(1)

În condițiile în care securitatea națională rămâne o competență exclusivă a statelor membre, protejarea sa necesită cooperarea și coordonarea la nivelul Uniunii. Obiectivul Uniunii de a asigura un nivel ridicat de securitate în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să fie realizat, printre altele, prin măsuri de prevenire și de combatere a criminalității, precum și prin măsuri de coordonare și cooperare între autoritățile de aplicare a legii și alte autorități naționale din statele membre, inclusiv de coordonare și cooperare cu agențiile Uniunii relevante și cu alte organe relevante ale Uniunii, precum și cu țările terțe și organizațiile internaționale relevante, precum și cu ajutorul sectorului privat și al societății civile.

(2)

Pentru perioada 2015-2020, Comisia, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au definit priorități comune, descrise în Agenda europeană privind securitatea din aprilie 2015 și reafirmate de Consiliu în Strategia reînnoită de securitate internă din iunie 2015 și de Parlamentul European în rezoluția sa din iulie 2015, și anume prevenirea și combaterea terorismului și a radicalizării, a formelor grave de criminalitate, a criminalității organizate și a criminalității informatice. Prioritățile comune respective au fost reafirmate pentru perioada cuprinsă între 2020 și 2025 în Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia UE privind o uniune a securității”.

(3)

În Declarația de la Roma, semnată la 25 martie 2017, liderii a 27 de state membre, Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană și-au afirmat angajamentul de a acționa pentru o Europă sigură și securizată și pentru construirea unei Uniuni în care toți cetățenii se simt în siguranță și se pot deplasa liber, în care frontierele externe sunt securizate, cu o politică în materie de migrație eficace, responsabilă și viabilă, conformă cu normele internaționale, precum și pentru o Europă care este hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată.

(4)

Consiliul European din 15 decembrie 2016 a îndemnat la continuarea asigurării interoperabilității sistemelor de informații și a bazelor de date. Consiliul European din 23 iunie 2017 a subliniat necesitatea îmbunătățirii interoperabilității dintre bazele de date, iar la 12 decembrie 2017, Comisia a prezentat o propunere de regulament privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE (cooperare polițienească și judiciară, azil și migrație).

(5)

Pentru a menține acquis-ul Schengen și a contribui la asigurarea unui nivel ridicat de securitate în Uniune, statele membre au, de la 6 aprilie 2017, obligația să efectueze verificări sistematice în bazele de date relevante cu privire la cetățenii Uniunii care trec frontierele externe ale Uniunii. În plus, Comisia a emis o recomandare adresată statelor membre privind utilizarea mai bună a verificărilor polițienești și a cooperării transfrontaliere. Solidaritatea între statele membre, claritatea în ceea ce privește împărțirea sarcinilor, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și a statului de drept, acordarea unei atenții deosebite perspectivei globale și asigurarea coerenței necesare cu dimensiunea externă a securității ar trebui să fie principiile de bază care guvernează acțiunea Uniunii și a statelor membre în vederea construirii unei uniuni a securității efective și autentice.

(6)

Pentru realizarea acestui obiectiv, la nivelul Uniunii ar trebui să fie întreprinse acțiuni pentru a proteja persoanele, spațiile publice și infrastructura critică de amenințările cu un caracter transnațional tot mai pregnant și pentru a sprijini activitatea desfășurată de autoritățile competente ale statelor membre. Terorismul, formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată, criminalitatea itinerantă, traficul de arme și de droguri, corupția, spălarea banilor, criminalitatea informatică, exploatarea sexuală, inclusiv exploatarea sexuală a copiilor, amenințările hibride, precum și cele chimice, biologice, radiologice și nucleare și traficul de ființe umane, printre altele, continuă să constituie o provocare la adresa securității interne a Uniunii. Securitatea internă reprezintă un efort comun la care instituțiile Uniunii, agențiile relevante ale Uniunii și statele membre ar trebui să contribuie împreună.

(7)

Pentru a contribui la construirea și transpunerea în realitate a unei uniuni a securității efective și autentice, care să asigure un nivel ridicat de securitate internă în întreaga Uniune, ar trebui instituit și gestionat un Fond pentru securitate internă (denumit în continuare „fondul”) pentru a acorda statelor membre sprijin financiar adecvat din partea Uniunii.

(8)

Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe acțiunile în cadrul cărora intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată mai mare comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. În conformitate cu articolul 84 și cu articolul 87 alineatul (2) din TFUE, fondul ar trebui să sprijine măsurile de promovare și de sprijinire a acțiunilor statelor membre în domeniul prevenirii criminalității, al formării comune a personalului și al cooperării polițienești, precum și al cooperării judiciare în materie penală care implică autoritățile competente ale statelor membre și agențiile Uniunii, în special în ceea ce privește schimbul de informații, intensificarea cooperării operaționale și sprijinirea eforturilor necesare de consolidare a capacităților de prevenire și de combatere a terorismului, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate. Fondul ar trebui, de asemenea, să sprijine formarea personalului și a experților relevanți, în conformitate cu principiile generale ale Programului european de formare în materie de aplicare a legii (LETS). Fondul nu ar trebui să sprijine costurile de funcționare și activitățile legate de atribuțiile esențiale ale statelor membre în ceea ce privește menținerea ordinii publice și apărarea securității interne și naționale, astfel cum se menționează la articolul 72 din TFUE.

(9)

Fondul ar trebui executat cu respectarea deplină a valorilor consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), a drepturilor și a principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) și a obligațiilor internaționale asumate de Uniune în materie de drepturi ale omului. În special, fondul ar trebui să fie executat cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, precum dreptul la demnitatea umană, dreptul la viață, interzicerea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, drepturile copilului și dreptul la o cale de atac eficientă, precum și cu respectarea deplină a principiului nediscriminării.

(10)

În conformitate cu articolul 3 din TUE, fondul ar trebui să sprijine activitățile care asigură protecția copiilor împotriva violenței, a abuzurilor, a exploatării și a neglijenței. Fondul ar trebui, de asemenea, să sprijine măsurile de protecție și de asistență acordate copiilor care sunt martori sau victime, în special copiilor neînsoțiți sau copiilor care au nevoie de tutelă.

(11)

În conformitate cu prioritățile comune identificate la nivelul Uniunii pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în Uniune, fondul ar trebui să sprijine acțiuni menite să abordeze principalele amenințări la adresa securității, în special să prevină și să combată terorismul și radicalizarea, formele grave de criminalitate, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică, precum și să acorde asistență și protecție victimelor infracțiunilor. Fondul ar trebui să garanteze faptul că Uniunea și statele membre dispun, de asemenea, de mijloacele necesare pentru a răspunde evoluției amenințărilor și amenințărilor emergente, precum traficul, inclusiv prin intermediul canalelor online, amenințările hibride și cele chimice, biologice, radiologice și nucleare, în vederea realizării unei uniuni a securității autentice. Acest lucru ar trebui realizat prin acordarea de asistență financiară, pentru a sprijini îmbunătățirea schimbului de informații, a spori cooperarea operațională și a îmbunătăți capacitățile naționale și colective.

(12)

Asistența financiară acordată prin intermediul fondului ar trebui să sprijine în special schimbul de informații, cooperarea polițienească, cooperarea judiciară în materie penală și activitățile de prevenire în domeniile care țin de criminalitatea gravă și de cea organizată, traficul ilicit de arme, corupția, spălarea de bani, traficul de droguri, infracțiunile împotriva mediului, terorismul, traficul de ființe umane, exploatarea refugiaților și a migranților în situație ilegală, exploatarea gravă prin muncă, exploatarea sexuală și abuzul sexual, inclusiv exploatarea sexuală a copiilor și femeilor și abuzul sexual asupra acestora, distribuirea de imagini prezentând abuzuri asupra copiilor și pornografie infantilă, precum și criminalitatea informatică. Fondul ar trebui să sprijine, de asemenea, protecția persoanelor, a spațiilor publice și a infrastructurii critice împotriva incidentelor legate de securitate și ar trebui să sprijine pregătirea în vederea riscurilor și a crizelor legate de securitate și gestionarea eficace a acestora, inclusiv prin activități de formare în comun, prin dezvoltarea de politici comune, cum ar fi strategii, cicluri de elaborare a politicilor, programe și planuri de acțiune, precum și prin legislație și prin cooperarea practică.

(13)

Fondul ar trebui să ofere sprijin financiar pentru a aborda provocările emergente pe care le generează creșterea semnificativă în ultimii ani a amplorii anumitor tipuri de infracțiuni care sunt comise prin intermediul internetului, cum ar fi frauda legată de mijloacele de plată, exploatarea sexuală a copiilor și traficul de arme.

(14)

Fondul ar trebui să se bazeze pe rezultatele obținute și pe investițiile realizate cu sprijinul instrumentelor care l-au precedat: programul „Prevenirea și combaterea infracționalității” (ISEC) și programul „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate” (CIPS), aferente perioadei 2007-2013, și Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă, aferent perioadei 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Domeniul de aplicare al fondului ar trebui să permită luarea în considerare a unor noi evoluții.

(15)

Se impune maximizarea impactului finanțării acordate de Uniune prin mobilizarea și punerea în comun a resurselor financiare publice și private, precum și prin valorificarea efectului multiplicator al acestora. Fondul ar trebui să promoveze și să încurajeze implicarea activă și semnificativă a societății civile, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale, precum și a sectorului industrial european în procesul de dezvoltare și punere în aplicare a politicii de securitate, acolo unde este cazul cu implicarea altor actori relevanți, a organelor Uniunii, a agențiilor Uniunii și a organizațiilor internaționale în legătură cu obiectivul fondului. Cu toate acestea, ar trebui să se garanteze faptul că sprijinul din partea fondului nu este utilizat pentru a delega unor actori privați sarcini statutare sau publice.

(16)

Caracterul transfrontalier al terorismului, al criminalității grave și al criminalității organizate necesită un răspuns coordonat și cooperarea în interiorul statelor membre și între acestea, precum și cu organele, oficiile și agențiile competente ale Uniunii. Toate autoritățile competente ale statelor membre, inclusiv serviciile specializate de aplicare a legii, pot deține informații valoroase pentru combaterea eficace a terorismului și a formelor grave de criminalitate, a criminalității organizate. Pentru a accelera schimbul de informații și a îmbunătăți calitatea informațiilor care sunt partajate, este esențial să se instaureze un climat de încredere reciprocă. Ar trebui explorate și examinate noi abordări în ceea ce privește cooperarea și schimbul de informații, inclusiv în ceea ce privește analiza amenințărilor, ținând seama de cadrele existente în interiorul și în afara Uniunii, cum ar fi Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN), Centrul european de combatere a terorismului (CECT) al Europolului, coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului și Grupul de combatere a terorismului. Fondul ar trebui să sprijine autoritățile competente ale statelor membre responsabile de prevenirea, depistarea și cercetarea infracțiunilor, astfel cum sunt menționate la articolul 87 din TFUE, în măsura în care activitățile acestora se încadrează în sfera de aplicare a fondului. Toate activitățile finanțate ar trebui să respecte pe deplin statutul juridic al diferitelor autorități competente și structuri europene, precum și principiile aplicabile în ceea ce privește proprietatea asupra informațiilor.

(17)

Pentru a beneficia de cunoștințele și expertiza agențiilor descentralizate cu competențe în domeniul cooperării și formării în materie de asigurare a respectării legii, al monitorizării drogurilor și toxicomaniei, al drepturilor fundamentale, al aspectelor referitoare la justiție și al sistemelor informatice la scară largă, Comisia ar trebui să implice agențiile descentralizate relevante în activitatea Comitetului pentru fondurile pentru afaceri interne, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1148 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în special la începutul și la jumătatea perioadei de programare. După caz, Comisia ar trebui să poată, de asemenea, să implice agențiile descentralizate relevante în procesele de monitorizare și evaluare, în special pentru a se asigura că acțiunile care beneficiază de sprijin din partea fondului sunt conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii.

(18)

În cadrul cuprinzător al strategiei antidrog a Uniunii, care promovează o abordare echilibrată, bazată pe reducerea simultană a ofertei și a cererii, asistența financiară oferită în cadrul fondului ar trebui să sprijine acțiunile menite să prevină și să combată traficul de droguri, prin reducerea ofertei și a cererii, în special măsurile care vizează producerea, fabricarea, extragerea, vânzarea, transportul, importul sau exportul de droguri ilegale, precum și deținerea și cumpărarea acestora cu scopul de a desfășura activități de trafic de droguri. Fondul ar trebui să acopere și aspectele de prevenire ale politicii în materie de droguri. Pentru a aduce noi sinergii și coerență în domeniul politicii în materie de droguri, aceste elemente ale obiectivelor în materie de droguri, care în perioada 2014-2020 intrau sub incidența programului „Justiție”, ar trebui să fie integrate în cadrul fondului.

(19)

Pentru a se garanta faptul că fondul are o contribuție eficace la asigurarea unui nivel mai ridicat de securitate internă în întreaga Uniune și că contribuie astfel la construirea unei uniuni a securității autentice, fondul ar trebui să fie utilizat într-un mod care să aducă un maximum de valoare adăugată din partea Uniunii acțiunilor statelor membre.

(20)

Fondul ar trebui să sprijine investițiile în echipamente, mijloace de transport și instalații numai atunci când aceste investiții au o valoare adăugată clară pentru Uniune și numai în măsura în care acestea sunt necesare pentru realizarea obiectivelor fondului. Printre acestea s-ar putea număra, de exemplu, investițiile în echipamente necesare pentru criminalistică, supravegherea sub acoperire, detectarea explozivilor și a drogurilor și orice alt scop specializat care se încadrează în obiectivele fondului. Fondul nu ar trebui să finanțeze investiții care au o relevanță pur națională sal investiții care ar fi necesare pentru activitatea de zi cu zi a autorităților competente, precum uniforme, autoturisme, autobuze, scutere, secții de poliție, centre de formare nespecializate și echipamente de birou.

(21)

În interesul asigurării solidarității în cadrul Uniunii și în spiritul responsabilității comune pentru securitatea în Uniune, în cazul în care sunt identificate deficiențe sau riscuri, mai ales în urma unei evaluări Schengen, statul membru în cauză ar trebui să abordeze în mod corespunzător respectivele deficiențe sau riscuri prin utilizarea resurselor disponibile în cadrul programului său pentru a da curs recomandărilor adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului (5).

(22)

Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivului de politică al fondului, statele membre ar trebui să se asigure că prioritățile programelor lor abordează toate obiectivele specifice ale fondului, că prioritățile alese sunt în conformitate cu măsurile de punere în aplicare prevăzute în anexa II și că alocarea resurselor între obiective este proporțională cu provocările și nevoile și de așa natură încât permite atingerea obiectivului de politică.

(23)

În conformitate cu principiul eficienței, ar trebui să se urmărească asigurarea sinergiilor și corelația cu alte fonduri ale Uniunii, și ar trebui să se evite suprapunerea acțiunilor.

(24)

Pentru a se asigura potențialul maxim de îndeplinire a obiectivelor de politică, pentru a se exploata economiile de scară și a se evita suprapunerea acțiunilor, fondul ar trebui să fie coerent și complementar cu alte programe financiare ale Uniunii din domeniul securității. În special, ar trebui să se asigure sinergii cu Fondul pentru azil, migrație și integrare și cu Fondul de management integrat al frontierelor, care este compus din Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1148, și din instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1077 al Parlamentului și al Consiliului (6), precum și cu celelalte fonduri ale politicii de coeziune care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (7),

cu componenta de cercetare în domeniul securității a Programului Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (8), cu programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului (9), cu programul „Justiție”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/693 al Parlamentului European și al Consiliului (10), cu programul „Europa digitală”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (11), și cu Programul InvestEU, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Ar trebui să se asigure sinergii în special cu privire la securitatea infrastructurii și a spațiilor publice, la securitatea informatică, la protecția victimelor și la prevenirea radicalizării.

(25)

În efortul de a consolida complementaritatea dintre fond și Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, ar trebui să poată fi utilizate, de asemenea, echipamente și sisteme TIC multifuncționale a căror utilizare principală este conformă cu prezentul regulament pentru realizarea obiectivelor Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica devize.

(26)

Măsurile care sunt sprijinite prin fond în țări terțe și în legătură cu țări terțe ar trebui să fie implementate în sinergie, coerență și complementaritate cu alte acțiuni derulate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii. La implementarea acestor acțiuni, ar trebui să se urmărească în special asigurarea coerenței depline cu principiile și obiectivele generale ale acțiunii externe ale Uniunii, ale politicii externe a acesteia și ale politicii de ajutor pentru dezvoltare a acesteia în ceea ce privește țara sau regiunea în cauză. În ceea ce privește dimensiunea externă a fondului, fondul ar trebui să consolideze cooperarea cu țările terțe în domenii relevante pentru securitatea internă a Uniunii. În acest context, finanțarea din cadrul facilității tematice ar trebui să fie utilizată pentru a sprijini acțiuni în țările terțe sau în legătură cu acestea, în cadrul obiectivelor fondului, în special pentru a contribui la combaterea și prevenirea criminalității, inclusiv a traficului de droguri și a traficului de ființe umane, precum și pentru a contribui la combaterea rețelelor infracționale transfrontaliere de traficanți.

(27)

Atunci când execută facilitatea tematică, Comisia ar trebui să se asigure că finanțarea răspunde provocărilor și nevoilor întâmpinate pentru a atinge obiectivele fondului.

(28)

Finanțarea din bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe acțiunile pentru care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunile întreprinse individual de statele membre. Dată fiind dimensiunea transfrontalieră intrinsecă a securității, este necesară o intervenție fermă și coordonată din partea Uniunii. Sprijinul financiar furnizat în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie în special la consolidarea capacităților naționale și ale Uniunii în domeniul securității.

(29)

Se poate considera că un stat membru nu respectă acquis-ul relevant al Uniunii în ceea ce privește utilizarea sprijinului operațional acordat în temeiul fondului dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor în domeniul securității, dacă există un risc clar de încălcare gravă de către respectivul stat membru a valorilor Uniunii în contextul punerii în aplicare a acquis-ului privind securitatea sau dacă un raport de evaluare efectuat în cadrul mecanismului de evaluare și de monitorizare Schengen stabilit în Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 a identificat deficiențe în domeniul relevant.

(30)

Fondul ar trebui să abordeze necesitatea unei flexibilități și a unei simplificări sporite, respectând totodată cerințele privind previzibilitatea și asigurând o repartizare echitabilă și transparentă a resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute de prezentul regulament. Execuția fondului ar trebui să fie ghidată de principiile eficienței, eficacității, relevanței, coerenței, valorii adăugate pentru Uniune și calității cheltuielilor. În plus, fondul ar trebui să fie executat în modul cel mai simplu cu putință.

(31)

Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial din bugetul Uniunii, ar trebui să se urmărească realizarea unor sinergii, în special între fond și alte programe ale Uniunii, inclusiv cele care fac obiectul gestiunii partajate. Pentru a maximiza sinergiile respective, ar trebui să se asigure mecanisme favorizante esențiale, inclusiv finanțare cumulativă pentru o acțiune din fond și dintr-un alt program al Uniunii. O astfel de finanțare cumulativă nu ar trebui să depășească costurile eligibile totale ale respectivei acțiuni. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme adecvate, în special cu privire la posibilitatea de a declara, în mod proporțional, aceleași costuri sau aceleași cheltuieli atât în cadrul fondului, cât și în cadrul altui program al Uniunii.

(32)

Atunci când promovează acțiuni care beneficiază de sprijin din partea fondului, beneficiarii finanțării din partea Uniunii ar trebui să ofere informații în limba sau limbile publicului-țintă. Pentru a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, beneficiarii finanțării respective ar trebui să menționeze originea acesteia atunci când comunică cu privire la acțiunea în cauză. În acest scop, beneficiarii ar trebui să se asigure că toate comunicările către mass-media și către public afișează emblema Uniunii și menționează în mod explicit sprijinul financiar al Uniunii.

(33)

Comisia ar trebui să poată să utilizeze resurse financiare din fond pentru a promova bune practici și pentru a face schimb de informații în ceea ce privește execuția fondului.

(34)

Comisia ar trebui să publice în timp util informații privind sprijinul acordat prin facilitatea tematică în cadrul gestiunii directe sau indirecte și ar trebui să actualizeze astfel de informații, după caz. Ar trebui să fie posibilă sortarea datelor în funcție de obiectivul specific, de numele beneficiarului, de cuantumul angajat din punct de vedere juridic și de natura și scopul măsurii.

(35)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească cuantumurile inițiale pentru programele statelor membre, calculate pe baza criteriilor prevăzute în anexa I.

(36)

Cuantumurile inițiale pentru programele statelor membre ar trebui să constituie punctul de plecare pentru investițiile pe termen lung ale statelor membre în domeniul securității. Pentru a ține seama de evoluția amenințărilor interne și externe la adresa securității sau de modificările intervenite față de situația inițială, statelor membre ar trebui să li se aloce un cuantum suplimentar la jumătatea perioadei de programare și acesta ar trebui să se bazeze pe date statistice, în conformitate cu anexa I, ținându-se seama de stadiul implementării programelor acestora.

(37)

Întrucât provocările în domeniul securității sunt într-o evoluție continuă, este necesar să se adapteze alocarea finanțării în funcție de evoluția amenințărilor interne și externe la adresa securității și să se direcționeze finanțarea către prioritățile care aduc cea mai mare valoare adăugată pentru Uniune. Pentru a răspunde unor necesități urgente și evoluției politicilor și a priorităților Uniunii și pentru a direcționa finanțarea către acțiunile cu o valoare adăugată semnificativă pentru Uniune, o parte din finanțare ar trebui alocată, periodic, prin intermediul unei facilități tematice, acțiunilor specifice, acțiunilor Uniunii și asistenței de urgență.

(38)

Statele membre ar trebui să fie încurajate, printr-o contribuție mai mare din partea Uniunii, să utilizeze o parte din alocarea corespunzătoare programelor lor pentru a finanța acțiunile enumerate în anexa IV, în principal datorită valorii lor adăugate ridicate pentru Uniune sau importanței lor deosebite pentru Uniune.

(39)

O parte din resursele disponibile în cadrul fondului ar putea să fie alocată programelor statelor membre pentru implementarea unor acțiuni specifice care necesită cooperare între statele membre sau pentru implementarea unor acțiuni specifice în situațiile în care noi evoluții în Uniune necesită punerea la dispoziție de finanțare suplimentară pentru unul sau mai multe state membre. Comisia ar trebui să stabilească respectivele acțiuni specifice în programele sale de lucru.

(40)

Fondul ar trebui să contribuie la sprijinirea costurilor operaționale în legătură cu securitatea internă pentru a permite statelor membre să mențină capacități care sunt esențiale pentru Uniune în ansamblul său. Un astfel de sprijin ar trebui să consiste în rambursarea integrală a unora dintre costurile specifice în legătură cu obiectivele fondului și ar trebui să constituie o parte integrantă a programelor statelor membre.

(41)

Pentru a completa punerea în aplicare la nivel național, prin intermediul programelor statelor membre, a obiectivului de politică al fondului, acesta ar trebui să ofere de asemenea sprijin pentru acțiuni la nivelul Uniunii.. Acțiunile respective ar trebui să urmărească scopuri strategice globale care să se înscrie în domeniul de intervenție al fondului, legate de analiza politicilor și de inovare, de învățarea reciprocă și parteneriatele la nivel transnațional, precum și de testarea unor inițiative și acțiuni noi în întreaga Uniune sau în rândul anumitor state membre. Fondul ar trebui să sprijine eforturile statelor membre, inclusiv la nivel local, de a face schimb de bune practici și de a promova formarea comună, inclusiv sensibilizarea personalului însărcinat cu asigurarea respectării legii cu privire la radicalizare și la toate formele de discriminare care ar putea duce la violență, precum antisemitismul, atitudinile antirome și alte forme de rasism. În acest scop, ar putea fi finanțate programe de schimb specializate pentru personalul însărcinat cu asigurarea respectării legii mai puțin experimentat.

(42)

În vederea consolidării capacității Uniunii de a reacționa imediat la incidentele legate de securitate sau la amenințările nou apărute la adresa Uniunii, ar trebui să se poată acorda asistență de urgență, în conformitate cu cadrul stabilit în prezentul regulament. Asistența de urgență nu ar trebui să fie furnizată pentru a sprijini simple măsuri de contingență sau pe termen lung sau pentru a răspunde situațiilor în care urgența de a acționa este rezultatul faptului că autoritățile competente nu au planificat și nu au reacționat în mod adecvat.

(43)

Pentru a asigura flexibilitatea de acțiune necesară și pentru a răspunde nevoilor emergente, ar trebui să fie posibil ca agențiile descentralizate să beneficieze de mijloace financiare suplimentare adecvate pentru a îndeplini anumite sarcini de urgență. În cazurile în care sarcina care trebuie îndeplinită este, prin natura ei, atât de urgentă încât o ajustare a bugetelor lor nu ar putea fi finalizată în timp util, agențiile descentralizate ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de asistență de urgență, inclusiv sub formă de granturi, în conformitate cu prioritățile și inițiativele identificate la nivelul Uniunii de către instituțiile Uniunii.

(44)

Având în vedere caracterul transnațional al acțiunilor Uniunii și pentru a promova coordonarea acțiunilor în vederea îndeplinirii obiectivului de a asigura cel mai ridicat nivel de securitate în Uniune, agențiile descentralizate ar trebui să poată fi, în mod excepțional, eligibile pentru a fi beneficiari ai acțiunilor Uniunii, inclusiv sub formă de granturi, atunci când contribuie la implementarea acțiunilor Uniunii care intră în sfera de competență a agențiilor descentralizate respective și acțiunile respective nu sunt acoperite de contribuția Uniunii la bugetul respectivelor agenții descentralizate efectuată din bugetul anual. Pentru a se asigura valoarea adăugată pentru Uniune, un astfel de sprijin ar trebui să fie în concordanță cu prioritățile și inițiativele identificate la nivelul Uniunii de către instituțiile Uniunii.

(45)

Obiectivul de politică al fondului ar trebui, de asemenea, să fie urmărit prin instrumentele financiare și garanțiile bugetare din cadrul componentelor de politică ale Programului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523. Un astfel de sprijin financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente și nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru Uniune

(46)

Operațiunile de finanțare mixtă sunt facultative și constituie operațiuni sprijinite din bugetul Uniunii care combină forme de sprijin nerambursabile, rambursabile sau de ambele tipuri din bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabile din partea unor instituții financiare de promovare, dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și sprijin din partea unor instituții financiare comerciale și investitori comerciali.

(47)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru fond, care reprezintă principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (13), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(48)

Fondului i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (14) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar prevede norme privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(49)

În vederea implementării acțiunilor în cadrul gestiunii partajate, fondul ar trebui să facă parte dintr-un cadru coerent care este format din prezentul regulament, Regulamentul financiar și Regulamentul (UE) 2021/1060.

(50)

Regulamentul (UE) 2021/1060 stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul pentru azil, migrație și integrare, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize din cadrul Fondului de management integrat al frontierelor și stabilește în special normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. În plus, este necesar să se precizeze în prezentul regulament obiectivele fondului și să se prevadă dispoziții specifice privind acțiunile care pot fi finanțate în cadrul fondului.

(51)

În Regulamentul (UE) 2021/1060 se prevede o schemă de prefinanțare pentru fond, iar prezentul regulament stabilește o rată de prefinanțare specifică. În plus, pentru a se asigura posibilitatea unei reacții prompte în situații de urgență, este adecvat să se stabilească o rată specifică de prefinanțare pentru asistența de urgență. Schema de prefinanțare ar trebui să asigure faptul că statele membre dispun de mijloacele necesare pentru a furniza sprijin beneficiarilor încă de la începutul implementării programelor lor.

(52)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcinile administrative și riscul de neconformitate. Atunci când se face respectiva alegere, ar trebui avute în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(53)

Pentru a valorifica la maximum principiul auditului unic, este oportun să se stabilească norme specifice privind controlul și auditul proiectelor în care beneficiarii sunt organizații internaționale ale căror sisteme de control intern au fost evaluate pozitiv de Comisie. Pentru astfel de proiecte, autoritățile de management ar trebui să aibă posibilitatea de a-și limita controalele de gestiune, cu condiția ca beneficiarul să furnizeze în timp util toate datele și informațiile necesare privind evoluția proiectului și eligibilitatea cheltuielilor subiacente. În plus, în cazul în care un proiect implementat de o astfel de organizație internațională face parte dintr-un eșantion de audit, ar trebui să fie posibil ca autoritatea de audit să își desfășoare activitatea în conformitate cu principiile Standardului internațional privind serviciile conexe (ISRS) 4400, „Angajamentele pentru efectuarea procedurilor convenite privind informațiile financiare”.

(54)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută, cu condiția ca solicitantul poate demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027, costurile suportate în legătură cu acțiunile deja începute care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament în cadrul gestiunii directe să fie considerate eligibile pentru finanțare din partea Uniunii începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă respectivele costuri au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant sau a cererii de asistență.

(55)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (16), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (17) și (UE) 2017/1939 (18) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. Parchetul European (EPPO) este împuternicit, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (19).

În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să coopereze pe deplin și să acorde toată asistența necesară instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii.

(56)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă și prevăd verificarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(57)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (20), persoanele și entitățile stabilite în țări sau teritorii de peste mări sunt eligibile pentru a beneficia de finanțare, sub rezerva normelor și a obiectivelor fondului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legată țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(58)

În temeiul articolului 349 din TFUE și în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, aprobată de Consiliu în cadrul concluziilor sale din 12 aprilie 2018, statele membre în cauză ar trebui să se asigure că programele lor abordează provocările specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice. Fondul ar trebui să sprijine statele membre respective cu resurse adecvate pentru a veni în ajutorul regiunilor ultraperiferice, în funcție de necesități.

(59)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (21), fondul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele fondului la fața locului. Pentru a măsura realizările fondului, ar trebui să se instituie indicatori și ținte conexe în legătură cu fiecare dintre obiectivele specifice ale fondului. Respectivii indicatori ar trebui să includă indicatori calitativi și cantitativi.

(60)

Comisia și statele membre ar trebui să monitorizeze execuția fondului cu ajutorul indicatorilor și al raportării financiare, în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060 și din prezentul regulament. Începând cu 2023, statele membre ar trebui să transmită Comisiei rapoarte anuale privind performanța, care să acopere ultimul exercițiu contabil. Rapoartele respective ar trebui să conțină informații privind progresele înregistrate în implementarea programelor statelor membre. Statele membre ar trebui, de asemenea, să transmită Comisiei rezumate ale acestor rapoarte. Comisia ar trebui să traducă aceste rezumate în toate limbile oficiale ale Uniunii și să le pună la dispoziția publicului pe site-ul său internet, împreună cu linkuri către site-urile internet ale statelor membre menționate în Regulamentul (UE) 2021/1060.

(61)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (22) și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acțiunile în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din totalul cheltuielilor cadrului financiar multianual pentru integrarea obiectivelor climatice și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din buget pentru cheltuieli legate de biodiversitate în 2024 și 10 % din buget în 2026 și în 2027, luând totodată în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate. Fondul ar trebui să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu și care nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (23).

(62)

Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (24) și orice act aplicabil perioadei de programare 2014-2020 ar trebui să se aplice în continuare programelor și proiectelor sprijinite în cadrul Instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă, aferent perioadei de programare 2014-2020. Întrucât perioada de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 514/2014 se suprapune cu perioada de programare vizată de prezentul regulament, precum și pentru a se asigura continuitatea implementării anumitor proiecte aprobate de respectivul regulament, ar trebui să fie stabilite dispoziții privind etapizarea proiectelor. Fiecare fază individuală a proiectului etapizat ar trebui să fie pusă în aplicare în conformitate cu normele din perioada de programare în cadrul căreia primește finanțarea.

(63)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(64)

Pentru a completa și a modifica unele elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește lista acțiunilor eligibile pentru rate de cofinanțare mai mari prevăzute în anexa IV, pentru sprijin operațional în temeiul anexei VII, precum și pentru dezvoltarea în continuare a cadrului de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(65)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (25). Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare care stabilesc obligații comune pentru statele membre, în special cu privire la furnizarea de informații către Comisie, iar procedura de consultare ar trebui folosită pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind modalitățile detaliate pentru furnizarea de informații către Comisie în contextul programării și al raportării, dată fiind natura lor pur tehnică. Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile cu privire la adoptarea deciziilor de acordare a asistenței de urgență reglementate prin prezentul regulament atunci când, în cazuri justificate corespunzător care privesc natura sau scopul asistenței respective, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență.

(66)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(67)

În conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, Irlanda a notificat intenția sa de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament.

(68)

Este adecvat să se alinieze durata de aplicare a prezentului regulament cu cea a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (26).

(69)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021,