tipul instrumentului de politică ((6)) |
Politicile Uniunii care au dus la punerea în aplicare a politicii/măsurii |
Stadiul punerii în aplicare ((9)) |
Perioada de punere în aplicare |
Entități responsabile de punerea în aplicare a politicii ((10)) |
Indicatori utilizați pentru monitorizarea și evaluarea progreselor în timp ((11)) |
||||||
|
Politica Uniunii ((7)) |
Altele |
Dispoziția relevantă ((8)) |
Început |
Sfârșit |
Tip |
Denumire |
Descriere |
Anul |
Valoare |
||||
|
O |
O |
O |
Ocaz |
O |
O |
Ocaz |
O |
Ocaz |
|||||
|
Politica/măsura 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Politica/măsura 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note (cont.): |
|||||||||||||
|
Actualizare de la ultima transmitere ((12)) |
Explicații privind actualizarea sau link către un document suplimentar |
Progresele înregistrate în raport cu obiectivul de politică ((13)) |
Progresele înregistrate în raport cu indicatorii de politică ((14)) |
Trimiteri la evaluări și la rapoartele tehnice justificative |
Observații generale |
|||
|
Indicator |
Valoare |
Anul |
Unitate |
|||||
|
O |
Ocaz |
O |
Ocaz |
O |
O |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note (cont.): |
||||||||
|
Raportare specifică dimensiunii |
|||
|
Vector(i) vizat (vizați) ((15)) |
Prioritatea C&I a uniunii energetice care beneficiază de sprijin ((16)) |
Tehnologii energetice curate/cu emisii reduse de carbon care beneficiază de sprijin ((17)) |
Sectoare care beneficiază de sprijin ((18)) |
|
Ocaz |
O |
O |
Ocaz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note (cont.): |
|||
Tabelul 2
Rezultatele disponibile ale evaluărilor ex ante și ex post ale efectelor fiecărei politici și măsuri sau ale grupurilor de politici și măsuri asupra producției de energie din surse regenerabile (6)
|
Numărul politicii/măsurii |
Evaluare ex ante |
Evaluare ex post |
||||||||
|
Producția de energie din surse regenerabile (ktep/an) |
Explicarea bazei folosite pentru estimare |
Documentația/sursa estimării dacă este disponibilă (indicați un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
Anul pentru care se aplică producția (7) |
Producția de energie din surse regenerabile (ktep/an) (8) |
Explicarea bazei folosite pentru estimare |
Documentația/sursa estimării dacă este disponibilă (indicați un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
||||
|
t |
t + 5 |
t + 10 |
t + 15 |
|||||||
|
V |
||||||||||
|
POLITICA/MĂSURA 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
POLITICA/MĂSURA 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: V = voluntare; t reprezintă primul an care se termină în 0 sau 5 următor anului de raportare. Note: |
||||||||||
Tabelul 3
Rezultatele disponibile ale evaluărilor ex ante și ex post ale efectelor fiecărei politici și măsuri sau ale grupurilor de politici și măsuri privind eficiența energetică (9)
|
Numărul politicii/măsurii |
Evaluare ex ante |
Evaluare ex post |
||||||||
|
Reduceri de energie (ktep/an, energie finală) |
Explicarea bazei folosite pentru estimare |
Documentația/sursa estimării dacă este disponibilă (indicați un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
Anul pentru care se aplică reducerea (10) |
Reduceri de energie (ktep/an, energie finală) (11) |
Explicarea bazei folosite pentru estimare |
Documentația/sursa estimării dacă este disponibilă (indicați un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
||||
|
t |
t + 5 |
t + 10 |
t + 15 |
|||||||
|
V |
||||||||||
|
POLITICA/MĂSURA 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
POLITICA/MĂSURA 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: V = voluntare; t reprezintă primul an care se termină în 0 sau 5 următor anului de raportare. Note: |
||||||||||
Tabelul 4
Costurile și beneficiile preconizate sau realizate disponibile ale politicilor și măsurilor individuale sau ale grupurilor de politici și măsuri privind producția de energie din surse regenerabile (12)
|
Numărul politicii/măsurii |
|
Costuri și beneficiile preconizate (evaluare ex ante) |
Costuri și beneficiile realizate (evaluare ex post) |
|||||||||||||||||||
|
Anul (anii) pentru care a fost calculat costul |
Costul brut în EUR pe tep de producție de energie din surse regenerabile |
Costurile anuale brute absolute în EUR |
Beneficiile anuale absolute (13) în EUR |
Beneficiile (13) în EUR pe tep de producție de energie din surse regenerabile |
Costurile nete în EUR pe tep de producție de energie din surse regenerabile |
Costul anual net absolut în EUR |
Anul corespunzător prețului |
Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) (14) |
Documentația/sursa (indicați un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
Descrierea altor beneficii |
Anul (anii) pentru care a fost calculat costul |
Costul brut în EUR pe tep de producție de energie din surse regenerabile |
Costurile anuale brute absolute în EUR |
Beneficiile (13) în EUR pe tep de producție de energie din surse regenerabile |
Beneficiile anuale absolute (13) în EUR |
Costurile nete în EUR pe tep de producție de energie din surse regenerabile |
Costurile anuale nete absolute în EUR |
Anul corespunzător prețului |
Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) (14) |
Documentația/sursa (indicați un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
Descrierea altor beneficii |
|
|
V |
||||||||||||||||||||||
|
POLITICA/MĂSURA 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
POLITICA/MĂSURA 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note: V = voluntare. |
||||||||||||||||||||||
Tabelul 5
Costurile și beneficiile preconizate sau realizate disponibile ale politicilor și măsurilor individuale sau ale grupurilor de politici și măsuri privind eficiența energetică (15)
|
Numărul politicii/măsurii |
|
Costuri și beneficiile preconizate (evaluare ex ante) |
Costuri și beneficiile realizate (evaluare ex post) |
|||||||||||||||||||
|
Anul (anii) pentru care a fost calculat costul |
Costul brut în EUR pe tep de reduceri de energie finală |
Costurile anuale brute absolute în EUR |
Beneficiile anuale absolute (16) în EUR |
Beneficiile (16) în EUR pe tep de reduceri de energie finală |
Costurile nete în EUR pe tep de reduceri de energie finală |
Costul anual net absolut în EUR |
Anul corespunzător prețului |
Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) (17) |
Documentația/sursa (indicați un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
Descrierea altor beneficii |
Anul (anii) pentru care a fost calculat costul |
Costul brut în EUR pe tep de reduceri de energie finală |
Costurile anuale brute absolute în EUR |
Beneficiile (16) în EUR pe tep de reduceri de energie finală |
Beneficiile anuale absolute (16) în EUR |
Costurile nete în EUR pe tep de reduceri de energie finală |
Costurile anuale nete absolute în EUR |
Anul corespunzător prețului |
Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) (17) |
Documentația/sursa (indicați un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
Descrierea altor beneficii |
|
|
V |
||||||||||||||||||||||
|
POLITICA/MĂSURA 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
POLITICA/MĂSURA 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note: V = voluntare. |
||||||||||||||||||||||
(1) statele membre trebuie să selecteze dintre următoarele obiective și contribuții în planul național integrat privind energia și clima (pot fi selectate mai multe obiective sau contribuții):
|
|
În cadrul dimensiunii Decarbonizare: emisii și absorbții de GES – obiectivul național obligatoriu al statului membru privind emisiile de gaze cu efect de seră și limitele anuale naționale obligatorii în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842; Angajamentele statului membru în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841; Alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și obiective privind adaptarea. |
|
|
În cadrul dimensiunii Decarbonizare: energie din surse regenerabile – o contribuție la obiectivul obligatoriu al Uniunii de cel puțin 32 % energie din surse regenerabile în 2030, astfel cum se prevede la articolul 3 din Directiva (UE) 2018/2001; Traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală pentru perioada 2021-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor; Traiectoriile estimate pentru fiecare tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile; Traiectoriile estimate privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică și transporturi, și privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime și proveniență; Alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (de exemplu, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunități de energie din surse regenerabile și de autoconsumatori de energie din surse regenerabile, energia recuperată din nămolul obținut în urma epurării apelor uzate). |
|
|
În cadrul dimensiunii Eficiență energetică – o contribuție orientativă a eficienței energetice pe plan național la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficiența energetică de cel puțin 32,5 % în 2030, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2012/27/UE; Cantitatea cumulată de economii de energie la nivelul utilizării finale care urmează să fie realizată în perioada 2021-2030 în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b) privind obligațiile de economisire a energiei din Directiva 2012/27/UE; Reperele orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale; Suprafața totală care urmează să fie renovată sau economiile de energie anuale echivalente care urmează să fie realizate în perioada 2021-2030 în temeiul articolului 5 din Directiva 2012/27/UE referitor la rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice; Alte obiective naționale, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale, precum și obiectivele naționale în domenii precum eficiența energetică în sectorul transporturilor și în ceea ce privește încălzirea și răcirea. |
|
|
În cadrul dimensiunii Securitate energetică – obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea gradului de diversitate a surselor de energie și a aprovizionării cu energie din țări terțe care ar putea avea ca scop reducerea dependenței de importurile de energie; Obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, pentru a îmbunătăți reziliența sistemelor energetice regionale și naționale; Obiectivele naționale privind creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii și stocarea energiei; Obiectivele naționale privind gestionarea diminuării sau a întreruperii aprovizionării cu o sursă de energie, pentru a îmbunătăți reziliența sistemelor energetice regionale și naționale. |
|
|
În cadrul dimensiunii Piața internă a energiei – nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice în 2030 spre care tinde statul membru, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor electrice de cel puțin 15 % până în 2030; Proiectele esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului și, după caz, proiectele de modernizare care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice; Principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor de interes comun (PIC); Obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special în ceea ce privește promovarea unor prețuri la energia electrică stabilite în mod competitiv în conformitate cu legislația sectorială relevantă, integrarea și cuplarea piețelor cu scopul de a spori capacitatea comercializabilă a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, precum și semnalele de preț în timp real; Obiectivele naționale legate de participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participarea activă a cererii și stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei; Obiectivele naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente; Obiectivele naționale privind asigurarea adecvanței sistemului energetic, precum și privind flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile; Obiectivele naționale privind protecția consumatorilor de energie și îmbunătățirea competitivității sectorului de energie cu amănuntul; Obiectivele naționale privind sărăcia energetică. |
|
|
În cadrul dimensiunii Cercetare, inovare și competitivitate – obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și, dacă sunt disponibile, privind inovarea și cercetarea privată legată de uniunea energetică; Obiectivele naționale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor pentru energie nepoluantă și, dacă este cazul, obiectivele naționale, inclusiv cele pe termen lung (2050), privind implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, inclusiv pentru decarbonizarea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de carbon și, dacă este cazul, pentru infrastructura aferentă de transport și stocare a dioxidului de carbon; Obiectivele naționale referitoare la competitivitate. |
(2) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele categorii: acoperă două sau mai multe țări, națională, regională, locală.
(3) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele sectoare (se pot selecta mai multe sectoare pentru politicile și măsurile transsectoriale): aprovizionarea cu energie (inclusiv extracția, transportul, distribuția și depozitarea combustibililor, precum și transformarea energiei pentru încălzire și răcire și producția de energie electrică); consumul de energie (incluzând consumul de combustibili și de energie electrică de către utilizatorii finali cum ar fi gospodăriile, administrația publică, sectorul serviciilor, industria și agricultura); transporturi; procese industriale (inclusiv activitățile industriale de transformare a materialelor prin procedee chimice sau fizice care generează emisii de gaze cu efect de seră, utilizarea gazelor cu efect de seră în produse și utilizările neenergetice ale combustibililor fosili); agricultură; LULUCF; gestionarea deșeurilor/deșeuri; alte sectoare.
(4) Obiectiv înseamnă „formularea în prealabil a efectelor (inclusiv a rezultatelor și a impactului) scontate ale intervenției”. Statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele obiective (se pot alege mai multe obiective, se pot adăuga și specifica obiective suplimentare la rubrica „Altele”):
|
|
Pentru aprovizionarea cu energie – creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul energiei electrice; creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii; trecerea la combustibili cu intensitate mai mică a emisiilor de carbon; generarea sporită de energie din surse neregenerabile cu emisii scăzute de carbon (nucleară); reducerea pierderilor; îmbunătățirea eficienței în sectorul energetic și al transformării energiei; captarea și stocarea carbonului sau captarea și utilizarea carbonului; controlul emisiilor fugitive din producerea de energie; creșterea numărului de surse utilizate pentru producerea de energie primară; reducerea dependenței energetice de țările terțe; îmbunătățirea rezilienței infrastructurii de aprovizionare cu energie, inclusiv asigurarea aprovizionării cu energie în cazul unor perturbări majore ale rețelei; creșterea capacității rețelei de energie electrică de a absorbi o pondere mai mare a producției de energie din surse regenerabile; creșterea interconectivității rețelelor electrice; creșterea convergenței prețurilor pe piețele energiei electrice; creșterea participării consumatorilor pe piețele energiei; creșterea flexibilității și a adecvanței sistemului energetic; cercetarea și inovarea în domeniul aprovizionării cu energie; alte obiective legate de aprovizionarea cu energie. |
|
|
Pentru consumul de energie – îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor; îmbunătățirea eficienței energetice a aparaturii electrocasnice; îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul serviciilor/în sectorul terțiar; îmbunătățirea eficienței energetice în sectoarele industriale de utilizare finală; gestionarea/reducerea cererii; cercetarea și inovarea în domeniul tehnologiilor, al proceselor și al materialelor care vor contribui la scăderea consumului de energie; alte obiective legate de consumul de energie. |
|
|
Pentru transporturi – îmbunătățirea eficienței energetice a vehiculelor; transferul modal la transportul public sau la cel nemotorizat; combustibili cu emisii reduse de carbon; transport rutier electric; gestionarea/reducerea cererii; îmbunătățirea comportamentului; îmbunătățirea infrastructurii de transport; reducerea emisiilor generate de transportul aerian sau maritim internațional; cercetarea și inovarea în vederea reducerii emisiilor generate de sectorul transporturilor; inovarea în digitalizarea transporturilor; alte obiective în domeniul transporturilor. |
|
|
Pentru procesele industriale – instalarea unor tehnologii de reducere a emisiilor; controlul îmbunătățit al emisiilor fugitive din procesele industriale; controlul îmbunătățit al producției, al emisiilor fugitive și al emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră; înlocuirea gazelor fluorurate cu gaze cu potențial de încălzire globală (GWP) mai mic; cercetare și inovare în vederea reducerii consumului de energie al industriei UE; alte obiective legate de procesele industriale. |
|
|
Pentru gestionarea deșeurilor/deșeuri – gestionarea/reducerea cererii; intensificarea reciclării; intensificarea colectării și utilizării CH4; utilizarea unor tehnologii îmbunătățite de tratare a deșeurilor; îmbunătățirea gestionării depozitelor de deșeuri; incinerarea deșeurilor cu utilizare de energie; sisteme îmbunătățite de gestionare a apelor uzate; reducerea depozitării deșeurilor; alte obiective legate de deșeuri. |
|
|
Pentru agricultură – reducerea utilizării îngrășămintelor/gunoiului de grajd pe terenurile cultivate; alte activități care permit o gestionare îmbunătățită a terenurilor cultivate; gestionarea îmbunătățită a efectivului de animale; sisteme îmbunătățite de gestionare a deșeurilor animale; activități de îmbunătățire a gestionării pășunilor sau a pajiștilor; gestionarea îmbunătățită a solurilor organice; alte obiective legate de agricultură. |
|
|
Pentru LULUCF – împădurirea și reîmpădurirea; conservarea carbonului în pădurile existente; ameliorarea producției în pădurile existente; creșterea rezervei de produse forestiere recoltate; îmbunătățirea gestionării pădurilor; prevenirea despăduririi; consolidarea protecției împotriva perturbărilor naturale; înlocuirea materiilor prime și a materialelor care generează emisii importante de GES cu produse forestiere recoltate; prevenirea drenării sau reumidificarea zonelor umede; refacerea terenurilor degradate; alte obiective legate de LULUCF. |
|
|
Pentru Altele – statele membre trebuie să prezinte o scurtă descriere a obiectivului. |
(5) În cazul obiectivelor cuantificate, statele membre trebuie să precizeze cel puțin valoarea (valorile), unitatea (unitățile), anul de sfârșit și anul de bază. Obiectivele cuantificate trebuie să fie specifice, măsurabile, abordabile, relevante și încadrate în timp.
((6)) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele tipuri de politici: economie; fiscalitate; acorduri voluntare/negociate; reglementare; informare; educație; cercetare; planificare; altele.
((7)) Enumerați aici numai politica/politicile Uniunii puse în aplicare prin intermediul politicilor naționale sau politicile naționale prin care se vizează direct atingerea obiectivelor politicilor Uniunii. Statul membru trebuie să aleagă politica/politicile dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar sau să aleagă opțiunea „Altele” și să specifice denumirea politicii Uniunii.
((8)) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri care contribuie la dimensiunile Decarbonizare: energia din surse regenerabile și eficiența energetică. Statul membru trebuie să aleagă dispoziția relevantă dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar sau să aleagă opțiunea „Altele” și să specifice denumirea dispoziției.
((9)) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele categorii: planificată; adoptată; pusă în aplicare; expirată.
((10)) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni și să înscrie numele entităților responsabile de punerea în aplicare a politicii sau a măsurii (se pot selecta mai multe entități): administrație națională; entități regionale; administrații locale; societăți/întreprinderi/asociații profesionale; institute de cercetare; altele, neincluse în listă.
((11)) statele membre trebuie să specifice orice indicator (inclusiv unitatea) și valorile indicatorilor respectivi care vor fi utilizați (ex ante) la monitorizarea și evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește politicile și măsurile. Statele membre trebuie să precizeze anul sau anii în care se aplică valoarea respectivă. Se pot preciza valori pentru mai mulți indicatori și pentru mai mulți ani. Indicatorii de performanță identificați de statele membre trebuie să fie relevanți, acceptați, credibili, simpli și robuști.
((12)) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se pot adăuga și specifica opțiuni suplimentare la rubrica „Altele”): Adoptarea unei noi măsuri, încheierea unui acord, publicarea unui act legislativ; Începerea/punerea în aplicare a unei măsuri/a unui program; Eliminarea/încetarea/finalizarea unei măsuri; Modificări, modificări în ceea ce privește punerea în aplicare sau proiectarea și prelungirea unei măsuri în curs; Informații referitoare la monitorizare, informații actualizate cu privire la progresele înregistrate sau rezultatele unei evaluări a impactului; Continuarea măsurilor existente/fără actualizări semnificative; Proiecte, anunțuri, angajamente, măsuri planificate, discuții privind o nouă măsură; Altele.
((13)) statele membre trebuie să furnizeze o descriere calitativă a progreselor înregistrate în raport cu obiectivul de politică.
((14)) statele membre trebuie să specifice indicatorii (inclusiv unitatea) și valorile indicatorilor respectivi care au fost utilizați (ex post) la monitorizarea și evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește politicile și măsurile. Statele membre trebuie să precizeze anul sau anii în care se aplică valoarea respectivă. Se pot preciza valori pentru mai mulți indicatori și pentru mai mulți ani. Indicatorii de performanță identificați de statele membre trebuie să fie relevanți, acceptați, credibili, simpli și robuști.
((15)) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri care contribuie la dimensiunea Securitate energetică. Statele membre trebuie să aleagă dintre următorii vectori (se pot selecta mai mulți vectori; se pot adăuga și specifica vectori suplimentari la rubrica „Alți combustibili”): Întregul sistem; Energie electrică; Gaze; Produse petroliere; Energie nucleară; Energie termică; Alți combustibili.
((16)) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri care contribuie la dimensiunea Cercetare, inovare și competitivitate. Statele membre trebuie să aleagă una sau mai multe priorități dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar.
((17)) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri care contribuie la dimensiunea Cercetare, inovare și competitivitate. „Tehnologiile energetice curate și tehnologiile cu emisii reduse de carbon” includ toate tehnologiile vizate de Planul SET. Statele membre trebuie să aleagă una sau mai multe tehnologii dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar.
((18)) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri care contribuie la dimensiunea Cercetare, inovare și competitivitate. Statele membre ar trebui să includă o descriere a sectoarelor care sunt sprijinite de această politică.
(6) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri care contribuie la dimensiunea Decarbonizare: energie din surse regenerabile. Statele membre trebuie să raporteze toate politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare.
(7) statele membre pot raporta evaluări ex post pentru mai mulți ani, caz în care informațiile disponibile trebuie să se axeze pe anii care se termină în 0 sau 5.
(8) Evaluările ex post includ toate evaluările bazate pe rezultatele aferente întregii perioade de punere în aplicare sau unor părți ale acesteia.
(9) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri care contribuie la dimensiunea Eficiență energetică. Statele membre trebuie să raporteze toate politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare.
(10) statele membre pot raporta evaluări ex post pentru mai mulți ani, caz în care informațiile disponibile trebuie să se axeze pe anii care se termină în 0 sau 5.
(11) Evaluările ex post includ toate evaluările bazate pe rezultatele aferente întregii perioade de punere în aplicare sau unor părți ale acesteia.
(12) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri care contribuie la dimensiunea Decarbonizare: energie din surse regenerabile. Statele membre trebuie să raporteze toate politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare.
(13) Beneficiile se înscriu sub formă de valoare negativă.
(14) Descrierea trebuie să includă tipul de costuri și beneficii care au fost luate în considerare, părțile interesate luate în considerare la evaluarea costurilor și a beneficiilor, situația de referință cu care se compară costurile și beneficiile, precum și metodologia utilizată.
(15) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri care contribuie la dimensiunea Eficiență energetică. Statele membre trebuie să raporteze toate politicile și măsurile sau grupurile de politici și măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare.
(16) Beneficiile se înscriu în formular valoare negativă.
(17) Descrierea trebuie să includă tipul de costuri și beneficii care au fost luate în considerare, părțile interesate luate în considerare la evaluarea costurilor și a beneficiilor, situația de referință cu care se compară costurile și beneficiile, precum și metodologia utilizată.
ANEXA X
NOI POLITICI ȘI MĂSURI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 21 LITERA (B) PUNCTUL 3 DIN REGULAMENTUL (UE) 2018/1999
Tabelul 1
Schemele de obligații în materie de eficiență energetică (EEOS) menționate la articolul 7a din Directiva 2012/27/UE
|
Numărul politicii/măsurii |
O |
|
|
Sursa (sursele) informațiilor [inclusiv trimiterea la legislația conexă sau la alt(e) text(e) juridic(e)] |
O |
|
|
Economii preconizate pentru perioada 2021-2030 și durata perioadei (perioadelor) de obligații [punctul 5 litera (d) și punctul 5 litera (e) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Economii cumulate preconizate de energie la nivelul utilizării finale pentru perioada 2021-2030 (ktep) |
O |
|
|
Noi economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale (ktep/an) (1) |
Ocaz |
|
|
2021 |
Ocaz |
|
|
2022 |
Ocaz |
|
|
2023 |
Ocaz |
|
|
2024 |
Ocaz |
|
|
2025 |
Ocaz |
|
|
2026 |
Ocaz |
|
|
2027 |
Ocaz |
|
|
2028 |
Ocaz |
|
|
2029 |
Ocaz |
|
|
2030 |
Ocaz |
|
|
Durata perioadei (perioadelor) de obligații |
O |
|
|
Principalele caracteristici de concepție |
|
|
|
Părțile obligate și responsabilitățile acestora [punctul 5 litera (b) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Sectoarele-țintă [punctul 5 litera (c) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (2) |
O |
|
|
Sectoarele în care acțiunile individuale sunt eligibile pentru EEOS (dacă sunt diferite de sectoarele-țintă enumerate mai sus) [punctul 5 litera (c) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Acțiuni individuale eligibile pentru EEOS [punctul 5 litera (f) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] și duratele de viață corespunzătoare [punctul 2 litera (i) și punctul 5 litera (h) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (3) |
O |
|
|
Informații privind aplicarea următoarelor dispoziții ale DEE: |
|
|
|
Dacă este cazul, acțiunile specifice și/sau ponderea economiilor care trebuie realizate în gospodăriile vulnerabile, inclusiv în cele afectate de sărăcia energetică, și, după caz, în locuințele sociale [articolul 7 alineatul (11) din Directiva 2012/27/UE] |
Ocaz |
|
|
Economiile realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe [articolul 7a alineatul (6) litera (a) din Directiva 2012/27/UE] (4) |
Ocaz |
|
|
Norme privind constituirea de rezerve și împrumuturile [articolul 7a alineatul (6) litera (b) din Directiva 2012/27/UE] |
Ocaz |
|
|
Posibilități de tranzacționare a economiilor de energie (după caz) |
Ocaz |
|
|
Interacțiuni cu un Fond național pentru eficiență energetică în conformitate cu articolul 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE [astfel cum se prevede la articolul 7a alineatul (1) din directiva respectivă] (5) |
Ocaz |
|
|
Informații generale privind metodologia de calcul |
|
|
|
Metoda (metodele) de măsurare utilizată (utilizate) (punctul 1 din anexa V la Directiva 2012/27/UE) (6) |
O |
|
|
Indicatorul (indicatorii) utilizat (utilizați) pentru a exprima economiile de energie (economii de energie primară sau finală) [articolul 7a alineatul (4) și punctul 3 litera (d) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Modul în care sunt luate în considerare duratele de viață (și posibilele modificări ale economiilor în timp) la calcularea economiilor [punctul 2 litera (i) și punctul 5 litera (h) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (7) |
O |
|
|
Alte surse de informații sau referințe (de exemplu, studii, rapoarte de evaluare) în care se pot găsi mai multe explicații și detalii cu privire la calculele economiilor |
V |
|
|
Adiționalitate și pertinență [cerințe legate de punctul 2 și punctul 5 litera (g) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Descrierea metodologiei de calcul; inclusiv modul în care adiționalitatea este luată în considerare în metodologia de calcul [punctul 2 litera (a) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (8) |
O |
|
|
EEOS promovează înlocuirile timpurii? În caz afirmativ, cum se ține cont de acest lucru la calcularea economiilor? [punctul 2 litera (f) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Valorile de referință utilizate pentru economiile preconizate și ponderate (în cazul în care se utilizează economii preconizate sau ponderate) [punctul 1 litera (c) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Cum se asigură pertinența economiilor? [punctul 3 litera (h) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Posibile suprapuneri (între măsurile de politică și între acțiunile individuale) și dubla contabilizare |
|
|
|
Posibile suprapuneri între acțiunile individuale eligibile pentru EEOS (9) |
Ocaz |
|
|
Posibile suprapuneri între EEOS și măsura (măsurile) alternativă (alternative) raportată (raportate) în temeiul articolului 7 din Directiva 2012/27/UE |
Ocaz |
|
|
Cum sunt abordate posibilele suprapuneri (între EEOS și măsurile alternative) pentru a se evita dubla contabilizare a economiilor de energie? [punctul 3 litera (g) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Variații climatice (după caz) [punctul 2 litera (h) și punctul 5 litera (i) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Există variații climatice între regiuni? Și pot afecta acestea acțiunile eligibile pentru EEOS? |
Ocaz |
|
|
Cum sunt abordate variațiile climatice la calcularea economiilor, după caz? |
Ocaz |
|
|
Monitorizarea și verificarea (M&V) economiilor [punctul 5 litera (j) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Scurtă descriere a sistemului de monitorizare și de verificare și a procesului de verificare |
O |
|
|
Autoritățile responsabile pentru monitorizarea și verificarea EEOS |
O |
|
|
Independența M&V față de părțile obligate [articolul 7a alineatul (5) din Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Verificarea eșantioanelor reprezentative din punct de vedere statistic [articolul 7a alineatul (5) din Directiva 2012/27/UE] (10) |
O |
|
|
Obligațiile de raportare ale părților obligate (economiile de energie realizate de fiecare parte obligată sau de fiecare subcategorie de părți obligate, precum și economiile totale realizate în cadrul schemei) |
O |
|
|
Publicarea economiilor de energie realizate în fiecare an în cadrul EEOS [articolul 7a alineatul (7) din Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Sancțiuni aplicate în caz de neconformitate (și referințele aferente, inclusiv legea sau alte texte juridice care stabilesc sancțiunile și condițiile aferente) |
O |
|
|
Dispoziție (dispoziții) în cazul în care progresele EEOS nu sunt satisfăcătoare [punctul 3 litera (f) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Informații privind standardele de calitate [punctul 2 litera (g) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Cum sunt standardele de calitate (pentru produse, servicii și introducerea măsurilor) promovate sau impuse de EEOS? |
Ocaz |
|
|
Informații sau explicații suplimentare |
|
|
|
Menționați aici orice alte informații explicative care pot fi utile pentru schimbul de experiență |
V |
|
|
Note: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare |
||
Tabelul 2
Măsurile alternative de politică menționate la articolul 7b și la articolul 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE (cu excepția impozitării)
|
Numărul politicii/măsurii |
O |
|
|
Sursa (sursele) informațiilor [inclusiv trimiterea la legislația conexă sau la alt(e) text(e) juridic(e)] |
O |
|
|
Bugetul planificat sau estimat, inclusiv perioada (perioadele) de punere în aplicare corespunzătoare |
V |
|
|
Economii preconizate pentru perioada 2021-2030 și durata perioadei (perioadelor) de obligații [punctul 5 litera (d) și punctul 5 litera (e) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Economii cumulate preconizate de energie la nivelul utilizării finale pentru perioada 2021-2030 (ktep) |
O |
|
|
Noi economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale (ktep/an) (11) |
Ocaz |
|
|
2021 |
Ocaz |
|
|
2022 |
Ocaz |
|
|
2023 |
Ocaz |
|
|
2024 |
Ocaz |
|
|
2025 |
Ocaz |
|
|
2026 |
Ocaz |
|
|
2027 |
Ocaz |
|
|
2028 |
Ocaz |
|
|
2029 |
Ocaz |
|
|
2030 |
Ocaz |
|
|
Perioada sau perioadele intermediare, dacă este cazul (12) |
Ocaz |
|
|
Principalele caracteristici de concepție |
|
|
|
Autoritățile publice responsabile cu punerea în aplicare, părțile participante sau părțile mandatate și responsabilitățile acestora în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii de politică [punctul 3 litera (b) și punctul 5 litera (b) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Sectoarele-țintă [punctul 5 litera (c) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (13) |
O |
|
|
Acțiuni individuale eligibile pentru măsura alternativă [punctul 5 litera (f) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] și duratele de viață corespunzătoare [punctul 2 litera (i) și punctul 5 litera (h) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (14) |
O |
|
|
Măsuri de politică sau acțiuni individuale specifice care vizează sărăcia energetică (dacă este cazul) |
Ocaz |
|
|
Informații generale privind metodologia de calcul |
|
|
|
Metoda (metodele) de măsurare utilizată (utilizate) (punctul 1 din anexa V la Directiva 2012/27/UE) (15) |
O |
|
|
Indicatorul (indicatorii) utilizat (utilizați) pentru a exprima economiile de energie (economii de energie primară sau finală) [punctul 3 litera (d) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Modul în care sunt luate în considerare duratele de viață (și posibilele modificări ale economiilor în timp) la calcularea economiilor [punctul 2 litera (i) și punctul 5 litera (h) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (16) |
O |
|
|
Alte surse de informații sau referințe (de exemplu, studii, rapoarte de evaluare) în care se pot găsi mai multe explicații și detalii cu privire la calculele economiilor |
V |
|
|
Adiționalitate și pertinență [cerințe legate de punctul 2 și punctul 5 litera (g) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Descrierea metodologiei de calcul; inclusiv modul în care adiționalitatea este luată în considerare în metodologia de calcul [punctul 2 litera (a) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (17) |
O |
|
|
Măsura de politică promovează înlocuirile timpurii? În caz afirmativ, cum se ține cont de acest lucru la calcularea economiilor? [punctul 2 litera (f) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Valorile de referință utilizate pentru economiile preconizate și ponderate (în cazul în care se utilizează economii preconizate sau ponderate) [punctul 1 litera (c) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Cum se asigură pertinența economiilor? [punctul 3 litera (h) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Posibile suprapuneri (între măsurile de politică și între acțiunile individuale) și dubla contabilizare |
|
|
|
Posibile suprapuneri între acțiunile individuale eligibile pentru măsura de politică (18) |
Ocaz |
|
|
Posibile suprapuneri între EEOS (dacă este cazul) și măsura (măsurile) alternativă (alternative) raportată (raportate) în temeiul articolului 7 |
Ocaz |
|
|
Cum sunt abordate posibilele suprapuneri (între EEOS, dacă este cazul, și măsurile alternative) pentru a se evita dubla contabilizare a economiilor de energie? [punctul 3 litera (g) din anexa V] |
O |
|
|
Variații climatice (după caz) [punctul 2 litera (h) și punctul 5 litera (i) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Există variații climatice între regiuni? Și pot afecta acestea acțiunile eligibile pentru măsura de politică? |
Ocaz |
|
|
Cum sunt abordate variațiile climatice la calcularea economiilor, după caz? |
Ocaz |
|
|
Monitorizarea și verificarea (M&V) economiilor [punctul 5 litera (j) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Scurtă descriere a sistemului de monitorizare și de verificare și a procesului de verificare |
O |
|
|
Autoritățile responsabile pentru monitorizarea și verificarea măsurii de politică |
O |
|
|
Independența M&V față de părțile participante sau mandatate [articolul 7b alineatul (2) din Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Verificarea eșantioanelor reprezentative din punct de vedere statistic [articolul 7b alineatul (2) din Directiva 2012/27/UE] (19) |
O |
|
|
Publicarea economiilor de energie realizate în fiecare an în cadrul măsurii de politică [punctul 3 litera (e) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Sancțiuni aplicate în caz de neconformitate (și referințele aferente, inclusiv legea sau alte texte juridice care stabilesc sancțiunile și condițiile aferente) |
O |
|
|
Dispoziție (dispoziții) în cazul în care progresele măsurii de politică nu sunt satisfăcătoare [punctul 3 litera (f) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Informații privind standardele de calitate [punctul 2 litera (g) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Cum sunt standardele de calitate (pentru produse, servicii și introducerea măsurilor) promovate sau impuse de măsura de politică? |
Ocaz |
|
|
Informații sau explicații suplimentare |
|
|
|
Orice alte informații explicative care pot fi utile pentru schimbul de experiență |
V |
|
|
Note: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare |
||
Tabelul 3
Informații cu privire la măsurile de impozitare
|
Numărul politicii/măsurii |
O |
|
|
Durata măsurii de impozitare [punctul 5 litera (k) subpunctul (iv) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Autoritatea publică de punere în aplicare [punctul 5 litera (k) subpunctul (ii) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Sectoarele-țintă și segmentul de contribuabili [punctul 5 litera (k) subpunctul (i) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (20) |
O |
|
|
Sursa (sursele) informațiilor [inclusiv trimiterea la legislația conexă sau la alt(e) text(e) juridic(e)] |
O |
|
|
Economii preconizate pentru perioada 2021-2030 și durata perioadei (perioadelor) de obligații [punctul 5 litera (d) și punctul 5 litera (e) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
|
|
|
Economii cumulate preconizate de energie la nivelul utilizării finale pentru perioada 2021-2030 (ktep) |
O |
|
|
Noi economii anuale de energie preconizate la nivelul utilizării finale (ktep/an) (21) |
Ocaz |
|
|
2021 |
Ocaz |
|
|
2022 |
Ocaz |
|
|
2023 |
Ocaz |
|
|
2024 |
Ocaz |
|
|
2025 |
Ocaz |
|
|
2026 |
Ocaz |
|
|
2027 |
Ocaz |
|
|
2028 |
Ocaz |
|
|
2029 |
Ocaz |
|
|
2030 |
Ocaz |
|
|
Explicații suplimentare (dacă este cazul) |
V |
|
|
Informații generale privind metodologia de calcul |
|
|
|
Metoda sau metodele de calcul utilizate (22) |
O |
|
|
Abordarea privind calcularea economiilor [punctul 4 litera (a) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (23) |
O |
|
|
Elasticitatea (pe termen scurt) [punctul 4 litera (b) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (24) |
Ocaz |
|
|
Elasticitatea (pe termen lung) [punctul 4 litera (b) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (25) |
Ocaz |
|
|
Modul în care sunt abordate duratele de viață la calcularea economiilor [punctul 2 litera (e) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] (26) |
O |
|
|
Cum se evită dubla contabilizare cu altă sau alte măsuri de politică? [punctul 4 litera (c) din anexa V la Directiva 2012/27/UE] |
O |
|
|
Independența față de autoritatea publică de punere în aplicare (27) |
O |
|
|
Explicații suplimentare și sursa (sursele) informațiilor |
V |
|
|
O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare |
||
Tabelul 4
Informații privind durata de viață a acțiunilor individuale eligibile pentru politicile și măsurile raportate în temeiul articolului 7 din Directiva 2012/27/UE
|
Acțiune eligibilă |
Sectorul de utilizare finală |
Valoarea presupusă aferentă duratei de viață (în ani) |
Ipoteze cu privire la posibilele modificări ale economiilor de energie în timp |
Sursa sau metoda utilizată pentru estimarea duratei de viață și ipotezele aferente |
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Acțiunea 1 |
|
|
|
|
|
Acțiunea 2 |
|
|
|
|
|
Acțiunea 3 |
|
|
|
|
|
Note: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul |
||||
(1) statele membre trebuie să completeze acest câmp în cazul în care noile economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale sunt stabile. În cazul în care se preconizează că noile economii anuale de energie la nivelul utilizării finale se vor modifica în timp, statele membre completează câmpurile pentru fiecare an.
(2) statele membre trebuie să precizeze sectoarele (sectorul rezidențial; sectorul serviciilor; sectorul industrial; sectorul transporturilor; altele) luate în considerare pentru calcularea obiectivului (obiectivelor) EEOS și pentru definirea părților obligate. În cazul în care sectoarele eligibile pentru acțiuni individuale sunt diferite, acest lucru trebuie specificat în câmpul următor.
(3) statele membre trebuie să precizeze aici acțiunile eligibile. În cazul în care lista de măsuri este prea lungă, statele membre trebuie să menționeze aici principalele criterii de eligibilitate și să furnizeze lista sub forma unui fișier separat. Statele membre trebuie să precizeze valorile aferente duratei de viață presupuse pentru diferitele tipuri sau categorii de acțiuni, utilizând tabelul 4 din prezenta anexă.
(4) În cazul în care părților obligate li se permite să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, statele membre explică criteriile de eligibilitate pentru aceste părți terțe și modul în care se asigură faptul că certificarea economiilor de energie urmează un proces de aprobare clar și transparent.
(5) statele membre trebuie să precizeze dacă părțile obligate își pot îndeplini sau trebuie să își îndeplinească obligația privind economiile de energie, integral sau parțial, sub forma unei contribuții la un fond național pentru eficiență energetică.
(6) statele membre trebuie să precizeze metodele utilizate conform tipologiei definite la punctul 1 din anexa V: (a) economii preconizate/(b) economii contorizate/(c) economii ponderate/(d) economii de energie estimate prin sondaj. Statele membre trebuie să ofere explicații în cazul în care se utilizează un alt tip de metodă.
(7) statele membre trebuie să adauge explicații, în special dacă se utilizează o metodă diferită de cea prezentată la punctul 2 litera (i) din anexa V.
(8) statele membre trebuie să explice modul în care metodologia de calcul respectă punctul 2 literele (a)-(c) din anexa V, inclusiv modul în care sunt luate în considerare efectele actelor cu putere de lege și ale normelor administrative ale UE, astfel cum se prevede la punctul 2 litera (b) și la punctul 2 litera (c) din anexa V.
(9) statele membre trebuie să explice modul în care aceste suprapuneri sunt luate în considerare la calcularea economiilor; de exemplu, interacțiunile dintre izolarea pereților și înlocuirea sistemelor de încălzire. Statele membre trebuie să explice, de asemenea, modul în care sistemul M&V împiedică raportarea aceleiași acțiuni individuale de către mai multe părți obligate (evitând dubla contabilizare în cadrul EEOS).
(10) statele membre trebuie să explice modul în care este asigurată verificarea eșantioanelor de acțiuni reprezentative din punct de vedere statistic și să specifice criteriile utilizate pentru definirea și selectarea eșantioanelor reprezentative.
(11) statele membre trebuie să completeze acest câmp în cazul în care noile economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale sunt stabile. În cazul în care se preconizează că noile economii anuale de energie la nivelul utilizării finale se vor modifica în timp, statele membre completează câmpurile pentru fiecare an.
(12) statele membre trebuie să indice aici perioadele sau datele utilizate pentru definirea obiectivelor intermediare pentru a permite examinarea progreselor înregistrate de măsura alternativă.
(13) statele membre trebuie să precizeze sectoarele (sectorul rezidențial; sectorul serviciilor; sectorul industrial; sectorul transporturilor; altele) luate în considerare.
(14) statele membre trebuie să precizeze categoriile de acțiuni individuale care pot primi stimulente financiare sau alte tipuri de sprijin din partea măsurii alternative sau care sunt promovate de măsura alternativă prin regulamente, informații sau orice tip de instrument de politică. În cazul în care lista de măsuri este prea lungă, statele membre trebuie să menționeze aici principalele criterii de eligibilitate și să furnizeze lista sub forma unui fișier separat. Statele membre trebuie să precizeze valorile aferente duratei de viață presupuse pentru diferitele tipuri sau categorii de acțiuni, utilizând tabelul 4 din prezenta anexă.
(15) statele membre trebuie să precizeze metodele utilizate conform tipologiei definite la punctul 1 din anexa V: (a) economii preconizate/(b) economii contorizate/(c) economii ponderate/(d) economii de energie estimate prin sondaj. Statele membre trebuie să ofere explicații în cazul în care se utilizează un alt tip de metodă.
(16) statele membre trebuie să adauge explicații, în special dacă se utilizează o metodă diferită de cea prezentată la punctul 2 litera (i) din anexa V.
(17) statele membre trebuie să explice modul în care metodologia de calcul respectă punctul 2 literele (a)-(c) din anexa V, inclusiv modul în care sunt luate în considerare efectele actelor cu putere de lege și ale normelor administrative ale UE, astfel cum se prevede la punctul 2 litera (b) și la punctul 2 litera (c) din anexa V.
(18) statele membre trebuie să explice modul în care aceste suprapuneri sunt luate în considerare la calcularea economiilor; de exemplu, interacțiunile dintre izolarea pereților și înlocuirea sistemelor de încălzire.
(19) statele membre trebuie să explice modul în care este asigurată verificarea eșantioanelor de acțiuni reprezentative din punct de vedere statistic și să specifice criteriile utilizate pentru definirea și selectarea eșantioanelor reprezentative.
(20) statele membre trebuie să precizeze sectoarele (sectorul rezidențial; sectorul serviciilor; sectorul industrial; sectorul transporturilor; altele) luate în considerare.
(21) statele membre trebuie să completeze acest câmp în cazul în care noile economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale sunt stabile. În cazul în care se preconizează că noile economii anuale de energie la nivelul utilizării finale se vor modifica în timp, statele membre completează câmpurile pentru fiecare an.
(22) statele membre trebuie să explice modelul utilizat pentru calcularea economiilor, dacă se iau în considerare elasticitatea pe termen scurt și/sau elasticitatea pe termen lung, precum și motivele, variabilele luate în considerare în cadrul modelului și modul în care acestea au fost selectate.
(23) statele membre trebuie să explice metoda de analiză a efectelor asupra consumului de energie cu și fără măsura de impozitare (scenariu contrafactual); Modul în care este definit scenariul contrafactual și modul în care se asigură luarea în considerare cel puțin a nivelurilor minime de impozitare la nivelul UE.
(24) Atunci când este cazul, statele membre trebuie să explice modul în care este definită elasticitatea pe termen scurt, asigurându-se că aceasta reprezintă capacitatea de reacție a cererii de energie la schimbările de preț. Statele membre trebuie să menționeze sursele de date care trebuie utilizate pentru a defini elasticitatea.
(25) Atunci când este cazul, statele membre trebuie să explice modul în care este definită elasticitatea pe termen lung, asigurându-se că aceasta reprezintă capacitatea de reacție a cererii de energie la schimbările de preț. Statele membre trebuie să menționeze sursele de date care trebuie utilizate pentru a defini elasticitatea.
(26) statele membre trebuie să explice modul în care metodologia de calcul asigură faptul că pot fi luate în considerare numai economiile rezultate din acțiunile individuale puse în aplicare după 31 decembrie 2020 și înainte de 31 decembrie 2030.
(27) statele membre trebuie să explice modul în care este asigurată independența evaluatorului (evaluatorilor) economiilor de energie față de măsura de impozitare.
ANEXA XI
INFORMAȚII CU PRIVIRE LA ECONOMIILE DE ENERGIE OBȚINUTE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 7 DIN DIRECTIVA 2012/27/UE (1)
Tabelul 1
Economiile de energie obținute prin aplicarea articolului 7 din Directiva 2012/27/UE în anul X-2
|
Numărul politicii/măsurii |
Unitate |
Gospodării vulnerabile abordate (2) |
Economiile de energie finală obținute prin intermediul schemelor naționale de obligații în materie de eficiență energetică menționate la articolul 7a din Directiva 2012/27/UE sau al măsurilor alternative adoptate în aplicarea articolului 7b din directiva respectivă [cu excepția articolului 7 alineatul (4) litera (c) din directiva respectivă] |
Din care economiile de energie finală obținute prin politici/măsuri care vizează atenuarea sărăciei energetice, în conformitate cu articolul 7 alineatul (11) din Directiva 2012/27/UE |
Valoarea economiilor de energie finală obținute în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2012/27/UE |
||||||
|
Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obținute în anul X-2 (3) |
Din care economii obținute în anul X-2 numai în urma noilor acțiuni care au fost puse în aplicare în anul X-2 |
Totalul economiilor cumulate la nivelul utilizării finale obținute din 2021 până în anul X-2 |
Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obținute în anul X-2 (3) |
Din care economii obținute în anul X-2 numai în urma noilor acțiuni care au fost puse în aplicare în anul X-2 |
Totalul economiilor cumulate la nivelul utilizării finale obținute din 2021 până în anul X-2 |
Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obținute în anul X-2 (3) |
Din care economii obținute în anul X-2 numai în urma noilor acțiuni care au fost puse în aplicare în anul X-2 |
Totalul economiilor cumulate la nivelul utilizării finale obținute din 2021 până în anul X-2 |
|||
|
O |
|
O |
O |
O |
O |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Politica/măsura 1 |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Politica/măsura 2 |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: Raportarea pentru anul calendaristic X-2, cu X = anul de raportare, O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. Note: |
|||||||||||
Tabelul 2
Economiile de energie obținute prin aplicarea articolului 7 din Directiva 2012/27/UE în anul X-3 (4)
|
Numărul politicii/măsurii |
Unitate |
Gospodării vulnerabile abordate (5) |
Economiile de energie finală obținute prin intermediul schemelor naționale de obligații în materie de eficiență energetică menționate la articolul 7a din Directiva 2012/27/UE sau al măsurilor alternative adoptate în aplicarea articolului 7b din directiva respectivă [cu excepția articolului 7 alineatul (4) litera (c) din directiva respectivă] |
Din care economiile de energie finală obținute prin politici/măsuri care vizează atenuarea sărăciei energetice, în conformitate cu articolul 7 alineatul (11) din Directiva 2012/27/UE |
Valoarea economiilor de energie finală obținute în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2012/27/UE |
||||||
|
Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obținute în anul X-3 (6) |
Din care economii obținute în anul X-3 numai în urma noilor acțiuni care au fost puse în aplicare în anul X-3 |
Totalul economiilor cumulate la nivelul utilizării finale obținute din 2021 până în anul X-3 |
Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obținute în anul X-3 (5) |
Din care economii obținute în anul X-3 numai în urma noilor acțiuni care au fost puse în aplicare în anul X-3 |
Totalul economiilor cumulate la nivelul utilizării finale obținute din 2021 până în anul X-3 |
Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obținute în anul X-3 (5) |
Din care economii obținute în anul X-3 numai în urma noilor acțiuni care au fost puse în aplicare în anul X-3 |
Totalul economiilor cumulate la nivelul utilizării finale obținute din 2021 până în anul X-3 |
|||
|
O |
|
O |
O |
O |
O |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Politica/măsura 1 |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Politica/măsura 2 |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: Raportarea pentru anul calendaristic X-3, cu X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; Note: |
|||||||||||
(1) statele membre trebuie să raporteze cu privire la schema națională de obligații în materie de eficiență energetică și la măsurile alternative în temeiul articolelor 7a și 7b din Directiva 2012/27/UE.
(2) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni referitoare la includerea gospodăriilor vulnerabile, inclusiv a celor afectate de sărăcia energetică și, după caz, a locuințelor sociale: Da; Nu. Pentru definiția gospodăriilor vulnerabile, sunt prevăzute orientări la articolul 28 din Directiva (UE) 2019/944 și la articolul 3 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
(3) Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obținute în anul X-2, și anume cantitatea de economii din noile acțiuni puse în aplicare din 2021 până în anul X-3 care continuă să genereze economii în X-2, ținând seama de durata de viață a economiilor.
(4) X-3 nu se aplică pentru primele rapoarte intermediare din 2023.
(5) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni referitoare la includerea gospodăriilor vulnerabile, inclusiv a celor afectate de sărăcia energetică și, după caz, a locuințelor sociale: Da; Nu. Pentru definiția gospodăriilor vulnerabile, sunt prevăzute orientări la articolul 28 din Directiva (UE) 2019/944 și la articolul 3 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
(6) Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obținute în anul X-3, și anume cantitatea de economii din noile acțiuni puse în aplicare din 2021 până în anul X-4 care continuă să genereze economii în X-3, ținând seama de durata de viață a economiilor.
ANEXA XII
RAPORTAREA ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 5 DIN DIRECTIVA 2012/27/UE
Tabelul 1
Suprafața totală renovată a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația centrală a statelor membre, menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE (1)
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
Anul X-3 |
Anul X-2 |
Informații suplimentare |
||
|
Consumul de energie primară (PEC) |
și/sau consumul de energie finală (FEC) |
PEC |
și/sau FEC |
||||
|
Numărul politicii/măsurii |
Ocaz |
n/a |
|
||||
|
Suprafața totală a clădirilor renovate |
Ocaz |
m2 |
|
|
|
||
|
Cantitatea de economii de energie obținute ca urmare a renovării clădirilor în anii X-3 și X-2 (2) |
V |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Suma noilor economii de energie realizate ca urmare a renovării clădirilor, în perioada de timp 2021-anul X-3 (X-2) (corespunzând unei rate de renovare de 3 %) |
Ocaz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare Note: |
|||||||
Tabelul 2
Cantitatea de economii de energie în clădirile eligibile deținute și ocupate de administrația centrală a statelor membre, menționate la articolul 5 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE (3) (4)
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
Anul X-3 |
Anul X-2 |
Informații suplimentare |
||
|
PEC |
și/sau FEC |
PEC |
și/sau FEC |
||||
|
Numărul politicii/măsurii |
Ocaz |
n/a |
|
||||
|
Cantitatea de economii de energie obținute în clădirile eligibile deținute și ocupate de administrația centrală în anii X-3 și X-2 (5) |
Ocaz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Suma economiilor de energie obținute în clădirile eligibile deținute și ocupate de administrația centrală în perioada 2021-anul X-3 (X-2) (corespunzând unei rate de renovare de 3 %) |
Ocaz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul Note: |
|||||||
(1) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE.
(2) Cantitatea de economii de energie poate fi estimată: pot fi raportate economiile preconizate, economiile contorizate, economiile ponderate sau economiile de energie estimate prin sondaj.
(3) statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile și măsurile menționate la articolul 5 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE.
(4) Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, statele membre pot opta pentru o abordare alternativă a alineatelor (1)-(5) de la articolul 5 din Directiva 2012/27/UE, situație în care statele membre adoptă alte măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor, printre care renovări aprofundate și măsuri vizând schimbări în comportamentul ocupanților, pentru a obține o cantitate de economii de energie în clădirile eligibile deținute și ocupate de către administrația lor centrală care este cel puțin echivalentă.
(5) Cantitatea de economii de energie poate fi estimată: pot fi raportate economiile preconizate, economiile contorizate, economiile ponderate sau economiile de energie estimate prin sondaj.
ANEXA XIII
PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN DIRECȚIA FINANȚĂRII
Tabelul 1
Progresele înregistrate în direcția finanțării
|
Numerele politicilor/măsurilor care fac obiectul raportării (1) |
Tehnologii/soluții eligibile |
Ipoteze inițiale privind investițiile (EUR) |
Investiții efective până în anul X-2 inclusiv (EUR) |
Investiții efective care urmează să fie puse în aplicare (EUR) |
||||||||
|
Valoare |
Anul corespunzător prețului |
Finanțare publică națională |
Total Finanțare din partea UE |
Din care finanțare prin MRR |
Din care Fondul european de dezvoltare regională și/sau Fondul de coeziune |
Finanțare privată (dacă este disponibilă) |
Anul corespunzător prețului |
Descrierea sursei |
Valoare |
Anul corespunzător prețului |
||
|
O |
V |
O |
O |
O |
O |
O |
Odisp |
O |
O |
O |
||
|
Politica/măsura 1 sau un grup de politici/măsuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Politica/măsura 2 sau un grup de politici/măsuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Odisp = obligatorii, dacă sunt disponibile; V = voluntare Note: |
||||||||||||
(1) statele membre trebuie să indice numerele tuturor politicilor/măsurilor care fac obiectul raportării. Ar trebui utilizate rânduri separate pentru raportarea diferitelor politici/măsuri sau a diferitelor grupuri de politici/măsuri.
ANEXA XIV
IMPACTUL ASUPRA CALITĂȚII AERULUI ȘI A EMISIILOR ÎN AER
Tabelul 1
Impactul asupra calității aerului și a emisiilor în aer (1)
|
Numerele politicilor/măsurilor care fac obiectul raportării (2) |
Anul de referință (3) |
Poluant (poluanți) vizat (vizați) (4) |
Impactul cuantificat preconizat al emisiilor (5) (kt/an) |
Evaluarea calitativă a impactului preconizat al emisiilor (6) |
Detalii privind metodologiile utilizate pentru analiză (7) |
Descrierea calitativă a incertitudinilor (dacă există asemenea date) |
Documentație/Sursa metodologiilor |
Observații generale |
|||||
|
t |
t+5 |
t+10 |
t+15 |
t+20 |
t+25 |
||||||||
|
O |
O |
O |
Odisp |
V/M |
Odisp |
V |
Odisp |
V |
|||||
|
Politica/măsura 1 sau un grup de politici/măsuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Politica/măsura 2 sau un grup de politici/măsuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: t reprezintă primul an care se termină în 0 sau 5 următor anului de raportare; O = obligatorii; Odisp = obligatorii, dacă sunt disponibile; V = voluntare. Note: |
|||||||||||||
(1) statele membre trebuie să raporteze, în măsura în care este posibil, cu privire la cuantificarea impactului politicilor și măsurilor sau al grupurilor de politici și măsuri.
(2) statele membre trebuie să indice numerele tuturor politicilor/măsurilor care fac obiectul raportării. Ar trebui utilizate rânduri separate pentru raportarea diferitelor politici/măsuri sau a diferitelor grupuri de politici/măsuri.
(3) Anul de referință este anul de bază utilizat pentru prognozarea emisiilor.
(4) statele membre trebuie să aleagă dintre următorii poluanți (pot fi adăugați și specificați poluanți suplimentari la rubrica „Altele”): SO2, NOx, NMVOC, NH3, PM2,5, altele.
(5) statele membre trebuie să raporteze creșterile preconizate ale emisiilor ca numere sau intervale pozitive, iar reducerile preconizate ale emisiilor trebuie prezentate ca numere sau intervale negative.
(6) În cazul în care nu este disponibil un impact cuantificat, este obligatorie (O) o evaluare calitativă. În cazul în care impactul este cuantificat, evaluarea calitativă este voluntară (V).
(7) Descrierea trebuie să includă informații privind metodologia, cum ar fi modelele utilizate, scenariul de referință în raport cu care este comparat impactul și datele care stau la baza acestora.
ANEXA XV
POLITICILE ȘI MĂSURILE DE ELIMINARE TREPTATĂ A SUBVENȚIILOR PENTRU ENERGIE, ÎN SPECIAL PENTRU COMBUSTIBILII FOSILI
Tabelul 1
Politicile și măsurile de eliminare treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili
|
Subvenție pentru combustibili fosili sau pentru altele (1) |
Denumirea politicii (în limba engleză) |
Denumirea politicii (în limba locală) |
Sector (2) |
Scop (3) |
Vector energetic (4) |
Categorie (5) |
Perioada de punere în aplicare |
Volumele subvențiilor |
|||
|
Început (6) |
Sfârșit (7) |
X-3 (8) |
X-2 (8) |
Monedă (9) |
|||||||
|
O |
O |
O |
O |
O |
O |
O |
O |
O |
Odisp |
O |
O |
|
Subvenția 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Subvenția 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Odisp = obligatorii, dacă sunt disponibile Note: |
|||||||||||
(1) Statul membru trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se pot adăuga și specifica opțiuni suplimentare la rubrica „Altele”): Combustibil fosili; Altele (inclusiv subvenții pentru energie electrică, energie nucleară, energie din surse regenerabile și eficiență energetică). În cazul subvențiilor pentru producerea de energie electrică din surse precum combustibilii fosili, acestea ar trebui incluse în categoria „Combustibili fosili”.
(2) Statul membru trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni: Sectorul energetic (dacă este posibil, selectați dintre următoarele subsectoare: ENER-Extracția combustibililor fosili; ENER-Culturi energetice; ENER-Conversie; ENER-Conversie-rafinare; ENER-Conversie-GNL; ENER-Conversie-CHP; ENER-Conversie; Producția de energie electrică; ENER-Conversie-încălzire și răcire; ENER-Conversie-biocombustibili lichizi; ENER-Conversie-producție de biogaz; ENER-Conversie-producție de hidrogen; ENER-Infrastructură; ENER-Infra-transport; ENER-Infra-distribuție; ENER-Infra-T&D; ENER-Infra-stocare; ENER-Dezafectarea activelor; ENER-Gestionarea deșeurilor; ENER-Retail); Agricultură (dacă este posibil, selectați dintre următoarele subsectoare: AGRI-Agricultură și vânătoare; AGRI-Silvicultură și exploatare forestieră; AGRI-Pescuit și acvacultură); Construcții; Minerit; Industrie (dacă este posibil, selectați dintre următoarele subsectoare: INDU-Industrie energointensivă (sectoare industriale care fac obiectul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii); INDU-Industrie non-energointensivă); Transporturi (TRANS-Transporturi aeriene; TRANS-Transporturi feroviare; TRANS-Transporturi rutiere; TRANS-Transporturi pe apă; TRANS-Transport public); Servicii (sectorul terțiar); Gospodării (dacă este posibil, selectați dintre următoarele subsectoare: Gospodării; HH-Venituri reduse); Public; Intersectorial (mai multe sectoare); Sectoare economice.
(3) Statul membru trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se pot adăuga și specifica opțiuni suplimentare la rubrica „Altele”): Sprijin pentru cererea de energie; Sprijin pentru eficiența energetică; Sprijin pentru restructurarea industriei; Sprijin pentru infrastructură; Sprijin pentru producție; Altele.
(4) statele membre trebuie să aleagă una sau mai multe dintre următoarele opțiuni: Combustibili fosili [dacă este posibil, selectați dintre următorii sub-vectori energetici: FF-Toți combustibilii fosili; FF-Mai mulți combustibili fosili; FF-Cărbune/lignit; FF-Gaze naturale; FF-Gaze de mină; FF-Gaze de șist; FF-Țiței și GNL; FF-Petrol și gaze; FF-Produse petroliere; FF-PP-Motorină; FF-PP-Motorină în amestec; FF-PP-Benzină; FF-PP-Benzină cu plumb; FF-PP-Benzină fără plumb; FF-PP-Benzină în amestec; FF-PP-GPL; FF-PP-Kerosen; FF-PP-Combustibili maritimi pe bază de combustibili fosili; FF-PP-Păcură grea (HFO); FF-Turbă]; Toate energiile; Energie termică; Energie electrică; Energie nucleară; Bioenergie [dacă este posibil, selectați dintre următorii sub-vectori energetici: RES-Biogaz; RES-Biomasă și biogaz; RES-Biomasă (solidă); RES-Biomasă DMS; RES-Biocombustibili lichizi; RES-Biocombustibili lichizi-biomotorină; RES-Biocombustibili lichizi-bioetanol]; SRE (dacă este posibil, selectați dintre următorii sub-vectori energetici: RES-Toate tipurile; RES-Mai multe tipuri; RES-Energie geotermică; RES-Energie termică; RES-Energie hidroelectrică; RES-Energie marină; RES-Energie solară; RES-Energie eoliană; RES-Energie eoliană offshore; RES-Energie eoliană onshore); Hidrogen (dacă este posibil, selectați dintre următorii sub-vectori energetici: FF-Toți combustibilii fosili; RES-Biogaz).
(5) Statul membru trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se pot adăuga și specifica opțiuni suplimentare la rubrica „Altele”): Transferuri directe (dacă este posibil, selectați dintre următoarele subcategorii: Credite preferențiale; Granturi; Altele); Cheltuieli fiscale (Reduceri fiscale; Scutiri fiscale; Rambursare de taxe; Credite fiscale; Deduceri fiscale; Altele); Subevaluarea bunurilor/serviciilor (dacă este posibil, selectați dintre următoarele subcategorii: Subevaluarea resurselor sau terenurilor aflate în proprietatea statului; Subevaluarea infrastructurii aflate în proprietatea statului; Subevaluarea altor bunuri sau servicii furnizate de stat); Susținerea veniturilor sau a prețurilor [dacă este posibil, selectați dintre următoarele subcategorii: Remunerarea capacității (mecanisme de asigurare a capacității de producție a energiei electrice); Obligația privind amestecul de biocombustibili; Cote SRE cu certificate comercializabile; Taxe diferențiate de conectare la rețea; Obligațiile în materie de eficiență energetică; Scheme de sarcină întreruptibilă; Contract pentru diferență; Prime fixe; Tarife fixe; Garanții privind prețurile de consum (sprijinirea costurilor); Garanții privind prețurile de consum (reglementarea prețurilor); Garanții privind prețurile de producție (reglementarea prețurilor); Altele].
(6) Anul în care a fost pusă în aplicare pentru prima dată politica ce permite subvenția.
(7) Anul în care se încheie politica ce permite subvenția (nu mai este în vigoare sau nu mai este pusă în aplicare), moment în care subvențiile nu mai pot fi plătite.
(8) Volumele de subvenții plătite în valori monetare nominale.
(9) Statul membru trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se poate alege o singură opțiune): EUR; BGN; HRK; CZK; DKK; HUF; PLN; RON; SEK.
ANEXA XVI
OBLIGAȚII DE RAPORTARE SUPLIMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE
Tabelul 1
Funcționarea sistemului de garanții de origine pentru energie electrică, gaze și încălzire și răcire din SRE
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
Anul |
|
|
X-3 |
X-2 |
|||
|
Energie electrică |
||||
|
Garanții de origine – eliberate (1) |
Ocaz |
Numărul |
|
|
|
Garanții de origine – anulate (2) |
Ocaz |
Numărul |
|
|
|
Garanții de origine – consumul anual național de energie din surse regenerabile rezultat (3) |
Ocaz |
GWh |
|
|
|
Gaze |
||||
|
Garanții de origine – eliberate |
Ocaz |
Numărul |
|
|
|
Garanții de origine – anulate |
Ocaz |
Numărul |
|
|
|
Garanții de origine – consumul anual național de energie din surse regenerabile rezultat (4) |
Ocaz |
GWh |
|
|
|
Încălzire/răcire |
||||
|
Garanții de origine – eliberate |
Ocaz |
Numărul |
|
|
|
Garanții de origine – anulate |
Ocaz |
Numărul |
|
|
|
Garanții de origine – consumul anual național de energie din surse regenerabile rezultat (4) |
Ocaz |
GWh |
|
|
|
|
||||
|
Măsuri luate pentru asigurarea fiabilității |
Ocaz |
n/a |
|
|
|
Măsuri luate pentru protecția împotriva fraudării sistemului |
Ocaz |
n/a |
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul Note: |
||||
Tabelul 2
Modificările survenite în ceea ce privește prețurile produselor și destinația terenurilor asociate cu utilizarea biomasei și a altor forme de energie din surse regenerabile
|
Vă rugăm să raportați modificările survenite în ceea ce privește prețurile produselor și destinația terenurilor în cadrul statului membru asociate cu intensificarea utilizării biomasei și a altor forme de energie din surse regenerabile pe teritoriul său (5) (6) |
Ocaz |
|
|
Ocaz = obligatorii, dacă este cazul |
||
Tabelul 3
Excedentul estimat de producție de energie din surse regenerabile în comparație cu traiectoria națională către obiectivul pentru 2030
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
2022 |
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2029 |
2030 |
|
Excedentul estimat al producției provenite din surse regenerabile interne (A) |
Ocaz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Producția estimată provenită din proiecte comune între statele membre sau din proiecte comune între statele membre și țări terțe, care este luată în calcul pentru contribuția națională în vederea atingerii obiectivului pentru 2030 (B) |
Ocaz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Producția estimată rezultată din scheme de sprijin, care este luată în calcul pentru contribuția națională în vederea atingerii obiectivului pentru 2030 (C) |
Ocaz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Excedentul total estimat de producție (excluzând transferurile statistice viitoare) (= A+B+C) |
Ocaz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Deficitul estimat al producției provenite din surse regenerabile interne (D) |
Ocaz |
ktep |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. |
|||||||||||
Tabelul 4
Evoluția tehnologică și utilizarea biocombustibililor produși din materiile prime enumerate în anexa IX la Directiva (UE) 2018/2001
|
Vă rugăm să raportați evoluția tehnologică și utilizarea biocombustibililor din țara dumneavoastră produși din materiile prime enumerate în anexa IX la Directiva (UE) 2018/2001 (7) |
O |
|
|
Note: O = obligatorii |
||
Tabelul 5
Impactul estimat al producției sau utilizării de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă asupra biodiversității, a resurselor de apă, a disponibilității și calității apei, a calității solurilor și a aerului
|
Element de raportare |
Producția de biocombustibili, biolichide, biomasă |
Utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor, a biomasei |
||||||
|
Impactul estimat al producției de biocombustibili, biolichide, biomasă (8) |
Unitate |
Perioadă de timp |
Descrierea metodelor de estimare a impactului (8) |
Impactul estimat al utilizării biocombustibililor, a biolichidelor, a biomasei (8) |
Unitate |
Perioadă de timp |
Descrierea metodelor de estimare a impactului (8) |
|
|
|
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
Odisp |
|
Biodiversitatea |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stocul de apă (apă subterană, apă de suprafață) și disponibilitatea apei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Solurile |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Calitatea aerului |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Note: Odisp = obligatorii, dacă sunt disponibile |
||||||||
Tabelul 6
Cazurile observate de fraudă în lanțul de custodie al biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă
|
Vă rugăm să raportați cazurile observate de fraudă în lanțul de custodie al biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă |
Ocaz |
|
|
Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. |
||
Tabelul 7
Ponderea deșeurilor biodegradabile în instalațiile de valorificare energetică utilizate pentru producerea de energie
|
|
Anul |
||
|
X-3 |
X-2 |
||
|
Sunt exploatate instalațiile de valorificare energetică? (9) |
Ocaz |
|
|
|
Dacă da |
|
|
|
|
Ponderea deșeurilor biodegradabile utilizate (%) |
Ocaz |
|
|
|
Metodologia de estimare a ponderii |
Ocaz |
|
|
|
Măsuri luate pentru îmbunătățirea și verificarea estimărilor |
Ocaz |
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. Note: |
|||
Tabelul 8
Producția de energie electrică și de energie termică din surse regenerabile în clădiri, inclusiv, dacă sunt disponibile, date dezagregate cu privire la energia produsă, consumată și introdusă în rețea (10)
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
Anul |
|
|
X-3 |
X-2 |
|||
|
Total consum final de energie din surse regenerabile în clădiri pentru încălzire |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme termice solare |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Biomasă (11) |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Pompe de căldură |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme geotermice |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Alte surse regenerabile descentralizate |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Total energie termică din surse regenerabile consumată în clădiri |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme termice solare |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Biomasă (11) |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Pompe de căldură |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme geotermice |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Alte surse regenerabile descentralizate |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Total energie termică din surse regenerabile produsă și introdusă în rețea (încălzire centralizată) |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme termice solare |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Biomasă (11) |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Pompe de căldură |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme geotermice |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Alte surse regenerabile descentralizate |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Total producție de energie electrică din surse regenerabile în clădiri |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme solare fotovoltaice |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Biomasă (11) |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme geotermice |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Alte surse regenerabile descentralizate |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Total consum de energie electrică din surse regenerabile în clădiri |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme solare fotovoltaice |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Biomasă (11) |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme geotermice |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Alte surse regenerabile descentralizate |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Cantitatea totală de energie electrică produsă din surse regenerabile introdusă în rețea |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme solare fotovoltaice |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Biomasă (11) |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Sisteme geotermice |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Alte surse regenerabile descentralizate |
Odisp |
ktep |
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Odis = obligatorii, dacă sunt disponibile. Note: |
||||
Tabelul 9
Cantitatea de biomasă solidă utilizată pentru producerea de energie
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
Anul |
|||
|
X-3 |
X-2 |
|||||
|
O |
TJ NCV |
|
|
||
|
O |
TJ NCV |
|
|
||
|
O |
TJ NCV |
|
|
||
|
O |
TJ NCV |
|
|
||
|
O |
TJ NCV |
|
|
||
|
O |
TJ NCV |
|
|
||
|
O |
TJ NCV |
|
|
||
|
O |
TJ NCV |
|
|
||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii. Note: |
||||||
(1) Numărul de garanții de origine eliberate pentru energia produsă din surse regenerabile de energie în statul membru în cursul perioadei de raportare, în funcție de momentul producerii energiei.
(2) Numărul de garanții de origine din surse regenerabile de energie anulate pentru energia consumată în statul membru în cursul perioadei de raportare.
(3) Cantitatea de energie consumată a cărei origine dovedită este reprezentată de surse regenerabile de energie, determinată prin însumarea garanțiilor de origine anulate pentru consumul de energie din surse regenerabile în perioada de raportare cu cota de energie din surse regenerabile din mixul rezidual înmulțită cu consumul total de energie pentru perioada de raportare care nu este acoperit de anularea garanțiilor de origine.
(4) Cantitatea de energie consumată a cărei origine dovedită este reprezentată de surse regenerabile de energie, determinată prin însumarea garanțiilor de origine anulate pentru consumul de energie din surse regenerabile în perioada de raportare cu consumul de energie din surse regenerabile de energie prin alte mecanisme de urmărire fiabile care evită dubla contabilizare (care poate include „cota de energie din surse regenerabile din mixul rezidual înmulțită cu consumul total de energie pentru perioada de raportare care nu este acoperit nici de anularea garanțiilor de origine, nici de alte mecanisme de urmărire fiabile”).
(5) Modificările survenite în ceea ce privește prețurile produselor care trebuie raportate la nivel național (sau la nivel subnațional, dacă este cazul). Acestea includ orice modificare a prețurilor legate de culturile alimentare și furajere (creșterea prețului produselor alimentare/furajelor ca urmare a creșterii consumului de energie al aceleiași materii prime). Acestea includ, de asemenea, modificări ale prețurilor legate de creșterea cererii de biomasă forestieră pentru consumul de energie – adică modificări ale prețurilor produselor fabricate din materiale pe bază de deșeuri și reziduuri ca urmare a creșterii consumului de energie și a concurenței pentru materiile prime.
(6) În cazul modificărilor survenite în ceea ce privește destinația terenurilor, vă rugăm să raportați doar modificarea efectivă a terenurilor utilizate pentru biomasa consumată pentru energie, nu toate terenurile agricole.
(7) Utilizarea poate fi raportată în funcție de capacitățile instalate și de producția efectivă a biocarburanților avansați pe baza a diferite tehnologii. Se poate raporta și în funcție de numărul de instalații și tipul de materii prime. În ceea ce privește evoluția, se pot enumera diferitele căi tehnologice și se poate oferi o scurtă descriere calitativă a stadiului acestora (faza de dezvoltare, cât de aproape se află de introducerea pe piață, evoluții recente, investiții).
(8) Impactul estimat și metodele utilizate pot fi descrise în mod cantitativ și calitativ. În cazul în care este descris impactul cantitativ, vă rugăm să precizați unitatea și perioada de timp la care se referă.
(9) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni: Da; Nu.
(10) „Clădire” înseamnă o construcție cu acoperiș și pereți în care energia este utilizată pentru a se regla climatul interior [articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2010/31/UE], în timp ce anexa I la directiva menționată definește, în scopul calculării performanței energetice a clădirilor, următoarea clasificare a categoriilor: (a) clădiri unifamiliale de diferite tipuri; (b) blocuri de apartamente; (c) birouri; (d) clădiri de învățământ; (e) spitale; (f) hoteluri și restaurante; (g) construcții sportive; (h) clădiri pentru servicii de comerț en gros și cu amănuntul; (i) alte tipuri de clădiri cu consum energetic (punctul 5 din anexa I la Directiva 2010/31/UE).
(11) Biomasa produsă în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001.
(12) Cantitățile de biomasă utilizate în sectorul aferent, care acoperă și pierderile survenite în procesul de transformare.
(13) Acesta include, printre altele, agricultura, silvicultura, comerțul și serviciile.
ANEXA XVII
OBLIGAȚII DE RAPORTARE SUPLIMENTARE ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE
Tabelul 1
Progresele înregistrate în fiecare sector și motivele pentru care consumul de energie a rămas stabil sau a crescut în sectoarele cu consum de energie finală
|
Sector |
Specificație |
Motivele creșterii/consumului stabil de energie finală în anul X-3 (3) |
Motivele creșterii/consumului stabil de energie finală în anul X-2 |
|
Industrie |
O |
Alegeți (un) element(e) (1) |
Alegeți (un) element(e) (1) |
|
Transporturi |
O |
Alegeți (un) element(e) (1) |
Alegeți (un) element(e) (1) |
|
Gospodării |
O |
Alegeți (un) element(e) (1) |
Alegeți (un) element(e) (1) |
|
Servicii |
O |
Alegeți (un) element(e) (1) |
Alegeți (un) element(e) (1) |
|
Agricultură |
O |
Alegeți (un) element(e) (1) |
Alegeți (un) element(e) (1) |
|
Altele (2) |
Ocaz |
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. Note: |
|||
Tabelul 2
Suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 250 m2 deținute și ocupate de administrația centrală a statelor membre și care, la data de 1 ianuarie a anului X-2 și X-1, nu îndeplineau cerințele privind performanța energetică menționate la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
Indicatori 1 ianuarie anul X-2 |
Indicatori 1 ianuarie anul X-1 |
Informații suplimentare |
|
Suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 250 m2 deținute și ocupate de administrația centrală a statului membru |
V |
m2 |
|
|
|
|
Suprafața totală a clădirilor care nu îndeplineau cerințele de performanță energetică |
O |
m2 |
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; V = voluntare. |
|||||
Tabelul 3
Numărul auditurilor energetice efectuate în anul X-3 și X-2. În plus, numărul total estimat de întreprinderi mari de pe teritoriul statului membru cărora li se aplică articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE și numărul auditurilor energetice efectuate în întreprinderile respective în anul X-3 și X-2
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
Anul |
|
|
X-3 (5) |
X-2 |
|||
|
Numărul total de audituri energetice efectuate |
O |
număr |
|
|
|
Numărul de întreprinderi mari (4) cărora li se aplică articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE |
O |
număr |
|
|
|
Numărul de audituri energetice efectuate în întreprinderile mari cărora li se aplică articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE |
O |
număr |
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii. Note: |
||||
Tabelul 4
Factorul de energie primară național aplicat pentru energia electrică și o justificare în cazul în care diferă de coeficientul implicit menționat în nota de subsol (3) din anexa IV la Directiva 2012/27/UE
|
Factorul național de energie primară pentru energia electrică (număr) |
O |
|
|
Justificare, în cazul în care factorul este diferit de coeficientul implicit menționat în nota de subsol (3) din anexa IV la Directiva 2012/27/UE |
O |
|
|
O = obligatorii. |
||
Tabelul 5
Numărul și suprafața clădirilor noi și renovate al căror consum de energie este aproape egal cu zero (6) în anul X-2 și X-1, prevăzute la articolul 9 din Directiva 2010/31/UE, pe baza unor eșantioane statistice, dacă este necesar
|
Element de raportare |
Specificație |
Număr |
Suprafață totală (m2) |
||
|
1 ianuarie X-2 |
1 ianuarie X-1 |
1 ianuarie X-2 |
1 ianuarie X-1 |
||
|
Sectorul rezidențial: Total |
Odisp |
|
|
|
|
|
Sectorul rezidențial: Noi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero |
V |
|
|
|
|
|
Sectorul rezidențial: Renovare |
V |
|
|
|
|
|
Sectorul nerezidențial (privat): Total |
Odisp |
|
|
|
|
|
Sectorul nerezidențial (privat): Noi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero |
V |
|
|
|
|
|
Sectorul nerezidențial (privat): Renovare |
V |
|
|
|
|
|
Sectorul nerezidențial [public (7)]: Total |
Odisp |
|
|
|
|
|
Sectorul nerezidențial (public): Noi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero |
V |
|
|
|
|
|
Sectorul nerezidențial (public): Renovare |
V |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
Definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero (8) |
V |
|
|||
|
Legendă: X = anul de raportare; Odisp = obligatorii, dacă sunt disponibile; V = voluntare. Note: |
|||||
Tabelul 6
Linkul de internet către site-ul unde poate fi accesată lista sau interfața furnizorilor de servicii energetice menționată la articolul 18 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2012/27/UE
|
Linkul de internet către site-ul unde poate fi găsită lista sau interfața furnizorilor de servicii energetice menționată la articolul 18 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2012/27/UE |
O |
|
|
Detalii suplimentare sau observații cu privire la date |
V |
|
|
O = obligatorii; V = voluntare. |
||
(1) statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele motive (pot fi selectate mai multe motive, pot fi specificate motive suplimentare la rubrica „Altele”): Creșterea economică; Scăderea prețurilor combustibililor; Creșterea valorii adăugate; Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă; Creșterea transportului de mărfuri; Creșterea transportului de pasageri; Creșterea populației și/sau a numărului de gospodării; Creșterea venitului disponibil al gospodăriilor; Înrăutățirea condițiilor climatice de iarnă; Înrăutățirea condițiilor climatice de vară; Eveniment excepțional; Modificarea metodologiei de măsurare sau de calcul al consumului de energie; Altele.
(2) Se pot adăuga și specifica sectoare suplimentare la rubrica „Altele”.
(3) X-3 nu se aplică pentru primele rapoarte intermediare din 2023.
(4) Definiția întreprinderilor care intră sub incidența articolului 8 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE respectă definiția Comisiei pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), astfel cum este inclusă în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(5) X-3 nu se aplică pentru primele rapoarte intermediare din 2023.
(6) Definiția clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero este conformă cu definițiile naționale oficiale ale clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero care transpun articolul 9 din Directiva 2010/31/UE, urmând definiția-cadru de la articolul 2 din Directiva 2010/31/UE: „Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I. Necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere”.
(7) Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei privind renovarea clădirilor clarifică faptul că articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva 2010/31/UE vizează toate clădirile publice (și nu doar clădirile organismelor publice care sunt deținute și ocupate de administrația centrală). Politicile și acțiunile prevăzute la articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva 2010/31/UE ar trebui să includă, de exemplu, clădirile ocupate (de exemplu închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing) de autorități locale sau regionale și clădirile deținute de administrația centrală și de autoritățile regionale sau locale, dar care nu sunt ocupate în mod necesar de acestea.
(8) statele membre pot furniza o trimitere la definițiile naționale pe care le-au atribuit clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero sau o scurtă descriere a acestora.
ANEXA XVIII
SĂRĂCIA ENERGETICĂ
Tabelul 1
Informații cu privire la progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naționale orientative de a reduce numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică
|
Denumirea obiectivului național |
Descriere |
Anul-țintă |
Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului (1) |
Indicator(i) de progres (dacă este cazul) |
Detalii privind strategia de monitorizare |
Trimiteri la evaluări și la rapoartele tehnice justificative |
|||||
|
Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor |
Anul de bază |
Valoarea în anul de bază |
Unitate |
X-3 |
X-2 |
||||||
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Obiectiv național 1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv național 3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul Note: |
|||||||||||
(1) statele membre trebuie să furnizeze explicații cu privire la progresele înregistrate înspre realizarea obiectivului național orientativ de a reduce numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică. După caz, statele membre trebuie să includă informații privind tendințele generale sau efectele altor programe/politici care ar putea avea un efect asupra progreselor înregistrate.
ANEXA XIX
SĂRĂCIA ENERGETICĂ
Tabelul 1
Informații cantitative privind numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică
|
Numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică |
Unitate (1) |
Anul de referință (2) |
Anul publicării |
Metodologia de determinare a numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică |
Criteriile și datele (inclusiv sursa) care stau la baza evaluării numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică |
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
|
|
|
|
|
|
|
Note: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul |
|||||
Tabelul 2
Raportarea indicatorilor referitori la sărăcia energetică
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
X-3 |
X-2 |
|
Proporția populației expuse riscului de sărăcie care nu este în măsură să își încălzească locuința în mod adecvat |
V |
Populația aflată sub 60 % din venitul median echivalat (%) |
|
|
|
Proporția populației totale care nu este în măsură să își încălzească locuința în mod adecvat |
V |
Populație (%) |
|
|
|
Proporția populației expuse riscului de sărăcie cu restanțe la facturile de utilități |
V |
Populația aflată sub 60 % din venitul median echivalat (%) |
|
|
|
Proporția populației totale cu restanțe la facturile de utilități |
V |
Populație (%) |
|
|
|
Proporția populației expuse riscului de sărăcie care locuiește în locuințe afectate de scurgeri, de umezeală sau de igrasie (3) |
V |
Populația aflată sub 60 % din venitul median echivalat (%) |
|
|
|
Proporția populației totale care locuiește în locuințe afectate de scurgeri, de umezeală sau de igrasie (3) |
V |
Populație (%) |
|
|
|
V = voluntare Notă: |
||||
|
Element de raportare |
Specificație |
Unitate |
X-3 Semestrul 1 |
X-3 Semestrul 2 |
X-2 Semestrul 1 |
X-2 Semestrul 2 |
|
Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici |
V |
ct/kWh |
|
|
|
|
|
Prețul gazului pentru consumatorii casnici |
V |
ct/kWh |
|
|
|
|
|
Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici, tranșa celui mai mic consum |
V |
ct/kWh |
|
|
|
|
|
Prețul gazului pentru consumatorii casnici, tranșa celui mai mic consum |
V |
ct/kWh |
|
|
|
|
Tabelul 3
Raportarea indicatorilor naționali referitori la sărăcia energetică
|
Denumirea indicatorului (4) |
Sursa datelor |
Unitate |
Anul |
Perioada de colectare a datelor (5) |
Scurtă descriere |
|
|
X-3 |
X-2 |
|||||
|
V |
V |
V |
V |
V |
V |
V |
|
Indicatorul 1 |
|
|
|
|
|
|
|
Indicatorul 2 |
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
Legendă: X = anul de raportare; V = voluntare Note: |
||||||
Tabelul 4
Informații privind definiția națională a sărăciei energetice
|
Definiția națională a sărăciei energetice |
Anul publicării |
Anul ultimei modificări |
Observații generale (6) |
|
V |
V |
V |
V |
|
|
|
|
|
|
Note: V = voluntare |
|||
(1) Statul membru trebuie să aleagă dintre următoarele opțiuni (se pot adăuga și specifica unități suplimentare la rubrica „altele”): numere absolute; %; altele.
(2) statele membre pot alege să raporteze o perioadă de referință (de exemplu, media pe trei ani).
(3) Aceste date nu fac parte din sondajele anuale ale Eurostat, dar pot fi disponibile la nivel național.
(4) statele membre pot raporta indicatori naționali în completarea indicatorilor din tabelul 2. Printre aceștia se pot număra veniturile gospodăriilor, accesibilitatea serviciilor energetice, situațiile locative și echipamentele și indicatori complementari/indirecți utili pentru aprofundarea analizei potențialilor factori determinanți ai sărăciei energetice. Indicatorii pot fi extrași din baza de date a Observatorului parcurilor imobiliare.
(5) statele membre pot indica perioada de colectare a datelor și pot preciza dacă datele sunt colectate în mod regulat.
(6) statele membre pot include informații privind statutul, de exemplu, dacă este o definiție juridică sau o definiție de lucru (care nu are statut juridic, dar creează o cunoaștere comună a caracteristicilor sărăciei energetice și sprijină stabilirea de obiective, punerea în aplicare a măsurilor și monitorizarea tendințelor), precum și informații privind indicatorii de sprijin.
ANEXA XX
INFORMAȚII REFERITOARE LA MODUL ÎN CARE PUNEREA ÎN APLICARE A PLANULUI NAȚIONAL INTEGRAT PRIVIND ENERGIA ȘI CLIMA CONTRIBUIE LA O TRANZIȚIE JUSTĂ, LA PROMOVAREA ATÂT A DREPTURILOR OMULUI, CÂT ȘI A EGALITĂȚII DE GEN, ȘI LA ABORDAREA INEGALITĂȚILOR ÎN MATERIE DE SĂRĂCIE ENERGETICĂ
Tabelul 1
Impactul punerii în aplicare a planului național privind energia și clima asupra locurilor de muncă, a lucrătorilor și a regiunilor
|
Impactul preconizat asupra locurilor de muncă, a piețelor forței de muncă și a competențelor (1) |
V |
|
|
Impactul distributiv preconizat în rândul populației (2) |
V |
|
|
Impactul preconizat pentru regiunile cele mai afectate (3) |
V |
|
|
Impactul preconizat asupra calității vieții și a bunăstării (4) |
V |
|
|
Impactul preconizat asupra costurilor (5) |
V |
|
|
Incluziune și procese participative (6) |
V |
|
|
Note: V = voluntare |
||
Tabelul 2
Impactul punerii în aplicare a planului național privind energia și clima asupra promovării drepturilor omului și a egalității de gen, precum și asupra abordării inegalităților în materie de sărăcie energetică
|
Promovarea drepturilor omului (7) |
V |
|
|
Promovarea egalității de gen (8) |
V |
|
|
Abordarea inegalităților în materie de sărăcie energetică |
V |
|
|
Note: V = voluntare |
||
(1) statele membre pot furniza elemente cantitative privind evoluția preconizată a pieței forței de muncă, ca urmare a politicilor (de exemplu, sectoare care vor crește, altele care se vor restrânge și în ce măsură) și pot descrie măsurile adoptate/care urmează să fie adoptate pentru a însoți această tranziție, inclusiv în ceea ce privește politicile de educație și formare, precum și protecția socială.
(2) statele membre pot descrie impactul preconizat al politicilor asupra populației în ansamblu, precum și asupra unor grupuri specifice, în special asupra celor mai vulnerabile, reflectând, de asemenea, dacă unele grupuri vor beneficia mai mult decât altele, și pot descrie măsurile menite să asigure echitatea și repartizarea egală a sarcinilor în acest sens.
(3) statele membre pot descrie impactul preconizat al politicilor asupra regiunilor care urmează să fie cele mai afectate de tranziție, în special regiunile de extracție a cărbunelui, a turbei sau a șisturilor bituminoase sau regiunile cu un nivel ridicat de emisii de carbon, precum și măsurile de atenuare menite să abordeze consecințele socioeconomice în astfel de zone. Statele membre sunt încurajate să furnizeze indicatori cantitativi, cum ar fi numărul locurilor de muncă, producția economică și veniturile fiscale locale.
(4) statele membre pot descrie impactul preconizat asupra reducerii pericolelor pentru mediu, a degradării și a poluării, a îmbunătățirii accesului la produse mai sigure, ecosisteme intacte și serviciile acestora (alimente, aer curat, apă, stabilitate climatică etc.), a asigurării mijloacelor de subzistență și a beneficiilor pentru sănătate și bunăstare, inclusiv a unor condiții de muncă mai sănătoase – de exemplu, limitarea emisiilor și îmbunătățirea standardelor de calitate a aerului la locurile de muncă.
(5) statele membre pot descrie impactul preconizat asupra costurilor introduse ca urmare a politicilor privind clima, energia și mediul, atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori (de exemplu, economiile de energie reduc costurile legate de energie; produsele mai durabile reduc costurile de înlocuire; costuri mai mici pentru curățenia mediului și sănătatea publică).
(6) statele membre pot descrie impactul preconizat al măsurilor de asigurare a caracterului incluziv al politicilor privind clima, energia și mediul, în special în ceea ce privește gospodăriile și comunitățile cu venituri mici afectate direct de tranziție, de exemplu în regiunile cele mai afectate, de exemplu prin implementarea infrastructurii verzi și a serviciilor publice, prin procese participative etc.
(7) Justiția climatică și tranziția justă abordează și din perspectiva drepturilor omului împărțirea beneficiilor și a sarcinilor legate de schimbările climatice. Schimbările climatice amenință exercitarea efectivă a unei serii de drepturi ale omului, printre care drepturile la viață, apă și igienă, alimente, sănătate, locuințe, autodeterminare, cultură și dezvoltare. Statele membre pot descrie modul în care punerea în aplicare a planurilor lor naționale integrate privind energia și clima contribuie la obligația pe care o au de a preveni efectele negative previzibile ale schimbărilor climatice și de a se asigura că persoanele afectate de acestea, în special cele aflate în situații vulnerabile, au acces la căi de atac și la mijloace de adaptare eficiente pentru a se bucura de o viață demnă.
(8) statele membre pot descrie modul în care planurile lor naționale integrate privind energia și clima pun în aplicare tranziția justă, având în vedere impactul diferit asupra oportunităților pentru bărbați, femei și persoane diverse din punctul de vedere al genului în regiunile aflate în tranziție, obstacolele existente și planurile pe care le-au planificat și pus în aplicare pentru a avansa.
ANEXA XXI
PUNEREA ÎN APLICARE A COOPERĂRII REGIONALE
Tabelul 1
Raportarea informațiilor privind punerea în aplicare a cooperării regionale
|
Denumirea inițiativei de cooperare regională cu alte state membre în vederea punerii în aplicare a obiectivelor și politicilor |
Dimensiunea (dimensiunile) relevantă (relevante) vizată (vizate) la nivelul Uniunii (1) |
Perioada de punere în aplicare |
Descriere |
Statele membre implicate |
Contribuția preconizată la punerea în aplicare a obiectivelor și politicilor |
Progresele înregistrate în direcția cooperării regionale |
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Cooperarea 1 |
|
|
|
|
|
|
|
Cooperarea 2 |
|
|
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
|
|
Ocaz = obligatorii, dacă este cazul |
||||||
(1) statele membre trebuie să aleagă una sau mai multe dintre următoarele: Decarbonizare – emisii și absorbții de GES; Decarbonizare – energie din surse regenerabile; Eficiență energetică; Securitate energetică; Piața internă a energiei – interconectivitatea rețelelor electrice; Piața internă a energiei – infrastructura de transport al energiei; Piața internă a energiei – integrarea piețelor; Cercetare, inovare și competitivitate; Eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie
ANEXA XXII
RAPORTAREA CU PRIVIRE LA PUNEREA ÎN APLICARE A RECOMANDĂRILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 32 ALINEATUL (1) SAU (2) DIN REGULAMENTUL (UE) 2018/1999
Tabelul 1
Raportarea cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor
|
Recomandare |
Categoria recomandării (1) |
Politicile și măsurile adoptate sau care urmează să fie adoptate și puse în aplicare pentru a da curs recomandării |
Calendarul detaliat al punerii în aplicare |
Motivele pentru care nu s-a dat curs recomandării sau unei părți considerabile din aceasta |
|
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
Ocaz |
|
Recomandarea 1 |
|
|
|
|
|
Recomandarea 2 |
|
|
|
|
|
Adăugați rânduri suplimentare, după caz |
|
|
|
|
|
Ocaz = obligatorii, dacă este cazul. Note: |
||||
(1) Statul membru trebuie să aleagă dintr-o listă de categorii furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar.
ANEXA XXIII
RAPORTAREA CU PRIVIRE LA DIALOGUL PE MAI MULTE NIVELURI PE TEMA ENERGIEI ȘI A CLIMEI MENȚIONAT LA ARTICOLUL 11 DIN REGULAMENTUL (UE) 2018/1999
Tabelul 1
Progresele înregistrate în direcția instituirii dialogului pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei menționat la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 (1)
|
Detalii privind dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei |
O |
|
|
Progresele înregistrate în direcția stabilirii dialogului pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei |
Ocaz |
|
|
Note: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul |
||
(1) statele membre trebuie să furnizeze informații detaliate cu privire la dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei, în conformitate cu normele interne, în cadrul căruia autoritățile locale, organizațiile societății civile, comunitatea de afaceri, investitorii și alte părți interesate vizate, precum și publicul larg pot participa activ și discuta despre diferitele scenarii preconizate pentru politicile privind energia și clima, inclusiv pentru cele pe termen lung.
