Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32022D0696

    Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/696 a Comisiei din 29 aprilie 2022 de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole [notificată cu numărul C(2022) 2596] (Numai textele în limbile engleză și irlandeză sunt autentice)

    C/2022/2596

    JO L 129, 3.5.2022, p. 37–45 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document In force

    ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2022/696/oj

    3.5.2022   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 129/37


    DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/696 A COMISIEI

    din 29 aprilie 2022

    de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole

    [notificată cu numărul C(2022) 2596]

    (Numai textele în limbile engleză și irlandeză sunt autentice)

    COMISIA EUROPEANĂ,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

    având în vedere Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (1), în special anexa III punctul 2 al treilea paragraf,

    întrucât:

    (1)

    Directiva 91/676/CEE stabilește norme privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.

    (2)

    Punctul 2 din anexa III la Directiva 91/676/CEE stabilește că statele membre care intenționează să împrăștie o cantitate de gunoi de grajd ce depășește 170 kg de azot pe hectar (ha) trebuie să fixeze cantitățile, astfel încât să nu compromită îndeplinirea obiectivelor specificate la articolul 1 din directiva menționată. Aceste cantități trebuie justificate pe baza unor criterii obiective.

    (3)

    La 22 octombrie 2007, Comisia a adoptat Decizia 2007/697/CE (2) de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în conformitate cu Directiva 91/676/CEE pentru a permite împrăștierea de gunoi de grajd până la limita de 250 kg de azot pe hectar pe an, în anumite condiții, în ferme alcătuite în proporție de cel puțin 80 % din pășuni, în contextul programului de acțiune irlandez pus în aplicare de Irlanda prin European Communities (Good Agricultural Practice for Protection of waters) Regulations 2006 (3).

    (4)

    La 24 februarie 2011, Comisia a adoptat Decizia 2011/127/UE (4) de modificare a Deciziei 2007/697/CE și de prelungire a derogării până la 31 decembrie 2013, în contextul programului de acțiune irlandez pus în aplicare de Irlanda prin European Communities (Good Agricultural Practice for Protection of waters) Regulations 2010 (5).

    (5)

    La 27 februarie 2014, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2014/112/UE (6) de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în temeiul Directivei 91/676/CEE pentru a permite împrăștierea de gunoi de grajd până la limita de 250 kg de azot pe hectar pe an, în anumite condiții, în ferme alcătuite în proporție de cel puțin 80 % din pășuni, în contextul programului de acțiune irlandez pus în aplicare de Irlanda prin European Communities (Good Agricultural Practice for Protection of waters) Regulations 2014 (7).

    (6)

    La 8 februarie 2018, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/209 (8) de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în temeiul Directivei 91/676/CEE pentru a permite împrăștierea de gunoi de grajd până la limita de 250 kg de azot pe hectar pe an, în anumite condiții, în ferme alcătuite în proporție de cel puțin 80 % din pășuni, în contextul programului de acțiune irlandez pus în aplicare de Irlanda prin European Union (Good Agricultural Practice for Protection of waters) Regulations 2017 (9). Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/209 a expirat la 31 decembrie 2021.

    (7)

    Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/209 a vizat 6 016 ferme în 2020, echivalentul a aproximativ 4,9 % din numărul total de exploatații cu animale erbivore, a 15,9 % din numărul total de unități vită mare și a 9,6 % din suprafața agricolă netă totală din Irlanda.

    (8)

    La 14 octombrie 2021, Irlanda a prezentat Comisiei o cerere de prelungire a derogării în temeiul punctului 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

    (9)

    În conformitate cu European Union (Good Agricultural Practice for Protection of Waters) Regulations 2022 (10), Irlanda a adoptat un nou program de acțiune care conține măsuri suplimentare și consolidate pentru respectarea obiectivelor prevăzute în Directiva 91/676/CEE.

    (10)

    În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Directiva 91/676/CEE, Irlanda aplică un program de acțiune pe întreg teritoriul său.

    (11)

    Datele furnizate de Irlanda în cadrul obligației de raportare în conformitate cu articolul 10 din Directiva 91/676/CEE arată că, pentru perioada 2016-2019, apele sunt în general de bună calitate. În acest sens, 98,5 % din stațiile de monitorizare a apelor subterane din Irlanda au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l și 81,5 % din stațiile de monitorizare au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 25 mg/l. Toate stațiile de monitorizare a apelor de suprafață din Irlanda au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l și 99,2 % din stațiile de monitorizare au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 25 mg/l. În plus, 14 % din stațiile de monitorizare a apelor de suprafață au raportat eutrofizare și 10 % dintre acestea au raportat risc de eutrofizare. În ceea ce privește tendințele, 37,5 % din stațiile de monitorizare a apelor subterane au raportat o creștere a concentrațiilor de nitrați, 45,5 % au raportat tendințe stabile, iar 17 % au raportat tendințe descrescătoare. În ceea ce privește apele de suprafață, 11,1 % din stațiile de monitorizare au raportat o creștere a concentrațiilor de nitrați, 86,2 % au raportat tendințe stabile, iar 2,8 % au raportat tendințe descrescătoare.

    (12)

    Efectivul de animale din Irlanda a crescut în ultimii ani. În perioada 2016-2019, numărul bovinelor, porcinelor și ovinelor a crescut cu 4,78 %, 2,81 % și, respectiv, 0,54 % față de perioada 2012-2015, înscriindu-se în tendințele crescătoare din perioada anterioară de raportare. În perioada 2016-2018, încărcătura medie de azot din gunoiul de grajd a fost de 117 kg de azot pe hectar, față de 104 kg de azot pe hectar în perioada 2012-2015. În perioada 2016-2018, încărcătura medie de fosfor a fost de 14 kg de fosfor pe hectar, față de 15 kg de fosfor pe hectar în perioada 2012-2015. Utilizarea medie a îngrășămintelor chimice cu azot a crescut cu 13 % în perioada 2016-2019, comparativ cu perioada 2012-2015. Utilizarea medie a îngrășămintelor chimice cu fosfor a crescut cu 24 % în perioada 2016-2019, comparativ cu perioada 2012-2015. În perioada 2016-2018, surplusul mediu de fosfor a fost de 23,1 kg de fosfor pe hectar, față de 20 kg de fosfor pe hectar în perioada 2012-2015. În perioada 2016-2018, surplusul mediu de azot a fost de 62,3 kg de azot pe hectar, față de 44,8 kg de azot pe hectar în perioada 2012-2015.

    (13)

    În Irlanda, 92 % din terenul agricol este destinat pășunilor. În ansamblu, 67 % din terenul agricol este exploatat extensiv și prezintă, așadar, o rată de încărcare relativ redusă și aporturi mici de îngrășăminte, 33 % este exploatat în cadrul unor programe de agromediu și numai 14 % din terenul agricol este exploatat intensiv. Agricultura arabilă este utilizată pe 6,6 % din terenul agricol. Cantitatea medie de îngrășăminte chimice utilizată pentru pășuni este de 78,3 kg de azot pe hectar și 8,6 kg de fosfor pe hectar.

    (14)

    Climatul irlandez, caracterizat prin ploi anuale distribuite uniform pe parcursul anului și o variație anuală relativ redusă a temperaturilor, permite o perioadă lungă de creștere a ierbii, de la 330 de zile pe an în sud-vest la aproximativ 250 de zile pe an în nord-est (11).

    (15)

    Informațiile justificative prezentate de Irlanda demonstrează că cele 250 kg de azot propuse anual pe hectar în exploatațiile cu cel puțin 80 % pășuni sunt justificate pe baza unor criterii obiective, cum ar fi perioadele lungi de vegetație și culturile cu o puternică absorbție de azot.

    (16)

    După ce a examinat cererea Irlandei, în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE și luând în considerare programul de acțiune irlandez, corelat cu experiența dobândită în urma derogării prevăzute în Decizia 2007/697/CE și în Deciziile de punere în aplicare 2014/112/UE și (UE) 2018/209, Comisia consideră că această cantitate de gunoi de grajd propusă de Irlanda, echivalentă cu 250 kg de azot pe hectar pe an, nu va împiedica realizarea obiectivelor prevăzute de Directiva 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte care trebuie impuse fermierilor cărora li se aplică autorizația.

    (17)

    Având în vedere datele menționate în considerentele 11-13, condițiile prevăzute în prezenta decizie ar trebui consolidate în comparație cu cele prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/209. Condițiile stabilite, precum și sistemele de monitorizare și control ar trebui să fie suficiente pentru a se asigura că această derogare este în concordanță cu obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic prevăzute de Directiva-cadru privind apa (12), cu nivelul din ce în ce mai ridicat de ambiție al Regulamentului privind partajarea eforturilor (13), precum și cu obiectivele ambițioase ale Pactului verde european privind poluarea cu nutrienți.

    (18)

    Ar trebui luate măsuri suplimentare în ceea ce privește împrăștierea gunoiului de grajd și a altor îngrășăminte. Aceste măsuri ar trebui să contribuie la îmbunătățirea gestionării nutrienților prin optimizarea fertilizării și utilizarea limitată a îngrășămintelor. Măsurile enumerate în prezenta decizie ar trebui să vină în completarea măsurilor deja aplicate prin Code of Good Agricultural Practices (Codul de bune practici agricole).

    (19)

    Controalele administrative anuale și inspecțiile pe teren ar trebui să se extindă la 10 % din fermele care beneficiază de autorizație. Inspecțiile pe teren ar trebui să se bazeze pe o metodologie solidă, care să includă evaluarea riscurilor, controale aleatorii și rezultatele controalelor din anii precedenți. Autoritățile naționale ar trebui să revizuiască programul de inspecții agricole realizat de autoritățile locale, precum și resursele necesare pentru efectuarea inspecțiilor. Ar trebui aplicate sancțiuni disuasive (inclusiv economice). Ar trebui să fie examinate plângerile sau rapoartele care semnalează cazuri de neconformitate, prezentate de cetățeni, organizații neguvernamentale sau avertizori.

    (20)

    În 2023, autoritățile irlandeze ar trebui să efectueze o revizuire la doi ani a calității apei, inclusiv a concentrației de nitrați și a stării trofice. În zonele în care datele de monitorizare indică fie tendințe de deteriorare, fie o situație de poluare sau un risc de poluare în ceea ce privește concentrațiile de nitrați sau eutrofizarea, începând cu 2024, cantitatea maximă de gunoi de grajd care poate fi împrăștiată ar trebui redusă la 220 kg de azot pe hectar.

    (21)

    Se aplică în continuare cerințele de monitorizare a concentrației de nitrați și a stării trofice în conformitate cu Directiva 91/676/CEE. Revizuirea la doi ani ar trebui să se bazeze pe datele provenite din această monitorizare. Va fi necesară o monitorizare suplimentară și o raportare anuală în zonele care fac obiectul derogării.

    (22)

    Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, care să deservească politicile Uniunii din domeniul mediului și politicile sau activitățile care pot avea un impact asupra mediului. În cazurile în care este aplicabil, informațiile spațiale colectate în conformitate cu prezenta decizie ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei susmenționate. Pentru a reduce sarcina administrativă și a consolida coerența datelor, la colectarea datelor necesare în temeiul prezentei decizii, Irlanda ar trebui să utilizeze informațiile generate în cadrul sistemului integrat de administrare și control instituit în conformitate cu titlul V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

    (23)

    Derogarea prevăzută în prezenta decizie nu aduce atingere obligațiilor Irlandei de a aplica Directiva 92/43/CEE a Consiliului (16), inclusiv Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-293/17, Coöperatie Mobilisation for the Environment și Vereniging Leefmilieu (17), în special cu privire la interpretarea articolului 6 alineatul (3) din directiva menționată.

    (24)

    Condițiile prevăzute la articolele 6-9 din prezenta decizie sunt condiții obligatorii pentru toate exploatațiile cu pășuni care beneficiază de autorizație în temeiul derogării. Prin urmare, aceste condiții sunt considerate standarde și cerințe obligatorii stabilite în dreptul intern pentru aceste entități în sensul articolelor 12 și 13 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (18).

    (25)

    Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru nitrați instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

    ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

    Articolul 1

    Derogare

    Se acordă derogarea solicitată de Irlanda, prin scrisoarea din 14 octombrie 2021, cu scopul de a permite împrăștierea pe terenuri a unei cantități mai mari de azot provenind din gunoiul de grajd decât cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE, și anume 170 kg de azot, în condițiile prevăzute la articolele 4-12 din prezenta decizie.

    Articolul 2

    Definiții

    În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

    (a)

    „pășune” înseamnă terenul cultivat permanent sau temporar cu iarbă, temporar însemnând mai puțin de patru ani;

    (b)

    „exploatații cu pășuni” înseamnă exploatații în care cel puțin 80 % din terenul agricol disponibil pentru împrăștierea gunoiului de grajd este acoperit de iarbă;

    (c)

    „animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, cervide, caprine și cabaline;

    (d)

    „parcelă” înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare;

    (e)

    „plan de fertilizare” înseamnă un calcul prealabil privind utilizarea planificată și disponibilitatea nutrienților;

    (f)

    „registru de fertilizare” înseamnă bilanțul nutrienților pe baza utilizării efective și a absorbției de nutrienți;

    (g)

    „pajiște în indiviziune” înseamnă o parcelă care este deținută de două sau mai multe persoane, în cote-părți specificate sau în comun, și care este achiziționată inițial de la Irish Land Commission (Comisia Funciară din Irlanda) în temeiul Land Purchase Acts (Legile privind achiziția de terenuri), inclusiv terenurile asupra cărora două sau mai multe persoane au drepturi de pășunat sau dreptul de a recolta fânul.

    Articolul 3

    Domeniu de aplicare

    Derogarea acordată în temeiul articolului 1 se aplică exploatațiilor cu pășuni cărora li s-a acordat o autorizație în conformitate cu articolul 5 („autorizație”).

    Articolul 4

    Cererea și angajamentele anuale

    (1)   Fermierii care exploatează pășuni și care doresc să beneficieze de o derogare vor depune anual la autoritățile competente o cerere pentru obținerea unei autorizații de împrăștiere a gunoiului de grajd cu un conținut de până la 250 kg de azot pe hectar pe an. Cererea va include o declarație conform căreia fermierii care exploatează pășuni se supun tuturor controalelor prevăzute la articolul 11.

    (2)   În cererea menționată la alineatul (1), solicitantul se angajează, în scris, să respecte condițiile prevăzute la articolele 6-9.

    Articolul 5

    Acordarea autorizațiilor

    Pentru exploatațiile cu pășuni, autorizațiile de împrăștiere a unei cantități de gunoi de grajd cu un conținut de până la 250 kg de azot pe hectar pe an vor fi acordate cu respectarea condițiilor prevăzute la articolele 6-9.

    Articolul 6

    Condiții privind împrăștierea gunoiului de grajd și a altor îngrășăminte

    (1)   La exploatațiile cu pășuni, cantitatea de gunoi de grajd provenită de la complexe zootehnice cu erbivore împrăștiată anual, inclusiv de către animale, nu depășește cantitatea de gunoi de grajd care conține 250 kg de azot pe hectar pe an, în condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6) de la prezentul articol. Începând din 2024, ca urmare a revizuirii la doi ani, această cantitate maximă nu va depăși 220 kg de azot pe hectar pe an în zonele menționate la articolul 12.

    (2)   Aportul total de azot nu trebuie să depășească necesarul previzibil de nutrienți al fiecărei culturi, nici rata maximă de fertilizare aplicabilă exploatațiilor cu pășuni stabilită în programul de acțiune privind nitrații, și trebuie să ia în considerare aportul adus de sol. Cantitatea totală de azot împrăștiată se diferențiază pe baza ratei de încărcare și a productivității pășunii.

    (3)   Fiecare exploatație cu pășuni stabilește și ține un plan de fertilizare. Planul de fertilizare descrie rotația culturilor pe exploatație și planificarea împrăștierii gunoiului de grajd și a altor îngrășăminte. Planul respectiv este pus la dispoziție în exploatație în fiecare an calendaristic, înainte de 1 martie. Planul respectiv include cel puțin următoarele elemente:

    (a)

    planul de rotație a culturilor, în care trebuie să se precizeze următoarele:

    (i)

    suprafața parcelelor cu pășune;

    (ii)

    suprafața parcelelor cu alte culturi;

    (iii)

    o hartă schematică care să indice amplasarea fiecărei parcele;

    (b)

    numărul de animale din exploatația cu pășuni;

    (c)

    o descriere a adăposturilor pentru animale și a sistemului de depozitare a gunoiului de grajd, inclusiv volumul de depozitare disponibil pentru gunoiul de grajd;

    (d)

    un calcul al cantității de azot și de fosfor prezente în gunoiul de grajd produs în exploatația cu pășuni;

    (e)

    cantitatea, tipul și caracteristicile gunoiului de grajd distribuit în interiorul sau în exteriorul exploatației cu pășuni;

    (f)

    necesarul previzibil de azot și de fosfor al culturilor pentru fiecare parcelă;

    (g)

    rezultatele analizei solului în ceea ce privește conținutul de azot și fosfor, dacă sunt disponibile;

    (h)

    natura îngrășământului care urmează să fie utilizat;

    (i)

    calculul cantității de azot și de fosfor provenind din gunoiul de grajd împrăștiat pe fiecare parcelă;

    (j)

    calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și alte tipuri de îngrășăminte împrăștiate pe fiecare parcelă.

    Planul de fertilizare se revizuiește în termen de cel mult șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole din cadrul exploatației cu pășuni.

    Fiecare exploatație cu pășuni stabilește și ține registre de fertilizare, care includ informații referitoare la gestionarea aporturilor de azot și fosfor și gestionarea apelor uzate. Acestea vor fi înaintate autorității competente pentru fiecare an calendaristic, înainte de data de 31 martie a următorului an calendaristic.

    Se adoptă un program de stropire cu var pe baza unui plan de gestionare a nutrienților și în funcție de rezultatele analizei solului.

    (4)   Gunoiul de grajd nu se împrăștie toamna, înainte de cultivarea ierbii.

    (5)   Cel puțin 50 % din gunoiul de grajd lichid produs în exploatația cu pășuni trebuie să fie împrăștiat înainte de 15 iunie. Pentru împrăștierea gunoiului de grajd lichid se vor utiliza echipamente de împrăștiere a gunoiului de grajd cu emisii scăzute.

    (6)   Rata de încărcare pentru pajiștile în indiviziune nu depășește 50 kg de azot pe hectar. Îngrășămintele chimice nu sunt permise pe suprafețele cu pajiști în indiviziune.

    Articolul 7

    Condiții privind prelevarea de probe de sol și analizele solului

    (1)   Pentru fiecare exploatație cu pășuni vor fi efectuate analize periodice ale conținutului de azot și fosfor din sol.

    (2)   Prelevarea de probe și analiza se efectuează cel puțin o dată la patru ani pentru fiecare tip de zonă cu caracteristici similare în funcție de rotația culturilor și de caracteristicile solului.

    (3)   Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare cinci hectare de exploatație cu pășuni.

    (4)   Rezultatele analizei conținutului de azot și de fosfor din sol sunt disponibile pentru inspecție la exploatația cu pășuni.

    Articolul 8

    Condiții privind gestionarea terenurilor

    (1)   Fermierii care doresc să are pășunile trebuie să facă acest lucru în perioada cuprinsă între 1 martie și 31 mai.

    (2)   Indiferent de tipul de sol, pășunile arate sunt înlocuite imediat de o cultură cu un necesar ridicat de azot, și anume în cel mult trei săptămâni de la arat.

    (3)   Rotația culturilor nu include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic. Acest lucru nu se aplică totuși în cazul trifoiului cultivat pe pășunile unde acesta reprezintă mai puțin de 50 % din cultură și nici în cazul altor plante leguminoase intercalate cu iarbă.

    (4)   Toate reînsămânțările cu iarbă în exploatațiile cu pășuni includ cel puțin 1,5 kg de semințe de trifoi decorticat pe hectar sau cel puțin 2,5 kg de trifoi granulat pe hectar.

    (5)   Parcelele trebuie împrejmuite cu garduri care asigură o distanță minimă de 1,5 metri între animale și cursurile de apă, iar locurile de adăpare trebuie amplasate la o distanță minimă de 20 de metri de un curs de apă.

    Articolul 9

    Condiție privind hrănirea animalelor

    În fiecare an, în perioada cuprinsă între 15 aprilie și 30 septembrie, se permite un conținut maxim de proteină brută de 15 % în furajele concentrate pentru erbivore.

    Articolul 10

    Monitorizare

    (1)   Autoritățile competente se asigură că, în fiecare an, se întocmesc hărți care să indice următoarele:

    (a)

    procentul de exploatații cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor, pentru fiecare district;

    (b)

    procentul de animale care fac obiectul autorizațiilor, pentru fiecare district;

    (c)

    procentul de teren agricol care fac obiectul autorizațiilor, pentru fiecare district;

    (d)

    exploatarea terenurilor la nivel local.

    (2)   Autoritățile competente monitorizează apa din rizosferă, apele de suprafață și apele subterane. De asemenea, autoritățile competente furnizează Comisiei date cu privire la azotul și fosforul din rizosferă și la concentrațiile de nitrați din apele subterane și de suprafață, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia.

    (3)   Monitorizarea se efectuează la nivelul exploatațiilor și la nivelul zonelor agricole de monitorizare. Punctele de monitorizare sunt reprezentative pentru principalele tipuri de sol, nivelurile intensității, practicile de fertilizare predominante și culturile principale.

    (4)   Autoritățile competente efectuează o monitorizare intensificată a apei în zonele agricole aflate în apropierea celor mai vulnerabile corpuri de apă.

    (5)   Autoritățile competente desfășoară anchete cu privire la exploatarea terenurilor la nivel local, la rotația culturilor și la practicile agricole în exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor.

    (6)   Informațiile și datele colectate în urma analizei nutrienților menționate la articolul 7 alineatele (1), (2) și (3) se utilizează pentru a calcula, conform unui model, amploarea pierderilor de azot și de fosfor de la exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor.

    Articolul 11

    Controale

    (1)   Autoritățile competente efectuează controale administrative cu privire la toate cererile de autorizare, pentru a evalua dacă se respectă condițiile prevăzute la articolele 6-9. În cazul în care se demonstrează că aceste condiții nu sunt îndeplinite, cererea este respinsă, iar solicitantul este informat cu privire la motivele refuzului. În fiecare an, autoritățile competente efectuează controale administrative pentru cel puțin 10 % dintre exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor, în ceea ce privește utilizarea terenurilor, tipul și numărul de animale și producția și exportul de gunoi de grajd.

    (2)   Pe baza analizei riscurilor, autoritățile competente stabilesc un program de inspecții pe teren la exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor, care se desfășoară cu o frecvență corespunzătoare, luându-se în considerare rezultatele controalelor din anii precedenți și rezultatele controalelor generale aleatorii privind legislația de transpunere a Directivei 91/676/CEE, precum și orice alte informații care ar putea indica nerespectarea condițiilor prevăzute la articolele 6-9. În fiecare an, inspecțiile pe teren se efectuează în cel puțin 10 % dintre exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor, pentru a evalua dacă se respectă condițiile prevăzute la articolele 6-9.

    (3)   În cazul în care, în orice an, se stabilește că o exploatație cu pășuni care face obiectul unei autorizații nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolele 6-9, titularul autorizației este sancționat în conformitate cu normele naționale și nu este eligibil pentru obținerea unei autorizații în anul următor.

    (4)   Autorităților competente li se acordă competențele și mijloacele necesare pentru a verifica respectarea condițiilor pentru o autorizație acordată în temeiul prezentei decizii și a condițiilor prevăzute la articolele 6-9 înainte și după acordarea unei autorizații în temeiul prezentei decizii.

    Articolul 12

    Revizuire la doi ani

    (1)   Până la 30 iunie 2023, odată cu raportul descris la articolul 13, care corespunde anului 2022, autoritățile competente trebuie să prezinte o anexă care conține rezultatele monitorizării în ceea ce privește concentrațiile de nitrați din apele subterane și de suprafață și starea trofică a corpurilor de apă de suprafață, pe baza rețelei de monitorizare și a cerințelor Directivei 91/676/CEE privind nitrații, și care include cel puțin hărți care să evidențieze zonele cu scurgeri în ape, pentru care datele de monitorizare indică:

    (a)

    valori medii ale concentrațiilor de nitrați de peste 50 mg/l sau tendințe crescătoare ale concentrației de nitrați față de anul 2021;

    (b)

    starea de „eutrofizare” sau de „risc de eutrofizare”, cu o tendință stabilă sau de deteriorare comparativ cu 2021.

    Apele identificate la primul paragraf litera (a) sau (b) sunt considerate ca fiind poluate, expuse riscului de poluare sau având tendințe de deteriorare. Datele pentru estimarea valorilor medii acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2022. Pentru evaluarea tendințelor, se compară datele din 2021 și 2022.

    (2)   Pentru elaborarea anexei menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, datele utilizate sunt preluate din rețeaua de monitorizare instituită în conformitate cu Directiva 91/676/CEE.

    (3)   Începând cu 1 ianuarie 2024, în zonele cu scurgeri în ape poluate sau expuse riscului de poluare sau care prezintă tendințe de deteriorare, se aplică măsuri suplimentare în cadrul programului de acțiune privind nitrații. Pentru exploatațiile care au primit o autorizație în temeiul prezentei decizii și care sunt situate în aceste zone, cantitatea de gunoi de grajd care poate fi împrăștiată pe teren nu depășește 220 kg de azot pe hectar pe an.

    (4)   Până la 30 septembrie 2023, autoritățile competente informează Comisia cu privire la rezultatele acestei revizuiri la doi ani, în special în ceea ce privește zonele și exploatațiile care dețin o autorizație și pentru care cantitatea maximă de gunoi de grajd împrăștiată este de 220 kg de azot pe hectar pe an, precum și cu privire la măsurile suplimentare care urmează să fie aplicate în cadrul programului de acțiune privind nitrații.

    Articolul 13

    Raportare

    În fiecare an, până la data de 30 iunie, autoritățile competente prezintă Comisiei un raport conținând următoarele informații:

    (a)

    hărți din care să reiasă procentul de exploatații cu pășuni, procentul de animale și procentul de teren agricol la care se referă autorizațiile pentru fiecare district, precum și hărți privind exploatarea terenurilor la nivel local, menționate la articolul 10 alineatul (1);

    (b)

    rezultatele monitorizării apelor subterane și de suprafață în ceea ce privește concentrațiile de nitrați și de fosfor, inclusiv informații privind tendințele în materie de calitate a apei, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, precum și impactul derogării acordate prin prezenta decizie asupra calității apei, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

    (c)

    rezultatele monitorizării solului în ceea ce privește concentrațiile de azot și de fosfor din apa din sol și azotul mineral din profilul solului, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

    (d)

    un rezumat și o evaluare a datelor obținute în urma monitorizării intensificate a apei, menționate la articolul 10 alineatul (4);

    (e)

    rezultatele anchetelor privind exploatarea terenurilor la nivel local, rotațiile culturilor și practicile agricole, menționate la articolul 10 alineatul (5);

    (f)

    rezultatele calculelor efectuate conform unui model pentru a determina amploarea pierderilor de azot și de fosfor, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (6);

    (g)

    o evaluare a rezultatelor controalelor administrative și ale inspecțiilor pe teren, menționate la articolul 11 alineatele (1) și (2);

    (h)

    tendințe în ceea ce privește numărul de animale și producția de gunoi de grajd pentru fiecare categorie de animale și în exploatațiile cu pășuni care beneficiază de autorizație;

    (i)

    o analiză comparativă a controalelor efectuate la exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor și la exploatațiile cu pășuni care nu fac obiectul autorizațiilor, inclusiv date privind următoarele:

    inspecțiile pe teren;

    controalele administrative;

    inspecțiile agricole în contextul măsurilor de ecocondiționalitate;

    statisticile referitoare la nerespectarea obligațiilor.

    Informațiile spațiale incluse în raport respectă, dacă este cazul, dispozițiile Directivei 2007/2/CE. La colectarea datelor necesare, Irlanda utilizează, dacă este cazul, informațiile generate în cadrul sistemului integrat de administrare și control instituit în conformitate cu articolul 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

    Articolul 14

    Aplicare

    Prezenta decizie se aplică în contextul programului de acțiune irlandez pus în aplicare prin Statutory Instrument No 113 of 2022, European Union (Good Agricultural Practice for Protection of Waters) Regulations 2022.

    Prezenta decizie se aplică până la 31 decembrie 2025.

    Articolul 15

    Destinatar

    Prezenta decizie se adresează Irlandei.

    Adoptată la Bruxelles, 29 aprilie 2022.

    Pentru Comisie

    Virginijus SINKEVIČIUS

    Membru al Comisiei


    (1)  JO L 375, 31.12.1991, p. 1.

    (2)  Decizia 2007/697/CE a Comisiei din 22 octombrie 2007 de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 284, 30.10.2007, p. 27).

    (3)  Statutory Instrument No. 378 of 2006.

    (4)  Decizia 2011/127/UE a Comisiei din 24 februarie 2011 de modificare a Deciziei 2007/697/CE de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 51, 25.2.2011, p. 19).

    (5)  Statutory Instrument No. 610 of 2010.

    (6)  Decizia de punere în aplicare 2014/112/UE a Comisiei din 27 februarie 2014 de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 61, 1.3.2014, p. 7).

    (7)  Statutory Instrument No. 31 of 2014.

    (8)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/209 a Comisiei din 8 februarie 2018 de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 39, 13.2.2018, p. 5).

    (9)  Statutory Instrument No. 605 of 2017.

    (10)  Statutory Instrument No. 113 of 2022.

    (11)  Teagasc – Agriculture and Food Development Authority, Irlanda.

    (12)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

    (13)  Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

    (14)  Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

    (15)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

    (16)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

    (17)  Hotărârea din 7 noiembrie 2018, Coöperatie Mobilisation for the Environment și Vereniging Leefmilieu, C-293/17, ECLI:EU:C:2018:882.

    (18)  Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).


    Top