This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32022D0173
Commission Implementing Decision (EU) 2022/173 of 7 February 2022 on the harmonisation of the 900 MHz and 1800 MHz frequency bands for terrestrial systems capable of providing electronic communications services in the Union and repealing Decision 2009/766/EC (notified under document C(2022) 605) (Text with EEA relevance)
Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/173 a Comisiei din 7 februarie 2022 privind armonizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în Uniune și de abrogare a Deciziei 2009/766/CE [notificată cu numărul C(2022) 605] (Text cu relevanță pentru SEE)
Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/173 a Comisiei din 7 februarie 2022 privind armonizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în Uniune și de abrogare a Deciziei 2009/766/CE [notificată cu numărul C(2022) 605] (Text cu relevanță pentru SEE)
C/2022/605
JO L 28, 9.2.2022, p. 29–39
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
Relation | Act | Comment | Subdivision concerned | From | To |
---|---|---|---|---|---|
Repeal | 32009D0766 | 07/08/2024 | |||
Repeal | 32009D0766 | abrogare parţială | 09/02/2022 | ||
Implicit repeal | 32011D0251 | 09/02/2022 | |||
Implicit repeal | 32018D0637 | 09/02/2022 |
Relation | Act | Comment | Subdivision concerned | From | To |
---|---|---|---|---|---|
Corrected by | 32022D0173R(01) | (SV) |
9.2.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 28/29 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/173 A COMISIEI
din 7 februarie 2022
privind armonizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în Uniune și de abrogare a Deciziei 2009/766/CE
[notificată cu numărul C(2022) 605]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (1),
având în vedere Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (Decizia privind spectrul de frecvențe radio) (2), în special articolul 4 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
După cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” din 19 februarie 2020, soluțiile digitale sunt esențiale pentru a ajuta Europa să își continue propria cale către o transformare digitală care să funcționeze în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor, în conformitate cu valorile Uniunii. În acest scop, este esențial ca: cetățenii să beneficieze de tehnologie; să se asigure o piață unică fără frontiere, în care întreprinderile de toate dimensiunile să poată concura în condiții egale; și să se acționeze în favoarea valorilor democratice, a respectării drepturilor fundamentale și a unei economii durabile, neutre din punct de vedere climatic și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. În acest context, spectrul de frecvențe radio este o resursă publică esențială care este utilizată din ce în ce mai mult pentru o gamă largă de servicii comerciale și publice. |
(2) |
Politica în domeniul spectrului de frecvențe radio în Uniune este urmărită și pusă în aplicare prin respectarea și prin contribuția la libertatea de exprimare, inclusiv libertatea de opinie și libertatea de a primi și a difuza informații și idei, independent de frontiere, precum și libertatea și pluralismul mass-mediei, în conformitate cu valorile Uniunii prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Într-adevăr, accesul pe piață pentru mai mulți operatori este necesar pentru a asigura pluralismul și libertatea de informare. |
(3) |
Decizia 2009/766/CE a Comisiei (3) armonizează condițiile tehnice pentru utilizarea spectrului de frecvențe radio în benzile de frecvențe de 880-915 MHz și 925-960 MHz („banda de frecvențe de 900 MHz”) și în benzile de frecvențe de 1 710-1 785 MHz și 1 805-1 880 MHz („banda de frecvențe de 1 800 MHz”) pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în Uniune, inclusiv servicii de comunicații pe suport radio de bandă largă. Aceasta garantează respectarea articolului 1 alineatul (1) din Directiva 87/372/CEE a Consiliului (4) în ceea ce privește coexistența sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice cu sisteme GSM în banda de frecvențe de 900 MHz. |
(4) |
Articolul 6 alineatul (3) din Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) le impune statelor membre obligația să ajute furnizorii de servicii de comunicații electronice să își modernizeze rețelele în mod regulat cu cele mai recente și mai eficiente tehnologii, în vederea generării propriilor lor frecvențe recuperate, în conformitate cu principiile neutralității tehnologiei și serviciului. Prin urmare, utilizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și 1 800 MHz cu blocuri mari de cel puțin 5 MHz în sprijinul sistemelor terestre pe suport radio de generație următoare (5G) ar trebui facilitată în conformitate cu obiectivele cadrului de reglementare al UE și cu legislația UE. |
(5) |
Comunicarea Comisiei intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (6) stabilește noi obiective în materie de conectivitate pentru Uniune, actualizate prin Comunicarea Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (7). Aceste obiective urmează să fie realizate prin implementarea și adoptarea pe scară largă a rețelelor de foarte mare capacitate. Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (8) identifică necesitatea unor acțiuni coordonate la nivelul Uniunii, constând inclusiv în identificarea și armonizarea spectrului de frecvențe 5G pe baza avizului Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPG), pentru a asigura acoperirea 5G neîntreruptă a tuturor zonelor urbane și a rutelor majore de transport terestre până în 2025. |
(6) |
În cele două avize ale sale din 16 noiembrie 2016 (9) și 30 ianuarie 2019 (10) privind o foaie de parcurs strategică privind spectrul de frecvențe în perspectiva 5G pentru Europa, RSPG a identificat necesitatea de a se asigura că condițiile tehnice și de reglementare pentru toate benzile deja armonizate pentru rețelele mobile sunt adecvate pentru utilizarea 5G, inclusiv benzile de frecvențe de 900 MHz și 1 800 MHz, care sunt utilizate în prezent în Uniune în principal pentru a doua generație (GSM), a treia generație (UMTS) și a patra generație (LTE) de sisteme mobile. |
(7) |
La 14 iulie 2017, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia privind spectrul de frecvențe radio, Comisia a încredințat Conferinței Europene a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații (CEPT) mandatul de a revizui condițiile tehnice armonizate de utilizare a benzilor de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru serviciile de comunicații electronice terestre pe suport radio de bandă largă, cu scopul de a permite utilizarea acestora și pentru internetul obiectelor (IoT). |
(8) |
Ca răspuns la acest mandat, la 13 martie 2018, CEPT a adoptat Raportul 66 al CEPT, care a identificat tehnologiile IoT pe suport radio legate de sistemele de comunicații mobile de bandă largă (și anume, sistemele celulare) și condițiile tehnice armonizate pentru utilizarea acestora în benzile de frecvențe de 900 MHz și 1 800 MHz. Aceste tehnologii IoT sunt Extended Coverage GSM IoT (EC-GSM-IoT), LTE Machine Type Communications (LTE-MTC), LTE evolved Machine Type Communications (LTE-eMTC) și Narrowband IoT (NB-IoT). Raportul 66 al CEPT concluzionează, de asemenea, că EC-GSM-IoT face parte integrantă din sistemul GSM în temeiul Directivei 87/372/CEE. Prin urmare, EC-GSM-IoT respectă condițiile tehnice aplicabile unui sistem GSM, fără a fi necesare modificări ale acestor condiții. |
(9) |
La 12 iulie 2018, în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Decizia privind spectrul de frecvențe radio, Comisia a încredințat CEPT mandatul de a revizui condițiile tehnice armonizate pentru anumite benzi de frecvențe armonizate la nivelul UE, inclusiv benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz, și de a dezvolta condiții tehnice armonizate cât mai puțin restrictive, adecvate pentru sistemele terestre pe suport radio din generația următoare (5G). |
(10) |
Ca răspuns la acest mandat, la 5 iulie 2019, CEPT a adoptat Raportul 72 al CEPT (Raportul A), care concluzionează că, în cadrul benzii de frecvențe de 900 MHz, sistemele terestre GSM și de bandă îngustă, inclusiv sistemele celulare ale IoT, vor continua să fie exploatate comercial în viitorul apropiat. Acest raport prevede necesitatea unei separări a frecvențelor cu 200 kHz, atunci când sistemele terestre GSM și de bandă îngustă, inclusiv sistemele celulare ale IoT, funcționează în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz. În plus, acest raport oferă, de asemenea, informații privind fezabilitatea utilizării benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru 5G, inclusiv orice limitări ale Directivei GSM pentru banda de 900 MHz. |
(11) |
Ca răspuns la acest mandat, CEPT a adoptat, la 2 iulie 2021, Raportul 80 al CEPT (Raportul B), care propune un plan armonizat în materie de bandă și condițiile tehnice armonizate cel mai puțin restrictive pentru coexistența unor sisteme terestre de bandă îngustă și de bandă largă capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice utilizând benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz, pe baza conceptului de mască de spectru față de marginea blocului. Aceste condiții sunt esențiale pentru asigurarea neutralității tehnologice în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz. |
(12) |
Raportul 80 al CEPT definește o mască de spectru față de marginea blocului pentru sistemele terestre de bandă îngustă și de bandă largă care utilizează sisteme de antene inactive, precum și o altă mască de spectru față de marginea blocului pentru sistemele terestre de bandă largă care utilizează sisteme de antene active. GSM și EC-GSM-IoT nu sunt acoperite de măștile de spectru față de marginea blocului respective și se caracterizează din punct de vedere tehnic prin trimiteri la standardele ETSI. Pe această bază, Raportul 80 al CEPT oferă condițiile tehnice cele mai puțin restrictive pentru coexistența diferitelor sisteme terestre de bandă îngustă și de bandă largă (11) capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz. Acesta prevede, de asemenea, condițiile de coexistență a acestor sisteme cu sistemul GSM în banda de frecvențe de 900 MHz, în conformitate cu Directiva 87/372/CEE. |
(13) |
Măștile de spectru față de marginea blocului acoperă sistemele terestre de bandă îngustă cu o lățime de bandă a canalului de 200 kHz, dar excluzând GSM și EC-GSM-IoT. Acestea acoperă, de asemenea, sistemele terestre de bandă largă cu o lățime de bandă a canalului mai mare de 200 kHz. Diferențierea între sistemele terestre de bandă îngustă și de bandă largă este necesară pentru punerea în aplicare a separării frecvențelor în anumite scenarii la nivel național. În acest sens, Raportul 80 al CEPT stabilește o separare a frecvențelor între limitele nominale ale canalelor sistemelor terestre adiacente de bandă îngustă și de bandă largă capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, precum și între limitele nominale ale canalelor diferitelor sisteme terestre adiacente de bandă îngustă capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, precum și GSM și EC-GSM-IoT. Punerea în aplicare a separării frecvențelor ar trebui gestionată la nivel național. Ar putea fi puse în aplicare abordări diferite, în funcție de limitele spectrului de frecvențe ale sistemelor terestre adiacente, precum și de politicile naționale relevante. Raportul 80 al CEPT include un set de instrumente pentru punerea în aplicare a separării frecvențelor. |
(14) |
Raportul 80 al CEPT oferă condițiile tehnice cele mai puțin restrictive pentru coexistența sistemelor terestre de bandă îngustă și de bandă largă capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice cu sisteme din benzi de frecvențe adiacente, în special sistemele de tip „radio mobil feroviar” (Railway Mobile Radio – RMR). În acest sens, în anumite scenarii se poate aplica o separare a frecvențelor cu 200 kHz între limitele nominale ale canalelor unui sistem terestru capabil să furnizeze servicii de comunicații electronice și cele ale unui un sistem RMR adiacent ca frecvență. Coexistența dintre sistemele GSM și RMR ar trebui gestionată la nivel național în conformitate cu cadrul de reglementare existent. |
(15) |
Condițiile tehnice armonizate stabilite în Raportul 80 al CEPT constituie baza tehnică a prezentei decizii. Acestea ar trebui să înlocuiască condițiile tehnice armonizate din Decizia 2009/766/CE, care se bazează pe trimiteri la standardele ETSI, asigurând în același timp compatibilitatea cu aceste condiții și modificarea lor. Acest lucru ar trebui să promoveze securitatea juridică și convergența tehnică în întreaga Uniune pentru a sprijini economiile de scară ale echipamentelor și ale serviciilor interoperabile în cadrul pieței unice. |
(16) |
Drepturile existente de utilizare a spectrului în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz, care fac obiectul Deciziei 2009/766/CE, variază de la un stat membru la altul în ceea ce privește dimensiunile blocurilor asignate, aranjamentele de frecvențe sau duratele acestor drepturi. Prin urmare, având în vedere situațiile naționale și obiectivele de politică diferite, este necesar să se mențină flexibilitatea pentru punerea în aplicare la nivel național a condițiilor tehnice armonizate în temeiul prezentei decizii. Flexibilitatea națională ar trebui să fie limitată în timp, în conformitate cu articolul 53 din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (12), pentru a permite tranziția coordonată a drepturilor individuale existente de utilizare a spectrului către respectivele condiții tehnice armonizate. Orice drepturi noi sau prelungite de utilizare a spectrului acordate după adoptarea prezentei decizii ar trebui să respecte condițiile tehnice armonizate respective. Acest lucru ar promova un ecosistem de echipamente și servicii la nivelul întregii Uniuni și ar stimula implementarea tehnologiei 5G în ambele benzi de frecvențe și, în același timp, ar asigura furnizarea continuă de servicii GSM în conformitate cu Directiva GSM. |
(17) |
Prin urmare, prezenta decizie ar trebui să înlocuiască Decizia 2009/766/CE. Din motive de claritate juridică, Decizia 2009/766/CE ar trebui abrogată. Anexa sa și dispoziția sa relevantă care permite utilizarea spectrului în benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru alte sisteme care nu sunt enumerate în anexă ar trebui să rămână aplicabile pentru o perioadă de tranziție. |
(18) |
Pot fi necesare acorduri de coordonare transfrontalieră între statele membre, precum și între statele membre și țările terțe, pentru a evita interferențele dăunătoare și pentru a îmbunătăți eficiența spectrului și a reduce fragmentarea utilizării spectrului, în conformitate cu articolul 28 din Directiva (UE) 2018/1972. |
(19) |
Noțiunea de „desemnare și punere la dispoziție” a benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz în contextul prezentei decizii se referă la următoarele etape: (i) adaptarea cadrului juridic național privind alocarea frecvențelor pentru a include utilizarea prevăzută a acestor benzi în condițiile tehnice armonizate stabilite prin prezenta decizie; (ii) inițierea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura coexistența cu utilizarea existentă în aceste benzi, în măsura în care este necesar; și (iii) inițierea măsurilor adecvate, susținută de lansarea unui proces de consultare a părților interesate, după caz, pentru a permite utilizarea acestor benzi în conformitate cu cadrul juridic aplicabil la nivelul Uniunii, inclusiv cu condițiile tehnice armonizate prevăzute în prezenta decizie. |
(20) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prezenta decizie stabilește condițiile tehnice armonizate pentru punerea la dispoziție și utilizarea eficientă a benzii de 900 MHz, în conformitate cu Directiva 87/372/CEE, și a benzii de 1 800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice.
Articolul 2
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:
(a) |
„sistem GSM” înseamnă o rețea de comunicații electronice specificată de standardele ETSI, în special EN 301 502, EN 301 511 și EN 301 908-18, care include și Extended Coverage GSM IoT (EC-GSM-IoT); |
(b) |
„banda de 900 MHz” înseamnă benzile 880-915 MHz și 925-960 MHz; |
(c) |
„banda de 1 800 MHz” înseamnă benzile 1 710-1 785 MHz și 1 805-1 880 MHz. |
Articolul 3
(1) Sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care pot coexista cu sistemele GSM în banda de 900 MHz în sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 87/372/CEE trebuie să respecte parametrii prevăzuți în anexă în termen de 30 de luni de la adoptarea prezentei decizii.
(2) Statele membre desemnează și pun la dispoziție, în termen de 30 de luni de la adoptarea prezentei decizii, în mod neexclusiv, banda de frecvențe de 1 800 MHz pentru:
(a) |
sistemele GSM; și |
(b) |
sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, în conformitate cu parametrii prevăzuți în anexă. |
Articolul 4
Statele membre facilitează acordurile de coordonare transfrontalieră pentru a permite operarea sistemelor GSM și a sistemelor terestre menționate la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (2) litera (b), ținând seama de procedurile de reglementare și de drepturile existente, precum și de acordurile internaționale relevante, în conformitate cu dreptul UE.
Articolul 5
Statele membre se asigură că sistemele terestre menționate la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (2) litera (b) oferă o protecție corespunzătoare sistemelor din benzile adiacente.
Articolul 6
Statele membre reexaminează permanent utilizarea benzilor de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru a asigura utilizarea eficientă a acestora și, în special, comunică, de îndată ce este necesar, Comisiei orice necesitate de revizuire a prezentei decizii, în conformitate cu dreptul UE.
Articolul 7
Decizia 2009/766/CE se abrogă. Articolul 5 și anexa la aceasta rămân aplicabile timp de 30 de luni de la adoptarea prezentei decizii.
Articolul 8
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 7 februarie 2022.
Pentru Comisie
Thierry BRETON
Membru al Comisiei
(1) JO L 321, 17.12.2018, p. 36.
(2) JO L 108, 24.4.2002, p. 1.
(3) Decizia 2009/766/CE a Comisiei din 16 octombrie 2009 privind armonizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii paneuropene de comunicații electronice în cadrul Comunității (JO L 274, 20.10.2009, p. 32). Această decizie a fost modificată prin Deciziile 2011/251/UE și (UE) 2018/637 ale Comisiei. Această din urmă modificare abordează condițiile tehnice armonizate pentru internetul obiectelor.
(4) Directiva 87/372/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind benzile de frecvență care urmează să fie rezervate pentru introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicațiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice (JO L 196, 17.7.1987, p. 85). Această directivă a fost modificată prin Directiva 2009/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
(5) Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
(6) COM(2016) 587.
(7) COM(2021) 118 final.
(8) COM(2016) 588.
(9) Documentul RSPG16-032 final din 9 noiembrie 2016, Strategic roadmap towards 5G for Europe: opinion on spectrum related aspects for next-generation wireless systems (5G) (RSPG 1st opinion on 5G) [„Foaia de parcurs strategică în perspectiva 5G pentru Europa: aviz privind aspectele legate de spectrul de frecvențe pentru sistemele pe suport radio de generație următoare (5G) (Primul aviz al RSPG privind 5G)”].
(10) Documentul RSPG19-007 final din 30 ianuarie 2019, Strategic Spectrum Roadmap Towards 5G for Europe: opinion on 5G implementation challenges (RSPG 3rd opinion on 5G) [„Foaia de parcurs strategică pentru spectrul 5G în Europa: aviz privind provocările legate de instalarea tehnologiei 5G (Al 3-lea aviz al RSPG privind 5G)”].
(11) Inclusiv UMTS, în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Directiva 87/372/CEE.
(12) Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).
ANEXĂ
„ANEXĂ
PARAMETRII MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 3
1. Definiții
Sisteme de antene active (AAS) înseamnă o stație de bază și un sistem de antene în care amplitudinea și/sau faza dintre elementele antenei sunt ajustate continuu, obținând astfel o diagramă a antenei care variază ca răspuns la variațiile pe termen scurt ale mediului radio. Această ajustare exclude reglarea fasciculului pe termen lung, cum ar fi înclinarea electrică fixă în jos. În stațiile de bază ale AAS, sistemul de antene este integrat ca parte a sistemului sau a produsului stației de bază.
Sisteme de antene inactive (non-AAS) înseamnă o stație de bază și un sistem de antene care furnizează unul sau mai mulți conectori de antenă, care sunt conectați la unul sau mai multe elemente de antene pasive, concepute separat, pentru a emite unde radio. Spectrul de amplitudini și spectrul de faze ale semnalelor către elementele antenei nu sunt ajustate continuu ca răspuns la variațiile pe termen scurt ale mediului radio.
Puterea echivalentă radiată izotrop (EIRP) este produsul dintre puterea furnizată în antenă și câștigul antenei într-o direcție dată, relativ la o antenă izotropă (câștig absolut sau izotrop).
Puterea totală radiată (TRP) indică puterea radiată de o antenă compozită. Aceasta este egală cu puterea totală de intrare condusă în setul de antene, din care se scad pierderile eventuale din setul de antene. TRP este integrala puterii emise în diferite direcții din întreaga sferă de radiație, după cum se arată în formula următoare:
unde P(θ,φ) este puterea radiată de un set de antene în direcția (θ, φ), dată de formula:
unde PTx reprezintă puterea condusă (măsurată în wați), care este introdusă în setul de antene, și g(θ, φ) reprezintă câștigul direcțional al setului de antene de-a lungul direcției (θ, φ).
Sistem de bandă îngustă este un sistem terestru capabil să furnizeze servicii de comunicații electronice care funcționează într-un canal de 200 kHz (1), cu excepția oricărui sistem GSM.
Sistem de bandă largă este un sistem terestru capabil să furnizeze servicii de comunicații electronice care funcționează într-un canal cu dimensiunea mai mare de 200 kHz (2).
2. Aranjament de frecvențe
În banda de 900 MHz, aranjamentul de frecvențe este următorul:
1. |
Operarea în modul duplex este duplexul cu diviziune în frecvență (FDD). Ecartul duplex este de 45 MHz, transmisia stației terminale («legătura FDD ascendentă 900 MHz») fiind situată în partea inferioară a benzii, care începe la 880 MHz și se termină la 915 MHz («partea inferioară a benzii de 900 MHz»), iar transmisia stației de bază («legătura FDD descendentă 900 MHz») fiind situată în partea superioară a benzii, care începe la 925 MHz și se termină la 960 MHz («partea superioară a benzii de 900 MHz»). |
2. |
Dimensiunea blocului asignat oferă, în general, posibilitatea de a accesa cel puțin 5 MHz de spectru contiguu. În cazul în care sunt asignate blocuri cu dimensiuni mai mici, acestea sunt exprimate în multipli de 200 kHz. |
3. |
Partea inferioară a benzii de 900 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură ascendentă (3) fără spectru de benzi pereche în partea superioară a benzii de 900 MHz. |
4. |
Partea superioară a benzii de 900 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură descendentă (4) fără spectru de benzi pereche în partea inferioară a benzii de 900 MHz. |
5. |
Transmisiile stațiilor de bază și ale stațiilor terminale trebuie să fie conforme cu condițiile tehnice specificate în secțiunile 4, 5 și, respectiv, 6. În banda de 1 800 MHz, aranjamentul de frecvențe este următorul: |
6. |
Operarea în modul duplex este duplexul cu diviziune în frecvență (FDD). Ecartul duplex este de 95 MHz, transmisia stației terminale («legătura FDD ascendentă 1 800 MHz») fiind situată în partea inferioară a benzii, care începe la 1 710 MHz și se termină la 1 785 MHz («partea inferioară a benzii de 1 800 MHz»), iar transmisia stației de bază («legătura FDD descendentă 1 800 MHz») fiind situată în partea superioară a benzii, care începe la 1 805 MHz și se termină la 1 880 MHz («partea superioară a benzii de 1 800 MHz»). |
7. |
Dimensiunea blocului asignat oferă, în general, posibilitatea de a accesa cel puțin 5 MHz de spectru contiguu. În cazul în care sunt asignate blocuri cu dimensiuni mai mici, acestea sunt exprimate în multipli de 200 kHz. |
8. |
Partea inferioară a benzii de 1 800 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură ascendentă 3 fără spectru de benzi pereche în partea superioară a benzii de 1 800 MHz. |
9. |
Partea superioară a benzii de 1 800 MHz sau anumite porțiuni ale acesteia pot fi utilizate numai pentru operațiunea de transmitere în legătură descendentă 4 fără spectru de benzi pereche în partea inferioară a benzii de 1 800 MHz. |
10. |
Transmisiile stațiilor de bază și ale stațiilor terminale trebuie să fie conforme cu condițiile tehnice specificate în secțiunile 4, 5 și, respectiv, 6. |
3. Separarea frecvențelor
Separarea frecvențelor este necesară pentru a asigura coexistența, în absența unor acorduri bilaterale sau multilaterale de coordonare a frecvențelor, între sistemele învecinate, fără a exclude parametri tehnici mai puțin stricți dacă operatorii acestor sisteme convin astfel.
În absența coordonării frecvențelor, se aplică o separare a frecvențelor cu 200 kHz între limitele nominale ale canalelor sistemelor adiacente, după cum urmează:
1. |
un sistem de bandă îngustă și un sistem de bandă largă, ambele conforme cu masca de spectru față de marginea blocului (5); |
2. |
două tipuri diferite de sisteme de bandă îngustă, ambele conforme cu masca de spectru față de marginea blocului; |
3. |
un sistem GSM și fie un sistem de bandă îngustă, fie un sistem de bandă largă, ambele conforme cu masca de spectru față de marginea blocului. |
În cazul unui sistem de bandă îngustă care funcționează în modul «în banda de gardă» (6) al unui sistem de bandă largă relevant, se aplică o separare a frecvențelor cu cel puțin 200 kHz între limita canalului respectivului sistem de bandă îngustă și limita blocului operatorului, ținând seama de benzile de gardă existente între limitele blocurilor operatorilor sau de limita benzii de operare (adiacentă ca frecvență altor servicii). Acest sistem de bandă îngustă funcționează numai în cadrul canalelor sistemului relevant de bandă largă cu o lărgime de bandă mai mare sau egală cu 10 MHz.
În funcție de circumstanțele naționale în ceea ce privește instalarea sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice și a sistemelor de tip «radio mobil feroviar» (7), se poate aplica o separare a frecvențelor cu 200 kHz între limitele nominale ale canalelor acestor sisteme la limita de frecvență de 925 MHz în următoarele cazuri:
(a) |
un sistem de tip «radio mobil feroviar» care funcționează într-un canal de 200 kHz, adiacent ca frecvență unui sistem de bandă largă; |
(b) |
un sistem de tip «radio mobil feroviar» care funcționează într-un canal mai mare de 200 kHz, adiacent ca frecvență unui sistem de bandă îngustă; |
(c) |
un sistem de tip «radio mobil feroviar» care funcționează într-un canal de 200 kHz, adiacent ca frecvență unui sistem de bandă îngustă de un alt tip. |
Punerea în aplicare a separării frecvențelor cu 200 kHz este gestionată la nivel național (8), cu obiectivul de a asigura utilizarea eficientă a spectrului.
4. Condiții tehnice pentru stațiile de bază – masca de spectru față de marginea blocului
Parametrii tehnici pentru stațiile de bază prevăzuți în prezenta secțiune, denumiți măști de spectru față de marginea blocului (Block Edge Mask – BEM), sunt esențiali pentru a asigura coexistența între rețele de comunicații electronice învecinate în absența unor acorduri bilaterale sau multilaterale între operatorii unor astfel de rețele vecine. BEM se referă la condițiile tehnice aferente drepturilor de utilizare a spectrului radio și la evitarea interferențelor între utilizatorii spectrului de frecvențe radio care beneficiază de astfel de drepturi.
Operatorii rețelelor de comunicații electronice din benzile de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz pot conveni, pe bază bilaterală sau multilaterală, asupra unor parametri tehnici mai puțin stricți, cu condiția ca aceștia să respecte în continuare condițiile tehnice aplicabile pentru protecția altor servicii, aplicații sau rețele și obligațiile care le revin în urma coordonării transfrontaliere.
BEM este o mască de emisie care definește nivelurile de putere ca funcție de frecvență în raport cu marginea blocului de spectru asignat unui operator (sau pentru care acesta este titularul unei licențe). Aceasta cuprinde mai multe elemente, prezentate în tabelul 1.
Limita de putere de referință asigură protecția spectrului altor operatori din banda de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz. Limita suplimentară de putere de referință este o limită în afara benzii, care asigură protecția spectrului pentru servicii și aplicații în afara benzii de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz. Limita de putere în regiunea de tranziție permite scăderea nivelurilor puterii de la limita de putere în interiorul blocului la limita de putere de referință și asigură coexistența cu alți operatori în blocurile adiacente.
BEM stabilite în prezenta anexă nu se aplică sistemelor GSM.
Tabelul 1
Definițiile elementelor BEM
Element BEM |
Definiție |
În interiorul blocului |
Blocul de spectru asignat pentru care se stabilește BEM. |
Limita de referință |
Spectrul din banda de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz utilizat pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, fără a include blocul operatorului avut în vedere și regiunile de tranziție corespunzătoare. |
Regiunea de tranziție |
Spectrul adiacent blocului unui operator. |
Limita de referință suplimentară |
Spectrul din benzile adiacente fie benzii de 900 MHz, fie benzii de 1 800 MHz, în cazul în care se aplică limite de putere specifice pentru protecția altor servicii. |
Figura 1 prezintă o BEM generală aplicabilă fie benzii de frecvențe de 900 MHz, fie benzii de frecvențe de 1 800 MHz.
Limitele de putere sunt prezentate separat pentru non-AAS și AAS. În cazul non-AAS, limitele de putere se aplică valorilor medii ale EIRP. În cazul AAS, acestea se aplică valorilor medii ale TRP. Valoarea medie a EIRP sau valoarea medie a TRP se măsoară prin medierea valorilor într-un interval de timp și într-o lărgime de bandă de frecvențe. În domeniul timp, valoarea medie a EIRP sau valoarea medie a TRP se mediază pe porțiunile active ale emisiilor de semnal și corespunde unui reglaj unic de control al puterii. În domeniul frecvență, valoarea medie a EIRP sau valoarea medie a TRP se măsoară într-o lărgime de bandă de frecvențe, astfel cum este indicată în tabelele 3, 4 și 5 de mai jos. În general și în absența unor dispoziții contrare, limitele de putere BEM corespund puterii agregate radiate de dispozitivul în cauză, incluzând toate antenele de transmisie, cu excepția cazului limitelor de putere de referință, de tranziție și a limitelor suplimentare de putere de referință pentru stațiile de bază non-AAS, care sunt determinate per antenă.
Condițiile tehnice pentru stațiile de bază non-AAS se aplică sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice utilizând atât banda de frecvențe de 900 MHz, cât și banda de frecvențe de 1 800 MHz. Condițiile tehnice pentru stațiile de bază AAS se aplică sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice utilizând banda de frecvențe de 1 800 MHz. Stațiile de bază AAS nu se utilizează în banda de frecvențe de 900 MHz.
Echipamentele care funcționează fie în banda de frecvențe de 900 MHz, fie în banda de frecvențe de 1 800 MHz pot utiliza, de asemenea, alți parametri tehnici decât cei menționați mai jos, cu condiția să se aplice tehnici de atenuare adecvate. Aceste tehnici de atenuare trebuie să fie conforme cu Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și să ofere cel puțin un nivel de protecție echivalent cu cel oferit de cerințele esențiale ale directivei respective.
Tabelul 2
Limitele de putere în interiorul blocului pentru stațiile de bază non-AAS și AAS
Element BEM |
Limita EIRP în cazul non-AAS |
Limita TRP în cazul AAS (numai pentru banda de frecvențe de 1 800 MHz) |
În interiorul blocului |
Facultativă. În cazul în care un stat membru stabilește o limită superioară, se poate aplica o valoare cuprinsă între 63 dBm/(5 MHz) și 67 dBm/(5 MHz) per antenă pentru un sistem de bandă largă, iar o valoare cuprinsă între 60 dBm/(200 kHz) și 69 dBm/(200 kHz) per antenă poate fi aplicată pentru un sistem de bandă îngustă. |
Facultativă. În cazul în care un stat membru stabilește o limită superioară, se poate aplica o valoare de 58 dBm/(5 MHz) per celulă (*1). |
Notă explicativă la tabelul 2
Pentru locurile în care se aplică o procedură de coordonare cu serviciile adiacente, statele membre pot stabili o limită superioară a puterii radiate.
Tabelul 3
Limitele de putere de referință pentru stațiile de bază non-AAS și AAS
Element BEM |
Gama de frecvențe |
Limita maximă a EIRP medii în cazul non-AAS per antenă |
Limita maximă a TRP medii în cazul AAS per celulă (numai pentru banda de frecvențe de 1 800 MHz) (*2) |
Limita de referință |
Blocuri cu legătură descendentă FDD |
+ 3 dBm/MHz |
– 6 dBm/MHz |
Tabelul 4
Limitele de putere în regiunea de tranziție pentru stațiile de bază non-AAS și AAS
Element BEM |
Gama de frecvențe |
Limita maximă a EIRP medii în cazul non-AAS per antenă (*3) |
Limita maximă a TRP medii în cazul AAS per celulă (numai pentru banda de frecvențe de 1 800 MHz) (*4) |
Regiunea de tranziție |
Ecart de la 0 până la 0,2 MHz față de marginea blocului |
32,4 dBm/(0,2 MHz) |
17,4 dBm/(0,2 MHz) |
Ecart de la 0,2 până la 1 MHz față de marginea blocului |
13,8 dBm/(0,8 MHz) |
4,7 dBm/(0,8 MHz) |
|
Ecart de la 1 până la 5 MHz față de marginea blocului |
5 dBm/MHz |
– 4 dBm/MHz |
|
Ecart de la 5 până la 10 MHz față de marginea blocului |
12 dBm/(5 MHz) |
3 dBm/(5 MHz) |
Tabelul 5
Limitele suplimentare de putere de referință pentru stațiile de bază non-AAS
Element BEM |
Gama de frecvențe aplicabilă |
Limita maximă a EIRP medii în cazul non-AAS per antenă (*5) (*6) |
Limita de referință suplimentară |
Ecart de la 0 până la 0,2 MHz față de marginea blocului |
32,4 dBm/(0,2 MHz) |
Ecart de la 0,2 până la 1 MHz față de marginea blocului |
13,8 dBm/(0,8 MHz) |
|
Ecart de la 1 până la 5 MHz față de marginea blocului |
5 dBm/MHz |
|
Ecart de la 5 până la 10 MHz față de marginea blocului |
12 dBm/(5 MHz) |
|
Ecart > 10 MHz față de marginea blocului (*7) |
3 dBm/MHz |
Notă explicativă la tabelul 5
Tabelul 5 se aplică numai domeniului în afara benzii, în conformitate cu figura 1 și cu tabelul 1. În consecință, gama de frecvențe aplicabilă se situează în întregime în domeniul în afara benzii.
Pentru stațiile de bază AAS, limitele în afara blocului indicate în tabelele 3 și 4 se aplică, de asemenea, domeniului în afara benzii în intervalul 0-10 MHz față de marginea benzii, după caz, în funcție de poziția blocului de spectru asignat.
5. Alte condiții
Domeniul emisiilor neesențiale pentru stațiile de bază din benzile de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz începe la un ecart de 10 MHz față de marginea benzii respective (10).
Sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care utilizează sisteme AAS nu trebuie să li se acorde o protecție mai mare față de sistemele din benzile adiacente decât sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care utilizează sisteme non-AAS.
6. Condiții tehnice pentru stațiile terminale
Stațiile terminale AAS nu trebuie utilizate în benzile de frecvențe de 900 MHz sau de 1 800 MHz.
Tabelul 6
Limitele de putere în interiorul blocului pentru stațiile terminale
Element BEM |
Limita maximă a puterii medii (*8) |
În interiorul blocului |
25 dBm (*9) |
(1) Un exemplu de astfel de sistem este NB-IoT.
(2) Exemple de astfel de sisteme sunt: LTE, inclusiv LTE Machine Type Communications și LTE evolved Machine Type Communications; UMTS; WiMAX; 5G New Radio.
(3) Cum ar fi legătura ascendentă suplimentară.
(4) Cum ar fi legătura descendentă suplimentară.
(5) A se vedea secțiunea 4 din prezenta anexă.
(6) Mai precis, lângă un bloc de frecvență utilizat pentru sistemul de bandă largă.
(7) Sistemele de tip «radio mobil feroviar» includ Sistemul global de comunicații mobile – căi ferate (GSM-R) și succesorii acestuia, inclusiv viitorul Sistem de comunicații mobile feroviare (Future Railway Mobile Communication System – FRMCS). Spectrul armonizat pentru sistemele de tip «radio mobil feroviar» face obiectul Deciziei (UE) 2021/1730.
(8) Raportul 80 al CEPT conține un set de instrumente pentru punerea în aplicare a separării frecvențelor între diferite sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice.
(9) Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio și de abrogare a Directivei 1999/5/CE (JO L 153, 22.5.2014, p. 62).
(*1) Într-o stație de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.
(*2) Într-o stație de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.
(*3) Limitele EIRP în cazul non-AAS ar putea fi relaxate la nivel național, fie în cazul în care sunt convenite între toți operatorii de sisteme terestre în cauză, capabili să furnizeze servicii de comunicații electronice, fie în conformitate cu dispozițiile naționale de punere în aplicare deja în vigoare.
(*4) Într-o stație de bază multisectorială, limita de putere radiată se aplică fiecăruia dintre sectoarele individuale.
(*5) Cu condiția ca serviciile, aplicațiile și rețelele adiacente să rămână protejate peste 960 MHz, sub 1 805 MHz și peste 1 880 MHz, se pot aplica limite EIRP mai ridicate pentru stațiile de bază non-AAS, de la caz la caz, la nivel național. Mai precis: (a) limite EIRP cu până la 6 dB mai ridicate sunt permise în intervalul 0-0,2 MHz față de marginea benzii pentru a face posibilă o putere condusă în interiorul blocului a unui sistem de bandă îngustă mai mare de 49 dBm/(200 kHz) [mai precis, până la 55 dBm/(200 kHz)]; (b) limite EIRP cu până la 11 dB mai ridicate sunt permise în intervalul 0-10 MHz față de marginea benzii pentru a face posibil un câștig al antenei de peste 18 dBi (mai precis, până la 29 dB).
(*6) Cu condiția ca serviciile, aplicațiile și rețelele adiacente să rămână protejate sub 925 MHz, se pot aplica limite EIRP mai ridicate stațiilor de bază non-AAS, de la caz la caz, la nivel național.
(*7) Valoarea emisiilor neesențiale prevăzută în secțiunea 5 se aplică pentru un ecart mai mare de 10 MHz față de marginea benzii.
(10) Limitele relevante sunt prevăzute în Recomandarea 74-01 a ERC.
(*8) Limita de putere recomandată mai sus pentru stațiile terminale mobile este specificată ca TRP. Limita de putere radiată în interiorul blocului pentru stațiile terminale fixe/nomade poate fi convenită la nivel național, cu condiția ca protecția altor servicii, rețele și aplicații să nu fie compromisă și să fie îndeplinite obligațiile transfrontaliere.
(*9) Este admis faptul că această valoare poate să includă o toleranță maximă de până la + 2 dB, pentru a ține cont de funcționarea în condiții de mediu extreme și de deviația standard de producție. Această valoare nu include toleranța de încercare.