(1)

Măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite accesorii de țevărie (denumite în continuare „AT” sau „produsul în cauză”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „China”) și din Thailanda au fost instituite inițial prin Regulamentul (CE) nr. 584/96 al Consiliului (2) (ele sunt denumite în continuare „măsurile inițiale”).

(2)

În temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, măsurile inițiale au fost extinse la importurile expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și, respectiv, Filipine, prin Regulamentele (CE) nr. 964/2003 (3), (CE) nr. 2052/2004 (4), (CE) nr. 2053/2004 (5) și (CE) nr. 655/2006 (6) ale Consiliului.

(3)

Măsurile în vigoare în prezent sunt taxele antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1934 al Comisiei (7).

(4)

În prezent, sunt în vigoare măsuri antidumping la importurile de anumite accesorii de țevărie originare din Federația Rusă, Republica Coreea și Malaysia (8).

(5)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (9) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de anumite accesorii de țevărie, din fier sau din oțel (denumite în continuare „AT”), originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „cererea”).

(6)

Cererea a fost depusă la 25 iunie 2020 de Comitetul de apărare a industriei accesoriilor din oțel sudate cap la cap al Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”), în numele unor producători care reprezentau peste 60 % din producția totală de AT a Uniunii.

(7)

Cererea se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(8)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 27 octombrie 2020, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile de AT originare din RPC, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (10) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii din RPC, importatorii și utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind părți vizate, precum și autoritățile chineze cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la anchetă.

(10)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări și de producție din Uniune care putea fi examinat în mod rezonabil în timpul disponibil, asigurând, de asemenea, reprezentativitatea geografică. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 56 % din producția totală estimată a Uniunii și, respectiv, 49 % din volumul total estimat al vânzărilor către clienți neafiliați din Uniune efectuate în perioada anchetei de reexaminare. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu, dar nu a primit nicio observație. Eșantionul provizoriu a fost, prin urmare, confirmat și este considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(13)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară în ceea ce privește producătorii din țara în cauză, s-a cerut părților menționate anterior să se facă cunoscute și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Chinei pe lângă UE să identifice și/sau să contacteze alți producători eventuali care ar putea fi interesați să participe la anchetă. Cu toate acestea, întrucât un singur producător-exportator s-a manifestat inițial, eșantionarea nu a fost necesară. În plus, întrucât producătorul-exportator respectiv a decis să-și retragă acordul de cooperare, constatările cu privire la importurile din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(14)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, toți importatorii neafiliați au fost invitați să participe la prezenta anchetă. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute, furnizând Comisiei informațiile privind societățile lor solicitate în anexa la avizul de deschidere. Doar doi importatori și-au manifestat disponibilitatea în acest sens. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(15)

Comisia a trimis Guvernului chinez (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(16)

Chestionarele destinate producătorilor din Uniune incluși în eșantion, precum și cele destinate importatorilor, utilizatorilor și producătorilor-exportatori, au fost puse la dispoziție online (11) în ziua deschiderii anchetei.

(17)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la solicitant și de la doi importatori.

(18)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, Comisia nu a putut efectua vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate ale tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale, în conformitate cu avizul său privind consecințele pandemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (12). Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate (denumite în continuare „VLD”) ale tuturor producători din Uniune incluși în eșantion, și anume:

(19)

La 9 noiembrie 2021, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(20)

Comisia nu a primit observații din partea niciuneia dintre părțile interesate.

(21)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(22)

Această cauză a fost inițiată la 27 octombrie 2020, și anume în perioada de tranziție convenită între Regatul Unit și UE, perioadă în care Regatul Unit se afla încă sub incidența dreptului Uniunii. Această perioadă s-a încheiat la 31 decembrie 2020. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2021, societățile și asociațiile din Regatul Unit nu au mai fost considerate părți interesate în prezenta procedură.

(23)

Printr-o notă la dosar din 18 ianuarie 2021, Comisia a invitat operatorii din Regatul Unit care se considerau în continuare părți interesate să o contacteze. Nicio societate nu s-a prezentat.

(24)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același produs care a făcut obiectul reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor, mai precis anumite accesorii de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate), din fier sau din oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), cu un diametru exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 93 11, ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (codurile TARIC 7307931191, 7307931193, 7307931194, 7307931195, 7307931199, 7307931991, 7307931993, 7307931994, 7307931995, 7307931999, 7307998092, 7307998093, 7307998094, 7307998095 și 7307998098).

(25)

Astfel cum s-a demonstrat în ancheta care a condus la instituirea măsurilor în vigoare (13), următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(26)

Comisia a decis că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile din RPC ale produsului care face obiectul reexaminării au continuat (5 192 tone), deși la niveluri mai scăzute decât în perioada anchetei de reexaminare anterioare (8 058 tone între iulie 2013 și iunie 2014). Conform statisticilor Comext (Eurostat) (14), cota de piață a importurilor de AT din RPC a fost de 10 % din piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu cota de piață de 16 % înregistrată în cursul reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor.

(28)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 13, niciunul dintre exportatorii/producătorii din RPC nu a cooperat la anchetă.

(29)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație.

(30)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului care vizează RPC s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile comerciale privind importurile și exporturile [Comext (Eurostat), Dun & Bradstreet D & B (15), Global Trade Alert – GTA (16) și OCDE (17)].

(31)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(32)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(33)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC și a producătorilor chinezi, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(34)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii anchetei care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(35)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau referințe nedistorsionate.

(36)

La 30 martie 2021, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, care ar putea fi utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative (și anume Federația Rusă, Thailanda și Turcia).

(37)

Solicitantul a susținut că Federația Rusă nu este o țară reprezentativă adecvată, din pricina existenței unei interdicții la export pentru țevile brute (codul SA 730419) în vigoare de la 1 mai 2015, care reprezintă o sursă semnificativă de distorsiuni pe piața rusă pentru principala materie primă a AT. Comisia a luat act de observații și a convenit că Rusia nu constituie o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(38)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că importurile de țevi brute din RPC în Turcia sunt semnificative. În plus, solicitantul a susținut că niciuna dintre cele trei societăți identificate de Comisie în prima notă nu era producător veritabil de AT. În urma unei anchete suplimentare, Comisia a fost de acord că cei trei producători menționați din Turcia nu erau producători veritabili de AT. Prin urmare, Comisia a concluzionat, în etapa respectivă, că Turcia nu părea a fi o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(39)

În plus, solicitantul a susținut că societatea identificată de Comisie în Thailanda nu era, de fapt, un producător de AT și a propus alte trei societăți. Comisia a convenit că societatea identificată inițial nu era un producător de AT și a verificat dacă cele trei societăți propuse de solicitant (Thai Benkan Co., Ltd., Awaji Material Thailand Co., Ltd. și TTU Industrial Corp. Ltd.) produceau AT și dacă datele financiare recente privind aceste societăți erau ușor accesibile.

(40)

La 28 iunie 2021, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Thailanda ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profitul, pe baza informațiilor disponibile de la trei producători (Thai Benkan, Awaji Material Thailand și TTU Industrial Corporation) din țara reprezentativă. Nu s-au primit observații cu privire la cea de a doua notă.

(41)

În cadrul anchetelor recente privind sectorul siderurgic din RPC (18), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(42)

În cadrul anchetelor menționate anterior, Comisia a constatat că exista o intervenție substanțială a statului în RPC, care a dus la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (19). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, nu numai că o mare parte a întreprinderilor se află, în continuare, în proprietatea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (20), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (21). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele care sunt desemnate de GC ca fiind strategice sau care sunt considerate a fi importante din punct de vedere politic, în locul alocării resurselor în conformitate cu forțele pieței (22). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod adecvat în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, generând astfel distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (23). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (24), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (25).

(43)

La fel ca în anchetele anterioare privind sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat în cadrul prezentei anchete dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în cerere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială (26) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diversele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum au constatat și anchetele sale anterioare în această privință.

(44)

În afara trimiterilor la raport, cererea se referea inclusiv la practici care afectează costurile și prețurile din sectorul siderurgic, țevile brute fiind principalul factor de producție utilizat în producția de AT:

(45)

Astfel cum se precizează în considerentul 29, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă elementele de probă existente la dosarul cauzei, printre care raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(46)

În special în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată pentru fabricarea de AT, persistă un grad substanțial de proprietate a GC. Mulți dintre cei mai mari producători se află în proprietatea statului. Unii dintre aceștia sunt menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”. De exemplu, societatea chineză deținută de stat Shanxi Taiyuan Iron & Steel Co. Ltd. menționează pe site-ul său web că este „un supergigant al sectorului siderurgic” care „a evoluat într-un complex producător de fontă și oțel de dimensiuni extraordinare, care este integrat în activitățile de minerit, de producție, de prelucrare, de livrare și de comercializare a fierului și a oțelului (30)”. Baosteel este o altă întreprindere chineză importantă deținută de stat care este implicată în fabricarea oțelului și face parte din grupul China Baowu Steel Group Co. Ltd. (anterior Baosteel Group și Wuhan Iron & Steel) (31). Deși se estimează că raportul nominal dintre numărul de IDS și numărul de societăți private din sectorul siderurgic este aproape egal, dintre cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 producători de oțel ca mărime la nivel mondial, patru sunt IDS (32). Totodată, în timp ce primii 10 producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a concentra până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de oțel la aproximativ 10 întreprinderi de mari dimensiuni (33). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când s-a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (34). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (35). Având în vedere că niciun producător chinez de AT nu a cooperat, nu s-a putut determina proporția exactă a producătorilor de AT privați și a celor deținuți de stat.

(47)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor de AT, Comisia reamintește faptul că atât întreprinderile de stat, cât și cele private din sectorul siderurgic fac obiectul supravegherii și orientărilor de politică. Într-adevăr, deși dreptul prevăzut în legislația chineză de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile de stat relevante poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (36), celulele PCC din întreprinderi, atât cele de stat, cât și cele private, reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație a PCC în fiecare societate [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (37)], iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul întreprinderilor deținute de stat, ca o chestiune de principiu politic. Se raportează că PCC exercită presiuni asupra societăților private pentru ca acestea să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (38). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (39). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de AT și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(48)

În plus, în sectorul AT sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(49)

Cu toate că sectorul AT este o industrie specializată, el beneficiază de îndrumare și de intervenție din partea statului în ceea ce privește principala materie primă necesară pentru producția de AT, și anume oțelul.

(50)

Industria siderurgică este considerată de GC ca fiind o industrie-cheie (40). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe oțel, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”, aplicabil în PAR. Acest plan preciza că industria siderurgică este „un sector important, fundamental, al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii (41)”. Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (42). Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (43), aplicabil pe parcursul PAR, prevedea sprijinirea întreprinderilor producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (44). De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (45). „Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (46) (denumit în continuare „catalogul”) plasează industria siderurgică în rândul sectoarelor industriale încurajate.

(51)

După cum reiese din exemplele de mai sus privind oțelul, care reprezintă principala materie primă pentru producția de AT, GC îndrumă, de asemenea, dezvoltarea sectorului AT în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică și controlează, practic, toate aspectele legate de dezvoltarea și de funcționarea acestui sector.

(52)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de oțel ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea AT. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(53)

Prezenta anchetă nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, în sectorul AT menționat în considerentul 42 de mai sus, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(54)

Sectorul AT este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 42 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât în mod direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care fac obiectul aceluiași sistem de muncă în RPC) (47).

(55)

În plus, în cadrul prezentei anchete nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul AT nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 42 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(56)

În final, Comisia reamintește că, pentru producerea de AT, este necesară o serie de factori de producție. Atunci când producătorii de AT cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(57)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare a AT pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate inclusiv toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(58)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(59)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multora dintre elementele relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie la punctul următor.

(60)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(61)

Astfel cum se explică în considerentul 40, Comisia a informat părțile interesate în a doua notă cu privire la concluzia sa potrivit căreia Thailanda a fost considerată o țară reprezentativă adecvată.

(62)

În prima notă, Comisia a identificat Federația Rusă, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se pare că fabricarea produsului care face obiectul reexaminării avea loc în aceste țări.

(63)

Nu au fost primite observații cu privire la nivelul de dezvoltare economică în urma notei respective.

(64)

În prima notă, Comisia a precizat că a fost identificată fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în Federația Rusă, Thailanda și Turcia. Cu toate acestea, Federația Rusă a fost exclusă din cauza existenței unei interdicții la export pentru țevile brute (a se vedea considerentul 37 de mai sus), o materie primă importantă utilizată în producția de AT și, în general, de oțel. Turcia a fost exclusă deoarece niciuna dintre cele trei societăți identificate în prima notă și pentru care informațiile financiare recente erau ușor accesibile, nu fabrica AT.

(65)

Pentru țările menționate mai sus, Comisia a verificat în continuare disponibilitatea datelor publice și, în special, a datelor financiare publice de la producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(66)

Comisia a căutat producători de AT cu date financiare publice care puteau fi utilizate pentru stabilirea unor sume nedistorsionate și rezonabile ale costurilor VAG și ale profitului. Comisia și-a concentrat căutarea în special pe societățile profitabile care aveau conturi de profit și pierdere disponibile public pentru PAR. Astfel, a doua notă a enumerat trei societăți din Thailanda.

(67)

Comisia a analizat toate datele relevante disponibile la dosar în ceea ce privește factorii de producție din Thailanda și a remarcat următoarele:

(68)

Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia a considerat că Thailanda este o țară reprezentativă adecvată.

(69)

După ce s-a stabilit că Thailanda era singura țară reprezentativă adecvată pe baza acestor elemente, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

(70)

Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. În special, în Thailanda existau o producție suficientă a produsului care face obiectul reexaminării și date relevante disponibile privind toți factorii de producție, costurile VAG și profitul.

(71)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție.

(72)

În cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru stabilirea costului nedistorsionat al țevilor brute din țara reprezentativă.

(73)

Comisia a adăugat că, pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu forța de muncă din țara reprezentativă, vor fi utilizate statisticile Oficiului Național de Statistică al Thailandei și ale KPMG, în timp ce pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu energia vor fi utilizate statisticile naționale, astfel cum s-a menționat în considerentul 67.

(74)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a trebuit să se bazeze pe industria din Uniune pentru a stabili factorii de producție utilizați pentru fabricarea de AT.

(75)

Având în vedere toate informațiile prezentate de industria din Uniune și absența observațiilor din partea producătorilor-exportatori cu privire la cele două note privind sursele pentru stabilirea valorii normale în ceea ce privește factorii de producție, au fost identificați următorii factori de producție și sursele lor pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție a AT

(76)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Având în vedere absența de date relevante în datele financiare disponibile public ale societăților din Thailanda, Comisia a utilizat, pentru a stabili acest cuantum, datele financiare furnizate de producătorii cooperanți din Uniune menționați în considerentul 18 de mai sus. Metodologia este explicată în mod corespunzător la punctul 3.2.2 litera (d).

(77)

Pentru a stabili prețurile nedistorsionate ale materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețurile medii ponderate de import în țara reprezentativă, astfel cum au fost raportate în GTA, la care au fost adăugate taxele de import.

(78)

Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (59). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, întrucât a concluzionat în considerentul 59 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. Comisia a constatat că importurile în Thailanda din alte țări terțe au rămas reprezentative, variind de la 14,01 % – pentru țevile brute – până la 99,9 % – pentru resturile de oțel – din volumul total al importurilor.

(79)

Comisia a utilizat statisticile disponibile public obținute de la Oficiul Național de Statistică al Thailandei (60) pentru a calcula costul forței de muncă pe oră și statisticile obținute de la KPMG (61) pentru a calcula contribuțiile suplimentare de asigurări sociale plătite de angajator.

(80)

Comisia a utilizat statisticile privind prețul energiei electrice publicate de „Metropolitan Electricity Authority” (Autoritatea metropolitană în domeniul energiei electrice) (62) din Thailanda, care acoperă întregul teritoriu al Thailandei.

(81)

Comisia a utilizat prețul gazului, disponibil publicului, pentru utilizatorii industriali din Thailanda, publicat de Biroul pentru politici și planificare în domeniul energiei electrice – Ministerul Energiei din Thailanda (63).

(82)

Comisia a utilizat prețul disponibil public al păcurii, publicat de Ministerul Energiei din Thailanda (64).

(83)

Comisia a utilizat tariful pentru apă al Provincial Waterworks Authority (65).

(84)

Pe lângă factorii de producție rezumați în considerentul 75 de mai sus, au fost calculate cheltuielile generale de producție, și anume alte costuri de producție directe, serviciile de utilități generale și cheltuielile de amortizare. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor chinezi, cheltuielile generale de producție s-au bazat pe cheltuielile generale de producție raportate de industria din Uniune, care s-au ridicat la 15,7 % din costul de producție. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(85)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată aferentă costurilor VAG și profitului. Astfel cum se menționează în considerentul 40, Comisia a identificat trei societăți thailandeze (TTU Industrial Corporation, Thai Benkan și Awaji Material Thailand) care aveau informații financiare disponibile public (astfel cum au fost publicate în Global Financials de Dun & Bradstreet (66)) care puteau să fie utilizate drept substitut pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit. Informațiile financiare disponibile publicului aparținând acestor societăți au fost puse la dispoziția părților interesate ca anexă la cea de a doua notă.

(86)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(87)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de industria din Uniune privind consumul fiecărui factor de producție (materiile prime, forța de muncă și energia) pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Aceste volume de consum au fost înmulțite cu costurile nedistorsionate per unitate stabilite în Thailanda, astfel cum se descrie în considerentele 76-85.

(88)

În al doilea rând, Comisia a aplicat cheltuielile generale de producție, determinate astfel cum se descrie în considerentul 84, la costurile de fabricație nedistorsionate.

(89)

În cele din urmă, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul din țara reprezentativă, stabilite astfel cum se explică în considerentul 85, la costul de producție, stabilit astfel cum se descrie în considerentul 88. Costurile VAG și profitul, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 14,1 % și, respectiv, 1,7 %. Acest nivel al profitului este considerat nerezonabil din cauza nivelului său scăzut, dar, întrucât dumpingul a fost deja stabilit chiar înainte de adăugarea unui nivel rezonabil de profit, Comisia a decis să utilizeze un nivel atât de scăzut, deoarece el nu ar avea niciun impact practic asupra calculului dumpingului în sensul concluziilor prezentei reexaminări.

(90)

Ca urmare a faptului că niciun producător-exportator nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel național.

(91)

Având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi și, prin urmare, în lipsa unor informații specifice cu privire la prețurile din China, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe baza statisticilor privind importurile din baza de date Comext a Eurostat. Întrucât aceste prețuri sunt raportate pe bază de cost, asigurare și navlu („CIF”), ele au fost ajustate la un nivel franco fabrică prin deducerea navlului maritim și a asigurării, pe baza datelor OCDE (67) și a transportului intern pe baza datelor Băncii Mondiale (68).

(92)

Comisia a comparat valoarea normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export pe o bază franco fabrică. Pe acea bază, marja de dumping constatată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, era de 100,3 %. Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(93)

Pentru a examina probabilitatea continuării dumpingului, Comisia a examinat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(94)

Având în vedere lipsa de cooperare a GC și a producătorilor chinezi, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special a informațiilor furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(95)

Conform datelor furnizate în cerere, capacitatea de producție a AT în 2019 a fost de 890 000 de tone. De asemenea, conform calculelor efectuate de solicitant, capacitatea neutilizată de producție a produsului care face obiectul reexaminării din RPC a fost de aproximativ 197 000 de tone în 2019. Aceasta este echivalentă cu de șase ori volumul vânzărilor efectuate în Uniune de către producătorii din Uniune și cu de patru ori volumul consumului din UE.

(96)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii chinezi de AT dispun de capacități neutilizate semnificative, pe care, în cazul expirării măsurilor, le-ar putea utiliza pentru a produce AT în vederea exportării către Uniune.

(97)

Piața Uniunii a fost întotdeauna atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi de AT. Acest lucru este demonstrat de prezența lor continuă pe piața Uniunii începând cu perioada anchetei inițiale, precum și de eforturile depuse, în trecut, în încercarea de a eluda măsurile în vigoare prin Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine, astfel cum se menționează în considerentul 2.

(98)

În cele din urmă, având în vedere că, în afară de UE, Argentina (69), Japonia (70), Mexic (71), Turcia (72) și SUA (73), au instituit măsuri antidumping importante în ceea ce privește importurile de AT din RPC, este probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, mari cantități din această capacitate neutilizată să fie direcționate către piața Uniunii.

(99)

Ancheta a indicat că importurile din RPC au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Având în vedere importurile de AT efectuate către Uniune la prețuri de dumping în cursul PAR, capacitatea neutilizată importantă din RPC și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că este probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, cantități semnificative de AT din RPC să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping.

(100)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping ar putea determina continuarea dumpingului.

(101)

În perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de 18 producători din Uniune. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(102)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii la importurile din RPC și din alte țări terțe, pe baza datelor Eurostat la nivelul codului TARIC (Tariful Integrat al Uniunii Europene).

(103)

Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii

(104)

Întrucât AT sunt utilizate în principal în industria petrochimică, construcții, producerea de energie, construcții navale și instalații industriale pentru conectarea tuburilor sau a țevilor, cererea de AT este, prin urmare, în special corelată cu activitatea din sectorul infrastructurii energetice, care, la rândul său, este determinată de evoluția prețurilor energiei.

(105)

În consecință, în urma unei redresări a prețurilor petrolului și gazelor în 2018 (74), consumul la nivelul Uniunii a crescut cu aproximativ 14 % în 2018 față de 2017. Această creștere a consumului a fost urmată de o scădere cu 8 % în 2019 (din cauza scăderii prețului petrolului și gazelor) și de o ușoară creștere în cursul PAR, având ca rezultat, totuși, o creștere cu 7 % a consumului din Uniune în cursul perioadei examinate.

(106)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat.

Tabelul 3

Volumul (tone) și cota de piață a importurilor din China

(107)

În cursul perioadei examinate, volumul total al importurilor din China a scăzut de la 5 864 tone în 2017 până la 5 192 tone în cursul PAR. Cota de piață a Chinei a urmat aceeași tendință și a scăzut în perioada examinată de la 13 % în 2017 până la 10 % în cursul PAR.

(108)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat. Pe această bază, prețul mediu al importurilor din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile importurilor din China (EUR/tonă)

(109)

În cursul perioadei examinate, prețul mediu de import a crescut cu 46 %, de la 1 265 EUR/tonă în 2017 până la 1 852 EUR/tonă în cursul PAR.

(110)

Astfel cum se stabilește în considerentul 13, niciun producător-exportator chinez nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, Comisia a determinat subcotarea prețurilor în perioada anchetei prin compararea valorii medii ponderate a prețului de vânzare practicat de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustat la nivel franco fabrică, cu prețul mediu al importurilor din țara în cauză, stabilit pe criteriul prețului CIF (cost, asigurare și navlu) pe baza statisticilor Eurostat, cu ajustările corespunzătoare pentru a ține seama de taxele vamale și de costurile ulterioare importului. Prețurile importurilor din China, fără a ține seama de taxele antidumping, au subcotat prețurile de vânzare din Uniune cu 16,4 %. Ținând seama de taxele antidumping, importurile din China au intrat pe piața Uniunii la prețuri cu 28 % mai mari decât nivelul prețului de vânzare din Uniune.

(111)

Volumul, cota de piață și prețurile importurilor din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul (tone) și cota de piață a importurilor din alte țări terțe (cu excepția Chinei)

(112)

Importurile din alte țări terțe au totalizat 13 563 tone în PAR și au crescut cu 29 % în comparație cu 2017. Această creștere a avut loc în principal între 2017 și 2018, în timp ce volumul importurilor a rămas relativ stabil ulterior și până la sfârșitul PAR. Creșterea importurilor se reflectă în cota de piață a acestor importuri, care a crescut de la 23 % în 2017 până la 27 % în cursul PAR. Prețul mediu de import a crescut constant pe parcursul perioadei examinate, și anume cu 19 % în cursul PAR în comparație cu 2017. În medie, aceste prețuri au fost mai scăzute decât prețurile industriei din Uniune.

(113)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(114)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor furnizate de solicitant și a răspunsurilor la chestionar verificate primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele priveau producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(115)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, importanța marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(116)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(117)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității ale producătorilor din Uniune

(118)

Producția Uniunii a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate și a urmat, în mare măsură, evoluția prețurilor energiei. Mai precis, o creștere relativ accentuată de 31 % în 2018 a fost urmată de o scădere atât în 2019, cât și în PAR.

(119)

Capacitatea de producție a urmat o tendință similară cu cea a producției, și anume o creștere mai mare în 2018, urmată apoi de o scădere în 2019 și în PAR. În ansamblu, capacitatea de producție a crescut cu 4 % pe parcursul perioadei examinate.

(120)

Gradul de utilizare a capacității, care a urmat tendințe similare, a rămas foarte scăzut în cursul perioadei examinate (27-32 %). În conformitate cu ancheta anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor (75), nivelul scăzut de utilizare a capacității se datorează parțial metodei de calculare a capacității totale, în care capacitatea raportată este o capacitate maximă teoretică (3 schimburi/zi), ceea ce nu reflectă neapărat cu acuratețe capacitatea reală.

(121)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață ale producătorilor din Uniune

(122)

Volumul vânzărilor de produs similar realizate de industria din Uniune în cursul perioadei examinate a urmat, în esență, tendințele pieței și evoluția consumului din Uniune, crescând mai ales în 2018 pentru a scădea apoi, în cursul PAR, aproape până la nivelurile din 2017 (creștere de + 3 %).

(123)

Cota de piață a industriei din Uniune a rămas stabilă, la 65 % în perioada 2017-2018, apoi a scăzut până la 62 % în cursul PAR. Această cifră este comparabilă cu cota de piață de 64 % a industriei din Uniune înregistrată în perioada anchetei anterioare de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (76).

(124)

În pofida unei creșteri a volumului vânzărilor de 3 % în perioada examinată, vânzările industriei din Uniune nu au crescut în același ritm cu cererea, care a crescut cu 7 %, astfel încât cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 65 % în 2017 până la 62 % în cursul PAR.

(125)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea producătorilor din Uniune

(126)

Atât ocuparea forței de muncă, cât și productivitatea, au crescut în 2018 față de 2017, scăzând apoi în PAR până la niveluri ușor peste nivelurile din 2017 (1 % pentru ocuparea forței de muncă și, respectiv, 6 % pentru productivitate).

(127)

Marja de dumping stabilită de anchetă în cazul de față este cu mult peste nivelul de minimis. Impactul amplorii marjei de dumping efective asupra industriei din Uniune este, prin urmare, substanțial, nu numai având în vedere prețurile importurilor din țara în cauză, ci și volumul importurilor respective.

(128)

În plus, industria din Uniune este încă în curs de redresare în urma efectelor dumpingului prejudiciabil anterior cauzat de importurile de AT originare din Federația Rusă, Republica Coreea și Malaysia.

(129)

Prețurile de vânzare medii aplicate de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune și costul unitar au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare medii în Uniune și costul unitar

(130)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria din Uniune față de clienți neafiliați din Uniune a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, atingând cele mai ridicate niveluri în 2019 (+ 9 % față de 2017). Costul unitar de producție a scăzut cu 7 % din 2017 până în 2018 pentru a crește apoi până când a atins același nivel în PAR ca în 2017.

(131)

Costurile medii cu forța de muncă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(132)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate.

(133)

Nivelurile stocurilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(134)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut treptat în perioada 2018-2019, în timp ce, în cursul PAR, nivelul acestora a scăzut sub nivelurile din 2017 (cu 3 %).

(135)

Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

(136)

Ancheta a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea producătorilor incluși în eșantion a fost negativă în cursul perioadei examinate, variind de la – 22 % în 2017 până la – 12 % în cursul PAR. Ea a fost de – 4 % și, respectiv, – 6 % în perioada 2018-2019, în concordanță cu o creștere a cererii combinată cu o scădere a costului de producție.

(137)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și finanța activitățile. Fluxul net de numerar a rămas negativ pe parcursul întregii perioade examinate, cu excepția anului 2018, datorită condițiilor de piață favorabile.

(138)

Investițiile (axate în principal pe modernizarea echipamentelor de producție, creșterea calității, productivității și flexibilității procesului de producție) au scăzut treptat în cursul perioadei examinate și au fost cu 34 % mai mici în cursul PAR în comparație cu 2017. Această tendință indică incertitudinea pieței ca urmare a pandemiei de COVID-19 și scăderea cererii declanșată de scăderea prețurilor energiei în 2019 și în PAR.

(139)

Randamentul investițiilor din producția și vânzarea produsului similar a înregistrat o tendință similară cu profitabilitatea, crescând brusc în 2018 și scăzând, ulterior, în 2019 și în PAR.

(140)

În pofida îmbunătățirilor, în special în anii cu un climat de piață favorabil (de exemplu, în 2018, și anume înainte de pandemia de COVID-19 și ca urmare a creșterii investițiilor în infrastructura energetică datorită redresării prețurilor petrolului și gazelor), situația industriei din Uniune continuă să fie precară. Industria din Uniune nu a putut profita pe deplin de creșterea cererii în cursul perioadei examinate, ceea ce a dus la o scădere a cotei sale de piață de la 65 % până la 62 %. Industria din Uniune a continuat să înregistreze pierderi importante pe întreaga durată a perioadei examinate. Pierderile sale s-au ridicat la - 12 % în cursul PAR. Fluxul de numerar și randamentul investițiilor au fost în mare parte negative în cursul perioadei examinate.

(141)

Având în vedere cele de mai sus, faptul că productivitatea a crescut ușor în cursul perioadei examinate, iar performanța la export a industriei din Uniune a rămas puternică, exporturile producătorilor din Uniune reprezentând aproximativ 20 % din vânzările lor totale, a contribuit la menținerea viabilității industriei din Uniune și demonstrează eforturile continue ale industriei din Uniune de a pătrunde pe noi piețe și de a rămâne competitivă pe scena mondială.

(142)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(143)

Comisia a verificat apoi dacă există o legătură de cauzalitate între importurile din țara în cauză și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Cantitățile importate din RPC au rămas semnificative pe parcursul perioadei examinate, dar au scăzut cu 11 %. Prețurile importurilor din China au crescut cu 46 % în cursul perioadei examinate. Ținând seama de măsurile în vigoare, aceste importuri au intrat pe piața Uniunii la prețuri cu 28 % mai mari decât prețurile industriei din Uniune și, prin urmare, la niveluri neprejudiciabile.

(144)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria din Uniune nu ar fi putut fi cauzat de importurile din țara în cauză.

(145)

În acest context, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC.

(146)

Pentru a stabili dacă există probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, Comisia a luat în considerare următoarele elemente: (1) capacitatea neutilizată din țara în cauză și atractivitatea pieței Uniunii și (2) impactul importurilor potențiale și al nivelurilor prețurilor unor astfel de importuri din RPC asupra situației industriei din Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(147)

După cum s-a menționat în considerentul 95, capacitatea de producție neutilizată disponibilă în China a fost de patru ori mai mare decât consumul din Uniune pe perioada anchetei de reexaminare. În lipsa taxelor antidumping în vigoare, importurile din China ar subcota prețurile producătorilor din Uniune cu 16,4 %. Având în vedere că calculele subcotării s-au bazat pe prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu care industria înregistrează pierderi, marjele de prejudiciu ar fi mult mai mari. Prin urmare, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este probabil ca volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping la prețuri prejudiciabile să pătrundă pe piața Uniunii.

(148)

Interesul continuu al producătorilor-exportatori chinezi pentru piața Uniunii este demonstrat de volumele relativ stabile ale importurilor care au fost efectuate în cursul perioadei examinate, în pofida măsurilor în vigoare. În plus, s-a constatat că exportatorii chinezi eludează măsura antidumping în vigoare prin intermediul a patru țări terțe diferite, și anume Taiwan, Sri Lanka, Indonezia și Filipine. Aceste practici de eludare repetată demonstrează în mod clar interesul producătorilor-exportatori chinezi de a accesa piața Uniunii fără restricții și, prin urmare, atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile din China. În cele din urmă, astfel cum s-a explicat în considerentul 104, alte țări terțe au, și ele, măsuri antidumping în vigoare în ceea ce privește importurile de AT din RPC, ceea ce indică faptul că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca mari cantități de AT din RPC să fie direcționate către piața Uniunii.

(149)

Creșterea probabilă a importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri prejudiciabile ar conduce la o deteriorare suplimentară a situației industriei din Uniune. Presiunea exercitată asupra prețurilor nu ar permite industriei din Uniune să își crească prețurile la niveluri profitabile și ar conduce probabil la pierderi financiare suplimentare și la reducerea producției sau chiar la închiderea uzinelor producătorilor din Uniune. În plus, aceste importuri ar continua să câștige cotă de piață pe piața Uniunii, în detrimentul industriei din Uniune, ceea ce ar reduce și mai mult gradul deja scăzut de utilizare a capacității de către industria din Uniune.

(150)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor în vigoare ar conduce, foarte probabil, la o reapariție a prejudiciului pentru industria din Uniune cauzat inițial de importurile din RPC, în sensul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(151)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Chinei nu ar fi în interesul Uniunii, în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(152)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(153)

În acest context, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și probabilitatea reapariției prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(154)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentele 140 și 142 și astfel cum au confirmat tendințele negative ale multor indicatori de prejudiciu, industria din Uniune a continuat să se afle într-o situație foarte fragilă în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În plus, s-a concluzionat în considerentul 148 că, în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping împotriva Chinei să expire, prejudiciul ar reapărea.

(155)

În ansamblu, în pofida situației prejudiciabile a industriei din Uniune pe piața Uniunii, Comisia a considerat că industria rămâne viabilă. Pe lângă faptul că performanța la export a industriei din Uniune este în mod constant puternică, vânzările la export reprezentând o parte semnificativă din volumul vânzărilor, nivelurile productivității au crescut, de asemenea, în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, industria din Uniune prezintă în continuare niveluri foarte scăzute de utilizare a capacității și continuă să înregistreze o rentabilitate negativă.

(156)

Orice deteriorare suplimentară ar avea un impact asupra situației sale generale, existând riscul reducerii producției sau chiar al închiderii definitive a locurilor de producție din Uniune. Prin urmare, se poate concluziona că o continuare a măsurilor antidumping împotriva Chinei ar fi în interesul industriei din Uniune.

(157)

Doi importatori neafiliați, reprezentând aproximativ 6 % din totalul importurilor de AT din China în cursul PAR, s-au manifestat în urma publicării avizului de deschidere. Ambii importatori și-au exprimat sprijinul pentru continuarea măsurilor. Activitatea lor comercială legată de produsul în cauză a fost profitabilă în cursul PAR. Prin urmare, se concluzionează că, din perspectiva importatorilor, nu există motive imperioase pentru a nu prelungi măsurile existente.

(158)

Niciun utilizator nu s-a manifestat în urma publicării avizului de deschidere și în cursul anchetei. Se reamintește faptul că AT sunt doar accesorii utilizate pentru a conecta tuburi sau țevi și, prin urmare, costul acestora reprezintă, în general, doar o mică parte din costul total al proiectului.

(159)

Prin urmare, nu au existat indicii că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor.

(160)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva prelungirii actualelor măsuri antidumping privind importurile din China.

(161)

Din considerațiile de mai sus rezultă că, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză, aplicabile în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1934, trebuie să fie menținute.

(162)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări. Nu s-au primit observații.

(163)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (77), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(164)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,