(1)

Regulamentul (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a expirat la 31 decembrie 2020. Pentru a menține eficacitatea Uniunii în ceea ce privește acțiunea externă, ar trebui să fie menținut un cadru pentru planificarea și acordarea asistenței externe pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2027.

(2)

Obiectivul unui instrument de asistență pentru preaderare este să pregătească beneficiarii pentru a deveni membri ai Uniunii și să sprijine procesul lor de aderare. Prin urmare, este esențial să existe un instrument de asistență pentru preaderare specific pentru beneficiarii enumerați în anexa I pentru perioada 2021-2027 (IPA III) care să sprijine procesul de extindere, asigurând, în același timp, că obiectivele și funcționarea acestuia sunt aliniate și complementare cu obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), inclusiv respectarea drepturilor fundamentale și a principiilor, precum și protecția și promovarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Acest instrument ar trebui, de asemenea, să fie complementar cu Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI) instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(3)

Articolul 49 din TUE prevede că orice stat european care respectă valori precum demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând unor minorități, și care se angajează să promoveze valorile respective poate solicita să devină membru al Uniunii. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.

(4)

Un stat european care a solicitat aderarea la Uniune poate deveni membru al Uniunii doar după ce se confirmă că întrunește pe deplin criteriile de aderare convenite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993 (denumite în continuare „criteriile de la Copenhaga”) și cu condiția ca Uniunea să aibă capacitatea de a integra noul membru. Criteriile de la Copenhaga se referă la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și respectarea și protejarea minorităților, existența unei economii de piață funcționale, precum și la capacitatea de a face față presiunilor concurenței și forțelor pieței din cadrul Uniunii și la capacitatea de asumare nu numai a drepturilor, dar și a obligațiilor care îi revin în temeiul tratatelor, inclusiv urmărirea țelurilor uniunii politice, economice și monetare.

(5)

Politica de extindere a Uniunii constituie o investiție strategică în pacea, securitatea, stabilitatea și prosperitatea Europei și îi permite Uniunii să fie mai bine poziționată în vederea abordării provocărilor globale. Aceasta oferă, de asemenea, oportunități economice și comerciale sporite, în avantajul reciproc al Uniunii și al statelor care aspiră să devină membre ale Uniunii, asigurând în același timp o transformare treptată a beneficiarilor. Perspectiva aderării la Uniune are un puternic efect de transformare, punând bazele unor schimbări democratice, politice, economice și societale pozitive.

(6)

Procesul de extindere se bazează pe criterii consacrate și pe condiții echitabile și riguroase. Fiecare beneficiar este evaluat pe baza propriilor merite. Prin evaluarea progreselor realizate și identificarea deficiențelor se urmărește să se ofere beneficiarilor enumerați în anexa I stimulente și orientări pentru continuarea reformelor de amploare necesare. Pentru ca dorința de aderare să devină realitate, rămâne esențial un angajament ferm față de „abordarea cu prioritate a elementelor fundamentale”. „Abordarea cu prioritate a elementelor fundamentale” leagă statul de drept și drepturile fundamentale de celelalte două domenii esențiale ale procesului de aderare: guvernanța economică – un accent sporit pe dezvoltarea economică și îmbunătățirea competitivității – și consolidarea instituțiilor democratice și a reformei administrației publice. Fiecare dintre cele trei elemente fundamentale are o importanță crucială pentru procesele de reformă ale beneficiarilor enumerați în anexa I și răspunde unor preocupări majore ale persoanelor. Progresul în direcția aderării depinde de respectul fiecărui solicitant pentru valorile Uniunii și de capacitatea sa de a realiza și de a pune în aplicare reformele necesare pentru alinierea sistemelor sale politice, instituționale, juridice, administrative și economice la normele, standardele, politicile și practicile Uniunii.

(7)

Relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională reprezintă elemente esențiale ale procesului de extindere și sunt cruciale pentru securitatea și stabilitatea Uniunii în ansamblul său. Soluționarea definitivă, incluzivă și obligatorie a disputelor bilaterale este, de asemenea, importantă.

(8)

Adoptarea valorilor europene fundamentale și angajamentul față de acestea reprezintă o alegere, iar acest lucru este esențial pentru toți partenerii care aspiră să devină membri ai Uniunii. În conformitate cu acest principiu, partenerii ar trebui să își asume și să se angajeze pe deplin față de valorile europene, precum și să susțină o ordine globală fondată pe norme și valori și să continue cu fermitate reformele necesare în interesul popoarelor acestora. Aceasta include alinierea treptată la politica externă și de securitate comună a Uniunii, în special cu privire la aspecte în care sunt în joc interese comune importante, cum ar fi măsurile restrictive și abordarea dezinformării și a altor amenințări hibride.

(9)

Comisia a subliniat perspectiva fermă, bazată pe merit, a aderării la Uniune a partenerilor din Balcanii de Vest în comunicarea sa din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”. La 5 februarie 2020, Comisia a prezentat o metodologie revizuită pentru procesul de aderare în comunicarea sa intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest”, care a fost aprobată de Consiliu. Comisia a prezentat, de asemenea, un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest pentru redresarea lor pe termen mai lung în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19.

(10)

Uniunea și statele sale membre, în Declarația de la Sofia din 17 mai 2018 și în Declarația de la Zagreb din 6 mai 2020, și-au reafirmat sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, precum și implicarea lor la toate nivelurile pentru a sprijini transformarea politică, economică și socială a regiunii. În Declarația de la Zagreb, Uniunea și statele sale membre și-au reiterat solidaritatea fermă cu partenerii din Balcanii de Vest, în special în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

(11)

Consiliul European a acordat statutul de țară candidată Republicii Albania, Islandei, Muntenegrului, Republicii Macedonia de Nord, Republicii Serbia și Republicii Turcia. Acesta a confirmat perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, bazată pe procesul de stabilizare și de asociere care rămâne cadrul comun pentru relațiile cu Balcanii de Vest. Fără a aduce atingere pozițiilor privind statutul sau oricăror decizii viitoare care urmează să fie luate de Consiliul European sau de Consiliu, beneficiarii acestei perspective europene cărora nu li s-a acordat statutul de țară candidată pot fi considerați candidați potențiali exclusiv în sensul prezentului regulament. În martie 2015, guvernul Islandei a solicitat Uniunii să nu mai considere Islanda drept țară candidată, fără a retrage totuși oficial cererea de aderare a acestei țări.

(12)

Ar trebui, de asemenea, să se acorde asistență în conformitate cu acordurile încheiate de Uniune cu beneficiarii enumerați în anexa I. Asistența în temeiul prezentului regulament ar trebui să se concentreze în special pe sprijinul acordat beneficiarilor enumerați în anexa I pentru a-și consolida instituțiile democratice și statul de drept, a-și reforma sistemul judiciar și administrația publică, a respecta drepturile fundamentale, inclusiv cele ale persoanelor care aparțin minorităților, și a promova egalitatea de gen, toleranța, incluziunea socială și nediscriminarea, inclusiv în ceea ce privește persoanele aflate în situații vulnerabile, copiii și persoanele cu handicap. Aceasta ar trebui să sprijine, de asemenea, dezvoltarea unei economii sociale de piață în conformitate cu principiile și drepturile esențiale definite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat în mod solemn și semnat la 17 noiembrie 2017 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie (6). Aceasta nu ar trebui să sprijine acțiunile care contribuie la orice formă de segregare sau de excluziune socială.

(13)

Întrucât relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională sunt elemente esențiale ale procesului de extindere, asistența ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare eforturile beneficiarilor enumerați în anexa I de a promova cooperarea regională, macroregională și transfrontalieră și dezvoltarea teritorială, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale Uniunii. Respectivele programe ar trebui să contribuie într-o mai mare măsură la o vizibilitate sporită a asistenței în Uniune și în beneficiarii enumerați în anexa I. De asemenea, asistența în temeiul prezentului regulament ar trebui să consolideze dezvoltarea economică și socială și gestionarea economică a beneficiarilor, să sprijine integrarea economică cu piața unică a Uniunii, inclusiv cooperarea în domeniul vamal, să promoveze comerțul deschis și echitabil, care stă la baza agendei privind o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv prin punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare regională și de coeziune, a politicilor privind agricultura și dezvoltarea rurală, a politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, inclusiv mobilitatea forței de muncă, și prin dezvoltarea economiei și a societății digitale, precum și să stimuleze cercetarea și inovarea, inclusiv în contextul inițiativei emblematice Agenda digitală pentru Balcanii de Vest din 2018.

(14)

Acțiunile din cadrul IPA III ar trebui să sprijine reconcilierea, consolidarea păcii și prevenirea conflictelor prin eforturi de mediere, măsuri de consolidare a încrederii și procese care promovează justiția, urmărirea adevărului, despăgubirile și garanțiile de nerepetare.

(15)

Asistența în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie utilizată pentru a consolida securitatea sanitară și pregătirea pentru urgențele de sănătate publică, precum și pentru a aborda, în complementaritate cu alte instrumente ale Uniunii, șocul economic major generat de pandemia de COVID-19 și pentru a atenua efectele sale socioeconomice grave, mobilizând resurse pentru a accelera redresarea economică a regiunii.

(16)

Ar trebui să se pună un accent special pe crearea de noi oportunități pentru tineret, inclusiv tinerii profesioniști, asigurându-se totodată că astfel de oportunități contribuie la dezvoltarea socioeconomică a beneficiarilor enumerați în anexa I. Asistența acordată în temeiul prezentului regulament ar trebui, de asemenea, să abordeze problema exodului de creiere.

(17)

Eforturile Uniunii de a sprijini progresul reformelor beneficiarilor enumerați în anexa I prin finanțare în cadrul IPA III ar trebui să fie comunicate în mod eficace de beneficiarii respectivi, precum și de Uniune. În acest sens, Uniunea ar trebui să își intensifice eforturile de comunicare și campaniile, pentru a asigura vizibilitatea finanțării acordate în cadrul IPA III.

(18)

Uniunea ar trebui să ofere sprijin pentru tranziția către aderare beneficiarilor enumerați în anexa I, pe baza experienței statelor membre. Această cooperare ar trebui să se axeze în special pe schimbul de experiență dobândită de statele membre în timpul proceselor lor de reformă.

(19)

Consolidarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar, combaterea corupției, a spălării banilor și a criminalității organizate, precum și transparența, buna guvernanță la toate nivelurile și reforma administrațiilor publice, inclusiv în domeniul achizițiilor publice, concurenței și ajutoarelor de stat, rămân provocări-cheie și sunt esențiale pentru ca beneficiarii să se apropie de Uniune și să se pregătească pentru asumarea ulterioară deplină a obligațiilor care le revin în calitate de membri ai Uniunii. Având în vedere faptul că reformele urmărite în aceste domenii se realizează pe termen mai lung și că este necesar să se constituie evidențe, asistența financiară acordată în temeiul prezentului regulament ar trebui să abordeze respectivele chestiuni cât mai curând posibil.

(20)

În conformitate cu principiul democrației participative, Comisia ar trebui să încurajeze întărirea capacităților parlamentare, supravegherea parlamentară, procedurile democratice și reprezentarea echitabilă în fiecare dintre beneficiarii enumerați în anexa I.

(21)

Consolidarea cooperării strategice și operaționale privind securitatea dintre Uniune și beneficiarii enumerați în anexa I este esențială pentru abordarea în mod eficace și eficient a amenințărilor la adresa securității și legate de criminalitatea organizată și terorism.

(22)

Un aspect important al cooperării dintre Uniune și beneficiarii enumerați în anexa I îl reprezintă cooperarea în materie de migrație la nivel internațional și regional, inclusiv consolidarea în continuare a capacităților de gestionare a frontierelor și a migrației, asigurarea accesului la protecție internațională, schimbul de informații relevante, îmbunătățirea controalelor la frontieră și a eforturilor de combatere a migrației ilegale, abordarea strămutării forțate și combaterea traficului de ființe umane și a introducerii ilegale de persoane.

(23)

Capacitățile de comunicare ale beneficiarilor enumerați în anexa I ar trebui să fie consolidate pentru a asigura susținerea și înțelegerea de către public a valorilor Uniunii și a beneficiilor și obligațiilor pe care le presupune potențialul statut de membru al Uniunii, abordând în același timp dezinformarea.

(24)

Este necesar ca Uniunea să conducă tranziția către o planetă sănătoasă și o lume mai conectată. Pactul verde european astfel cum este prevăzut în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 oferă un angajament reînnoit și un nou cadru strategic pentru realizarea acestui obiectiv global. Uniunea ar trebui să își folosească influența, expertiza și asistența financiară pentru a mobiliza beneficiarii enumerați în anexa I să i se alăture pe o traiectorie durabilă. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să promoveze agenda verde prin consolidarea protecției mediului, contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și creșterea rezistenței la schimbările climatice și accelerarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.

(25)

Este nevoie ca beneficiarii enumerați în anexa I să fie mai bine pregătiți pentru a aborda provocările globale, precum dezvoltarea durabilă și schimbările climatice, și pentru a se alinia la eforturile Uniunii în direcția abordării acestor aspecte. Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (7) și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, IPA III ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din buget pentru cheltuieli legate de biodiversitate în 2024 și 10 % în 2026 și în 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate. Se preconizează că acțiunile din cadrul IPA III vor contribui cu 18 % din pachetul financiar global al IPA III la atingerea obiectivelor climatice, cu obiectivul de a crește acest procent la 20 % până în 2027. În cursul pregătirii și implementării IPA III, urmează să fie identificate acțiuni relevante, iar contribuția totală din IPA III ar trebui să fie luată în considerare în cadrul evaluărilor și a procedurilor de reexaminare relevante.

(26)

Acțiunile din cadrul IPA III ar trebui să sprijine punerea în aplicare a Agendei pe 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă adoptată în septembrie 2015, ca o agendă universală la care Uniunea și statele sale membre s-au angajat pe deplin și pe care toți beneficiarii enumerați în anexa I au adoptat-o. Pentru a atinge respectivele obiective, pe lângă acțiunile în care clima este unul dintre obiectivele principale, acțiunile din cadrul IPA III ar trebui, ori de câte ori este posibil, să integreze durabilitatea mediului și obiectivele legate de schimbările climatice în toate sectoarele, acordând o atenție deosebită protecției mediului și combaterii poluării transfrontaliere, și ar trebui să urmărească creșterea economică verde în strategiile naționale și locale, inclusiv sprijinirea criteriilor de durabilitate în achizițiile publice. Acțiunile din cadrul IPA III ar trebui să respecte principiul de „a nu prejudicia” și taxonomia Uniunii în măsura posibilului, în special pentru a asigura durabilitatea investițiilor în Balcanii de Vest și în Turcia.

(27)

Punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să aibă drept reper principiile egalității de gen și capacitării femeilor și a fetelor și ar trebui să urmărească protejarea și promovarea drepturilor femeilor și a fetelor în conformitate cu planurile de acțiune ale UE privind egalitatea de gen și cu convențiile internaționale și concluziile relevante ale Consiliului, inclusiv concluziile Consiliului privind femeile, pacea și securitatea din 10 decembrie 2018. Consolidarea în cadrul acțiunii externe a Uniunii a egalității de gen și a capacitării femeilor și a fetelor și intensificarea eforturilor de atingere a standardelor minime de performanță indicate în planurile de acțiune ale UE privind egalitatea de gen ar trebui să conducă la o abordare transformatoare și sensibilă la dimensiunea de gen în cooperarea dintre Uniune și beneficiarii enumerați în anexa I. Egalitatea de gen ar trebui să fie luată în considerare și integrată pe tot parcursul punerii în aplicare a prezentului regulament.

(28)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a IPA III, care urmează să constituie principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (8), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(29)

Comisia și statele membre ar trebui să asigure conformitatea, coerența, consecvența și complementaritatea asistenței pe care o oferă, în special prin consultări periodice și schimburi frecvente de informații pe parcursul diferitelor etape ale ciclului de asistență, inclusiv la nivel local. Ar trebui adoptate, de asemenea, măsurile necesare pentru a asigura o mai bună coordonare și complementaritate cu alți donatori, inclusiv prin intermediul unor consultări periodice. Comisia ar trebui să se asigure că părțile interesate relevante ale beneficiarilor enumerați în anexa I, inclusiv organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale, după caz, sunt consultate în mod adecvat și au acces în timp util la informațiile relevante care să le permită să joace un rol semnificativ în elaborarea și implementarea programelor și în procesele de monitorizare conexe. Rolul societății civile ar trebui consolidat prin programe implementate prin intermediul organismelor guvernamentale și în calitate de beneficiar direct al asistenței din partea Uniunii. De asemenea, asistența Uniunii ar trebui să sprijine și apărătorii drepturilor omului.

(30)

Prioritățile acțiunilor care vizează atingerea obiectivelor în cadrul domeniilor de politică relevante sprijinite în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie stabilite într-un cadru de programare instituit de Comisie pe durata cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 (denumit în continuare „cadrul de programare al IPA”). Cadrul de programare al IPA ar trebui să fie instituit în parteneriat cu beneficiarii enumerați în anexa I, în conformitate cu cadrul de politică și cu principiile generale, precum și cu obiectivele generale și specifice prevăzute în prezentul regulament și ar trebui să țină seama în mod corespunzător de strategiile naționale relevante. Cadrul de programare al IPA ar trebui să identifice domeniile care trebuie sprijinite prin acordarea de asistență, incluzând o alocare orientativă pentru fiecare domeniu de sprijin, precum și o estimare a cheltuielilor legate de climă.

(31)

Este în interesul comun al Uniunii și al beneficiarilor enumerați în anexa I să se înregistreze progrese în eforturile respectivilor beneficiari de reformare a sistemelor politice, juridice și economice ale acestora pentru a deveni membri ai Uniunii. Asistența ar trebui să se bazeze atât pe o abordare bazată pe performanțe, cât și pe principiul distribuirii echitabile, asigurând progresul în ceea ce privește toți beneficiarii enumerați în anexa I. Asistența ar trebui să fie orientată și ajustată în funcție de situațiile specifice ale acestora, cu luarea în considerare a oricăror eforturi suplimentare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament. Nevoile și capacitățile beneficiarilor enumerați în anexa I ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare în conformitate cu principiul distribuirii echitabile, pentru a evita un nivel de asistență disproporționat de scăzut în comparație cu alți beneficiari. Asistența în temeiul prezentului regulament ar trebui diferențiată în ceea ce privește domeniul de aplicare și intensitatea, în funcție de performanțele beneficiarilor enumerați în anexa I, în special de angajamentul lor față de reforme și de progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestora, în special în domeniul statului de drept și drepturilor fundamentale, al instituțiilor democratice și reformei administrației publice și al dezvoltării economice și competitivității.

(32)

În cazul în care indicatorii relevanți scot în evidență un regres semnificativ sau o lipsă persistentă de progrese din partea unui beneficiar enumerat în anexa I în domeniile vizate de principiul „abordării cu prioritate a elementelor fundamentale”, domeniul de aplicare și intensitatea asistenței ar trebui să fie ajustate în consecință, fără a aduce atingere competențelor Consiliului de a adopta măsuri restrictive ca urmare a unei decizii privind întreruperea sau restrângerea, parțială sau totală, a relațiilor economice și financiare cu una sau mai multe țări terțe în conformitate cu articolul 215 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și fără a aduce atingere competenței Comisiei de a suspenda plățile sau punerea în aplicare a acordurilor de finanțare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (9) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Ar trebui să se acorde atenția cuvenită respectării de către beneficiari a principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional.

(33)

Comisia ar trebui să evalueze în fiecare an implementarea cadrului de programare al IPA, descriind modul în care au fost puse în aplicare abordarea bazată pe performanță și principiul distribuirii echitabile. Respectiva evaluare ar trebui să includă, de asemenea, situația privind nivelul de finanțare pentru fiecare obiectiv, precum și pentru fiecare beneficiar enumerat în anexa I. Ar trebui, de asemenea, să permită comitetului instituit prin prezentul regulament să dispună de informații adecvate pentru a asista Comisia.

(34)

Pentru a asigura o asumare a responsabilității efectivă și o transparență efectivă în execuția bugetului Uniunii, precum și o evaluare eficace a progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor prezentului regulament, Comisia ar trebui să asigure instituirea unor mecanisme clare de monitorizare și evaluare. Ori de câte ori este posibil și adecvat, rezultatele acțiunii Uniunii ar trebui să fie monitorizate și evaluate pe baza unor indicatori definiți în prealabil, transparenți, specifici fiecărei țări și măsurabili, adaptați particularităților și obiectivelor IPA III.

(35)

Tranziția de la gestiunea directă a fondurilor de preaderare de către Comisie la gestiunea indirectă de către beneficiari ar trebui să fie progresivă și să respecte capacitățile respective ale beneficiarilor în cauză, ținând seama de principiile bunei guvernanțe. Comisia ar trebui să ia măsuri de supraveghere adecvate care să asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii și să poată, dacă este necesar, să inverseze respectiva tranziție. Asistența ar trebui să utilizeze în continuare structurile și instrumentele care și-au dovedit valoarea în procesul de preaderare.

(36)

Uniunea ar trebui să urmărească un nivel maxim de eficiență în utilizarea resurselor disponibile, pentru a optimiza impactul acțiunii sale externe. Acest lucru ar trebui să fie obținut prin asigurarea coerenței, consecvenței și a complementarității cu instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, precum și prin sinergii cu alte politici și programe ale Uniunii, cum ar fi Orizont Europa - programul-cadru pentru cercetare și inovare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (10), Erasmus+ instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului (11), Programul „Europa creativă” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului (12), Pactul verde european, Fondul pentru o tranziție justă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (13) și Mecanismul pentru interconectarea Europei instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului (14), inclusiv, atunci când este cazul, coerența și complementaritatea cu asistența macrofinanciară.

(37)

În vederea maximizării impactului intervențiilor combinate destinate atingerii unui obiectiv comun, IPA III ar trebui să aibă posibilitatea de a prevedea contribuții la acțiuni din cadrul altor programe, atât timp cât contribuțiile nu acoperă aceleași costuri.

(38)

Finanțarea din partea Uniunii acordată în cadrul IPA III ar trebui să fie utilizată pentru a se finanța acțiuni în cadrul dimensiunii internaționale a programului Erasmus+, a căror implementare ar trebui efectuată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/817.

(39)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(40)

Întrucât respectarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept este esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii, astfel cum se menționează în Regulamentul financiar, asistența ar putea fi suspendată în caz de degradare a democrației, a drepturilor omului sau a statului de drept în cadrul unuia dintre beneficiarii enumerați în anexa I.

(41)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcinile administrative și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(42)

Uniunea ar trebui să continue să aplice norme comune pentru implementarea acțiunii sale externe. Normele și procedurile pentru implementarea instrumentelor Uniunii pentru finanțarea acțiunii externe sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/947. Ar trebui stabilite dispoziții detaliate suplimentare pentru a aborda situațiile specifice, în special pentru cooperarea transfrontalieră și domeniile de politică agricultură și dezvoltare rurală.

(43)

Acțiunile externe sunt adesea implementate într-un mediu foarte volatil, care necesită o adaptare continuă și rapidă la necesitățile în schimbare ale partenerilor Uniunii și la provocările globale, cum ar fi drepturile omului, democrația și buna guvernanță, securitatea și stabilitatea, schimbările climatice și mediul, migrația ilegală și strămutarea forțată și cauzele profunde ale acestora. Reconcilierea principiului previzibilității cu necesitatea de a reacționa rapid la noile necesități presupune, în consecință, adaptarea execuției financiare a programelor. Pentru a spori capacitatea Uniunii de a răspunde unor necesități neprevăzute, respectându-se, în același timp, principiul întocmirii anuale a bugetului Uniunii, prezentul regulament ar trebui să mențină flexibilitatea permisă în temeiul Regulamentului financiar pentru alte politici, și anume reportări și reangajări ale fondurilor angajate, respectând totodată scopurile și obiectivele prevăzute în prezentul regulament. Acest lucru va asigura utilizarea eficientă a fondurilor Uniunii atât pentru cetățenii Uniunii, cât și pentru beneficiarii enumerați în anexa I, maximizând astfel fondurile Uniunii disponibile pentru intervențiile din cadrul acțiunilor externe ale Uniunii.

(44)

Noul Fond european pentru dezvoltare durabilă plus (FEDD+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947, care se bazează pe predecesorul său, ar trebui să constituie un pachet financiar integrat care să asigure capacitate de finanțare sub formă de granturi, garanții bugetare și alte instrumente financiare în întreaga lume, inclusiv pentru beneficiarii enumerați în anexa I. Guvernanța pentru operațiunile FEDD+ care acoperă Balcanii de Vest efectuate în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie asigurată de Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV). Comitetul director al CIBV include în prezent beneficiarii din Balcanii de Vest enumerați în anexa I, contribuitorii la Fondul comun european pentru Balcanii de Vest, instituțiile financiare relevante și organizațiile regionale relevante, după caz. Consiliul strategic specific pentru operațiunile FEDD+ care acoperă Balcanii de Vest ar trebui să fie în continuare favorabil incluziunii.

(45)

Garanția pentru acțiunea externă, instituită prin Regulamentul (UE) 2021/947, sprijină operațiunile FEDD+, iar IPA III ar trebui să contribuie la necesitățile de provizionare în ceea ce privește operațiunile destinate beneficiarilor enumerați în anexa I, inclusiv la constituirea de provizioane și la datoriile rezultate din împrumuturi pentru asistență macrofinanciară.

(46)

Este important să se asigure că programele de cooperare transfrontalieră sunt implementate într-un mod consecvent cu cadrul stabilit în programele privind acțiunea externă și în Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului (15). În prezentul regulament ar trebui prevăzute dispoziții specifice pentru cofinanțare.

(47)

Planurile de acțiune anuale sau multianuale și măsurile menționate în prezentul regulament constituie programe de lucru în temeiul Regulamentului financiar. Planurile de acțiune anuale sau multianuale constau într-un set de măsuri grupate într-un singur document.

(48)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (17), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (18) și (UE) 2017/1939 (19) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționate, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (20). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente. Beneficiarii enumerați în anexa I ar trebui, de asemenea, să raporteze Comisiei, fără întârziere, neregulile, inclusiv fraudele care au făcut obiectul unei constatări administrative sau judiciare primare și să informeze Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice. Având în vedere obiectivul de aliniere la bunele practici din statele membre, această raportare ar trebui să se efectueze prin mijloace electronice, utilizându-se Sistemul de gestionare a neregulilor instituit de Comisie.

(49)

Asistența în temeiul prezentului regulament ar trebui implementată în mod transparent, responsabil și depolitizat. Comisia ar trebui să monitorizeze acest lucru îndeaproape, inclusiv la nivel local.

(50)

Comunicarea promovează dezbaterea democratică, consolidează controlul instituțional și controlul asupra finanțării acordate de Uniune și contribuie la creșterea credibilității Uniunii. Uniunea și beneficiarii finanțării din partea Uniunii ar trebui să sporească vizibilitatea acțiunilor Uniunii și să comunice în mod adecvat valoarea adăugată a sprijinului furnizat de Uniune. În această privință, în conformitate cu Regulamentul financiar, acordurile încheiate cu beneficiarii finanțării din partea Uniunii ar trebui să conțină obligații care să asigure o vizibilitate adecvată, iar Comisia ar trebui să acționeze în mod corespunzător și în timp util atunci când respectivele obligații nu sunt îndeplinite.

(51)

Pentru a lua în considerare orice schimbări ale cadrului politicii de extindere sau evoluțiile semnificative privind beneficiarii enumerați în anexa I, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea și actualizarea priorităților tematice pentru asistență enumerate în anexele II și III, precum și în ceea ce privește completarea prezentului regulament prin stabilirea anumitor obiective specifice și priorități tematice pentru asistență. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (21). În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(52)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, în special cu privire la condițiile și structurile specifice pentru gestiunea indirectă cu beneficiarii enumerați în anexa I și punerea în aplicare a asistenței pentru dezvoltare rurală, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (22). La stabilirea condițiilor uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se țină seama de învățămintele desprinse din gestionarea și punerea în aplicare a asistenței pentru preaderare anterioare. Respectivele condiții uniforme ar trebui modificate în cazul în care evoluțiile impun acest lucru.

(53)

Comitetul instituit în temeiul prezentului regulament ar trebui să aibă competențe și în ceea ce privește actele juridice și angajamentele care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului (23) și a Regulamentului (UE) nr. 231/2014, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 389/2006 al Consiliului (24).

(54)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(55)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021,