(a)

au confirmat traiectoria pozitivă în ceea ce privește angajamentele legate de bugetele pentru apărare și de cheltuielile pentru investiții în domeniul apărării. Cu toate acestea, progresele globale rămân modeste în acest stadiu și, deși statele membre participante se confruntă cu dificultăți financiare ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, acestea sunt încurajate să aloce resursele necesare pentru a contribui în continuare la această tendință pozitivă în următorii ani. De asemenea, statele membre participante sunt încurajate să contribuie și la o abordare bazată pe colaborare europeană (de exemplu prin achiziții de echipamente și cercetare și tehnologie în domeniul apărării);

(b)

sunt ferm încurajate să ia mai mult în considerare și să valorifice mai bine, în cadrul proceselor lor naționale de planificare a apărării, ca element de orientare și de luare a deciziilor, instrumentele UE de planificare în domeniul apărării precum Planul de dezvoltare a capabilităților (CDP), care include și rezultatele procesului privind obiectivul global, cazurile practice strategice (CPS), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), precum și alte inițiative cum ar fi Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării sau alte instrumente relevante ale UE. În această privință, Consiliul subliniază că este important ca instituțiile, agențiile și organele UE și statele membre să sporească și mai mult coerența dintre aceste instrumente și inițiative, recunoscând în același timp că acestea sunt distincte și au temeiuri juridice diferite;

(c)

sunt încurajate să facă progrese suplimentare în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor legate de uniformizarea mijloacelor lor de apărare și să reevalueze periodic planurile și obiectivele în privința cărora trebuie să se avanseze în continuare, în special pentru a juca un rol substanțial în dezvoltarea capabilităților în cadrul Uniunii, inclusiv în cadrul CARD, recunoscându-se în același timp că acest lucru necesită un efort susținut pe termen mai lung. Consiliul amintește că a indicat, în cadrul recomandării sale din 14 mai 2019, că coerența la nivel de rezultate între CARD și CDP, pe de o parte, și procesele NATO corespunzătoare, precum Procesul NATO de planificare a apărării, pe de altă parte, a fost și va continua să fie asigurată acolo unde cerințele se suprapun, recunoscându-se în același timp caracterul diferit al celor două organizații, precum și responsabilitățile și componențele lor respective. Consiliul încurajează continuarea discuțiilor dintre statele membre cu privire la asigurarea coerenței între respectivele procese, după caz;

(d)

ar trebui, pentru a spori de urgență rezultatele operaționale, să își intensifice eforturile în ceea ce privește angajamentele legate de consolidarea disponibilității, a capacității de desfășurare și a interoperabilității forțelor, inclusiv prin completarea în întregime a listei grupurilor tactice de luptă ale UE, a bazei de date pentru reacția rapidă și a declarațiilor de cerințe pentru misiunile și operațiile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC). În special, este important ca contribuția statelor membre participante la sprijinirea operațiilor și misiunilor PSAC să fie îmbunătățită din punct de vedere calitativ și cantitativ, inclusiv în ceea ce privește misiunile cele mai dificile. În ceea ce privește angajamentul mai strict referitor la abordarea ambițioasă adoptată de statele membre participante referitor la finanțarea comună a misiunilor și operațiilor PSAC militare, punerea în aplicare este legată de revizuirea mecanismului Athena și de instituirea de către Consiliu a Instrumentului european pentru pace care a fost propus, acestea făcând în prezent obiectul discuțiilor între statele membre;

(e)

au înregistrat progrese limitate, în comparație cu PNA-urile actualizate din 2019, în ceea ce privește adoptarea de măsuri pentru a soluționa deficiențele în materie de capabilități identificate în cadrul CDP și al CARD, inclusiv o evaluare a realizării obiectivelor în materie de capabilități cu impact ridicat, și ar trebui, prin urmare, să aibă în vedere depunerea mai multor eforturi pentru a spori recurgerea prioritară la o abordare bazată pe colaborare europeană în cadrul planificării naționale. Statele membre participante ar trebui, de asemenea, să indice în ce mod proiectele lor de dezvoltare a capabilităților consolidează baza industrială și tehnologică de apărare europeană;

(f)

trebuie să își intensifice în continuare eforturile în vederea îndeplinirii angajamentelor legate de participarea, atunci când este cazul, la programe majore comune sau europene în materie de echipamente în cadrul Agenției Europene de Apărare.

—

secretariatul PESCO să pregătească și să organizeze ateliere specifice cu statele membre participante în 2020 pentru a îmbunătăți în continuare procesele legate de PESCO (printre altele, viitoarele PNA-uri ale PESCO, ciclurile și procesele proiectelor și coerența dintre PNA-uri și CARD, precum și procesul privind obiectivul global) și să identifice scopurile și obiectivele de politică esențiale pentru PESCO aferente perioadei 2021-2025, în vederea adaptării modului de stabilire a etapelor/unor obiective mai precise;

—

secretariatul PESCO să prezinte opțiuni de îmbunătățire a monitorizării îndeplinii anumitor angajamente care nu au fost suficient îndeplinite de statele membre participante, precum și să examineze posibilitatea unor stimulente pentru îndeplinirea acestora;

—

secretariatul PESCO să prezinte, înainte de sfârșitul anului 2020, un document de validare pentru a finaliza revizuirea strategică a PESCO; și

—

statele membre participante să își revizuiască PNA-urile în vederea actualizării lor, dacă este necesar.