32019R0624

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
Regulament delegat - 2019/624 - EN - EUR-Lex

Document 32019R0624

Help

Regulamentul delegat (UE) 2019/624 al Comisiei din 8 februarie 2019 privind norme specifice pentru efectuarea controalelor oficiale vizând producția de carne și zonele de producție și de relocare a moluștelor bivalve vii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE.)

C/2019/10

JO L 131, 17.5.2019, p. 1–17 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force: This act has been changed. Current consolidated version: 08/12/2022

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2019/624/oj

Date of document:: 08/02/2019; Data adoptării
Date of effect:: 06/06/2019; intrare în vigoare data publicării +20 a se vedea articolul 15
Date of effect:: 14/12/2019; Punere în aplicare a se vedea articolul 15
Date of end of validity:: No end date

Author:: Comisia Europeană, Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară
Responsible body:: Directorate-General for Health and Food Safety, SANTE
Form:: Regulament delegat
Additional information:: relevanţă pentru SEE

Treaty:

Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene

Legal basis:

32017R0625 - A18P7

Link

Select all documents mentioning this document

Modified by:

Relation	Act	Comment	Subdivision concerned	From
Corrected by	32019R0624R(01)	(NL, SK)
Corrected by	32019R0624R(02)	(FI)
Corrected by	32019R0624R(03)	(ET, LT)
Corrected by	32019R0624R(04)	(FI)
Modified by	32021R1422	înlocuire	articol 6 alineat 3	21/09/2021
Modified by	32021R1422	înlocuire	articol 6 alineat 1	21/09/2021
Modified by	32022R2258	înlocuire	articol 1 literă (a) subpunct (v)	08/12/2022
Modified by	32022R2258	înlocuire	articol 11	08/12/2022

Instruments cited:

Link

EUROVOC descriptor:

Subject matter:

Directory code:

03.50.30.00 Agricultură / Armonizarea legislaţiilor şi politici în domeniul sănătăţii / Sectorul veterinar şi zootehnic

HTML

PDF

Official Journal

17.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 131/1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/624 AL COMISIEI

din 8 februarie 2019

privind norme specifice pentru efectuarea controalelor oficiale vizând producția de carne și zonele de producție și de relocare a moluștelor bivalve vii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (1), în special articolul 18 alineatul (7),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/625 stabilește norme pentru controalele oficiale și pentru alte activități oficiale efectuate de autoritățile competente ale statelor membre pentru a verifica dacă aspecte precum siguranța alimentelor sunt conforme cu legislația Uniunii în toate etapele proceselor de producție, prelucrare și distribuție. În particular, el prevede efectuarea de controale oficiale vizând produsele de origine animală destinate consumului uman în vederea verificării conformității cu cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (2), în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3), în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și în Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului (5).

(2)

Regulamentul (UE) 2017/625 abrogă Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (6) începând cu 14 decembrie 2019. Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește în prezent norme specifice de organizare a controalelor oficiale vizând produsele de origine animală destinate consumului uman în vederea verificării conformității cu cerințele Regulamentelor (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 1069/2009. El prevede, de asemenea, posibilitatea de a acorda anumite derogări de la respectivele cerințe.

(3)

Normele prevăzute în prezentul regulament ar trebui să asigure o continuare a cerințelor prevăzute în prezent în Regulamentul (CE) nr. 854/2004, ținând seama de experiența dobândită de la data adoptării actului respectiv, precum și de noile dovezi științifice și de normele naționale notificate pentru a asigura utilizarea în continuare a metodelor tradiționale în orice stadiu al producției, prelucrării și distribuției de alimente.

(4)

Regulamentul (UE) 2017/625 prevede adoptarea de acte delegate vizând stabilirea criteriilor și a condițiilor pentru derogările de la anumite cerințe ale regulamentului respectiv, astfel încât inspecțiile ante mortem și post mortem să poată fi efectuate sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, în loc să fie efectuate sau supravegheate de către medicul veterinar oficial. Aceste acte delegate ar trebui, de asemenea, să stabilească criteriile și condițiile în care controalele oficiale pot fi efectuate de alte categorii de personal desemnat de autoritățile competente în unitățile de tranșare.

(5)

Inspecția ante mortem este esențială pentru protecția sănătății umane, a sănătății animale și a bunăstării animalelor și, prin urmare, rămâne în responsabilitatea medicului veterinar oficial. Cu toate acestea, anumite sarcini de rutină din cadrul inspecțiilor ante mortem în abatoare ar putea fi efectuate de către personalul auxiliar oficial fără a compromite îndeplinirea obiectivelor Regulamentului (UE) 2017/625, cu condiția respectării anumitor criterii și condiții.

(6)

În particular, dacă inspecția ante mortem a fost efectuată de către medicul veterinar oficial în exploatația de proveniență, ar trebui să se acorde mai multă flexibilitate inspecției ante mortem la sosirea în abator, care ar putea fi efectuată sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. Cu toate acestea, în cazul în care în exploatația de proveniență nu a fost efectuată o inspecție ante mortem, delegarea sarcinilor ar trebui să fie permisă numai în cazul în care inspecțiile sunt supravegheate de către medicul veterinar oficial, sub rezerva respectării anumitor criterii și condiții aplicabile altor specii decât păsările de crescătorie și lagomorfele.

(7)

În cazul unei sacrificări de urgență, inspecția ante mortem nu poate fi efectuată în abator. Pentru a nu cauza suferințe inutile animalelor prin transportarea acestora la un abator și pentru a limita pierderile economice suferite de operatori și pentru a reduce risipa de alimente, ar trebui stabilite criterii și condiții care să permită efectuarea unei inspecții ante mortem în afara abatorului în cazul unei sacrificări de urgență. Animalele sacrificate de urgență pot fi în continuare adecvate consumului uman sub rezerva unei inspecții favorabile vizând carnea. Aceste inspecții ar trebui să ofere garanții maxime privind adecvarea pentru consum atunci când se autorizează sacrificarea de urgență în afara abatorului.

(8)

Ar fi mai eficient să se evalueze cerințele în materie de sănătate umană, sănătate animală și bunăstare a animalelor prin efectuarea de inspecții ante mortem în exploatația de proveniență, în locul efectuării lor în abator. Prin urmare, ar trebui să se permită derogări de la inspecțiile ante mortem în abator pentru toate speciile, sub rezerva respectării anumitor criterii.

(9)

Deși inspecțiile post mortem și activitățile de audit sunt esențiale pentru a proteja sănătatea umană, sănătatea și bunăstarea animalelor și, prin urmare, ar trebui să rămână în responsabilitatea medicului veterinar oficial, anumite sarcini pot fi efectuate de către personalul auxiliar oficial, cu condiția să fie îndeplinite suficiente garanții pentru aceste obiective și să fie respectate anumite criterii și condiții. Aceste criterii și condiții ar trebui să permită, în particular, continuarea practicilor actuale în cazul sacrificărilor lipsite de continuitate din abatoarele cu capacitate mică și din unitățile de prelucrare a vânatului cu capacitate mică.

(10)

Este necesar să fie definite anumite criterii și condiții pentru cazurile în care se realizează derogări de la cerințele de bază privind inspecțiile ante mortem și post mortem în abatoare și în unitățile de prelucrare a vânatului. Un prag de producție este un criteriu nediscriminatoriu, care se concentrează pe cele mai mici unități, în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625. Întrucât structura acestor unități diferă între statele membre, acest prag ar trebui să se bazeze pe numărul de animale sacrificate sau manipulate sau pe demonstrarea faptului că pragul corespunde unui procent limitat și fix din carnea introdusă pe piață. Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 definește unitățile animal viu și stabilește rate de conversie pentru a exprima numărul de animale dintr-o anumită specie din aceste unități animal viu. Aceste dispoziții ar trebui utilizate pentru a stabili praguri și pentru a armoniza derogările de la anumite cerințe în funcție de dimensiunea abatorului.

(11)	Anumite sarcini din unitățile de tranșare pot fi îndeplinite de personalul desemnat de autoritățile competente fără a periclita îndeplinirea obiectivelor de protejare a sănătății umane, a sănătății animale și a bunăstării animalelor în cazul în care sunt respectate anumite criterii și condiții.

(12)

Controalele oficiale vizând producția de moluște bivalve sunt necesare pentru a asigura conformitatea cu criteriile și țintele stabilite în legislația Uniunii. În conformitate cu anexa III secțiunea VII capitolul II partea A din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, moluștele bivalve vii trebuie să fie recoltate din zonele de producție clasificate de autoritățile competente și din care acestea autorizează recoltarea. Regulamentul (UE) 2017/625 prevede adoptarea de acte delegate prin care să se stabilească criteriile și condițiile de stabilire, în ceea ce privește organismele din familia Pectinidae, gasteropodele marine și organismele din clasa Holothuroidea, a cazurilor în care nu este necesară clasificarea zonelor de producție și de relocare.

(13)	Ar trebui să se stabilească, de asemenea, locul în care trebuie efectuate controale oficiale ale producției de Pectinidae, gasteropode marine și Holothuroidea care nu se hrănesc prin filtrare.

(14)

Regulamentul (UE) 2017/625 prevede, de asemenea, posibilitatea de a stabili derogări specifice de la controalele oficiale în ceea ce privește Rangifer tarandus tarandus (ren), Lagopus lagopus și Lagopus mutus (ierunca alpină), pentru a permite continuarea practicilor și obiceiurilor locale și tradiționale cu vechime mare.

(15)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004, statelor membre li s-a permis să adopte măsuri naționale pentru a permite utilizarea continuă a metodelor tradiționale sau pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor din sectorul alimentar cu o capacitate de producție mică sau care sunt situate în regiuni care fac obiectul unor constrângeri geografice speciale. Pe această bază, Suedia și Finlanda au notificat Comisiei și celorlalte state membre măsuri naționale cu derogări specifice de la anumite cerințe privind controalele oficiale ale cărnii de ren și ale cărnii de ieruncă alpină. Întrucât Regulamentul (UE) 2017/625 nu mai permite o astfel de adaptare prin măsuri naționale, prezentul regulament ar trebui să prevadă derogări privind controalele oficiale vizând renii și ierunca alpină, pentru a permite continuarea practicilor și obiceiurilor locale și tradiționale cu vechime mare care nu afectează îndeplinirea obiectivelor Regulamentului (UE) 2017/625.

(16)

Regulamentul (UE) 2017/625 stabilește cerințe specifice minime pentru personalul desemnat de autoritățile competente, pentru medicii veterinari oficiali și pentru personalul auxiliar oficial implicat în controalele oficiale și în anumite alte activități oficiale. El prevede, de asemenea, cerințe minime în materie de formare pentru personalul din abatoare implicat în controalele oficiale și în anumite alte activități de control.

(17)

Ar trebui stabilite cerințe minime specifice care să vizeze medicii veterinari oficiali, personalul auxiliar oficial și alt personal desemnat de autoritățile competente, pentru a menține o performanță înaltă și adecvată a sarcinilor lor și pentru a asigura astfel un nivel înalt de protecție a consumatorilor, a sănătății animalelor și a bunăstării animalelor. Acestea ar trebui să includă cerințe specifice minime în materie de formare. Ar trebui să se asigure suficientă flexibilitate pentru a adapta cerința la sarcinile care trebuie îndeplinite, ținând seama de experiența de lucru.

(18)

Pentru a menține o performanță înaltă și adecvată, ar trebui, de asemenea, să se prevadă cerințe minime adecvate în materie de formare pentru personalul din abatoare care ajută la îndeplinirea sarcinilor legate de controalele oficiale și de alte activități oficiale de control prevăzute în regulament.

(19)	Deoarece Regulamentul (UE) 2017/625 abrogă Regulamentul (CE) nr. 854/2004 începând cu 14 decembrie 2019, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, de la respectiva dată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește norme specifice privind efectuarea controalelor oficiale menționate la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625 privind produsele de origine animală.

Respectivele norme specifice vizează:

(a)

criterii și condiții pentru a determina

(i)	cazurile în care, în anumite abatoare, inspecția ante mortem poate fi efectuată sub supravegherea sau sub responsabilitatea unui medic veterinar oficial;

(ii)	cazurile în care inspecția ante mortem poate fi efectuată în afara abatorului în cazul unei sacrificări de urgență;

(iii)

cazurile în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în exploatației de proveniență;

(iv)	garanțiile care trebuie să fie instituite pentru efectuarea inspecțiilor post mortem și a activităților de audit sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (2) literele (c) și (d) din Regulamentul (UE) 2017/625;

(v)	derogări de la articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/625 în ceea ce privește clasificarea zonelor de producție și de relocare pentru Pectinidae, gasteropodele marine și Holothuroidea;

(vi)	cazurile în care controalele oficiale din unitățile de tranșare pot fi efectuate de către personal desemnat de autoritățile competente în acest scop și instruit în mod corespunzător;

(b)	stabilirea unor derogări specifice în ceea ce privește Rangifer tarandus tarandus, Lagopus lagopus și Lagopus mutus pentru a permite continuarea obiceiurilor și practicilor locale și tradiționale cu vechime mare;

(c)

stabilirea unor cerințe minime specifice, inclusiv cerințele în materie de formare pentru medicul veterinar oficial, personalul auxiliar oficial și personalul desemnat de autoritățile competente, pentru a asigura îndeplinirea adecvată a sarcinilor descrise la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/625;

(d)	stabilirea unor cerințe minime adecvate în materie de formare vizând personalul din abatoare care contribuie la îndeplinirea sarcinilor descrise la articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625.

Articolul 2

Definiții

În scopul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

1.	„abator” înseamnă un abator astfel cum este definit la punctul 1.16 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

„exploatație de proveniență” înseamnă exploatația în care animalele au fost crescute cel mai recent. În cazul cervidelor semidomesticite, astfel cum sunt definite la punctul 2 litera (q) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (7), ea include locurile de adunare destinate selectării animalelor în vederea sacrificării;

3.	„zonă de producție” înseamnă o zonă de producție astfel cum este definită la punctul 2.5 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

4.	„zonă de relocare” înseamnă o zonă de relocare astfel cum este definită la punctul 2.6 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

„personal desemnat de autoritățile competente” înseamnă o persoană, alta decât personalul auxiliar și medicul veterinar oficial, care este calificată în conformitate cu prezentul regulament să acționeze în această calitate în unitățile de tranșare și căreia autoritățile competente îi atribuie executarea unor acțiuni specifice;

6.	„analiză a riscului” înseamnă analiza riscului astfel cum este definită la articolul 3 punctul 10 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (8);

7.	„unitate de tranșare” înseamnă o secție de tranșare astfel cum este definită la punctul 1.17 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

8.	„păsări de curte” înseamnă păsări de curte astfel cum sunt definite la punctul 1.3 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

9.	„lagomorfe” înseamnă lagomorfe astfel cum sunt definite la punctul 1.4 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

10.	„operator în sectorul alimentar” înseamnă un operator în sectorul alimentar astfel cum este definit la articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

11.	„ungulate domestice” înseamnă ungulate domestice astfel cum sunt definite la punctul 1.2 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

12.	„carne” înseamnă carne astfel cum este definită la punctul 1.1 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

13.	„vânat de crescătorie” înseamnă vânat de crescătorie astfel cum este definit la punctul 1.6 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

14.	„consumator final” înseamnă un consumator final astfel cum este definit la articolul 3 punctul 18 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

15.	„comerț cu amănuntul” înseamnă comerț cu amănuntul astfel cum este definit la articolul 3 punctul 7 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

16.	„unitate” înseamnă o unitate astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

17.	„abator cu capacitate mică” înseamnă un abator desemnat de către autoritățile competente pe baza unei analize a riscurilor și în care sacrificarea este efectuată numai în cursul unei părți din ziua lucrătoare sau pe durata întregii zile lucrătoare dar nu în fiecare zi lucrătoare a săptămânii;

18.

„unitate de prelucrare a vânatului cu capacitate mică” înseamnă o unitate de manipulare a vânatului desemnată de către autoritățile competente pe baza unei analize a riscurilor și în care manipularea vânatului este efectuată numai în cursul unei părți din ziua lucrătoare sau pe durata întregii zile lucrătoare dar nu în fiecare zi lucrătoare a săptămânii;

19.	„unitate animal viu” înseamnă o unitate animal viu astfel cum este definită la articolul 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009;

20.	„vânat sălbatic mic” înseamnă vânat sălbatic mic astfel cum este definit la punctul 1.7 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

21.	„unitate de prelucrare a vânatului” înseamnă o unitate de prelucrare a vânatului astfel cum este definită la punctul 1.18 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

22.	„centru de expediere” înseamnă un centru de expediere astfel cum este definit la punctul 2.7 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

23.	„moluște bivalve” înseamnă moluște bivalve astfel cum sunt definite la punctul 2.1 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

24.	„prelucrare” înseamnă prelucrare astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

25.	„viscere” înseamnă viscere cum sunt definite la punctul 1.12 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

26.	„producție primară” înseamnă producție primară astfel cum este definită la articolul 3 punctul 17 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

27.	„exploatație de producție a laptelui” înseamnă o exploatație de producție a laptelui astfel cum este definită la punctul 4.2 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Articolul 3

Criterii și condiții prin care se stabilesc cazurile în care, în anumite abatoare, inspecțiile ante mortem pot fi efectuate de personal auxiliar oficial

(1) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625, inspecțiile ante mortem pot fi efectuate de personal auxiliar oficial sub supravegherea medicului veterinar oficial în cazul altor specii decât păsările de curte și lagomorfele, cu condiția ca procedurile aplicate în abatoare să respecte următoarele criterii și condiții:

(a)

sarcinile în cadrul inspecțiilor ante mortem sunt de natură pur practică și vizează numai unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

(i)	verificarea faptului că operatorul din sectorul alimentar respectă cerințele referitoare la informațiile privind lanțul alimentar și la verificarea identității animalului;

(ii)	preselecția animalelor care prezintă posibile anomalii în ceea ce privește cerințele de sănătate umană, de sănătate animală și de bunăstare a animalelor;

(b)	medicul veterinar oficial este informat imediat de către personalul auxiliar oficial care efectuează inspecția în cazul în care sunt observate sau suspectate posibile anomalii, iar medicul veterinar oficial efectuează apoi în persoană inspecția ante mortem; și

(c)	medicul veterinar oficial verifică în mod regulat dacă personalul auxiliar oficial își îndeplinește sarcinile în mod corespunzător.

(2) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625, inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în cazul tuturor speciilor de către personal auxiliar oficial într-un abator sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii și condiții:

(a)	o inspecție ante mortem a fost deja efectuată de către medicul veterinar oficial în exploatația de proveniență, în conformitate cu articolul 5;

(b)	medicul veterinar oficial este informat imediat de către personalul auxiliar oficial care efectuează inspecția în cazul în care sunt observate sau suspectate posibile anomalii, iar medicul veterinar oficial efectuează apoi în persoană inspecția ante mortem; și

(c)	medicul veterinar oficial verifică în mod regulat dacă personalul auxiliar oficial își îndeplinește sarcinile în mod corespunzător.

(3) Derogările de la alineatele (1) și (2) nu se aplică:

(a)	animalelor care sunt sacrificate de urgență în conformitate cu anexa III secțiunea I capitolul VI la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(b)	animalelor suspecte de a fi afectate de o boală sau afecțiune care poate avea efecte adverse asupra sănătății umane;

(c)	bovinelor care provin din efective care nu au fost declarate oficial indemne de tuberculoză sau al căror statut oficial de indemne de tuberculoză a fost suspendat;

(d)	bovinelor care provin din efective și ovinelor și caprinelor care provin din exploatații care nu au fost declarate oficial indemne de bruceloză sau al căror statut oficial de indemne de bruceloză a fost suspendat;

(e)	în cazul unui focar epidemic de boală veterinară, animalelor provenind dintr-o regiune astfel cum este definită la articolul 2 din Directiva 64/432/CEE a Consiliului (9), în care se aplică restricții vizând sănătatea animală în conformitate cu legislația Uniunii;

(f)	animalelor supuse unor controale mai stricte din cauza răspândirii bolilor emergente sau a anumitor boli listate de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor.

Articolul 4

Criterii și condiții prin care se stabilesc cazurile în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în afara abatorului în cazul unei sacrificări de urgență

Prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625, medicul veterinar oficial poate efectua inspecții ante mortem în afara abatorului în cazul unei sacrificări de urgență numai în cazul ungulatelor domestice și sub rezerva respectării cerințelor privind sacrificarea de urgență prevăzute în anexa III secțiunea I capitolul VI punctele 1, 2 și 6 la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Pentru animalele adecvate pentru a fi sacrificate se eliberează un model de certificat de sănătate astfel cum este prezentat în anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei (10). Certificatul de sănătate însoțește animalele la abator sau este trimis în prealabil, în orice format. Orice observații relevante pentru inspecția ulterioară vizând carnea se înregistrează în certificatul de sănătate.

Articolul 5

Criterii și condiții generale prin care se stabilesc cazurile în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în exploatația de proveniență

(1) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2017/625, autoritatea competentă poate permite efectuarea în exploatația de proveniență a inspecțiilor ante mortem asupra animalelor destinate sacrificării în conformitate cu criteriile și condițiile prevăzute la alineatul (2) și la articolul 6.

(2) În cazul tuturor speciilor se aplică următoarele criterii și condiții:

(a)	se efectuează verificări ale evidențelor sau ale documentației la exploatația de proveniență, inclusiv verificarea informațiilor privind lanțul alimentar;

(b)	dacă este necesar, operatorul din sectorul alimentar facilitează examinarea individuală a animalelor;

(c)

inspecțiile ante mortem efectuate în exploatația de proveniență includ o examinare fizică a animalelor pentru a determina dacă:

(i)	au o boală sau o afecțiune care poate fi transmisă animalelor sau oamenilor prin manipularea sau consumarea cărnii acestor animale sau dacă se comportă, individual sau colectiv, într-un mod care indică prezența unei astfel de boli;

(ii)	prezintă tulburări comportamentale generale, semne de boală sau de anomalii care pot face carnea acestor animale necorespunzătoare pentru consumul uman;

(iii)

există dovezi sau motive pentru a suspecta că este posibil ca animalele să conțină reziduuri chimice care depășesc nivelurile stabilite în legislația Uniunii sau reziduuri de substanțe interzise;

(iv)	prezintă semne care indică existența unor probleme legate de bunăstarea animalelor, inclusiv murdărire excesivă;

(v)	sunt apte de a fi transportate;

(d)	verificările și inspecțiile ante mortem efectuate în exploatația de proveniență menționate la literele (a), (b) și (c) se efectuează de către un medic veterinar oficial;

(e)	animalele adecvate pentru a fi sacrificate se identifică în mod corespunzător, se separă de alte animale și se trimit la abator direct de la exploatația de proveniență;

(f)

se emite un certificat de sănătate în conformitate cu anexa IV partea I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 pentru animalele adecvate pentru a fi sacrificate. Certificatul de sănătate însoțește animalele la abator sau este trimis în prealabil, în orice format. Orice observații relevante pentru inspecția ulterioară vizând carnea se înregistrează în certificatul de sănătate.

(3) La abator, următoarele verificări suplimentare se efectuează în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2017/625 și cu articolul 3 din prezentul regulament:

(a)	verificarea regulată a obligației operatorilor din sectorul alimentar de a asigura faptul că animalele sunt identificate în mod corespunzător;

(b)	verificarea regulată a respectării normelor privind bunăstarea animalelor în timpul transportului și la sosirea în abator și a existenței unor semne care indică prezența oricărei afecțiuni care ar putea avea un efect negativ asupra sănătății umane sau animale.

(4) În situația în care animalele nu sunt sacrificate în termen de trei zile, sau de 28 de zile în cazurile menționate la articolul 6 alineatul (5), de la data eliberării certificatului de sănătate menționat la alineatul (2) litera (f):

(a)	în cazul în care animalele nu au fost expediate de la exploatația de proveniență la abator, se efectuează o inspecție ante mortem suplimentară și se emite un nou certificat de sănătate;

(b)

în cazul în care animalele sunt deja în drum spre abator sau la abator, sacrificarea poate fi autorizată de îndată ce motivul întârzierii a fost evaluat, cu condiția ca animalele să fie supuse unei inspecții ante mortem suplimentare în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei (11).

Articolul 6

Criterii și condiții specifice pentru specii prin intermediul cărora se stabilesc cazurile în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în exploatația de proveniență

(1) Autoritățile competente aplică criterii și condiții specifice prevăzute în prezentul articol în cazurile relevante pentru păsările de curte și vânatul de crescătorie.

(2) În cazul păsărilor de curte crescute pentru producția de „foie gras” și a păsărilor de curte cu eviscerare amânată care sunt sacrificate în exploatația de proveniență, certificatul completat în conformitate cu modelul de certificat de sănătate prevăzut în anexa IV partea II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 însoțește carcasele neeviscerate la abator sau la unitatea de tranșare sau este trimis în prealabil în orice format, în locul certificatului menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (f).

(3) În cazul vânatului de crescătorie sacrificat în exploatația de proveniență în conformitate anexa III secțiunea III punctul 3 la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, certificatul completat în conformitate cu modelul de certificat de sănătate prezentat în anexa IV partea III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 însoțește animalele la abator sau este trimis în prealabil, în orice format, în locul certificatului menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (f).

(4) În cazul vânatului de crescătorie sacrificat în exploatația de proveniență în conformitate cu anexa III secțiunea III punctul 3 litera (a) la Regulamentul (CE) nr. 853/2004:

(a)

un certificat completat în conformitate cu modelul de certificat de sănătate prezentat în anexa IV partea IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 însoțește animalele la abator sau este trimis în prealabil, în orice format, în locul certificatului menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (f);

(b)	medicul veterinar oficial verifică în mod regulat dacă persoanele care efectuează sacrificarea și sângerarea își îndeplinesc sarcinile în mod corespunzător.

(5) Prin derogare de la articolul 5 alineatul (4), statele membre pot permite sacrificarea vânatului de crescătorie timp de 28 de zile de la data eliberării certificatului de sănătate menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (f) dacă:

(a)	numai cantități mici de carne de vânat de crescătorie sunt furnizate direct de către producător consumatorului final sau unităților locale de comerț cu amănuntul care le furnizează direct consumatorului final; și

(b)	cel mult 50 de animale sunt sacrificate pe an și pe exploatație de proveniență.

Articolul 7

Criteriile și condițiile care trebuie respectate în cazul efectuării inspecțiilor post mortem sub responsabilitatea medicului veterinar oficial menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625

(1) Inspecțiile post mortem menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625 pot fi efectuate de personal auxiliar oficial sub responsabilitatea medicului veterinar oficial dacă respectă anexa II capitolul II la prezentul regulament și următoarele criterii și condiții:

(a)

activitățile de sacrificare sau de prelucrare a vânatului sunt efectuate în abatoare de capacitate mică sau în unități de prelucrare a vânatului care sacrifică sau prelucrează:

(i)	mai puțin de 1 000 de unități animal viu pe an; sau

(ii)	mai puțin de 150 000 de păsări de curte, lagomorfe și vânat sălbatic mic pe an;

(b)

autoritatea competentă poate crește pragurile prevăzute la litera (a), asigurând faptul că derogarea se aplică în cele mai mici abatoare și unități de prelucrare a vânatului care respectă definiția abatorului cu capacitate mică sau a unităților de prelucrare a vânatului cu capacitate mică și cu condiția ca producția anuală combinată a acestor unități să nu depășească 5 % din cantitatea totală de carne proaspătă produsă într-un stat membru:

(i)	pentru speciile vizate;

(ii)	pentru toate ungulatele considerate împreună;

(iii)

pentru toate păsările de curte considerate împreună; sau

(iv)	pentru toate păsările și lagomorfele considerate împreună;

în acest caz, autoritățile competente notifică această derogare și dovezile în sprijinul acesteia în conformitate cu procedura prevăzută în Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului (12);

(c)	unitatea în cauză dispune de suficiente facilități pentru a depozita carnea cu anomalii separat de altă carne până când medicul veterinar oficial poate inspecta în persoană carnea care prezintă anomalii;

(d)	medicul veterinar oficial este prezent în unitate cel puțin o dată pe zi, inclusiv în mod regulat în timpul activităților de sacrificare;

(e)

autoritatea competentă a pus în aplicare o procedură de evaluare regulată a performanței personalului auxiliar oficial în unitățile respective, inclusiv:

(i)	monitorizarea performanței individuale;

(ii)	verificarea documentației privind constatările inspecției și compararea ei cu carcasele corespunzătoare;

(iii)

verificări ale carcaselor în spațiul de depozitare;

(f)

autoritatea competentă a efectuat o analiză a riscurilor, luând în considerare cel puțin următoarele elemente:

(i)	numărul de animale sacrificate sau prelucrate pe oră sau pe zi;

(ii)	speciile și clasele de animale sacrificate sau prelucrate;

(iii)

producția unității;

(iv)	istoricul activităților de sacrificare sau prelucrare;

(v)	eficacitatea oricăror măsuri suplimentare în cadrul lanțului alimentar luate pentru a garanta siguranța alimentară a animalelor destinate sacrificării;

(vi)	eficacitatea procedurilor bazate pe analiza riscurilor și punctele critice de control (HACCP);

(vii)

evidențele de audit;

(viii)

istoricul evidențelor autorității competente în ceea ce privește inspecțiile ante mortem și post mortem.

(2) În scopul alineatului (1) litera (a) punctul (i) se utilizează ratele de conversie prevăzute la articolul 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009. Totuși, în cazul ovinelor și caprinelor și al animalelor mici din familia Cervidae (< 100 kg de greutate animal viu) se utilizează o rată de conversie de 0,05 unități animal viu, iar în cazul altor animale mari din categoria vânatului se utilizează o rată de conversie de 0,2 unități animal viu.

Articolul 8

Efectuarea inspecțiilor post mortem de către medicul veterinar oficial

Inspecția post mortem se efectuează de către medicul veterinar oficial în următoarele cazuri:

(a)	animale care sunt sacrificate de urgență în conformitate cu anexa III secțiunea I capitolul VI la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(b)	animale suspecte de a fi afectate de o boală sau afecțiune care poate avea efecte adverse asupra sănătății umane;

(c)	bovine care provin din efective care nu au fost declarate oficial indemne de tuberculoză;

(d)	bovine, ovine și caprine care provin din efective care nu au fost declarate oficial indemne de bruceloză;

(e)	focar epidemic de boli veterinare pentru care în legislația Uniunii există norme de sănătate animală. Acest caz vizează animalele susceptibile la boala respectivă care provin din regiunea în cauză conform definiției de la articolul 2 alineatul (2) litera (p) din Directiva 64/432/CEE;

(f)	atunci când sunt necesare controale mai stricte din cauza unor boli emergente sau al anumitor boli listate de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor;

(g)	derogare de la momentul inspecției post mortem în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 20190308-027.

Articolul 9

Criterii și condiții vizând efectuarea activităților de audit în abatoare și în unitățile de prelucrare a vânatului

Activitățile de audit menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (d) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2017/625 pot fi efectuate în abatoare și în unități de prelucrare a vânatului de personal auxiliar oficial sub responsabilitatea medicului veterinar oficial numai în ceea ce privește colectarea de informații privind bunele practici de igienă și procedurile bazate pe HACCP și în condițiile respectării anexei II capitolul II la prezentul regulament.

Articolul 10

Criterii și condiții vizând efectuarea controalelor oficiale, inclusiv a activităților de audit, în unitățile de tranșare

Controalele oficiale menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (d), inclusiv activitățile de audit, efectuate în unitățile de tranșare pot fi efectuate și de către alte categorii de personal desemnat de autoritățile competente, prin derogare de la cerințele prevăzute la articolul 18 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2017/625, cu condiția ca autoritățile competente să verifice regulat activitatea acestui personal. Efectuarea acestor activități este condiționată de respectarea capitolului III din anexa II la prezentul regulament.

Articolul 11

Controalele oficiale vizând organismele din familia Pectinidae, gasteropodele marine și organismele din clasa Holothuroidea care nu se hrănesc prin filtrare și care sunt recoltate din zone de producție care nu sunt clasificate în conformitate cu articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/625

Prin derogare de la articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/625, clasificarea zonelor de producție și de relocare în ceea ce privește recoltarea organismelor din familia Pectinidae, a gasteropodelor marine și a organismelor din clasa Holothuroidea care nu se hrănesc prin filtrare, nu este necesară în situația în care autoritățile competente efectuează controale oficiale vizând aceste animale în cadrul licitațiilor de pește, al centrelor de expediere și al unităților de prelucrare.

Astfel de controale oficiale verifică respectarea:

(a)	standardelor de sănătate vizând moluștele bivalve vii menționate în anexa III secțiunea VII capitolul V la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(b)	cerințelor specifice vizând organismele din familia Pectinidae, gasteropodele marine și organismele din clasa Holothuroidea care nu se hrănesc prin filtrare și care sunt recoltate în afara zonelor de producție clasificate, stabilite în capitolul IX din secțiunea respectivă.

Articolul 12

Derogări specifice vizând Rangifer tarandus tarandus, Lagopus lagopus și Lagopus mutus, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (7) litera (h) din Regulamentul (UE) 2017/625

(1) În conformitate cu articolul 18 alineatul (7) litera (h) din Regulamentul (UE) 2017/625, Suedia și Finlanda pot acorda următoarele derogări specifice de la cerințele de control oficial vizând Rangifer tarandus tarandus (ren) care sunt prevăzute la articolul 18 din regulamentul respectiv în ceea ce privește zonele din statele membre respective, menționate în anexa I la prezentul regulament, fără a afecta îndeplinirea obiectivelor regulamentului respectiv:

(a)

prin derogare de la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625, controalele oficiale nu sunt necesare pentru carnea provenită de la Rangifer tarandus tarandus, în cazul în care este furnizată direct de producător în cantități mici consumatorului final sau unităților locale de vânzare cu amănuntul care aprovizionează direct consumatorul final;

(b)	prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/625, nu este obligatorie efectuarea unei inspecții ante mortem a renilor fără stăpân sacrificați în cazuri izolate între 1 mai și 30 septembrie;

(c)

prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) litera (c) și alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625, personalul abatoarelor care au beneficiat de formare profesională adecvată pentru această sarcină în conformitate cu articolul 14 poate inspecta:

(i)	viscere abdominale, cu excepția ficatului și a rinichilor;

(ii)	organe genitale;

(iii)

uger.

(2) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625, controalele oficiale nu sunt necesare în cazul cărnii provenite de la Lagopus lagopus și Lagopus mutus (ieruncă alpină), în cazul în care sunt ucise prin prindere în laț în districtele suedeze Norrbotten, Västerbotten și Jämtland și în municipalitatea suedeză Älvdalen din districtul Dalarna în cursul sezonului de vânătoare de iarnă.

Articolul 13

Cerințe minime specifice vizând medicii veterinari oficiali, personalul auxiliar și personalul desemnat de autoritățile competente

(1) Medicii veterinari oficiali care efectuează sarcinile prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/625 îndeplinesc cerințele specifice minime stabilite în anexa II capitolul I la prezentul regulament.

Prin derogare de la normele stabilite la punctele 1-6 din capitolul I al anexei II, statele membre pot stabili norme specifice pentru:

(a)

medicii veterinari oficiali care lucrează cu fracțiune de normă și care sunt responsabili de inspectarea întreprinderilor mici sau care efectuează doar controale oficiale la locul de producție primară, în special controale în exploatațiile de producție a laptelui și inspecții ante mortem în afara abatoarelor; și

(b)	studenții veterinari care au promovat cu succes un examen vizând subiectele menționate în anexa II capitolul I punctul 3 și care lucrează temporar într-un abator în prezența unui medic veterinar oficial.

(2) Medicii veterinari deja desemnați ca medici veterinari oficiali înainte de data punerii în aplicare a prezentului regulament au cunoștințe adecvate privind subiectele menționate în anexa II capitolul I punctul 3 la prezentul regulament. Dacă este necesar, autoritatea competentă asigură faptul că aceste cunoștințe se obțin prin activități de formare continuă.

(3) Personalul auxiliar care efectuează sarcinile prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/625 îndeplinește cerințele specifice minime stabilite în anexa II capitolul II la prezentul regulament.

(4) Personalul desemnat de autoritățile competente care efectuează sarcinile prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/625 îndeplinește cerințele specifice minime stabilite în anexa II capitolul III la prezentul regulament.

Articolul 14

Cerințe minime în materie de formare vizând personalul din abatoare

Personalul din abator care ajută la îndeplinirea sarcinilor legate de controalele oficiale și de alte activități de control în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625 este format la un nivel care să fie satisfăcător pentru autoritățile competente. El respectă și cerințele minime de formare prevăzute în anexa II capitolul II la prezentul regulament, în măsura relevantă pentru sarcinile lor de ajutor.

Articolul 15

Intrare în vigoare și aplicabilitate

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 14 decembrie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 februarie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 95, 7.4.2017, p. 1.

(2) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(4) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(5) Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii (JO L 303, 18.11.2009, p. 1).

(6) Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206).

(7) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1).

(8) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(9) Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (JO 121, 29.7.1964, p. 1977).

(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei din 8 aprilie 2019 privind modelele de certificate oficiale pentru anumite animale și mărfuri și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 în ceea ce privește modelele de certificate (a se vedea pagina 101 din prezentul Jurnal Oficial).

(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei în ceea ce privește controalele oficiale (a se vedea pagina 51 din prezentul Jurnal Oficial).

(12) Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).

ANEXA I

DEROGĂRI SPECIFICE PENTRU INSPECȚIA VIZÂND CARNEA DE REN (RANGIFER TARANDUS TARANDUS)

Derogările specifice menționate la articolul 12 alineatul (1) se aplică numai în următoarele zone:

(a)

În Suedia:

(i)	districtul Norrbotten;

(ii)	districtul Västerbotten;

(iii)

districtul Jämtland;

(iv)	districtul Västernorrland;

(v)	municipalitatea Älvdalen din districtul Dalarna;

(vi)	municipalitățile Nordanstig, Hudiksvall și Söderhamn din districtul Gävleborg.

(b)

În Finlanda, deoarece au fost autorizate la 31 decembrie 2014:

(i)	districtul Laponia, cu excepția municipalităților Kemi, Keminmaa și Tornio;

(ii)

districtele Ostrobothnia de Nord și Kainuu:

—	municipalitățile Kuusamo, Taivalkoski, Pudasjärvi, Suomussalmi și Hyrynsalmi;

—	în municipalitatea Oulu: zona fostei municipalități Yli-Ii și zona situată la nord de râul Kiiminkijoki în fosta municipalitate Ylikiiminki;

—	în municipalitatea Ii: zona fostei municipalități Kuivaniemi;

—	în municipalitățile Puolanka și Utajärvi: zonele situate la nord de râul Kiiminkijoki și drumul regional 891 (Hyrynsalmi-Puolanka).

ANEXA II

CERINȚE MINIME SPECIFICE VIZÂND MEDICUL VETERINAR OFICIAL, PERSONALUL AUXILIAR OFICIAL ȘI PERSONALUL DESEMNAT DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE

CAPITOLUL I

MEDICII VETERINARI OFICIALI

Autoritățile competente pot desemna ca medic veterinar oficial numai medicii veterinari care au trecut un test care îndeplinește cerințele prevăzute la punctul 3.

Autoritățile competente trebuie să ia măsurile necesare în vederea testării candidaților care solicită să fie desemnați ca medic veterinar oficial.

Testul trebuie să demonstreze cunoașterea următoarelor subiecte, care vizează în mod specific sarcinile medicului veterinar oficial și în măsura în care este necesar, în funcție de pregătirea de fond și de calificările medicului veterinar, evitând în același timp orice duplicare a testelor vizând cunoștințele și competențele necesare medicilor veterinari în conformitate cu articolul 38 alineatul (3) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1):

(a)	legislația națională și a Uniunii privind sănătatea umană, siguranța alimentară, sănătatea animală, bunăstarea animalelor și substanțele farmaceutice;

(b)	principiile politicii agricole comune, măsurile de piață, restituirile la export și detectarea fraudelor, inclusiv contextul global: Acordul sanitar și fitosanitar al Organizației Mondiale a Comerțului, Codex Alimentarius, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor;

(c)	cunoștințele esențiale aferente prelucrării produselor alimentare și tehnologiei alimentare;

(d)	principii, concepte și metode de bună practică de fabricație și de management al calității;

(e)	gestionarea calității înainte de recoltare (bunele practici agricole);

(f)	promovarea și utilizarea igienei alimentare și a siguranței alimentare (bunele practici de igienă);

(g)	principii, concepte și metode de analiză a riscurilor;

(h)	principiile, conceptele și metodele HACCP, utilizarea HACCP pe tot parcursul lanțului alimentar în cadrul producției alimentare;

(i)	auditarea și verificarea conformității cu cerințele menționate la literele (a)-(h);

(j)	prevenirea și controlul riscurilor determinate de alimente la adresa sănătății umane;

(k)	dinamica populațiilor în caz de infecție și intoxicație;

(l)	epidemiologie diagnostică;

(m)	sisteme de monitorizare și supraveghere;

(n)	principii și aplicațiile de diagnostic ale metodelor moderne de testare;

(o)	tehnologia informației și a comunicațiilor, atunci când sunt relevante ca instrumente de lucru;

(p)	gestionarea datelor și aplicații de biostatistică;

(q)	investigarea focarelor epidemice de toxiinfecții alimentare apărute la oameni;

(r)	aspecte relevante privind encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST);

(s)	bunăstarea animalelor la nivelul producției, transportului și sacrificării;

(t)	aspecte de mediu legate de producția alimentară (inclusiv gestionarea deșeurilor);

(u)	principiul precauției și preocupările consumatorului;

(v)	principiile formării personalului care lucrează în lanțul de producție;

(w)	normele sanitare vizând subprodusele de origine animală și produsele derivate;

(x)	aspecte legate de fraudă.

Candidații pot dobândi cunoștințele necesare în cadrul formării lor veterinare de bază sau prin formarea profesională realizată sau experiența profesională dobândită după calificarea lor ca medici veterinari.

În cazul în care autoritățile competente sunt satisfăcute de faptul că un candidat a dobândit toate cunoștințele necesare în cadrul unui grad universitar sau prin formare continuă care are drept rezultat o calificare postuniversitară, experiență profesională sau alte calificări, ele renunță la cerința testării lui. În cazul în care candidatul a dobândit parțial cunoștințele necesare, autoritățile competente îl supun unor teste diferite de cele menționate la punctul 2 pentru a ține seama de pregătirea de fond a candidaților.

Medicul veterinar oficial trebuie să aibă aptitudini de cooperare multidisciplinară.

Fiecare medic veterinar oficial trebuie să urmeze o formare profesională practică în cursul unei perioade de probă de cel puțin 200 de ore înainte de a începe să lucreze în mod independent. Formarea profesională relevantă în timpul studiilor veterinare poate fi inclusă în perioada de probă. În această perioadă, persoana aflată în perioada de probă trebuie să lucreze sub supravegherea medicilor veterinari oficiali care activează în abatoare, în unitățile de tranșare și în exploatații. Formarea trebuie să cuprindă auditarea bunelor practici de igienă și, în special, a procedurilor bazate pe principiile HACCP.

Medicul veterinar oficial trebuie să își actualizeze cunoștințele și să fie la curent cu noile evoluții prin activități regulate de formare continuă și prin consultarea literaturii de specialitate în domeniile menționate la punctul 3. Medicul veterinar oficial trebuie să desfășoare, ori de câte ori este posibil, activități anuale de formare continuă.

Recunoașterea reciprocă între statele membre a testelor la care sunt supuși medicii veterinari oficiali trebuie să fie aplicabilă în situațiile în care aceștia lucrează în afara țării de origine sau se stabilesc într-un alt stat membru. În acest caz, testele trebuie să se limiteze la subiectele care sunt esențiale pentru sănătatea umană și protecția sănătății animale în statele membre în care lucrează medicii respectivi, dar care nu sunt vizate de testele efectuate în statul membru de origine.

CAPITOLUL II

PERSONALUL AUXILIAR OFICIAL

Doar persoanele care au urmat cursuri de formare și au promovat un test în conformitate cu cerințele de la punctul 5 sunt autorizate să efectueze sarcinile personalului auxiliar oficial.

Autoritățile competente iau măsurile necesare vizând testele menționate la punctul 1. Pentru a fi eligibili pentru aceste teste, candidații trebuie să facă dovada că au urmat:

(a)	cel puțin 500 de ore de formare, inclusiv cel puțin 400 de ore de formare practică, cuprinzând domeniile menționate la punctul 5; și

(b)	orice formare suplimentară necesară pentru a permite personalului auxiliar oficial să își îndeplinească sarcinile în mod competent.

Formarea practică menționată la punctul 2 litera (a) trebuie să aibă loc în abatoare, unități de prelucrare a vânatului și/sau unități de tranșare, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

Formarea și testele trebuie să vizeze în principal carnea roșie sau carnea de pasăre. Totuși, persoanele care urmează cursuri de formare pentru una dintre aceste două categorii și care promovează testul trebuie să fie supuse numai unei formări simplificate pentru a promova testul pentru cealaltă categorie. Formarea și testele trebuie să vizeze vânatul sălbatic, vânatul de crescătorie și lagomorfele, după caz.

Formarea personalului auxiliar oficial trebuie să cuprindă, iar testele trebuie să confirme, cunoașterea următoarelor teme:

(a)

în ceea ce privește exploatațiile:

(i)

partea teoretică:

—	cunoștințe generale despre organizarea sectorului creșterii animalelor, metodele de producție, standardele de comerț internațional pentru animale;

—	bune practici de creștere a animalelor;

—	cunoștințe de bază despre boli, în special despre zoonozele cauzate de virusuri, bacterii și paraziți;

—	monitorizarea bolilor, utilizarea medicamentelor și a vaccinurilor, testele vizând reziduurile;

—	igienă și inspecție sanitară;

—	bunăstarea animalelor în exploatație și în timpul transportului;

—	cerințe vizând mediul – în clădiri, în ferme și în general;

—	legislație, reglementări și dispoziții administrative relevante;

—	preocupările consumatorilor și controlul calității;

(ii)

partea practică:

—	vizite în exploatații de diferite tipuri și utilizarea diverselor metode de creștere a animalelor;

—	vizite la unitățile de producție;

—	observarea încărcării și descărcării animalelor;

—	demonstrații de laborator;

—	controale veterinare;

—	documentație;

(b)

în ceea ce privește abatoarele, unitățile de prelucrare a vânatului și unitățile de tranșare:

(i)

partea teoretică:

—	cunoștințe generale despre organizarea industriei cărnii, metode de producție, standarde comerciale internaționale pentru alimente și sacrificare și tehnologia tranșării;

—	cunoștințe de bază despre igienă și bunele practici de igienă, în special despre igiena industrială, igiena sacrificării, tranșării și a depozitării, igiena la locul de muncă;

—	cunoștințe de bază despre HACCP și auditarea procedurilor bazate pe HACCP;

—	bunăstarea animalelor la descărcarea după transport și la abator;

—	cunoștințe de bază despre anatomia și fiziologia animalelor sacrificate;

—	cunoștințe de bază despre patologia animalelor sacrificate;

—	cunoștințe de bază despre anatomia patologică a animalelor sacrificate;

—	cunoștințe relevante despre EST și alte zoonoze și agenți zoonotici importanți, precum și despre boli importante ale animalelor;

—	cunoștințe despre metodele și procedurile de sacrificare, de inspecție, de preparare, de înfășare, de ambalare și de transport al cărnii proaspete;

—	cunoștințe de bază despre microbiologie;

—	inspecția ante mortem;

—	prelevarea de eșantioane și analizele vizând Trichinella;

—	inspecția post mortem;

—	sarcini administrative;

—	cunoștințe despre legislație, reglementări și dispoziții administrative relevante;

—	procedura de prelevare a eșantioanelor;

—	aspecte legate de fraudă;

(ii)

partea practică:

—	identificarea animalelor;

—	verificări ale vârstei;

—	inspecția și evaluarea animalelor sacrificate;

—	inspecția ante mortem la abator;

—	inspecția post mortem în abator sau în unități de prelucrare a vânatului;

—	prelevarea de eșantioane și analizele vizând Trichinella;

—	identificarea speciilor de animale prin examinarea părților tipice ale unui animal;

—	identificarea și comentarea pe marginea unor părți ale animalelor sacrificate care au suferit modificări;

—	controlul igienei, inclusiv auditarea bunelor practici de igienă și a procedurilor bazate pe HACCP;

—	înregistrarea rezultatelor inspecțiilor ante mortem;

—	eșantionare;

—	trasabilitatea cărnii;

—	documente, precum evaluarea informațiilor privind lanțul alimentar și interpretarea înregistrărilor.

Autoritățile competente pot decide să reducă formarea și testele în ceea ce privește:

(a)	partea teoretică în cazul în care personalul auxiliar oficial demonstrează suficientă pregătire cu privire la anumite puncte specifice menționate la punctul 5 litera (a) subpunctul (i) sau la punctul 5 litera (b) subpunctul (i) din prezentul capitol;

(b)	partea practică în cazul în care personalul auxiliar oficial demonstrează suficientă experiență de lucru cu privire la anumite puncte specifice menționate la punctul 5 litera (a) subpunctul (ii) sau la punctul 5 litera (b) subpunctul (ii) din prezentul capitol.

Personalul auxiliar oficial trebuie să aibă aptitudini de cooperare multidisciplinară.

Personalul auxiliar oficial trebuie să își actualizeze cunoștințele și să fie la curent cu noile evoluții prin activități regulate de formare continuă și prin consultarea literaturii de specialitate. Personalul auxiliar oficial trebuie să desfășoare, ori de câte ori este posibil, activități anuale de formare continuă.

În cazul în care personalul auxiliar oficial efectuează numai prelevare de eșantioane și analize în legătură cu examinările vizând Trichinella și criteriile microbiologice, autoritățile competente trebuie doar să asigure faptul că personalul respectiv beneficiază de formare adecvată pentru aceste sarcini.

10.

Recunoașterea reciprocă între statele membre a testelor la care este supus personalul auxiliar oficial trebuie fie aplicabilă în situațiile în care acesta lucrează în afara țării de origine sau se stabilește într-un alt stat membru. În acest caz, testele trebuie să se limiteze la subiectele care sunt esențiale pentru sănătatea umană și protecția sănătății animale în statele membre în care lucrează personalul respectiv, dar care nu sunt vizate de testele efectuate în statul membru de origine.

CAPITOLUL III

PERSONALUL DESEMNAT DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE

Autoritățile competente pot numi doar personal format și care a promovat un test în conformitate cu cerințele stabilite la punctul 5 din prezentul capitol.

Autoritățile competente trebuie să ia măsurile necesare vizând testul menționat la punctul 1. Pentru a fi eligibili pentru acest test, candidații trebuie să facă dovada că au urmat:

(a)	cel puțin 500 de ore de formare, inclusiv cel puțin 400 de ore de formare practică, cuprinzând domeniile menționate la punctul 5; și

(b)	orice formare suplimentară necesară pentru a permite personalului desemnat de autoritățile competente să își îndeplinească sarcinile în mod competent.

Formarea practică menționată la punctul 2 litera (a) trebuie să aibă loc în unități de tranșare, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

Formarea personalului desemnat de autoritățile competente trebuie să includă, iar testele trebuie să confirme, cunoștințe despre următoarele subiecte referitoare la unitățile de tranșare:

(i)

partea teoretică:

—	cunoștințe generale despre organizarea industriei cărnii, metode de producție, standarde comerciale internaționale pentru alimente și tehnologia tranșării;

—	cunoștințe detaliate despre igienă și bunele practici de igienă, în special despre igiena industrială, igiena tranșării și a depozitării, igiena la locul de muncă;

—	cunoștințe detaliate despre HACCP și auditarea procedurilor bazate pe HACCP;

—	cunoștințe relevante despre EST și alte zoonoze și agenți zoonotici importanți;

—	cunoștințe despre metodele și procedurile de preparare, de înfășare, de ambalare și de transport al cărnii proaspete;

—	cunoștințe de bază despre microbiologie;

—	sarcini administrative;

—	cunoștințe despre legislație, reglementări și dispoziții administrative relevante;

—	procedura de prelevare a eșantioanelor;

—	aspecte legate de fraudă;

(ii)

partea practică:

—	inspecția și evaluarea animalelor sacrificate;

—	controlul igienei, inclusiv auditarea bunelor practici de igienă și a procedurilor bazate pe HACCP;

—	eșantionare;

—	trasabilitatea cărnii;

—	documentație.

Autoritățile competente pot decide să reducă formarea și testele în ceea ce privește:

(a)	partea teoretică în cazul în care personalul desemnat de autoritățile competente demonstrează suficientă pregătire cu privire la anumite puncte specifice menționate la punctul 5 subpunctul (i) din prezentul capitol;

(b)	partea practică în cazul în care personalul desemnat de autoritățile competente demonstrează suficientă experiență de lucru cu privire la anumite puncte specifice menționate la punctul 5 subpunctul (ii) din prezentul capitol.

Personalul desemnat de autoritățile competente trebuie să aibă aptitudini de cooperare multidisciplinară.

Personalul desemnat de autoritățile competente trebuie să își actualizeze cunoștințele și să fie la curent cu noile evoluții prin activități regulate de formare continuă și prin consultarea literaturii de specialitate. Personalul desemnat de autoritățile competente trebuie să desfășoare, ori de câte ori este posibil, activități anuale de formare continuă.

Recunoașterea reciprocă între statele membre a testelor la care este supus personalul desemnat de autoritățile competente trebuie fie aplicabilă în situațiile în care acesta lucrează în afara țării de origine sau se stabilește într-un alt stat membru. În acest caz, testele trebuie să se limiteze la subiectele care sunt esențiale pentru sănătatea umană și protecția sănătății animale în statele membre în care lucrează personalul respectiv, dar care nu sunt vizate de testele efectuate în statul membru de origine.

(1) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22).

Top

All