This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32022R2095
Commission Implementing Regulation (EU) 2022/2095 of 28 October 2022 establishing measures to prevent the introduction into, establishment and spread within the Union territory of Anoplophora chinensis (Forster) and repealing Decision 2012/138/EU
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2095 al Comisiei din 28 octombrie 2022 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora chinensis (Forster) și de abrogare a Deciziei 2012/138/UE
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2095 al Comisiei din 28 octombrie 2022 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora chinensis (Forster) și de abrogare a Deciziei 2012/138/UE
C/2022/7611
JO L 281, 31.10.2022, p. 53–70
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
- Date of document:
- 28/10/2022; Data adoptării
- Date of effect:
- 20/11/2022; intrare în vigoare data publicării +20 a se vedea articolul 16
- Date of effect:
- 01/08/2023; Punere în aplicare Punere în aplicare parțială a se vedea articolul 16
- Date of effect:
- 01/01/2024; Punere în aplicare Punere în aplicare parțială a se vedea articolul 16
- Date of effect:
- 01/01/2025; Punere în aplicare Punere în aplicare parțială a se vedea articolul 16
- Date of end of validity:
- 31/12/2029; a se vedea articolul 16
- Author:
- Comisia Europeană, Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară
- Responsible body:
- Directorate-General for Health and Food Safety, SANTE
- Form:
- Regulament de punere în aplicare
- Treaty:
- Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene
- Legal basis:
-
- 32016R2031 - A28P1 32016R2031 - A28P2 32016R2031 - A41P2
- Link
- Link
- Link
- Select all documents mentioning this document No data available in the table
- Modifies:
-
Relation Act Comment Subdivision concerned From To Repeal 32012D0138 abrogare parţială 20/11/2022 Repeal 32012D0138 01/01/2024 Implicit repeal 32014D0356 20/11/2022
No data available in the table
- Modified by:
-
Relation Act Comment Subdivision concerned From To Corrected by 32022R2095R(01) (DA) - Link
- EUROVOC descriptor:
- Subject matter:
- Directory code:
|
31.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 281/53 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2095 AL COMISIEI
din 28 octombrie 2022
de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora chinensis (Forster) și de abrogare a Deciziei 2012/138/UE
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 28 alineatele (1) și (2) și articolul 41 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Decizia de punere în aplicare 2012/138/UE (2) a Comisiei prevede măsuri de prevenire a introducerii și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora chinensis (Forster) (denumit în continuare „organismul dăunător specificat”). |
|
(2) |
Focarele recente ale organismului dăunător specificat apărute în unele state membre și experiența dobândită în timpul aplicării Deciziei de punere în aplicare 2012/138/UE arată necesitatea de a actualiza măsurile respective pentru a avea o abordare mai bine direcționată pentru supravegherea și controlul organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii. |
|
(3) |
Articolul 1 litera (a) din Decizia de punere în aplicare 2012/138/UE include o listă a plantelor specificate și a gazdelor organismului dăunător specificat pe care a fost raportată prezența organismului dăunător respectiv pe teritoriul Uniunii. Plantele specificate respective fac obiectul cerințelor privind introducerea, circulația pe teritoriul Uniunii și eradicarea sau izolarea organismului dăunător respectiv. |
|
(4) |
Aceste plante specificate continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare fitosanitară. Prin urmare, este necesar ca și prezentul regulament să prevadă o astfel de listă a plantelor specificate, care să facă obiectul respectivelor măsuri. Ca urmare a constatării prezenței organismului dăunător specificat pe plantele Vaccinium corymbosum, Melia spp., Ostrya spp. și Photinia spp. și întrucât aceste plante sunt plante-gazdă ale organismului dăunător specificat, este necesar ca ele să fie adăugate în lista respectivă. |
|
(5) |
Este necesar ca plantele-gazdă prezente pe teritoriul Uniunii, și anume plantele din speciile Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Chaenomeles spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp., Cryptomeria spp., Fagus spp., Ficus spp., Hibiscus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Melia spp., Morus spp., Ostrya spp., Parrotia spp., Photinia spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp., Ulmus spp. și Vaccinium corymbosum, să facă obiectul unei supravegheri anuale pentru a se asigura că lista care le include este actualizată și se bazează pe evoluțiile tehnice și științifice. |
|
(6) |
Pentru a asigura o imagine de ansamblu mai bună a prezenței organismului dăunător specificat, este necesar ca statele membre să intensifice anchetele anuale vizând prezența sa și să utilizeze metode conforme cu cele mai recente informații științifice și tehnice. |
|
(7) |
Pentru a eradica organismul dăunător specificat și pentru a preveni răspândirea acestuia pe teritoriul Uniunii, este necesar ca statele membre să stabilească zone demarcate care să cuprindă o zonă infestată și o zonă-tampon și să aplice măsuri de eradicare. Este necesar ca lățimea unei zone-tampon să fie de 2 km, această dimensiune fiind adecvată dacă se ține seama de capacitatea de răspândire a organismului dăunător specificat. |
|
(8) |
Totuși, în cazurile de apariții izolate ale organismului dăunător specificat, este necesar ca instituirea unei zone demarcate să nu fie obligatorie dacă organismul dăunător specificat poate fi eliminat de pe acele plante și dacă există dovezi că plantele respective au fost infestate anterior introducerii lor în zonă sau că este vorba de o constatare izolată despre care se estimează că nu va conduce la instalarea organismului. Aceasta este cea mai proporțională abordare, atât timp cât anchetele efectuate în zona în cauză confirmă absența organismului dăunător specificat. |
|
(9) |
În anumite zone de pe teritoriul Uniunii, eradicarea organismului dăunător specificat nu mai este posibilă. Prin urmare, este necesar ca statelor membre în cauză să li se permită să aplice măsuri vizând izolarea organismului dăunător în interiorul zonelor respective, în locul eradicării. Este necesar ca aceste măsuri să fie mai puțin stricte decât măsurile de eradicare și să asigure o abordare diligentă a anchetei și măsuri mai precaute, în special în zonele-tampon respective, pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat în restul teritoriului Uniunii. |
|
(10) |
Este necesar ca statele membre să notifice Comisiei și celorlalte state membre fiecare zonă de izolare demarcată pe care intenționează să o desemneze sau să o modifice, astfel încât Comisia să obțină o imagine de ansamblu asupra răspândirii organismului dăunător specificat pe teritoriul Uniunii și să poată revizui prezentul regulament și să includă zona respectivă într-o listă de zone demarcate pentru izolare. |
|
(11) |
Pentru a asigura eliminarea imediată a plantelor infestate și în vederea prevenirii răspândirii în continuare a organismului dăunător specificat în restul teritoriului Uniunii, este necesar ca anchetele privind zonele-tampon să fie efectuate anual, în perioada cea mai potrivită a anului și cu o intensitate suficient de mare, ținând seama de posibilitatea ca autoritățile competente să monitorizeze în continuare plantele-gazdă din zonele infestate în vederea izolării. |
|
(12) |
Plantele despre care se cunoaște că sunt susceptibile la organismul dăunător specificat, depistat în zona demarcată, și care au fost cultivate cel puțin o perioadă din viața lor în zona demarcată respectivă sau care au fost deplasate printr-o astfel de zonă sunt mai susceptibile să fie infestate cu organismul dăunător specificat. Prin urmare, este justificată stabilirea unor cerințe speciale privind circulația pe teritoriul Uniunii a plantelor specificate. |
|
(13) |
Pentru a facilita schimburile comerciale, protejând, în același timp, sănătatea plantelor, este necesar ca plantele-gazdă originare dintr-o țară terță în care organismul dăunător specificat respectiv nu este prezent să fie însoțite, la introducerea în Uniune, de un certificat fitosanitar, incluzând o declarație suplimentară care să ateste faptul că țara respectivă este indemnă de organismul dăunător specificat. |
|
(14) |
Pentru a se asigura faptul că plantele-gazdă introduse pe teritoriul Uniunii din zone ale țărilor terțe cu prezență cunoscută a organismului dăunător specificat sunt indemne de acesta, este necesar ca cerințele pentru introducerea lor pe teritoriul Uniunii să fie similare cu cele stabilite pentru circulația plantelor specificate originare din zone demarcate. |
|
(15) |
Având în vedere cele mai recente dovezi științifice și tehnice, este necesar ca activitățile de anchetă desfășurate de țările terțe pentru a confirma absența organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul lor sau în locurile de producție autorizate să exporte pe teritoriul Uniunii să fie intensificate. |
|
(16) |
Este adecvat să se stabilească norme privind controalele oficiale ale circulației plantelor specificate din zonele demarcate către restul teritoriului Uniunii și introducerea pe teritoriul Uniunii a plantelor-gazdă din țări terțe. |
|
(17) |
Este necesar ca Decizia de punere în aplicare 2012/138/UE să fie abrogată. |
|
(18) |
În ceea ce privește activitățile de anchetă desfășurate în zonele de pe teritoriul Uniunii unde se cunoaște că organismul dăunător specificat nu există sau în zonele sau locurile de producție din țări terțe, este necesar să se acorde suficient timp statelor membre și țărilor terțe pentru a concepe aceste activități astfel încât să ofere nivelul de încredere statistică necesar. Prin urmare, este necesar ca cerințele referitoare la aceste activități de anchetă să se aplice de la 1 ianuarie 2025. |
|
(19) |
Este necesar ca dispozițiile privind efectuarea de anchete în zonele demarcate pe baza orientărilor generale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor (3) să se aplice de la 1 ianuarie 2025, pentru a acorda suficient timp autorităților competente să planifice, să elaboreze concepția lor și să aloce resurse suficiente pentru astfel de anchete. |
|
(20) |
Este necesar ca dispozițiile privind planurile de urgență să se aplice de la 1 august 2023, pentru a acorda statelor membre suficient timp pentru a elabora planurile respective. |
|
(21) |
Este necesar ca cerințele privind introducerea plantelor specificate din țări terțe pe teritoriul Uniunii să se aplice de la 1 iulie 2024 pentru a acorda suficient timp statelor membre, țărilor terțe și operatorilor profesioniști în cauză să se pregătească în vederea punerii în aplicare a cerințelor respective. |
|
(22) |
Riscul fitosanitar al organismului dăunător specificat pentru teritoriul Uniunii trebuie să fie evaluat în continuare, deoarece întreaga gamă de plante-gazdă rămâne să fie determinată pe baza răspândirii sale pe teritoriul Uniunii și a oricăror dovezi tehnice și științifice colectate din restul lumii. Prin urmare, este necesar ca prezentul regulament să se aplice până la 31 decembrie 2029 pentru a permite această evaluare suplimentară și revizuirea lui. |
|
(23) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
OBIECT ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora chinensis (Forster), precum și a eradicării sau izolării acesteia, în cazul în care se constată prezența acesteia pe teritoriul respectiv.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„organism dăunător specificat” – Anoplophora chinensis (Forster); |
|
2. |
„plante specificate” – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minim 1 cm în zona cea mai groasă a tulpinii sau coletului, din speciile Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp., Fagus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Melia spp., Ostrya spp., Photinia spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp., Ulmus spp. și Vaccinium corymbosum; |
|
3. |
„loc de producție” – un loc de producție, astfel cum este definit în Standardul internațional pentru măsurile fitosanitare nr. 5 al FAO (denumit în continuare „ISPM”) (4); |
|
4. |
„plante-gazdă” – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minim 1 cm în zona cea mai dezvoltată a tulpinii sau coletului, din speciile Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Chaenomeles spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp., Cryptomeria spp., Fagus spp., Ficus spp., Hibiscus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Melia spp., Morus spp., Ostrya spp., Parrotia spp., Photiniaspp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp., Ulmus spp. și Vaccinium corymbosum; |
|
5. |
„plante-santinelă” înseamnă plante specificate, plantate special pentru a sprijini depistarea timpurie a organismului dăunător specificat și utilizate pentru supraveghere. |
CAPITOLUL II
ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENȚA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR SPECIFICAT ȘI PLANURI DE URGENȚĂ
Articolul 3
Anchete privind plantele-gazdă în statele membre
(1) Autoritățile competente efectuează anchete anuale bazate pe riscuri cu privire la plantele-gazdă din zonele de pe teritoriile lor unde prezența organismului dăunător specificat nu este cunoscută, pentru depistarea prezenței acestuia.
Concepția și planul de eșantionare ale acestor anchete trebuie să permită detectarea, cu un nivel suficient de încredere, a unui nivel mic de prezență a plantelor infestate în statul membru în cauză. Anchetele se bazează pe Orientările generale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor.
(2) Anchetele se efectuează astfel:
|
(a) |
în funcție de respectivul nivel de risc fitosanitar; |
|
(b) |
în aer liber, precum și în pepiniere, magazine de grădinărit, centre comerciale, arii naturale și zone urbane și alte locuri de producție relevante, după caz; |
|
(c) |
în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ținând cont de biologia acestuia, de prezența și biologia plantelor-gazdă și de informațiile științifice și tehnice menționate în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Anoplophora chinensis (5). |
(3) Anchetele constau în:
|
(a) |
examinarea vizuală a plantelor-gazdă; și |
|
(b) |
dacă este cazul, prelevarea de eșantioane și testarea plantelor destinate plantării. |
În completarea examinărilor vizuale, se pot utiliza, după caz, câini-detectivi.
Articolul 4
Planuri de urgență
(1) Fiecare stat membru instituie, pe lângă obligațiile prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2016/2031, un plan de urgență care stabilește măsurile care trebuie luate pe teritoriul său cu privire la:
|
(a) |
eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la articolul 8; |
|
(b) |
circulația plantelor specificate pe teritoriul Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 10; |
|
(c) |
inspecțiile oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce privește circulația pe teritoriul Uniunii a plantelor specificate și introducerea plantelor-gazdă pe teritoriul Uniunii, astfel cum se prevede la articolele 10 și 11; |
|
(d) |
resursele minime care urmează să fie puse la dispoziție și procedurile de punere la dispoziție a resurselor suplimentare respective în cazul suspectării sau al confirmării prezenței organismului dăunător specificat; |
|
(e) |
norme care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, de comunicare a ordinului de eliminare și de acces la proprietățile private. |
(2) Statele membre își actualizează planurile de urgență, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.
CAPITOLUL III
ZONELE DEMARCATE
Articolul 5
Stabilirea zonelor demarcate
(1) În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial, statul membru în cauză stabilește, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:
|
(a) |
o zonă care include plantele infestate și toate plantele specificate susceptibile de a fi infestate pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate („zonă infestată”); |
|
(b) |
o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 2 km dincolo de granița zonei infestate. |
(2) Delimitarea zonelor demarcate trebuie să se bazeze pe principii științifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuția specifică a plantelor-gazdă în zona vizată și pe dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat.
(3) În scopul luării măsurilor de eradicare menționate la articolul 8 și în cazul în care autoritatea competentă concluzionează că eradicarea organismului dăunător specificat este posibilă, ținând cont de circumstanțele focarului, cum ar fi dimensiunea și localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul și distribuția plantelor-gazdă, lățimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puțin 1 km.
(4) În scopul luării măsurilor de izolare menționate la articolul 9, zona-tampon trebuie să aibă o lățime de cel puțin 4 km.
Lățimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puțin 2 km, ținând cont de circumstanțele focarului, cum ar fi dimensiunea și localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul și distribuția plantelor-gazdă.
(5) În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon a unei zone demarcate pentru izolare, se aplică articolele 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031.
Articolul 6
Derogări privind stabilirea zonelor demarcate
(1) Prin derogare de la articolul 5, autoritățile competente pot alege să nu stabilească o zonă demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
|
(a) |
există dovezi că organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă împreună cu plantele pe care a fost depistat și că acele plante au fost infestate înainte de a fi introduse în zona respectivă sau că depistarea este izolată și se estimează că respectivul incident nu va duce la instalarea organismului; și |
|
(b) |
se constată că organismul dăunător specificat nu s-a instalat și că răspândirea și înmulțirea cu succes a organismului dăunător specificat nu sunt posibile din cauza biologiei acestuia, având în vedere rezultatele unei anchete specifice și măsurile de eradicare luate. |
(2) În cazul în care autoritatea competentă utilizează derogarea prevăzută la alineatul (1), ea:
|
(a) |
ia măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude posibilitatea răspândirii sale; |
|
(b) |
pe parcursul a cel puțin unui ciclu de viață al organismului dăunător specificat plus un an suplimentar și timp de cel puțin patru ani consecutiv, monitorizează o lățime de minimum 1 km în jurul plantelor infestate sau în jurul locului în care a fost depistat organismul dăunător specificat, în mod regulat și intensiv, cel puțin în primul an; |
|
(c) |
distruge orice material vegetal infestat; |
|
(d) |
identifică originea infestării și a plantelor care au legătură cu infestarea, în măsura în care este posibil, și examinează plantele respective pentru a identifica orice simptom de infestare, inclusiv prin prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă; |
|
(e) |
sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat; și |
|
(f) |
ia orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, ținând seama de ISPM nr. 9 (6) și aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 (7). |
Articolul 7
Anularea demarcării
(1) Demarcarea poate fi anulată în cazul în care, pe baza anchetelor menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (h), organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de cel puțin un ciclu de viață al organismului dăunător specificat plus încă un an, în total nu mai puțin de patru ani consecutiv.
În sensul primului paragraf, durata exactă a ciclului de viață al organismului dăunător specificat depinde de dovezile care sunt disponibile pentru zona în cauză sau pentru o zonă climatică similară.
(2) Demarcarea poate fi anulată, de asemenea, în cazurile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1).
CAPITOLUL IV
MĂSURI DE ERADICARE ȘI IZOLARE
Articolul 8
Măsuri de eradicare
(1) În zonele demarcate pentru eradicare, autoritățile competente trebuie să ia toate măsurile următoare:
|
(a) |
tăierea imediată a plantelor infestate și a plantelor despre care se suspectează că ar fi infestate, precum și îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora; |
|
(b) |
tăierea imediată a tuturor plantelor specificate și îndepărtarea rădăcinilor acestora pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate și examinarea plantelor specificate respective pentru depistarea oricărui simptom de infestare, cu excepția cazurilor în care plantele infestate au fost găsite în afara perioadei de zbor a organismului dăunător specificat, când tăierea și îndepărtarea se efectuează în timp util înainte de începerea următoarei perioade de zbor; |
|
(c) |
îndepărtarea, examinarea și eliminarea în siguranță a plantelor tăiate în conformitate cu literele (a) și (b) și a rădăcinilor acestora, luând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat în timpul și după tăiere; |
|
(d) |
interzicerea circulației oricărui material potențial infestat în afara zonei demarcate; |
|
(e) |
investigarea originii infestării prin reconstituirea traseului plantelor, în măsura în care este posibil, precum și examinarea plantelor respective pentru identificarea oricărui simptom de infestare, inclusiv prin prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă; |
|
(f) |
după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte specii de plante nesusceptibile; |
|
(g) |
interdicția plantării de noi plante specificate în aer liber în zona menționată la litera (b), cu excepția locurilor de producție menționate la articolul 10 alineatul (1); |
|
(h) |
efectuarea de anchete în conformitate cu articolul 3 alineatele (2) și (3) cu privire la plantele-gazdă din zona demarcată, în special în zona-tampon, pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat și incluzând, după caz, prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă efectuată de autoritatea competentă și cu indicarea numărului de eșantioane în raportul menționat la articolul 13 alineatul (1); |
|
(i) |
în ceea ce privește plantele-santinelă, acestea se supun inspecțiilor cel puțin o dată pe lună și sunt distruse și examinate după cel mult doi ani; |
|
(j) |
informarea opiniei publice cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat, la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii și răspândirii acestuia pe teritoriul Uniunii, inclusiv la condițiile privind circulația plantelor specificate din zonele demarcate; |
|
(k) |
după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularități sau complicații care ar putea împiedica, afecta sau întârzia eradicarea, în special cele legate de accesibilitatea și eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de faptul că sunt sau nu proprietate publică sau privată ori de persoana fizica sau juridică responsabilă de ele; |
|
(l) |
orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare („ISPM”) nr. 9 (8) și la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 (9). |
În cazul primului paragraf litera (a), dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci și a rădăcinilor de suprafață, acestea trebuie să fie îngropate la cel puțin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecție împotriva insectelor.
Anchetele menționate la alineatul (1) litera (h) trebuie să fie intensificate în raport cu anchetele menționate la articolul 3.
Anchetele efectuate în zona-tampon se bazează pe Orientările generale ale autorității pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate în zona-tampon trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infestate de 1 %.
(2) Prin derogare de la alineatul (1) primul paragraf litera (b), în cazul în care o autoritate competentă concluzionează că tăierea nu este o opțiune adecvată pentru un număr limitat de plante individuale, din cauza valorii sociale, culturale sau de mediu deosebite a acestora, plantele individuale respective fac obiectul unei examinări individuale lunare pentru depistarea oricărui simptom de infestare și se iau măsuri alternative la tăiere care să asigure un nivel înalt de protecție, în vederea prevenirii oricărei posibile răspândiri a organismului dăunător specificat de la plantele respective.
Motivele acestei concluzii și măsurile luate ca urmare a acesteia se comunică Comisiei în raportul prevăzut la articolul 13.
Articolul 9
Măsuri de izolare
(1) În cazul în care rezultatele anchetelor menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (h) au confirmat prezența organismului dăunător specificat într-o zonă pe parcursul a mai mult de patru ani consecutivi și în cazul în care există dovezi că organismul dăunător specificat nu mai poate fi eradicat, autoritățile competente se pot limita la măsuri de izolare a organismului dăunător specificat.
În zonele demarcate pentru izolare, autoritățile competente iau următoarele măsuri:
|
(a) |
începerea imediată a tăierii plantelor infestate și a plantelor cu simptome cauzate de organismul dăunător specificat, îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora și finalizarea tuturor activităților în timp util înainte de începerea următoarei perioade de zbor; |
|
(b) |
îndepărtarea, examinarea și eliminarea plantelor tăiate și a rădăcinilor acestora, luând, în același timp, măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat după tăiere; |
|
(c) |
interzicerea circulației oricărui material potențial infestat în afara zonei demarcate; |
|
(d) |
după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte plante nesusceptibile; |
|
(e) |
interzicerea plantării de noi plante specificate în aer liber în zona infestată, cu excepția locurilor de producție menționate la articolul 10 alineatul (1); |
|
(f) |
efectuarea de anchete în conformitate cu articolul 3 alineatele (2) și (3) cu privire la plantele-gazdă din zona-tampon pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, la momente adecvate și incluzând, după caz, prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă; |
|
(g) |
în cazurile în care se utilizează plante-santinelă, acestea se supun inspecțiilor cel puțin o dată pe lună și se distrug și se examinează după cel târziu doi ani; |
|
(h) |
informarea opiniei publice cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii și răspândirii acestuia pe teritoriul Uniunii, inclusiv la condițiile privind circulația plantelor specificate din zonele demarcate stabilite în conformitate cu articolul 5; |
|
(i) |
după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularități sau complicații care ar putea să apară în mod rezonabil și care împiedică, afectează sau întârzie acțiunile de împiedicare a răspândirii, în special cele legate de tăierea și distrugerea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de forma de proprietate sau de persoana responsabilă de ele; |
|
(j) |
orice altă măsură care poate contribui la izolarea organismului dăunător specificat. |
În cazul celui de al doilea paragraf litera (a), dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci și a rădăcinilor de suprafață, acestea trebuie să fie îngropate la cel puțin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecție împotriva insectelor.
Anchetele menționate la al doilea paragraf litera (f) trebuie să fie intensificate în raport cu anchetele menționate la articolul 3.
Anchetele respective se bazează pe Orientările generale ale autorității pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infestate de 1 %.
(2) Statele membre notifică celorlalte state membre și Comisiei fiecare zonă demarcată de izolare pe care intenționează să o desemneze sau să o modifice.
CAPITOLUL V
CIRCULAȚIA PE TERITORIUL UNIUNII
Articolul 10
Circulația pe teritoriul Uniunii
(1) Plantele specificate originare din zonele demarcate stabilite în conformitate cu articolul 5 pot fi transportate în afara zonelor demarcate și din zonele infestate către zonele-tampon numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar întocmit și eliberat în conformitate cu articolele 78-95 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și dacă au fost cultivate timp de cel puțin doi ani înainte de a fi puse în circulație sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, pe întreaga durată a vieții lor, într-un loc de producție care îndeplinește toate cerințele următoare:
|
(a) |
este înregistrat în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2016/2031; |
|
(b) |
a făcut obiectul a cel puțin două inspecții oficiale pentru depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, efectuate la momentul adecvat și nu a fost depistat niciun astfel de simptom; |
|
(c) |
este situat într-o zonă demarcată în care au fost efectuate anual anchete oficiale vizând depistarea prezenței sau a simptomelor cauzate de organismul dăunător specificat într-o zonă cu lățimea de cel puțin 1 km în jurul locului, la momente adecvate și nu a fost depistat organismul specificat sau simptome cauzate de acesta și în care plantele au fost cultivate într-un loc de producție:
|
Inspecțiile menționate la primul paragraf litera (b) includ prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă din rădăcinile și tulpinile plantelor. Mărimea eșantionului pentru inspecție trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puțin 1 % cu un nivel de încredere de 99 %.
Prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă menționată la primul paragraf litera (c) se efectuează la nivelul stabilit în tabelul din anexa II.
Anchetele menționate la primul paragraf litera (c) se bazează pe Orientările generale ale autorității pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infestate de 1 %.
Portaltoaiele cultivate într-un loc de producție care îndeplinește toate cerințele de la primul paragraf pot fi altoite cu altoaie care nu au fost cultivate în condițiile prevăzute la primul paragraf, dar care să nu depășească 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată.
(2) Plantele specificate care nu sunt originare din zonele demarcate, dar care sunt introduse într-un loc de producție din aceste zone pot fi puse în circulație pe teritoriul Uniunii numai dacă locul de producție este conform cu cerințele stabilite la alineatul (1) primul paragraf litera (c) și numai în cazul în care plantele sunt însoțite de un pașaport fitosanitar prevăzut la alineatul (1).
(3) Plantele specificate importate din țări terțe în care organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent, în conformitate cu capitolul VI, pot fi puse în circulație pe teritoriul Uniunii numai dacă sunt însoțite de pașaportul fitosanitar prevăzut la alineatul (1).
CAPITOLUL VI
INTRODUCEREA PE TERITORIUL UNIUNII A PLANTELOR SPECIFICATE ORIGINARE DINTR-O ȚARĂ TERȚĂ
Articolul 11
Plante originare dintr-o țară terță despre care se știe că în ea organismul dăunător specificat nu este prezent
Plantele menționate care provin dintr-o țară terță despre care se știe că în ea organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse pe teritoriul Uniunii numai în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:
|
(a) |
organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei că prezența organismului dăunător specificat nu este cunoscută în țara respectivă; și |
|
(b) |
plantele-gazdă se însoțesc de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica „Declarație suplimentară” că organismul dăunător specificat nu este prezent în respectiva țară terță. |
Articolul 12
Plante specificate originare din țări terțe despre care se știe că în ele organismul dăunător specificat este prezent
(1) Plantele specificate originare din țări terțe despre care se știe că în ele organismul dăunător specificat este prezent se însoțesc de un certificat fitosanitar care conține la rubrica „Declarație suplimentară” una dintre următoarele mențiuni:
|
(a) |
plantele au fost cultivate pe întreaga durată a vieții lor într-un loc de producție care este înregistrat și monitorizat de organizația națională pentru protecția plantelor din țara de origine și care este situat într-o zonă indemnă de organisme dăunătoare, stabilită de organizația respectivă în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare și pe baza unor anchete oficiale; |
|
(b) |
plantele au fost cultivate, timp de cel puțin doi ani înainte de export sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, au crescut pe întreaga durată a vieții lor într-un loc de producție:
|
|
(c) |
plantele au fost cultivate din portaltoaie care îndeplinesc cerințele de la litera (b), altoite cu altoaie care îndeplinesc următoarele cerințe:
|
Numele zonei indemne de organisme dăunătoare prevăzute la primul paragraf litera (a) se menționează la rubrica „loc de origine”.
Anchetele menționate la primul paragraf litera (a) s-au bazat pe Orientările generale ale autorității pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate au putut identifica, cu un grad suficient de încredere, un nivel mic de prezență a plantelor infestate.
Anchetele menționate la primul paragraf litera (b) punctul (iv) a doua liniuță s-au bazat pe Orientările generale ale autorității pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate au putut identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infestate de 1 %. În cazul în care au fost depistate simptome cauzate de organismul dăunător specificat, au fost luate imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei-tampon caracterul de zonă indemnă de organismul dăunător.
Mărimea eșantionului pentru inspecție menționată la primul paragraf litera (b) punctul (v) trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puțin 1 % cu un nivel de încredere de 99 %.
(2) Plantele specificate introduse pe teritoriul Uniunii în conformitate cu alineatul (1) se inspectează la punctul de intrare sau la punctele de control aprobate.
Metodele de inspecție aplicate au ca scop depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, în special în rădăcini și tulpini și includ prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă. Mărimea eșantionului pentru inspecție trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puțin 1 % cu un nivel de încredere de 99 %, ținând seama de Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (International Standard for Phytosanitary Measures – ISPM) nr. 31 (10).
(3) Prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă menționată la prezentul articol se efectuează la nivelul stabilit în tabelul din anexa II.
CAPITOLUL VII
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 13
Raportarea măsurilor
Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre un raport privind măsurile luate în cursul anului precedent, în temeiul prezentului regulament și rezultatele măsurilor prevăzute la articolele 3-9.
Rezultatele anchetelor efectuate în temeiul articolelor 8 și 9 se transmit Comisiei utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa I.
Articolul 14
Asigurarea conformității
Pentru a se conforma prezentului regulament, statele membre abrogă sau modifică măsurile pe care le-au adoptat pentru a-și proteja teritoriul împotriva introducerii și a răspândirii organismului dăunător specificat. Ele informează imediat Comisia cu privire la abrogarea sau modificarea măsurilor respective.
Articolul 15
Abrogare
Decizia de punere în aplicare 2012/138/UE se abrogă, cu excepția articolului 2, a articolului 3 și a anexei I, care se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2024.
Articolul 16
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolele 11 și 12, cu excepția articolul 12 alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf, se aplică de la 1 ianuarie 2024.
Articolul 4 se aplică de la 1 august 2023.
Următoarele dispoziții se aplică de la 1 ianuarie 2025:
|
(a) |
articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf; |
|
(b) |
articolul 8 alineatul (1) al patrulea paragraf; |
|
(c) |
articolul 9 alineatul (1) al cincilea paragraf; |
|
(d) |
articolul 10 alineatul (1) al patrulea paragraf; |
|
(e) |
articolul 12 alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf. |
Prezentul regulament se aplică până la 31 decembrie 2029.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 28 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 317, 23.11.2016, p. 4.
(2) Decizia de punere în aplicare 2012/138/UE a Comisiei din 1 martie 2012 privind măsurile de urgență pentru prevenirea introducerii și răspândirii în Uniunea Europeană a Anoplophora chinensis (Forster) (JO L 64, 3.3.2012, p. 38).
(3) EFSA, Orientări generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, 8 septembrie 2020, doi:10.2903/sp.efsa.2020.EN-1919.
(4) Standarde adoptate (ISPM) – Convenția internațională pentru protecția plantelor (ippc.int).
(5) EFSA (Autoritatea pentru Siguranța Alimentară), 2020. Story map for survey of Anoplophora chinensis. EFSA supporting publication (Materiale conexe ale EFSA) 2020:EN-1825. Document disponibil online la adresa: https://arcg.is/19HTyn. Ultima actualizare: 24 martie 2020.
(6) Guidelines for pest eradication programmes – Reference Standard ISPM No 9 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Orientări pentru programele de eradicare a dăunătorilor – Standardul de referință ISPM nr. 9 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor), Roma.
(7) The use of integrated measures in a systems approach for pest risk management – Reference Standard ISPM No 14 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Utilizarea unor măsuri integrate într-o abordare sistemică pentru gestionarea riscurilor determinate de dăunători – Standardul de referință ISPM nr. 14 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor), Roma.
(8) Guidelines for pest eradication programmes – Reference Standard ISPM No 9 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Orientări pentru programele de eradicare a dăunătorilor – Standardul de referință ISPM nr. 9 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor), Roma. Publicare: 15 decembrie 2011.
(9) The use of integrated measures in a systems approach for pest risk management – Reference Standard ISPM No 14 by the Secretariat of the International Plant Protection Convention (Utilizarea unor măsuri integrate într-o abordare sistemică pentru gestionarea riscurilor determinate de dăunători – Standardul de referință ISPM nr. 14 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor), Roma. Publicare: 8 ianuarie 2014.
(10) Metodologii de eșantionare a transporturilor – Standardul de referință ISPM nr. 31 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor, Roma.
ANEXA I
Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale în zonele demarcate efectuate în temeiul articolelor 8 și 9
PARTEA A
1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale
2. Instrucțiuni privind completarea modelului
Dacă se completează acest model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.
|
Pentru coloana 1 |
: |
A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 2 |
: |
A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 3 |
: |
A se indica dimensiunea ZD după anchetă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 4 |
: |
A se indica abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și modurile de abordare la care sunt supuse aceste zone. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 5 |
: |
A se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: Zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZT unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZI, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 6 |
: |
A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una (sau mai multe) dintre următoarele rubrici pentru descriere:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 7 |
: |
A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei dăunătorului (dăunătorilor), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor de risc. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 8 |
: |
A se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menționate în coloana 7. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 9 |
: |
A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 10 |
: |
A se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 11 |
: |
A se indica lunile anului când a fost efectuată ancheta. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 12 |
: |
A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloanele 13 și 14 |
: |
A se indica rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 15 |
: |
A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare al focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informație în coloana 16 („Observații”). |
PARTEA B
1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice
2. Instrucțiuni privind completarea modelului
Dacă se completează acest model, modelul din partea A a prezentei anexe nu se completează.
Explicați ipotezele de bază pentru concepția anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumați și justificați:
|
— |
populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție; |
|
— |
metoda de depistare și sensibilitatea metodei; |
|
— |
factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare și a proporției populației de plante-gazdă. |
|
Pentru coloana 1 |
: |
A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 2 |
: |
A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 3 |
: |
A se indica dimensiunea ZD după anchetă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 4 |
: |
A se indica abordarea: Eradicare sau izolare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și modurile de abordare la care sunt supuse aceste zone. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 5 |
: |
A se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: Zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZT unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZI, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 6 |
: |
A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una (sau mai multe) dintre următoarele rubrici pentru descriere:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 7 |
: |
A se indica lunile anului în care au fost efectuate anchetele. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 8 |
: |
A se indica populația-țintă selectată, furnizând în consecință lista cu speciile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 9 |
: |
Indicați unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. „Unitate epidemiologică” înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă, care sunt omogene din punctul de vedere epidemiologic, reprezentând cel puțin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populație-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Ele pot fi regiuni NUTS, zone urbane, păduri, grădini de trandafiri, ferme sau hectare. Alegerea unităților epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 10 |
: |
A se indica metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, indicați prin N/A. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 11 |
: |
A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eșantion de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 12 |
: |
„Sensibilitatea metodei” înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă real pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Ea este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea diagnostică (caracterizată prin inspecție vizuală și/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 13 |
: |
A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana B |
: |
A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informațiile care se indică în aceste coloane se referă la informațiile incluse în coloana 10 „Metode de depistare”. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 18 |
: |
A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 21 |
: |
A se indica numărul de eșantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 22 |
: |
Indicați notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informație în coloana 25 („Observații”). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 23 |
: |
Indicați sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr. 31. Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absența dăunătorilor se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența detectabilă prin concepție. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru coloana 24 |
: |
A se indica prevalența detectabilă prin concepție pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă posibilă a organismului dăunător în zonă. Prevalența detectabilă prin concepție este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabilește o valoare de 1 %. |
ANEXA II
Nivelurile prelevării de eșantioane prin metoda distructivă
|
Numărul de plante din lot |
Nivelul prelevării de eșantioane prin metoda distructivă (numărul de plante care trebuie tăiate) |
|
1 -4 500 |
10 % din mărimea lotului |
|
> 4 500 |
450 |
