This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32019D2198
Council Decision (EU) 2019/2198 of 25 November 2019 on the position to be taken on behalf of the European Union within the Joint Committee established by the Regional Convention on pan-Euro-Mediterranean preferential rules of origin as regards the amendment of the Convention
Decizia (UE) 2019/2198 a Consiliului din 25 noiembrie 2019 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul comitetului mixt constituit prin Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, în ceea ce privește modificarea convenției
Decizia (UE) 2019/2198 a Consiliului din 25 noiembrie 2019 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul comitetului mixt constituit prin Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, în ceea ce privește modificarea convenției
ST/13592/2019/INIT
JO L 339, 30.12.2019, p. 1–148
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
- Date of document:
- 25/11/2019; Data adoptării
- Date of effect:
- 25/11/2019; intrare în vigoare data documentului a se vedea articolul 2
- Date of end of validity:
- No end date
- Author:
- Consiliul Uniunii Europene
- Form:
- Decizie
- Procedure number:
- Link
- European Parliament - Legislative observatory
- Treaty:
- Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene
- Legal basis:
- Proposal:
-
- 52019PC0482 Adopted on: 25/11/2019
- Link
- Link
- Link
- Link
- Link
- Select all documents mentioning this document
- Instruments cited:
- Link
- EUROVOC descriptor:
- Subject matter:
- Directory code:
-
- 11.30.70.00 Relaţii externe / Relaţii multilaterale / Alte domenii de cooperare multilaterală
- 11.60.30.10 Relaţii externe / Politica comercială / Regim comercial / Regim preferenţial
|
30.12.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 339/1 |
DECIZIA (UE) 2019/2198 A CONSILIULUI
din 25 noiembrie 2019
privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul comitetului mixt constituit prin Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, în ceea ce privește modificarea convenției
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (9),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (denumită în continuare „convenția”) a fost încheiată de Uniune prin intermediul Deciziei 2013/94/UE a Consiliului (1) și a intrat în vigoare pentru Uniune la 1 mai 2012. |
|
(2) |
Sistemul pan-euro-mediteraneean al cumulului de origine permite aplicarea unui cumul diagonal între cele 26 de părți contractante la convenție: Uniunea, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția, Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Palestina (2), Siria, Tunisia, Turcia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Kosovo (3), Insulele Feroe, Moldova, Georgia și Ucraina. |
|
(3) |
Convenția preconizează necesitatea modificării regulilor de origine pentru a răspunde mai bine realității economice și stabilește proceduri pentru adoptarea modificărilor. Modificările aduse convenției urmează să se adopte printr-o decizie unanimă a comitetului mixt constituit prin convenție (denumit în continuare „comitetul mixt”). |
|
(4) |
Procesul de modificare a convenției a început în 2012 și a avut ca rezultat un set nou de reguli de origine modernizate și mai flexibile, care sunt în concordanță cu cele deja convenite de Uniune în alte acorduri recente și anume Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (4), Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Socialistă Vietnam, Acordul dintre Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (5) și Acordul de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și statele părți la APE din SADC, pe de altă parte (6) sau sistemele generalizate de preferințe tarifare. |
|
(5) |
Comitetul mixt urmează să adopte o decizie privind modificarea convenției în cadrul reuniunii sale din 27 noiembrie 2019 sau la o dată ulterioară. |
|
(6) |
Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul comitetului mixt cu privire la modificarea convenției, întrucât modificarea convenției va avea efecte juridice pentru Uniune, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul comitetului mixt constituit prin Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene („convenția”) este de a sprijini modificarea convenției astfel cum se prevede în anexa la proiectul de decizie a comitetului mixt atașat la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 25 noiembrie 2019.
Pentru Consiliu
Președintele
F. MOGHERINI
(1) Decizia 2013/94/UE a Consiliului din 26 martie 2012 privind încheierea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (JO L 54, 26.2.2013, p. 3).
(2) Această denumire nu va fi interpretată ca fiind o recunoaștere a statului Palestina și nu aduce atingere pozițiilor individuale ale statelor membre cu privire la acest subiect.
(3) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244 (1999), precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.
(4) JO L 11, 14.1.2017, p. 23.
Proiect
DECIZIA NR. …/… A COMITETULUI MIXT
din …
privind modificarea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene
COMITETUL MIXT,
având în vedere Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, în special articolul 4 alineatul (3) litera (a),
întrucât:
|
(1) |
Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene („convenția”) a fost semnată la Bruxelles la 15 iunie 2011 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. |
|
(2) |
Sistemul pan-euro-mediteraneean de cumul de origine este format dintr-o rețea de acorduri de liber schimb. Acesta prevede un cadru multilateral de reguli de origine identice care permit aplicarea cumulului diagonal, care se aplică fără a aduce atingere principiilor stabilite în acordurile relevante. |
|
(3) |
Convenția preconizează modificarea regulilor de origine pentru a corespunde mai bine realității economice. |
|
(4) |
Părțile contractante la convenție au convenit asupra modificării convenției, pentru a oferi un nou set de reguli de origine modernizate și mai flexibile. |
|
(5) |
Prin urmare, convenția ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Convenția se modifică după cum este prevăzut în anexa la prezenta decizie.
(2) Modificările aduse convenției se vor aplica de la [1 ianuarie 2021] între părțile contractante care introduc respectivele modificări la convenție sau trimiteri la aceste modificări în protocoalele lor privind regulile de origine anterior datei menționate.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la …,
Pentru comitetul mixt
Președintele
ANEXĂ
Articol unic
Modificarea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene
Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene („convenția”) se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 1 (1) Prezenta convenție stabilește dispoziții cu privire la originea mărfurilor comercializate în temeiul acordurilor relevante încheiate între părțile contractante. (2) Noțiunea de «produse originare» și metodele de cooperare administrativă aferente sunt prevăzute în apendicele la prezenta convenție. Apendicele I prevede regulile generale referitoare la definirea noțiunii de «produse originare» și la metodele de cooperare administrativă. Apendicele II cuprinde o serie de dispoziții speciale convenite înainte de 1 ianuarie 2019 și aplicabile între anumite părți contractante, dispoziții care derogă de la dispozițiile prevăzute în apendicele I. Rămân valabile dispozițiile speciale aplicabile între anumite părți contractante, care derogă de la dispozițiile din apendicele I convenite înainte de 1 ianuarie 2019, dar care nu au fost incluse în apendicele II. (3) Pentru derogările convenite după 1 ianuarie 2019:
(4) Sunt părți contractante la prezenta convenție:
(5) O parte terță care devine parte contractantă în conformitate cu articolul 5 se adaugă automat pe lista prevăzută la alineatul (4) din prezentul articol.” |
|
2. |
La articolul 2, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
|
|
3. |
La articolul 4 alineatul (3), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
4. |
La articolul 5, alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text: „(9) De la data deciziei comitetului mixt, menționată la alineatul (4), partea terță în cauză poate fi reprezentată în cadrul comitetului mixt, al subcomitetelor și al grupurilor de lucru cu statut de observator.” |
|
5. |
Apendicele I se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele I DEFINIȚIA NOȚIUNII DE «PRODUSE ORIGINARE» ȘI METODE DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ CUPRINS
Lista anexelor
TITLUL I DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1 Definiții În sensul prezentei convenții:
TITLUL II DEFINIREA NOȚIUNII DE «PRODUSE ORIGINARE» Articolul 2 Cerințe generale În scopul punerii în aplicare a acordului relevant, se consideră că următoarele produse sunt originare dintr-o parte contractantă atunci când sunt exportate către o altă parte contractantă:
Articolul 3 Produse obținute integral (1) Următoarele sunt considerate ca fiind obținute integral într-o parte contractantă atunci când sunt exportate către o altă parte contractantă:
(2) Termenii «navele sale» și «vasele-fabrică ale sale» utilizați la alineatul (1) literele (h) și (i) se aplică numai navelor și vaselor-fabrică care respectă următoarele cerințe:
(3) În sensul alineatului (2), atunci când partea contractantă exportatoare sau importatoare este Uniunea Europeană, se înțelege statele membre ale Uniunii Europene. (4) În sensul alineatului (2), statele AELS sunt considerate o singură parte contractantă. Articolul 4 Produse prelucrate sau transformate suficient (1) Fără a aduce atingere alineatului (3) din prezentul articol și articolului 6, produsele care nu sunt obținute integral pe teritoriul unei părți contractante sunt considerate ca fiind prelucrate sau transformate suficient atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite în lista din anexa II pentru mărfurile în cauză. (2) În cazul în care un produs care a obținut caracterul de produs originar pe teritoriul unei părți contractante în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol este utilizat ca material la fabricarea unui alt produs, nu se iau în considerare materialele neoriginare care au putut fi utilizate la fabricarea sa. (3) Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite cerințele de la alineatul (1) din prezentul articol, fiecare produs se evaluează separat. Cu toate acestea, în cazul în care regula relevantă se bazează pe respectarea unui conținut maxim de materiale neoriginare, autoritățile vamale ale părților contractante pot autoriza exportatorii să calculeze prețul franco fabrică al produselor și valoarea materialelor neoriginare pe baza unei valori medii, astfel cum se prevede la alineatul (4) din prezentul articol, pentru a ține seama de fluctuațiile costurilor și ale ratelor de schimb valutar. (4) Atunci când se aplică alineatul (3) al doilea paragraf din prezentul articol, prețul franco fabrică mediu al produsului și valoarea medie a materialelor neoriginare utilizate se calculează pe baza sumei prețurilor franco fabrică facturate pentru toate vânzările de produse efectuate în cursul exercițiului financiar precedent, respectiv pe baza sumei valorilor tuturor materialelor neoriginare utilizate la fabricarea produselor în cursul exercițiului financiar precedent, astfel cum este definit în partea contractantă exportatoare, sau, dacă nu sunt disponibile cifrele pentru întregul exercițiu financiar, în cursul unei perioade mai scurte de timp, care trebuie să fie de cel puțin trei luni. (5) Exportatorii care au optat pentru calculul pe baza unei valori medii aplică în mod sistematic o astfel de metodă în cursul exercițiului ulterior exercițiului financiar de referință sau, dacă este cazul, în cursul exercițiului ulterior perioadei mai scurte utilizate ca referință. Exportatorii pot înceta să aplice această metodă în cazul în care constată, în cursul unui anumit exercițiu financiar sau al unei anumite perioade reprezentative care nu poate fi mai mică de trei luni, dispariția fluctuațiilor costurilor sau ale ratelor de schimb valutar care justificau utilizarea metodei respective. (6) Pentru a verifica respectarea conținutului maxim de materiale neoriginare, mediile menționate la alineatul (4) din prezentul articol se utilizează ca preț franco fabrică și, respectiv, ca valoare a materialelor neoriginare. Articolul 5 Regula de toleranță (1) Prin derogare de la articolul 4 și sub rezerva alineatelor (2) și (3) din prezentul articol, materialele neoriginare care, conform condițiilor stabilite în lista din anexa II, nu trebuie utilizate la fabricarea unui anumit produs pot fi totuși utilizate, cu condiția ca greutatea sau valoarea lor totală netă evaluată pentru produsul respectiv să nu depășească:
Prezentul alineat nu se aplică produselor care se încadrează la capitolele 50-63, pentru care se aplică toleranțele menționate la notele 6 și 7 din anexa I. (2) Alineatul (1) din prezentul articol nu autorizează depășirea procentelor corespunzătoare conținutului maxim de materiale neoriginare specificate în regulile stabilite în lista din anexa II. (3) Alineatele (1) și (2) din prezentul articol nu se aplică produselor obținute integral pe teritoriul unei părți contractante în sensul articolului 3. Cu toate acestea, fără a aduce atingere articolului 6 și articolului 9 alineatul (1), toleranța prevăzută la dispozițiile respective se aplică totuși produsului pentru care regula stabilită în lista din anexa II impune ca materialele care sunt utilizate la fabricarea respectivului produs să fie obținute integral. Articolul 6 Prelucrare sau transformare insuficientă (1) Fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol, operațiunile următoare sunt considerate prelucrări sau transformări insuficiente pentru a se conferi caracterul de produs originar, indiferent dacă cerințele articolului 4 sunt sau nu îndeplinite:
(2) Pentru a stabili dacă prelucrarea sau transformarea suferită de un anumit produs pe teritoriul părții contractante exportatoare trebuie considerată insuficientă în sensul alineatului (1) din prezentul articol, se iau în considerare toate operațiunile la care este supus respectivul produs. Articolul 7 Cumulul de origine (1) Fără a aduce atingere articolului 2, produsele sunt considerate ca fiind originare din partea contractantă exportatoare atunci când sunt exportate către o altă parte contractantă dacă sunt obținute pe teritoriul său și conțin materiale originare din oricare parte contractantă, cu condiția ca prelucrarea sau transformarea efectuată în partea contractantă exportatoare să nu se limiteze la operațiunile menționate la articolul 6. Nu este necesar ca materialele respective să fi fost supuse unei prelucrări sau unei transformări suficiente. (2) Atunci când prelucrarea sau transformarea efectuată în partea contractantă exportatoare nu depășește operațiunile menționate la articolul 6, produsul obținut prin încorporarea materialelor originare din oricare altă parte contractantă este considerat originar din partea contractantă exportatoare numai atunci când valoarea adăugată pe teritoriul acesteia este superioară valorii materialelor utilizate originare din două sau mai multe alte părți contractante. În caz contrar, produsul obținut se consideră ca fiind originar din partea contractantă care aduce cea mai mare valoare materialelor originare utilizate la fabricarea sa în partea contractantă exportatoare. (3) Fără a aduce atingere articolului 2 și excluzând produsele care se încadrează la capitolele 50-63, prelucrările sau transformările efectuate într-o altă parte contractantă decât partea contractantă exportatoare sunt considerate ca fiind efectuate pe teritoriul părții contractante exportatoare atunci când produsele obținute sunt supuse unor prelucrări sau transformări ulterioare în respectiva parte contractantă exportatoare. (4) Fără a aduce atingere articolului 2, pentru produsele care se încadrează la capitolele 50-63 și numai în scopul schimburilor comerciale bilaterale dintre două părți contractante, prelucrările sau transformările efectuate pe teritoriul părții contractante importatoare sunt considerate ca fiind efectuate pe teritoriul părții contractante exportatoare atunci când produsele sunt supuse unor prelucrări sau transformări ulterioare în respectiva parte contractantă exportatoare. În sensul prezentului alineat, participanții la procesul de stabilizare și de asociere al Uniunii Europene și Republica Moldova sunt considerați o singură parte contractantă (5) Părțile contractante pot opta să extindă în mod unilateral aplicarea alineatului (3) din prezentul articol la importul de produse încadrate la capitolele 50-63. Partea contractantă care decide să extindă aplicarea alineatului (3) notifică respectiva decizie și eventualele ei modificări comitetului mixt. Anexa VIII conține lista părților contractante care au extins aplicarea alineatului (3) din prezentul articol la importul de produse încadrate la capitolele 50-63. Lista părților contractante este rapid actualizată după ce o parte contractantă încetează să mai aplice extinderea. Fiecare parte contractantă publică un aviz împreună cu lista părților contractante din anexa VIII, în conformitate cu procedurile interne respective. (6) În scopul cumulului în sensul alineatelor (3)-(5), produsele originare sunt considerate originare din partea contractantă exportatoare numai dacă prelucrarea sau transformarea efectuată pe teritoriul acesteia nu se limitează la operațiunile menționate la articolul 6. (7) Produsele originare din părțile contractante menționate la alineatele (1) și (4) din prezentul articol, care nu sunt supuse niciunei prelucrări sau transformări în partea contractantă exportatoare, își păstrează originea atunci când sunt exportate către una dintre celelalte părți contractante. Articolul 8 Condiții de aplicare a cumulului de origine (1) Cumulul prevăzut la articolul 7 se poate aplica numai în cazul în care:
(2) Comunicările prin care se indică îndeplinirea cerințelor necesare pentru aplicarea cumulului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C) și de către părțile contractante care sunt parte la acordurile relevante, în conformitate cu propriile proceduri. Cumulul prevăzut la articolul 7 se aplică de la data indicată în aceste comunicări. Părțile contractante furnizează, prin intermediul Comisiei Europene, celorlalte părți contractante care sunt parte la acordurile relevante, detaliile acordurilor existente cu celelalte părți contractante, inclusiv datele de intrare în vigoare a acestora. (3) Dovada de origine trebuie să includă mențiunea în limba engleză «CUMULATION APPLIED WITH (numele țării/țărilor, în limba engleză)» atunci când produsele au dobândit caracterul de produs originar în partea contractantă exportatoare prin aplicarea cumulului de origine în conformitate cu articolul 7. În cazurile în care un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este utilizat ca dovadă de origine, respectiva mențiune se face la rubrica 7 din certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1. (4) Părțile contractante pot decide, pentru produsele exportate către ele care au dobândit caracterul de produs originar în partea contractantă exportatoare prin aplicarea cumulului de origine în conformitate cu articolul 7, să renunțe la obligația de a include în dovada de origine mențiunea prevăzută la alineatul (3) din prezentul articol. Părțile contractante vor notifica comitetului mixt decizia lor de a recurge la respectiva opțiune. Avizele prin care se indică lista actualizată a părților contractante care au recurs la respectiva opțiune sunt publicate de părțile contractante, în conformitate cu procedurile proprii. Articolul 9 Unitatea de luat în considerare (1) Unitatea de luat în considerare în vederea aplicării prezentei convenții este produsul reținut ca unitate de bază pentru stabilirea încadrării bazate pe nomenclatura Sistemului armonizat. În consecință: (a) în cazul în care un produs compus dintr-un grup sau un ansamblu de articole este încadrat în conformitate cu Sistemul armonizat la o singură poziție, ansamblul constituie unitatea de luat în considerare; (b) în cazul în care un transport constă într-un număr de produse identice încadrate la aceeași poziție din Sistemul armonizat, fiecare produs trebuie luat în considerare separat atunci când se aplică prezenta convenție. (2) Atunci când, prin aplicarea regulii generale nr. 5 din Sistemul armonizat, ambalajul este clasificat împreună cu produsul pe care îl conține, ambalajul este considerat ca formând un tot cu produsul în scopul determinării originii. (3) Accesoriile, piesele de schimb și uneltele care se livrează împreună cu un echipament, o mașină, un aparat sau un vehicul care fac parte din echipamentul normal și sunt incluse în prețul franco fabrică al acestuia sunt considerate a fi parte integrantă din echipamentul, mașina, aparatul sau vehiculul respectiv. Article 10 Seturi Seturile, astfel cum sunt definite în regula generală nr. 3 din Sistemul armonizat, sunt privite ca seturi originare dacă produsele componente sunt originare. Cu toate acestea, în cazul în care un set este compus din produse originare și neoriginare, setul în ansamblul său se consideră ca fiind originar, cu condiția ca valoarea produselor neoriginare să nu depășească 15 % din prețul franco fabrică al setului. Articolul 11 Elemente neutre Pentru a determina caracterul originar al unui produs, nu se ia în considerare originea următoarelor elemente care pot fi utilizate la fabricarea acestuia:
Articolul 12 Separare contabilă (1) În cazul în care, la prelucrarea sau transformarea unui produs sunt utilizate materiale fungibile originare și neoriginare, operatorii economici pot asigura gestionarea materialelor prin metoda separării contabile, fără a păstra materialele respective în stocuri separate. (2) Operatorii economici pot asigura gestionarea produselor fungibile originare și neoriginare încadrate la poziția 1701 utilizând metoda separării contabile, fără a păstra produsele în stocuri separate. (3) Părțile contractante pot solicita ca aplicarea separării contabile să fie condiționată de obținerea unei autorizații prealabile din partea autorităților vamale. Autoritățile vamale pot acorda autorizația sub rezerva condițiilor pe care le consideră adecvate și monitorizează utilizarea autorizației. Autoritățile vamale pot retrage autorizația atunci când beneficiarul o utilizează necorespunzător, în orice mod ar face acest lucru, sau în cazul în care nu îndeplinește nici una dintre celelalte condiții prevăzute în prezentul apendice. Prin utilizarea separării contabile, trebuie să se garanteze că, în niciun moment, numărul produselor obținute care pot fi considerate ca fiind «originare din partea contractantă exportatoare» nu poate fi mai mare decât numărul care ar fi fost obținut dacă s-ar fi utilizat o metodă de separare fizică a stocurilor. Metoda se aplică, iar aplicarea acesteia se înregistrează pe baza principiilor generale de contabilitate aplicabile în partea contractantă exportatoare. (4) Beneficiarul metodei menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol întocmește sau solicită dovezi de origine pentru cantitatea de produse care pot fi considerate originare din partea contractantă exportatoare. La cererea autorităților vamale, beneficiarul trebuie să furnizeze o declarație privind modul în care au fost gestionate cantitățile. TITLUL III CONDIȚII TERITORIALE Articolul 13 Principiul teritorialității (1) Condițiile prevăzute la titlul II trebuie să fie întrunite fără întrerupere în partea contractantă în cauză. (2) Dacă produsele originare exportate dintr-o parte contractantă către altă țară sunt returnate, acestea se consideră ca fiind neoriginare, cu excepția cazului în care se poate demonstra autorităților competente că:
(3) Obținerea caracterului de produs originar pe baza condițiilor prevăzute la titlul II nu este afectată de prelucrările sau transformările efectuate în afara părții contractante exportatoare asupra materialelor exportate din respectiva parte contractantă și ulterior reimportate în respectiva parte, cu condiția ca:
(4) În sensul alineatului (3) din prezentul articol, condițiile de obținere a caracterului de produs originar prevăzute la titlul II nu se aplică prelucrărilor sau transformărilor efectuate în afara părții contractante exportatoare. Totuși, în cazul în care pentru lista din anexa II, la determinarea caracterului de produs originar al produsului final se aplică o regulă care stabilește o valoare maximă pentru toate materialele neoriginare încorporate, valoarea totală a materialelor neoriginare utilizate pe teritoriul părții contractante exportatoare împreună cu valoarea adăugată totală obținută în afara respectivei părți contractante prin aplicarea prezentului articol nu trebuie să depășească procentul indicat. (5) În sensul aplicării alineatelor (3) și (4) din prezentul articol, «valoare adăugată totală» înseamnă toate costurile acumulate în afara părții contractante exportatoare, inclusiv valoarea materialelor încorporate acolo. (6) Alineatele (3) și (4) din prezentul articol nu se aplică produselor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în lista din anexa II sau care pot fi considerate prelucrate sau transformate suficient doar în cazul în care se aplică toleranța generală stabilită la articolul 4. (7) Orice prelucrare sau transformare de tipul celor reglementate de prezentul articol și efectuate în afara părții contractante exportatoare se efectuează în conformitate cu regimul de perfecționare pasivă sau cu regimuri similare. Articolul 14 Nemodificare (1) Tratamentul preferențial prevăzut de acordul în cauză se aplică numai produselor care îndeplinesc cerințele prezentei convenții și care sunt declarate la import într-o parte contractantă, cu condiția ca respectivele produse să fie aceleași cu cele exportate din partea contractantă exportatoare. Acestea nu trebuie să fi fost modificate, transformate în vreun fel sau supuse altor operațiuni în afară de păstrarea lor în stare bună sau de adăugarea sau aplicarea de mărci, etichete, sigilii sau orice alte documente necesare pentru a asigura respectarea cerințelor interne specifice ale părții contractante importatoare, efectuate sub supraveghere vamală în țara (țările) de tranzit sau de divizare înainte de a fi declarate pentru utilizare liberă. (2) Depozitarea produselor sau a transporturilor este permisă cu condiția ca acestea să rămână sub supraveghere vamală în țara terță sau țările terțe de tranzit. (3) Fără a aduce atingere titlului V din prezentul apendice, divizarea transporturilor poate avea loc, cu condiția ca acestea să rămână sub supraveghere vamală în țara terță sau țările terțe de divizare. (4) În cazul în care există îndoieli, partea importatoare poate solicita importatorului sau reprezentantului său să prezinte, în orice moment, toate documentele corespunzătoare pentru a demonstra conformitatea cu prezentul articol, care se poate face prin orice document justificativ și în special prin:
Articolul 15 Expoziții (1) Produsele originare trimise pentru a fi expuse în altă țară decât una cu care este aplicabil cumulul în conformitate cu articolele 7 și 8 și vândute după expunere pentru a fi importate într-o parte contractantă, beneficiază la import de prevederile acordului relevant, cu condiția să se demonstreze în mod satisfăcător autorităților vamale că:
(2) O dovadă de origine este emisă sau întocmită în conformitate cu titlul V din prezentul apendice și este prezentată în condițiile obișnuite autorităților vamale ale părții contractante importatoare. Aceasta trebuie să menționeze denumirea și adresa expoziției. În cazul în care este necesar, se poate solicita un document justificativ suplimentar privind condițiile în care au fost expuse produsele. (3) Alineatul (1) din prezentul articol se aplică tuturor expozițiilor, târgurilor sau altor manifestări publice similare cu caracter comercial, industrial, agricol și meșteșugăresc, în afara celor organizate în interes privat în magazine sau sedii comerciale și care au ca obiect vânzarea produselor străine și pe parcursul cărora produsele rămân sub control vamal. TITLUL IV DRAWBACK SAU SCUTIREA DE TAXE VAMALE Articolul 16 Drawback sau scutire de la plata taxelor vamale (1) Materialele neoriginare utilizate la fabricarea produselor care se încadrează la capitolele 50-63 originare dintr-o parte contractantă pentru care se emite sau se întocmește o dovadă de origine în conformitate cu titlul V din prezentul apendice nu beneficiază, în partea contractantă exportatoare, de drawback sau de scutire de taxe vamale de niciun tip. (2) Interdicția prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol se aplică oricărui regim de restituire, remitere sau neplată parțială sau totală a taxelor vamale sau a taxelor cu efect echivalent aplicabile în partea exportatoare materialelor utilizate la fabricare dacă această restituire, remitere sau neplată se aplică, în mod expres sau în fapt, atunci când produsele obținute din aceste materiale sunt exportate, dar nu și când sunt păstrate pentru consumul național. (3) Exportatorul produselor care fac obiectul unei dovezi de origine trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităților vamale, toate documentele necesare care atestă că pentru materialele neoriginare utilizate la fabricarea produselor respective nu s-a obținut niciun drawback și că toate taxele vamale sau taxele cu efect echivalent aplicabile respectivelor materiale au fost efectiv achitate. (4) Interdicția prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică schimburilor comerciale dintre părțile contractante în ceea ce privește produsele care au obținut caracterul de produs originar prin aplicarea cumulului de origine reglementat la articolul 7 alineatul (4) sau (5). (5) Interdicția prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică în schimburile comerciale bilaterale dintre Elveția (inclusiv Liechtenstein), Islanda, Norvegia, Turcia sau Uniunea Europeană, pe de o parte, și, pe de altă parte, orice participant la Procesul de la Barcelona, altul decât Turcia și Israel, dacă produsele sunt considerate originare din partea contractantă exportatoare sau importatoare fără aplicarea cumulului cu materiale originare din oricare dintre celelalte părți contractante. (6) Interdicția prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică schimburilor comerciale bilaterale dintre părțile contractante care sunt țări membre ale Acordului de instituire a unei zone de liber schimb între țările arabe din zona mediteraneeană (Acordul de la Agadir), dacă produsele sunt considerate ca fiind originare din una dintre respectivele țări fără aplicarea cumulului cu materiale originare din oricare dintre celelalte părți contractante. TITLUL V DOVADA DE ORIGINE Articolul 17 Cerințe generale (1) Atunci când sunt importate în alte părți contractante, produsele originare din una din părțile contractante beneficiază de prevederile acordurilor relevante prin prezentarea uneia dintre următoarele dovezi de origine:
(2) Prin excepție de la alineatul (1) din prezentul articol, produsele originare în înțelesul prezentei convenții beneficiază, în cazurile prevăzute la articolul 27, de prevederile acordurilor relevante fără a fi nevoie să fie prezentată niciuna dintre dovezile de origine menționate la alineatul (1) din prezentul articol. (3) Fără a aduce atingere alineatului (1), două sau mai multe părți contractante pot conveni ca, în ceea ce privește schimburile comerciale preferențiale dintre ele, dovezile de origine menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) din prezentul articol să fie înlocuite cu declarații de origine întocmite de exportatori înregistrați într-o bază de date electronică în conformitate cu dreptul intern al respectivelor părți contractante. (4) În sensul alineatului (1), două sau mai multe părți contractante pot conveni între ele să stabilească un sistem care să permită emiterea și/sau transmiterea, pe cale electronică, a dovezilor de origine enumerate la alineatul (1) literele (a) și (b) din prezentul articol. Articolul 18 Condiții de întocmire a unei declarații de origine (1) Declarația de origine prevăzută la articolul 17 alineatul (1) litera (b) se poate întocmi:
(2) O declarație de origine poate fi întocmită în cazul în care produsele pot fi considerate ca fiind originare dintr-o parte contractantă și dacă îndeplinesc celelalte cerințe din prezenta convenție. (3) Exportatorul care întocmește o declarație de origine trebuie să fie în măsură să prezinte, în orice moment, la cererea autorităților vamale din partea contractantă exportatoare, toate documentele adecvate care dovedesc caracterul originar al produselor în cauză, precum și îndeplinirea celorlalte cerințe din prezenta convenție. (4) Exportatorul întocmește declarația de origine prin dactilografierea, ștampilarea sau imprimarea pe factură, pe nota de livrare sau pe orice alt document comercial, a declarației al cărei text figurează în anexa III la prezentul apendice, utilizând una dintre versiunile lingvistice din anexa respectivă, și în conformitate cu dreptul intern al țării exportatoare. În cazul în care declarația este întocmită de mână, ea trebuie redactată cu cerneală și cu litere de tipar. (5) Declarațiile de origine poartă semnătura olografă originală a exportatorului. Cu toate acestea, un exportator autorizat în sensul articolului 19 nu este obligat să semneze aceste declarații, cu condiția să prezinte autorităților vamale din partea contractantă exportatoare un angajament scris prin care își asumă responsabilitatea integrală pentru orice declarație de origine care îl identifică, ca și când aceasta ar purta semnătura lui olografă. (6) O declarație de origine poate fi întocmită de exportator atunci când produsele la care se referă sunt exportate sau după export (denumită în continuare «declarație de origine a posteriori»), cu condiția ca prezentarea acesteia în țara importatoare să aibă loc în termen de doi ani de la importul produselor la care se referă. În cazul în care divizarea unui transport are loc în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) și cu condiția respectării aceluiași termen de doi ani, declarația de origine a posteriori se întocmește de către exportatorul autorizat al părții contractante care exportă produsele. Articolul 19 Exportator autorizat (1) Autoritățile vamale ale părții contractante exportatoare pot, sub rezerva cerințelor naționale, să autorizeze orice exportator stabilit în partea contractantă respectivă («exportator autorizat») să întocmească declarații de origine, indiferent de valoarea produselor în cauză. (2) Un exportator care solicită o astfel de autorizație trebuie să ofere autorităților vamale toate garanțiile necesare pentru a verifica caracterul originar al produselor, precum și îndeplinirea celorlalte cerințe din prezenta convenție. (3) Autoritățile vamale acordă exportatorului autorizat un număr de autorizație vamală, care apare pe declarația de origine. (4) Autoritățile vamale verifică utilizarea corespunzătoare a unei autorizații. Acestea pot retrage autorizația în cazul în care exportatorul autorizat o utilizează necorespunzător și, în cazul în care exportatorul autorizat nu mai oferă garanțiile menționate la alineatul (2) din prezentul articol. Articolul 20 Procedura de eliberare a unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 (1) Certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 se eliberează de către autoritățile vamale ale părții contractante exportatoare la cererea scrisă a exportatorului sau, sub responsabilitatea acestuia, a reprezentantului său autorizat. (2) În acest scop, exportatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia completează atât certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1, cât și formularul de cerere, ale căror modele sunt prezentate în anexa IV la prezentul apendice. Respectivele formulare se completează în una dintre limbile în care este redactată prezenta convenție, conform dreptului intern al țării exportatoare. Dacă formularele se completează de mână, ele trebuie completate cu cerneală și cu litere de tipar. Produsele trebuie descrise în rubrica rezervată în acest scop și fără spații între rânduri. Atunci când rubrica nu se completează integral, se trage o linie orizontală sub ultimul rând al descrierii, spațiul liber fiind barat. (3) Exportatorul care solicită eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităților vamale din partea contractantă exportatoare în care se eliberează certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1, toate documentele corespunzătoare care dovedesc caracterul originar al produselor respective, precum și îndeplinirea celorlalte cerințe din prezenta convenție. (4) Autoritățile competente ale părții contractante exportatoare eliberează un certificat de origine dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare și îndeplinesc celelalte cerințe din prezenta convenție. (5) Autoritățile vamale care eliberează certificatele de circulație a mărfurilor EUR.1 iau toate măsurile necesare pentru a verifica caracterul originar al produselor și îndeplinirea celorlalte cerințe din prezenta convenție. În acest scop, acestea au dreptul să solicite orice documente justificative și să efectueze orice verificare a conturilor exportatorului sau orice alt control pe care îl consideră util. Autoritățile vamale se asigură, de asemenea, că formularele menționate la alineatul (2) din prezentul articol sunt completate în mod corespunzător. Acestea verifică, în special, dacă spațiul rezervat descrierii produselor a fost completat astfel încât să se excludă orice posibilitate de mențiuni adăugate în mod fraudulos. (6) Data eliberării certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1 este indicată la rubrica 11 a certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1. (7) Un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este eliberat de către autoritățile vamale și pus la dispoziția exportatorului imediat ce exportul real este efectuat sau asigurat. Articolul 21 Certificatele de circulație a mărfurilor EUR.1 eliberate a posteriori (1) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatul (7), un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 poate fi eliberat ulterior exportului produselor la care se referă, dacă:
(2) În sensul aplicării alineatului (1) din prezentul articol, exportatorul trebuie să indice în cererea sa locul și data exportului produselor la care se referă certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1, precum și motivele care stau la baza cererii sale. (3) Autoritățile vamale pot elibera a posteriori un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 în termen de doi ani de la data exportului și numai după ce a verificat dacă informațiile furnizate în cererea exportatorului sunt conforme cu cele din dosarul aferent. (4) Certificatele de circulație a mărfurilor EUR.1 eliberate a posteriori trebuie să conțină următoarea mențiune în limba engleză: «ISSUED RETROSPECTIVELY» (eliberat a posteriori) (5) Mențiunea la care se face referire la alineatul (4) se înscrie în rubrica 7 a certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1. Articolul 22 Eliberarea unui duplicat al certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1 (1) În caz de furt, pierdere sau distrugere a unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, exportatorul poate solicita un duplicat autorităților vamale care l-au eliberat, pe baza documentelor de export aflate în posesia acestora. (2) Duplicatul eliberat în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol conține următoarea mențiune în limba engleză: «DUPLICATE» (duplicat). (3) Mențiunea la care se face referire la alineatul (2) se înscrie la rubrica 7 a duplicatului certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1. (4) Duplicatul, care poartă data eliberării certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1 original, produce efecte de la data respectivă. Articolul 23 Valabilitatea dovezii de origine (1) Dovada de origine este valabilă timp de zece luni de la data eliberării sau întocmirii în partea contractantă exportatoare și trebuie depusă în această perioadă la autoritățile vamale ale părții contractante importatoare. (2) Dovezile de origine care sunt prezentate autorităților vamale ale părții importatoare după expirarea perioadei de valabilitate menționate la alineatul (1) pot fi acceptate în scopul aplicării preferințelor tarifare atunci când neprezentarea la termen a respectivelor documente se datorează unor circumstanțe excepționale. (3) În alte cazuri de prezentare cu întârziere, autoritățile vamale ale părții contractante importatoare pot accepta dovezile de origine dacă produsele le-au fost prezentate înainte de expirarea termenului menționat. Articolul 24 Zone libere (1) Părțile contractante iau toate măsurile necesare pentru a evita ca produsele care sunt comercializate pe baza unei dovezi de origine și care, în cursul transportului, staționează într-o zonă liberă situată pe teritoriul lor, să facă obiectul unor substituiri sau al unor manipulări diferite de manipulările uzuale destinate evitării deteriorării lor. (2) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când produsele originare dintr-o parte contractantă sunt importate într-o zonă liberă pe baza unei dovezi de origine și sunt supuse unei prelucrări sau unei transformări, se poate elibera sau întocmi o nouă dovadă de origine, în cazul în care prelucrarea sau transformarea la care au fost supuse respectă prezenta convenție. Articolul 25 Cerințe privind importul Dovezile de origine sunt prezentate autorităților vamale ale părții contractante importatoare în conformitate cu procedurile aplicabile în respectiva parte contractantă. Articolul 26 Importul eșalonat Atunci când, la cererea importatorului și în condițiile stabilite de către autoritățile vamale din partea contractantă importatoare, sunt importate eșalonat produse demontate sau nemontate în înțelesul regulii generale nr. 2 litera (a) pentru interpretarea Sistemului armonizat, care se încadrează la secțiunile XVI și XVII sau la pozițiile 7308 și 9406, autorităților vamale li se prezintă o singură dovadă de origine pentru aceste produse, în momentul importului primei tranșe. Articolul 27 Scutiri de la prezentarea dovezii de origine (1) Sunt admise ca produse originare, fără a fi necesară prezentarea unei dovezi de origine, produsele expediate sub formă de colete mici de persoane particulare către persoane particulare sau care sunt transportate în bagajele personale ale călătorilor, în măsura în care este vorba de importuri lipsite de orice caracter comercial, care sunt declarate ca fiind în conformitate cu cerințele din prezenta convenție și cu condiția să nu existe nicio îndoială cu privire la veridicitatea unei astfel de declarații. (2) Importurile sunt considerate lipsite de caracter comercial dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:
(3) Valoarea totală a respectivelor produse nu trebuie să depășească 500 EUR în cazul coletelor mici sau 1 200 EUR în cazul produselor transportate în bagajele personale ale călătorilor. Articolul 28 Neconcordanțe și erori formale (1) Constatarea unor mici neconcordanțe între mențiunile care apar în dovada de origine și cele care apar în documentele prezentate biroului vamal în vederea îndeplinirii formalităților de import pentru produsele respective nu duce ipso facto la considerarea dovezii de origine ca fiind nulă și neavenită, în cazul în care se stabilește în mod evident că respectivul document corespunde produselor prezentate. (2) Erorile formale evidente, cum ar fi greșelile de dactilografiere dintr-o dovadă de origine, nu au drept consecință respingerea documentelor menționate la alineatul (1) din prezentul articol, în cazul în care respectivele erori nu sunt de natură să pună la îndoială corectitudinea mențiunilor din documentele respective. Articolul 29 Declarațiile furnizorului (1) Atunci când se eliberează un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau se întocmește o declarație de origine, în una dintre părțile contractante, pentru produse originare la fabricarea cărora au fost utilizate mărfuri provenite de la altă parte contractantă, care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în părțile contractante respective fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) sau (4), se ține seama de declarația furnizorului dată pentru aceste mărfuri în conformitate cu prezentul articol. (2) Declarația furnizorului menționată la alineatul (1) servește ca dovadă a prelucrărilor sau a transformărilor la care au fost supuse mărfurile respective în partea contractantă, pentru a determina dacă produsele la fabricarea cărora s-au utilizat mărfurile respective pot fi considerate produse originare din partea contractantă exportatoare și îndeplinesc celelalte cerințe din prezentul apendice. (3) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (4), furnizorul întocmește o declarație separată pentru fiecare transport de mărfuri, după modelul prevăzut în anexa VI, pe o foaie de hârtie anexată la factură, la nota de livrare sau la orice alt document comercial, descriind mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. (4) În cazul în care un furnizor livrează în mod regulat unui anumit client mărfuri prelucrate sau transformate într-o parte contractantă, al căror mod de prelucrare sau transformare se estimează a rămâne constant o perioadă de timp, furnizorul în cauză poate prezenta o singură declarație («declarația pe termen lung a furnizorului»), care acoperă transporturile ulterioare ale mărfurilor respective. În mod normal, o declarație pe termen lung a furnizorului poate fi valabilă timp de cel mult doi ani de la data întocmirii sale. Autoritățile vamale ale părții contractante, în care este întocmită declarația, stabilesc condițiile în care pot fi utilizate perioade mai lungi de timp. Declarația pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor după modelul prevăzut în anexa VII și descrie mărfurile respective suficient de detaliat pentru a permite identificarea lor. Declarația este furnizată clientului în cauză înainte sau odată cu livrarea primului transport de mărfuri care face obiectul declarației. Furnizorul își informează de îndată clientul dacă declarația pe termen lung nu mai corespunde mărfurilor livrate. (5) Declarațiile furnizorului menționate la alineatele (3) și (4) se dactilografiază sau se imprimă în una dintre limbile acestei convenții, în conformitate cu dreptul intern al părții contractante, în care este întocmită declarația, și poartă semnătura olografă originală a furnizorului. Declarația poate fi redactată și de mână; în acest caz, trebuie scrisă cu cerneală și cu litere de tipar. (6) Furnizorul care întocmește declarația trebuie să poată prezenta, în orice moment, la cererea autorităților vamale ale părții contractante, în care este întocmită declarația, toate documentele corespunzătoare care dovedesc că informațiile prezentate în declarație sunt corecte. Articolul 30 Sume exprimate în euro (1) La aplicarea articolului 18 alineatul (1) litera (b) și a articolului 27 alineatul (3), atunci când produsele sunt facturate într-o altă monedă decât moneda euro, sumele exprimate în monedele naționale ale părților contractante, echivalente cu sumele exprimate în euro, se stabilesc anual de către fiecare dintre țările în cauză. (2) Un transport beneficiază de articolul 18 alineatul (1) litera (b) sau de articolul 27 alineatul (3) în raport cu moneda în care este emisă factura, în conformitate cu suma stabilită de către țara în cauză. (3) Sumele care se utilizează într-o monedă națională oarecare reprezintă contravaloarea în această monedă a sumelor exprimate în euro în prima zi lucrătoare din luna octombrie. Aceste sume sunt comunicate Comisiei Europene înainte de 15 octombrie și se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor. Comisia Europeană comunică sumele respective tuturor țărilor în cauză. (4) O țară poate rotunji în plus sau în minus suma rezultată din conversia în moneda sa națională a unei sume exprimate în euro. Suma rotunjită nu poate să difere cu mai mult de 5 % față de suma rezultată din conversie. O țară poate menține neschimbată contravaloarea în moneda sa națională a unei sume exprimate în euro în cazul în care, în momentul ajustării anuale prevăzute la alineatul (3), conversia acestei sume, înainte de orice rotunjire, duce la o creștere mai mică de 15 % a contravalorii sale în moneda națională. Contravaloarea în moneda națională poate fi menținută neschimbată în cazul în care conversia ar duce la o scădere a respectivei contravalori. (5) Sumele exprimate în euro sunt revizuite de comitetul mixt la cererea oricărei părți contractante. Atunci când se efectuează respectiva revizuire, comitetul mixt examinează posibilitatea de a menține efectele limitelor în cauză în termeni reali. În acest scop, comitetul mixt este împuternicit să decidă modificarea sumelor exprimate în euro. TITLUL VI PRINCIPII DE COOPERARE ȘI DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Articolul 31 Documente justificative, păstrarea dovezilor de origine și a documentelor justificative (1) Un exportator care a întocmit o declarație de origine sau a solicitat un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 trebuie să păstreze o copie pe suport de hârtie sau o versiune electronică a respectivelor dovezi de origine și a tuturor documentelor justificative pentru caracterul originar al produsului, timp de cel puțin trei ani de la data emiterii sau întocmirii declarației de origine. (2) Furnizorul care întocmește o declarație a furnizorului păstrează, timp de cel puțin trei ani, copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale la care este anexată declarația respectivă, precum și documentele menționate la articolul 29 alineatul (6). Furnizorul care întocmește o declarație pe termen lung a furnizorului păstrează, timp de cel puțin trei ani, copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale referitoare la mărfurile specificate în respectiva declarație și livrate clientului în cauză, precum și documentele menționate la articolul 29 alineatul (6). Respectiva perioadă se calculează de la data expirării valabilității declarației pe termen lung a furnizorului. (3) În sensul alineatului (1), documentele justificative pentru caracterul originar, printre altele, sunt următoarele:
(4) Autoritățile vamale ale părții contractante exportatoare care eliberează certificate de circulație a mărfurilor EUR.1 trebuie să păstreze, timp de cel puțin trei ani, formularul de cerere menționat la articolul 20 alineatul (2). (5) Autoritățile vamale ale părții contractante importatoare trebuie să păstreze, timp de cel puțin trei ani, declarațiile de origine și certificatele de circulație a mărfurilor EUR.1 care le sunt prezentate. (6) Declarațiile furnizorului care atestă prelucrările sau transformările la care au fost supuse materialele utilizate în partea contractantă, întocmite în respectiva parte contractantă, sunt tratate ca un document menționat la articolul 18 alineatul (3), la articolul 20 alineatul (3) și la articolul 29 alineatul (6), utilizat pentru a dovedi că produsele care fac obiectul unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau al unei declarații de origine pot fi considerate produse originare din respectiva parte contractantă și că îndeplinesc celelalte cerințe din prezentul apendice. Articolul 32 Soluționarea litigiilor În cazul în care litigiile survenite în urma procedurilor de verificare prevăzute la articolele 34 și 35 nu pot fi soluționate între autoritățile vamale care solicită verificarea și autoritățile vamale responsabile cu efectuarea verificării respective, ele sunt înaintate organismului bilateral înființat în temeiul acordului relevant. În cazul în care survin alte litigii, decât cele legate de procedurile de verificare prevăzute la articolele 34 și 35, în privința interpretării prezentei convenții, este sesizat comitetul mixt. În toate cazurile, soluționarea litigiilor dintre importator și autoritățile vamale ale părții contractante importatoare are loc în conformitate cu legislația respectivei părți contractante. TITLUL VII COOPERAREA ADMINISTRATIVĂ Articolul 33 Notificarea și cooperarea (1) Autoritățile vamale ale părților contractante își comunică reciproc specimenele de ștampilă pe care le utilizează birourile lor vamale pentru eliberarea certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, modelele numerelor de autorizație acordate exportatorilor autorizați și adresele autorităților vamale responsabile cu verificarea certificatelor și a declarațiilor de origine respective. (2) Pentru a asigura aplicarea corectă a prezentei convenții, părțile contractante își acordă reciproc asistență, prin intermediul autorităților vamale competente, pentru controlul autenticității certificatelor de circulație a mărfurilor EUR. 1, declarațiilor de origine, declarațiilor furnizorilor, precum și al corectitudinii informațiilor menționate în documentele respective. Articolul 34 Verificarea dovezilor de origine (1) Verificarea ulterioară a dovezilor de origine se efectuează prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale părții importatoare au suspiciuni întemeiate în ceea ce privește autenticitatea acestor documente, caracterul originar al produselor respective sau îndeplinirea celorlalte cerințe prevăzute de prezenta convenție. (2) Atunci când fac o cerere de efectuare a unei verificări ulterioare, autoritățile vamale din partea contractantă importatoare returnează certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 și factura, în cazul în care a fost prezentată, declarația de origine sau o copie a respectivelor documente autorităților vamale din partea contractantă exportatoare indicând, dacă este cazul, motivele care stau la baza cererii de efectuare a unei verificări. Toate documentele și informațiile obținute care indică faptul că datele înscrise pe dovada de origine sunt incorecte se înaintează în sprijinul cererii de efectuare a verificării. (3) Verificarea se efectuează de către autoritățile vamale ale părții contractante exportatoare. În acest scop, acestea au dreptul să solicite orice documente justificative și să efectueze orice verificare a conturilor exportatorului sau orice alt control pe care îl consideră util. (4) În cazul în care autoritățile vamale din partea importatoare decid să suspende acordarea tratamentului preferențial produselor în cauză în așteptarea rezultatelor verificării, acestea îi acordă importatorului liberul de vamă pentru produse, sub rezerva măsurilor asiguratorii pe care le consideră necesare. (5) Autoritățile vamale care solicită efectuarea verificării sunt informate în cel mai scurt timp cu privire la rezultatele acesteia. Rezultatele respective trebuie să indice clar dacă documentele sunt autentice și dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din una dintre părțile contractante și îndeplinesc celelalte cerințe din prezenta convenție. (6) În cazul unor îndoieli fondate, dacă în termen de zece luni de la data cererii de efectuare a unei verificări nu se primește un răspuns sau dacă răspunsul nu conține suficiente informații pentru a determina autenticitatea documentului în cauză sau originea reală a produselor, autoritățile vamale care solicită verificarea refuză acordarea preferințelor, cu excepția unor circumstanțe excepționale. Articolul 35 Verificarea declarațiilor furnizorului (1) Verificările ulterioare ale declarațiilor furnizorului sau ale declarațiilor pe termen lung ale furnizorului se pot efectua prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale unei părți contractante, în care aceste declarații au fost luate în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine au îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentului sau la corectitudinea informațiilor furnizate în respectivul document. (2) În scopul punerii în aplicare a dispozițiilor alineatului (1), autoritățile vamale ale părții contractante, menționate la alineatul (1) returnează declarația furnizorului sau declarația pe termen lung a furnizorului și factura(facturile), nota(notele) de livrare sau alt document(alte documente) comercial(e) referitoare la mărfurile care fac obiectul respectivei declarații, autorităților vamale ale țării în care a fost întocmită declarația, indicând, dacă este cazul, motivele de fond sau de formă care stau la baza cererii de verificare. În sprijinul cererii de verificare ulterioară, acestea furnizează toate documentele și toate informațiile obținute care sugerează faptul că datele înscrise în declarația furnizorului sau în declarația pe termen lung a furnizorului sunt incorecte. (3) Verificarea este efectuată de către autoritățile vamale ale părții contractante, în care a fost întocmită declarația furnizorului sau declarația pe termen lung a furnizorului. În acest scop, ele sunt abilitate să solicite orice dovezi și să efectueze orice verificare a conturilor furnizorului sau orice alt control pe care îl consideră adecvat. (4) Autoritățile vamale care solicită efectuarea verificării sunt informate în cel mai scurt timp cu privire la rezultatele acesteia. Rezultatele respective trebuie să indice clar dacă informațiile înscrise în declarația furnizorului sau în declarația pe termen lung a furnizorului sunt corecte și dacă permit autorităților să stabilească dacă și în ce măsură respectiva declarație a furnizorului ar putea fi luată în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine. Articolul 36 Sancțiuni Fiecare parte contractantă prevede aplicarea de sancțiuni penale, civile sau administrative pentru cazurile de încălcare a dreptului intern referitor la prezenta convenție. TITLUL VIII APLICAREA APENDICELUI I Articolul 37 Spațiul Economic European Mărfurile originare din Spațiul Economic European (SEE) în sensul Protocolului nr. 4 la Acordul privind Spațiul Economic European sunt considerate ca fiind originare din Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein sau Norvegia («părțile SEE») atunci când sunt exportate din Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein sau, respectiv, Norvegia către o parte contractantă alta decât părțile SEE, cu condiția ca acordurile de liber schimb să fie aplicabile între partea contractantă importatoare și părțile SEE. Articolul 38 Liechtenstein Fără a aduce atingere articolului 2, un produs originar din Liechtenstein este considerat ca fiind originar din Elveția, datorită uniunii vamale dintre Elveția și Liechtenstein. Articolul 39 Republica San Marino Fără a aduce atingere articolului 2, un produs originar din Republica San Marino este considerat ca fiind originar din Uniunea Europeană, datorită uniunii vamale dintre Uniunea Europeană și Republica San Marino. Articolul 40 Principatul Andorra Fără a aduce atingere articolului 2, un produs originar din Principatul Andorra încadrat la capitolele 25-97 este considerat ca fiind originar din Uniunea Europeană, datorită uniunii vamale dintre Uniunea Europeană și Principatul Andorra. Articolul 41 Ceuta și Melilla (1) În scopul prezentei convenții, termenul «Uniunea Europeană» nu include Ceuta și Melilla. (2) Atunci când sunt importate în Ceuta și Melilla, produsele originare dintr-o parte contractantă alta decât Uniunea Europeană beneficiază în toate privințele de același regim vamal ca cel aplicat produselor originare de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene în temeiul Protocolului nr. 2 din Actul privind condițiile de aderare a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze și adaptările tratatelor (2). Părțile contractante altele decât Uniunea Europeană aplică importurilor de produse reglementate de acordul relevant și originare din Ceuta și Melilla același regim vamal ca cel pe care îl acordă produselor importate și originare din Uniunea Europeană. (3) În scopul alineatului (2), prezenta convenție se aplică produselor originare din Ceuta și Melilla mutatis mutandis și sub rezerva condițiilor speciale stabilite în anexa V. „ANEXA I NOTE INTRODUCTIVE LA LISTA DIN ANEXA II Nota 1 – Introducere generală În listă sunt prevăzute condițiile pe care toate produsele trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerate prelucrate sau transformate suficient în sensul titlului II articolul 4 din apendicele I. Există patru categorii diferite de reguli, care variază în funcție de produse:
Nota 2 – Structura listei
Nota 3 – Exemple de aplicare a regulilor
Nota 4 – Dispoziții generale cu privire la anumite mărfuri agricole
Nota 5 – Terminologia utilizată în cazul anumitor produse textile
Nota 6 – Toleranțe aplicabile produselor fabricate dintr-un amestec de materiale textile
Nota 7 – Alte toleranțe aplicabile anumitor produse textile
Nota 8 – Definiția tratamentelor specifice și a operațiunilor simple efectuate în cazul anumitor produse încadrate la capitolul 27
Nota 9 – Definiția tratamentelor specifice și a operațiunilor simple efectuate în cazul anumitor produse Nota 9.1: Produsele încadrate la capitolul 30 obținute pe teritoriul unei părți contractante prin utilizarea culturilor celulare se consideră ca fiind originare din respectiva parte contractantă. «Cultura celulară» este definită ca fiind cultivarea de celule umane, de animale și de plante în condiții controlate (cum ar fi temperaturi definite, mediu de creștere, amestec de gaze, pH) în afara unui organism viu. Nota 9.2: Produse încadrate la capitolele 29 (cu excepția: 2905.43-2905.44), 30, 32, 33 (cu excepția: 3302.10, 3301) 34, 35 (cu excepția: 35.01, 3502.11-3502.19, 3502.20, 35.05), 36, 37, 38 (cu excepția: 3809.10, 38.23, 3824.60, 38.26) și 39 (cu excepția: 39.16-39.26) obținute pe teritoriul unei părți contractante prin fermentare se consideră ca fiind originare din respectiva parte contractantă. «Fermentarea» este un proces biotehnologic în care se utilizează celule, bacterii, bacterii, drojdii, ciuperci sau enzime umane, animale, vegetale, pentru a produce produse încadrate la capitolele 29-39. Nota 9.3: Transformările următoare sunt considerate suficiente în conformitate cu articolul 4 pentru produsele încadrate la capitolele 28, 29 (cu excepția: 2905.43-2905.44), 30, 32, 33 (cu excepția: 3302.10, 3301) 34, 35 (cu excepția: 35.01, 3502.11-3502.19, 3502.20, 35.05), 36, 37, 38 (cu excepția: 3809.10, 38.23, 3824.60, 38.26) și 39 (cu excepția: 39.16-39.26):
„ANEXA II LISTA PRELUCRĂRILOR SAU A TRANSFORMĂRILOR CARE TREBUIE EFECTUATE ASUPRA MATERIALELOR NEORIGINARE PENTRU CA PRODUSUL FABRICAT SĂ POATĂ DOBÂNDI CARACTERUL DE PRODUS ORIGINAR
„ANEXA III TEXTUL DECLARAȚIEI DE ORIGINE Declarația de origine, al cărei text este prevăzut în continuare, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. Versiunea în limba albaneză Eksportuesi i produkteve të mbuluara nga ky dokument (autorizim doganor Nr. … (6) deklaron që përveç rasteve kur tregohet qartësisht ndryshe, këto produkte janë me origjine preferenciale … (7) Versiunea în limba arabă 
Versiunea Bosniei Izvoznik proizvoda obuhvaćenih ovom ispravom (carinsko ovlaštenje br. … (6) izjavljuje da su, osim ako je to drugačije izričito navedeno, ovi proizvodi … (7) preferencijalnog porijekla. Versiunea în limba bulgară Износителят на продуктите, обхванати от този документ (митническо разрешение № … (6) декларира, че освен където ясно е отбелязано друго, тези продукти са с … преференциален произход (7). Versiunea în limba croată Izvoznik proizvoda obuhvaćenih ovom ispravom (carinsko ovlaštenje br. … (6) izjavljuje da su, osim ako je drukčije izričito navedeno, ovi proizvodi … (7) preferencijalnog podrijetl. Versiunea în limba cehă Vývozce výrobků uvedených v tomto dokumentu (číslo povolení … (6) prohlašuje, že kromě zřetelně označených mají tyto výrobky preferenční původ v … (7) Versiunea în limba daneză Eksportøren af varer, der er omfattet af nærværende dokument, (toldmyndighedernes tilladelse nr. … (6), erklærer, at varerne, medmindre andet tydeligt er angivet, har præferenceoprindelse i … (7) Versiunea în limba neerlandeză De exporteur van de goederen waarop dit document van toepassing is (douanevergunning nr. … (6), verklaart dat, behoudens uitdrukkelijke andersluidende vermelding, deze goederen van preferentiële … oorsprong zijn (7). Versiunea în limba engleză The exporter of the products covered by this document (customs authorization No … (6) declares that, except where otherwise clearly indicated, these products are of … (7) preferential origin. Versiunea în limba estonă ´Käesoleva dokumendiga hõlmatud toodete eksportija (tolli kinnitus nr. … (6) deklareerib, et need tooted on … (7) sooduspäritoluga, välja arvatud juhul, kui on selgelt näidatud teisiti. Versiunea feroeză Ùtflytarin av vørunum, sum hetta skjal fevnir um (tollvaldsins loyvi nr. … (6) váttar, at um ikki nakað annað er tilskilað, eru hesar vørur upprunavørur … (7). Versiunea în limba finlandeză Tässä asiakirjassa mainittujen tuotteiden viejä (tullin lupa n:o … (6) ilmoittaa, että nämä tuotteet ovat, ellei toisin ole selvästi merkitty, etuuskohteluun oikeutettuja … alkuperätuotteita (7) Versiunea în limba franceză L’exportateur des produits couverts par le présent document (autorisation douanière no … (6) déclare que, sauf indication claire du contraire, ces produits ont l’origine préférentielle … (7) Versiunea în limba germană Der Ausführer (ermächtigter Ausführer; Bewilligungs-Nr. … (6) der Waren, auf die sich dieses Handelspapier bezieht, erklärt, dass diese Waren, soweit nicht anders angegeben, präferenzbegünstigte … (7) Ursprungswaren sind. Versiunea Georgiei 
Versiunea în limba greacă Ο εξαγωγέας των προϊόντων που καλύπτονται από το παρόν έγγραφο (άδεια τελωνείου υπ’ αριθ. … (6) δηλώνει ότι, εκτός εάν δηλώνεται σαφώς άλλως, τα προϊόντα αυτά είναι προτιμησιακής καταγωγής … (7) Versiunea în limba ebraică 
Versiunea în limba maghiară A jelen okmányban szereplő áruk exportőre (vámfelhatalmazási szám: … (6) kijelentem, hogy eltérő egyértelmű jelzés hiányában az áruk kedvezményes … (7) származásúak. Versiunea islandeză Útflytjandi framleiðsluvara sem skjal þetta tekur til (leyfi tollyfirvalda nr … (6), lýsir því yfir að vörurnar séu, ef annars er ekki greinilega getið, af … fríðindauppruna (7). Versiunea în limba italiană L’esportatore delle merci contemplate nel presente documento (autorizzazione doganale n. … (6) dichiara che, salvo indicazione contraria, le merci sono di origine preferenziale … (7) Versiunea în limba letonă Eksportētājs produktiem, kuri ietverti šajā dokumentā (muitas pilnvara Nr. … (6), deklarē, ka, izņemot tur, kur ir citādi skaidri noteikts, šiem produktiem ir priekšrocību izcelsme no … (7) Versiunea în limba lituaniană Šiame dokumente nurodytų produktų eksportuotojas (muitinės leidimo Nr. … (6) deklaruoja, kad, jeigu aiškiai nenurodyta kitaip, šie produktai turi … (7) lengvatinės kilmės statusą. Versiunea în limba malteză L-esportatur tal-prodotti koperti b’dan id-dokument (awtorizzazzjoni tad-dwana nru. … (6) jiddikjara li, ħlief fejn indikat b’mod ċar li mhux hekk, dawn il-prodotti huma ta’ oriġini preferenzjali … (7). Versiunea Muntenegrului Извозник производа обухваћених овом исправом (царинско овлашћење бр. … (6) изјављује да су, осим ако је тo другачије изричито наведено, ови производи … (7) преференцијалног поријекла. Izvoznik proizvoda obuhvaćenih ovom ispravom (carinsko ovlašćenje br … (6) izjavljuje da su, osim ako je to drugačije izričito navedeno, ovi proizvodi … (7) preferencijalnog porijekla Versiunea norvegiană Eksportøren av produktene omfattet av dette dokument (tollmyndighetenes autorisasjons nr … (6) erklærer at disse produktene, unntatt hvor annet er tydelig angitt, har … preferanseopprinnelse (7). Versiunea în limba polonă Eksporter produktów objętych tym dokumentem (upoważnienie władz celnych nr … (6) deklaruje, że z wyjątkiem gdzie jest to wyraźnie określone, produkty te mają … (7) preferencyjne pochodzenie. Versiunea în limba portugheză O abaixo assinado, exportador dos produtos cobertos pelo presente documento (autorizaçăo aduaneira no. … (6), declara que, salvo expressamente indicado em contrário, estes produtos săo de origem preferencial … (7). Versiunea în limba română Exportatorul produselor ce fac obiectul acestui document (autorizația vamală nr. … (6) declară că, exceptând cazul în care în mod expres este indicat altfel, aceste produse sunt de origine preferențială … (7). Versiunea sârbă Извозник производа обухваћених овом исправом (царинско овлашћење бр. … (6) изјављује да су, осим ако је тo другачије изричито наведено, ови производи … (7) преференцијалног порекла. Izvoznik proizvoda obuhvaćenih ovom ispravom (carinsko ovlašćenje br … (6) izjavljuje da su, osim ako je to drugačije izričito navedeno, ovi proizvodi … (7) preferencijalnog porekla. Versiunea în limba slovacă Vývozca výrobkov uvedených v tomto dokumente (číslo povolenia … (6) vyhlasuje, že okrem zreteľne označených, majú tieto výrobky preferenčný pôvod v … (7). Versiunea în limba slovenă Izvoznik blaga, zajetega s tem dokumentom (pooblastilo carinskih organov št … (6), izjavlja, da, razen če ni drugače jasno navedeno, ima to blago preferencialno … (7) poreklo. Versiunea în limba spaniolă El exportador de los productos incluidos en el presente documento (autorización aduanera no … (6) declara que, salvo indicación en sentido contrario, estos productos gozan de un origen preferencial … (7). Versiunea în limba suedeză Exportören av de varor som omfattas av detta dokument (tullmyndighetens tillstånd nr. … (6) försäkrar att dessa varor, om inte annat tydligt markerats, har förmånsberättigande … ursprung (7). Versiunea turcă İșbu belge (gümrük onay No: … (6) kapsamındaki maddelerin ihracatçısı aksi açıkça belirtilmedikçe, bu maddelerin … tercihli menșeli (7) maddeler olduğunu beyan eder. Versiunea ucraineană Експортер продукцiї, на яку поширюється цей документ (митний дозвiл № … (6), заявляє, що за винятком випадкiв, де цеявно зазначено, цi товари є товарами преференцiйного походження … (7). Versiunea macedoneană Извозникот на производите што ги покрива овоj документ (царинскo одобрение бр. … (6) изјавува дека, освен ако тоа не е јасно поинаку назначено, овие производи се со … (7) преференцијално потекло. … (Locul și data) (8) … (Semnătura exportatorului. În plus, trebuie indicat cu scris lizibil numele persoanei care semnează declarația) (9) „ANEXA IV MODELE DE CERTIFICAT DE CIRCULAȚIE A MĂRFURILOR EUR.1 ȘI DE CERERE DE ELIBERARE A UNUI CERTIFICAT DE CIRCULAȚIE A MĂRFURILOR EUR.1 INSTRUCȚIUNI PENTRU TIPĂRIRE
CERTIFICAT DE CIRCULAȚIE A MĂRFURILOR EUR.1 
1. Exportator (Numele, adresa completă, țara) EUR.1 Nr. A 000.000 Consultați informațiile de pe verso înainte de a completa formularul. 2. Certificat utilizat în schimburile comerciale preferențiale dintre … și … (indicați țările, grupurile de țări sau teritoriile implicate) 3. Destinatar (nume, adresa completă, țara) (mențiune facultativă) 4. Țara, grupul de țări sau teritoriul în care produsele sunt considerate originare 5. Țara, grupul de țări sau teritoriul de destinație 6. Informații privind transportul (mențiune facultativă) 7. Observații 8. Numărul de ordine; mărci, numerotare; numărul și natura coletelor (1); descrierea mărfurilor 9. Greutatea brută (kg) sau alte unități de măsură (litri, m3 etc.) 10. Facturi (mențiune facultativă) 11. VIZA VĂMII Declarație certificată conformă Document de export (2) Model … Nr… din … Biroul vamal … Țara sau teritoriul de eliberare … … … Locul și data … … … (Semnătura) Ștampila 12. DECLARAȚIA EXPORTATORULUI Subsemnatul declar că mărfurile descrise mai sus îndeplinesc condițiile cerute pentru eliberarea prezentului certificat. Locul și data … … (Semnătura) (1) Dacă mărfurile nu sunt ambalate, se indică numărul de articole sau se menționează «în vrac», după caz. (2) Se completează numai în cazul în care reglementările țării exportatoare sau ale teritoriului exportator impun acest lucru 
13. CERERE DE VERIFICARE, către 14. REZULTATUL VERIFICĂRII Verificarea efectuată a permis să se constate că prezentul certificat (1) a fost eliberat de biroul vamal indicat și informațiile pe care le conține sunt exacte. nu îndeplinește condițiile de autenticitate și de conformitate impuse (a se vedea observațiile anexate). … (Locul și data) Ștampila … (Semnătura) (1) Marcați cu X în căsuța corespunzătoare. Se solicită verificarea autenticității și conformității prezentului certificat. … (Locul și data) Ștampila … (Semnătura) NOTE
CERERE DE ELIBERARE A UNUI CERTIFICAT DE CIRCULAȚIE A MĂRFURILOR EUR.1 
1. Exportator (Numele, adresa completă, țara) EUR.1 Nr. A 000.000 Consultați informațiile de pe verso înainte de a completa formularul. 2. Cerere de eliberare a unui certificat destinat utilizării în schimburile comerciale preferențiale dintre … și … (Indicați țările, grupurile de țări sau teritoriile implicate) 3. Destinatar (nume, adresa completă, țara) (mențiune facultativă) 4. Țara, grupul de țări sau teritoriul în care produsele sunt considerate originare 5. Țara, grupul de țări sau teritoriul de destinație 6. Informații privind transportul (mențiune facultativă) 7. Observații 8. Numărul de ordine; mărci, numerotare; numărul și natura coletelor (1); descrierea mărfurilor 9. Greutatea brută (kg) sau alte unități de măsură (litri, m3 etc.) 10. Facturi (mențiune facultativă) (1) Dacă mărfurile nu sunt ambalate, se indică numărul de articole sau se menționează «în vrac», după caz. DECLARAȚIA EXPORTATORULUI Subsemnatul, exportatorul mărfurilor denumite pe verso, DECLAR că aceste mărfuri îndeplinesc condițiile necesare pentru eliberarea certificatului anexat; PRECIZEZ împrejurările care au permis acestor mărfuri să îndeplinească condițiile de mai sus: … … … … PREZINT următoarele documente justificative (10): … … … … MĂ ANGAJEZ să prezint, la cererea autorităților competente, orice documente justificative suplimentare pe care respectivele autorități le-ar considera necesare în vederea eliberării certificatului anexat și să accept, dacă este cazul, orice control efectuat de autoritățile respective asupra situației mele contabile și a condițiilor de fabricare a mărfurilor menționate anterior; SOLICIT eliberarea certificatului anexat pentru respectivele mărfuri. … (Locul și data) … (Semnătura) „ANEXA V CONDIȚII SPECIALE PRIVIND PRODUSELE ORIGINARE DIN CEUTA ȘI MELILLA Articol unic 1. Cu condiția să fie respectată regula de nemodificare prevăzută la articolul 14 din apendicele I, se consideră că produsele următoare sunt:
2. Ceuta și Melilla sunt considerate un singur teritoriu. 3. Exportatorul sau reprezentantul său autorizat indică denumirea părții contractante exportatoare sau importatoare și «Ceuta și Melilla» în rubrica 2 a certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1 sau în declarațiile de origine. În plus, în cazul produselor originare din Ceuta și Melilla, caracterul originar trebuie indicat la rubrica 4 din certificatele de circulație a mărfurilor EUR.1 sau în declarațiile de origine. 4. Autoritățile vamale spaniole răspund de aplicarea prezentei convenții în Ceuta și Melilla. „ANEXA VI DECLARAȚIA FURNIZORULUI Declarația furnizorului, al cărei text este prevăzut mai jos, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA FURNIZORULUI pentru mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în părțile contractante la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul (subsemnata), furnizor al mărfurilor menționate în documentul anexat, declar că:
„ANEXA VII DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI Declarația pe termen lung a furnizorului, al cărei text este prevăzut în continuare, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI pentru mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în părțile contractante la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul, furnizor al mărfurilor menționate în documentul anexat, furnizate cu regularitate către (15) … declar că:
Prezenta declarație este valabilă pentru toate transporturile ulterioare de aceste mărfuri livrate din … către … (20) Mă angajez să informez … (15) imediat în cazul în care prezenta declarație nu mai este valabilă.
„ANEXA VIII LISTA PĂRȚILOR CONTRACTANTE CARE AU OPTAT SĂ EXTINDĂ APLICAREA ARTICOLULUI 7 ALINEATUL (3) LA IMPORTUL DE PRODUSE ÎNCADRATE LA CAPITOLELE 50-63 Părțile contractante care utilizează această opțiune sunt enumerate mai jos. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
6. |
Apendicele II se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele II DISPOZIȚII SPECIALE CARE DEROGĂ DE LA DISPOZIȚIILE PREVĂZUTE ÎN APENDICELE I CUPRINS Articol unic
Articol unic Prezentul apendice cuprinde o serie de dispoziții speciale convenite înainte de 1 ianuarie 2019 și aplicabile între anumite părți contractante, dispoziții care derogă de la dispozițiile prevăzute în apendicele I. „ANEXA I SCHIMBURI COMERCIALE ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI PARTICIPANȚII LA PROCESUL DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE AL UNIUNII EUROPENE Articolul 1 Produsele enumerate în cele ce urmează sunt excluse de la cumulul prevăzut la articolul 7 din apendicele I dacă:
„ANEXA II SCHIMBURI COMERCIALE ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA POPULARĂ DEMOCRATĂ ALGERIA Articolul 1 Mărfurile care au dobândit caracterul de produs originar prin aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezenta anexă sunt excluse de la cumulul prevăzut la articolul 7 din apendicele I. Articolul 2 Cumulul în Uniunea Europeană În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Maroc, Algeria sau Tunisia sunt considerate a fi fost efectuate în Uniunea Europeană dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Uniunea Europeană. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, acestea sunt considerate ca fiind originare din Uniunea Europeană numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 3 Cumulul în Algeria În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Uniunea Europeană, Maroc sau Tunisia sunt considerate a fi fost efectuate în Algeria dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Algeria. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, acestea sunt considerate ca fiind originare din Algeria numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 4 Dovezile de origine (1) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (4) și (5) din apendicele I, un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este emis de autoritățile vamale ale unui stat membru al Uniunii Europene sau ale Algeriei dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau din Algeria, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (2) Fără a aduce atingere articolului 21 alineatele (2) și (3) din apendicele I, o declarație de origine poate fi întocmită dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau din Algeria, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 5 Declarația furnizorului (1) La eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau la întocmirea, în Uniunea Europeană sau în Algeria, a unei declarații de origine pentru produse originare la fabricarea cărora s-au utilizat mărfuri provenind din Algeria, Maroc, Tunisia sau Uniunea Europeană, unde au fost supuse unor prelucrări sau transformări fără a obține caracterul de produs originar preferențial, se ține seama de declarația furnizorului cu privire la respectivele mărfuri în conformitate cu prezentul articol. (2) Declarația furnizorului menționată la alineatul (1) servește ca dovadă a prelucrărilor sau a transformărilor la care au fost supuse mărfurile în cauză în Algeria, Maroc, Tunisia sau Uniunea Europeană, pentru a determina dacă produsele la fabricarea cărora s-au utilizat mărfurile respective pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau din Algeria și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (3) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (4), furnizorul întocmește o declarație separată pentru fiecare transport de mărfuri, după modelul prevăzut în anexa A, pe o foaie de hârtie anexată la factură, la nota de livrare sau la orice alt document comercial, descriind mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. (4) În cazul în care un furnizor livrează regulat unui anumit client mărfuri a căror prelucrare sau transformare efectuată în Algeria, Maroc, Tunisia sau Uniunea Europeană se estimează a rămâne constantă o lungă perioadă de timp, acesta poate prezenta o singură declarație, denumită în continuare «declarație pe termen lung a furnizorului», care acoperă transporturile ulterioare ale respectivelor produse. În mod normal, o declarație pe termen lung a furnizorului poate fi valabilă timp de cel mult un an de la data întocmirii sale. Autoritățile vamale ale țării în care este întocmită declarația stabilesc condițiile în care pot fi utilizate perioade mai lungi de timp. Declarația pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor după modelul prevăzut în anexa B și descrie mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. Declarația este furnizată clientului în cauză înainte sau odată cu livrarea primului transport de mărfuri care face obiectul declarației. Furnizorul își informează de îndată clientul dacă declarația pe termen lung nu mai corespunde mărfurilor livrate. (5) Declarația furnizorului menționată la alineatele (3) și (4) se dactilografiază sau se imprimă în una dintre limbile în care este redactat acordul, conform dispozițiilor de drept intern ale țării în care este întocmită, și poartă semnătura olografă originală a furnizorului. Declarația poate fi redactată și de mână; în acest caz, trebuie scrisă cu cerneală și cu litere de tipar. (6) Furnizorul care întocmește o declarație trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităților vamale din țara în care este întocmită declarația, toate documentele corespunzătoare care să facă dovada că informațiile pe care le conține aceasta sunt corecte. Articolul 6 Documente justificative Declarația furnizorului care atestă prelucrările sau transformările la care au fost supuse în Uniunea Europeană, Tunisia, Maroc sau Algeria materialele utilizate, întocmită în una dintre aceste țări, este tratată ca document menționat la articolul 20 alineatul (3) și la articolul 18 alineatul (3) din apendicele I și la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă, utilizat pentru a dovedi că produsele care fac obiectul unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau al unei declarații de origine pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau Algeria și îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 7 Păstrarea declarației furnizorului Furnizorul care întocmește o declarație a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale facturii, ale notelor de livrare sau ale oricărui alt document comercial la care este anexată declarația, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Furnizorul care întocmește o declarație pe termen lung a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale referitoare la mărfurile specificate în respectiva declarație și livrate clientului în cauză, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Această perioadă se calculează de la data expirării valabilității declarației pe termen lung a furnizorului. Articolul 8 Cooperare administrativă Pentru a garanta o aplicare corectă a prezentei anexe, Uniunea Europeană și Algeria își acordă reciproc asistență, prin intermediul autorităților vamale competente, la verificarea autenticității certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, a declarațiilor de origine sau a declarațiilor furnizorilor, precum și a exactității informațiilor furnizate în aceste documente. Articolul 9 Verificarea declarațiilor furnizorului (1) Verificările ulterioare ale declarațiilor furnizorului sau ale declarațiilor pe termen lung ale furnizorului se pot efectua prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării în care aceste declarații au fost luate în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine au îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentului sau la corectitudinea informațiilor furnizate în respectivul document. (2) În scopul punerii în aplicare a alineatului (1), autoritățile vamale ale țării menționate la alineatul (1) returnează declarația furnizorului și factura (facturile), nota (notele) de livrare sau alte documente comerciale referitoare la mărfurile care fac obiectul respectivei declarații autorităților vamale ale țării în care a fost întocmită declarația, indicând, dacă este cazul, motivele de fond sau de formă care stau la baza cererii de verificare. În sprijinul cererii de verificare ulterioară, acestea furnizează toate documentele și toate informațiile obținute care sugerează că informațiile din declarația furnizorului sunt incorecte. (3) Verificarea este efectuată de către autoritățile vamale ale țării în care a fost întocmită declarația. În acest scop, ele sunt abilitate să solicite orice dovezi și să efectueze orice verificare a conturilor furnizorului sau orice alt control pe care îl consideră adecvat. (4) Autoritățile vamale care solicită efectuarea verificării sunt informate în cel mai scurt timp cu privire la rezultatele acesteia. Aceste rezultate trebuie să indice clar dacă informațiile menționate în declarația furnizorului sunt corecte și dacă permit autorităților să stabilească dacă și în ce măsură această declarație a furnizorului a putut fi luată în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine. Articolul 10 Sancțiuni Se aplică sancțiuni oricărei persoane care întocmește sau solicită întocmirea unui document care conține date inexacte pentru ca un produs să beneficieze de tratament preferențial. Articolul 11 Zone libere (1) Uniunea Europeană și Algeria iau toate măsurile necesare pentru a garanta că produsele comercializate pe baza unei dovezi de origine și care, în cursul transportului, staționează într-o zonă liberă situată pe teritoriul lor, nu sunt substituite cu alte mărfuri și nu fac obiectul unor alte manipulări decât operațiunile normale destinate să împiedice deteriorarea lor. (2) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când produse originare din Uniunea Europeană sau din Algeria sunt importate într-o zonă liberă pe baza unei dovezi de origine și suferă transformări sau prelucrări, autoritățile competente emit, la cererea exportatorului, un nou certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, dacă prelucrările sau transformările la care au fost supuse îndeplinesc dispozițiile prezentei convenții. „ANEXA III SCHIMBURI COMERCIALE ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REGATUL MAROC Articolul 1 Mărfurile care au dobândit caracterul de produs originar prin aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezenta anexă sunt excluse de la cumulul prevăzut la articolul 7 din apendicele I. Articolul 2 Cumulul în Uniunea Europeană În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Maroc, Algeria sau Tunisia sunt considerate a fi fost efectuate în Uniunea Europeană dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Uniunea Europeană. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, ele sunt considerate ca fiind originare din Uniunea Europeană numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 3 Cumulul în Maroc În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Uniunea Europeană, Algeria sau Tunisia sunt considerate a fi fost efectuate în Maroc dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Maroc. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, ele sunt considerate ca fiind originare din Maroc numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 4 Dovezile de origine (1) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (4) și (5) din apendicele I, un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este emis de autoritățile vamale ale unui stat membru al Uniunii Europene sau ale Marocului dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau din Maroc, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (2) Fără a aduce atingere articolului 21 alineatele (2) și (3) din apendicele I, o declarație de origine poate fi întocmită dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau din Maroc, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 5 Declarația furnizorului (1) La eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau la întocmirea, în Uniunea Europeană sau în Maroc, a unei declarații de origine pentru produse originare la fabricarea cărora s-au utilizat mărfuri provenind din Algeria, Maroc, Tunisia sau din Uniunea Europeană, unde au fost supuse unor prelucrări sau transformări fără a obține caracterul de produs originar preferențial, se ține seama de declarația furnizorului cu privire la respectivele mărfuri în conformitate cu prezentul articol. (2) Declarația furnizorului menționată la alineatul (1) servește ca dovadă a prelucrărilor sau a transformărilor la care au fost supuse mărfurile în cauză în Algeria, Maroc, Tunisia sau Uniunea Europeană, pentru a determina dacă produsele la fabricarea cărora s-au utilizat mărfurile respective pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau din Maroc și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (3) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (4), furnizorul întocmește o declarație separată pentru fiecare transport de mărfuri, după modelul prevăzut în anexa A, pe o foaie de hârtie anexată la factură, la nota de livrare sau la orice alt document comercial, descriind mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. (4) În cazul în care un furnizor livrează regulat unui anumit client mărfuri a căror prelucrare sau transformare efectuată în Algeria, Maroc, Tunisia sau Uniunea Europeană se estimează a rămâne constantă o lungă perioadă de timp, acesta poate prezenta o singură declarație, denumită în continuare «declarație pe termen lung a furnizorului», care acoperă transporturile ulterioare ale respectivelor produse. În mod normal, o declarație pe termen lung a furnizorului poate fi valabilă timp de cel mult un an de la data întocmirii sale. Autoritățile vamale ale țării în care este întocmită declarația stabilesc condițiile în care pot fi utilizate perioade mai lungi de timp. Declarația pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor după modelul prevăzut în anexa B și descrie mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. Declarația este furnizată clientului în cauză înainte sau odată cu livrarea primului transport de mărfuri care face obiectul declarației. Furnizorul își informează de îndată clientul dacă declarația pe termen lung nu mai corespunde mărfurilor livrate. (5) Declarația furnizorului menționată la alineatele (3) și (4) se dactilografiază sau se imprimă în una dintre limbile în care este redactat acordul, conform dispozițiilor de drept intern ale țării în care este întocmită, și poartă semnătura olografă originală a furnizorului. Declarația poate fi redactată și de mână; în acest caz, trebuie scrisă cu cerneală și cu litere de tipar. (6) Furnizorul care întocmește o declarație trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităților vamale din țara în care este întocmită declarația, toate documentele corespunzătoare care să facă dovada că informațiile pe care le conține aceasta sunt corecte. Articolul 6 Documente justificative Declarația furnizorului care atestă prelucrările sau transformările la care au fost supuse în Uniunea Europeană, Tunisia, Maroc sau Algeria materialele utilizate, întocmită în una dintre aceste țări, este tratată ca document menționat la articolul 20 alineatul (3) și la articolul 18 alineatul (3) din apendicele I și la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă, utilizat pentru a dovedi că produsele care fac obiectul unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau al unei declarații de origine pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau Maroc și îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 7 Păstrarea declarației furnizorului Furnizorul care întocmește o declarație a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale facturii, ale notelor de livrare sau ale oricărui alt document comercial la care este anexată declarația, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Furnizorul care întocmește o declarație pe termen lung a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale referitoare la mărfurile specificate în respectiva declarație și livrate clientului în cauză, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Această perioadă se calculează de la data expirării valabilității declarației pe termen lung a furnizorului. Articolul 8 Cooperare administrativă Pentru a garanta o aplicare corectă a prezentei anexe, Uniunea Europeană și Maroc își acordă reciproc asistență, prin intermediul autorităților vamale competente, la verificarea autenticității certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, a declarațiilor de origine sau a declarațiilor furnizorilor, precum și a exactității informațiilor furnizate în aceste documente. Articolul 9 Verificarea declarațiilor furnizorului (1) Verificările ulterioare ale declarațiilor furnizorului sau ale declarațiilor pe termen lung ale furnizorului se pot efectua prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării în care aceste declarații au fost luate în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine au îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentului sau la corectitudinea informațiilor furnizate în respectivul document. (2) În scopul punerii în aplicare a alineatului (1), autoritățile vamale ale țării menționate la alineatul (1) returnează declarația furnizorului și factura (facturile), nota (notele) de livrare sau alte documente comerciale referitoare la mărfurile care fac obiectul respectivei declarații autorităților vamale ale țării în care a fost întocmită declarația, indicând, dacă este cazul, motivele de fond sau de formă care stau la baza cererii de verificare. În sprijinul cererii de verificare ulterioară, acestea furnizează toate documentele și toate informațiile obținute care sugerează că informațiile din declarația furnizorului sunt incorecte. (3) Verificarea este efectuată de către autoritățile vamale ale țării în care a fost întocmită declarația. În acest scop, ele sunt abilitate să solicite orice dovezi și să efectueze orice verificare a conturilor furnizorului sau orice alt control pe care îl consideră adecvat. (4) Autoritățile vamale care solicită efectuarea verificării sunt informate în cel mai scurt timp cu privire la rezultatele acesteia. Aceste rezultate trebuie să indice clar dacă informațiile menționate în declarația furnizorului sunt corecte și dacă permit autorităților să stabilească dacă și în ce măsură această declarație a furnizorului a putut fi luată în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine. Articolul 10 Sancțiuni Se aplică sancțiuni oricărei persoane care întocmește sau solicită întocmirea unui document care conține date inexacte pentru ca un produs să beneficieze de tratament preferențial. Articolul 11 Zone libere (1) Uniunea Europeană și Maroc iau toate măsurile necesare pentru a garanta că produsele comercializate pe baza unei dovezi de origine și care, în cursul transportului, staționează într-o zonă liberă situată pe teritoriul lor, nu sunt substituite cu alte mărfuri și nu fac obiectul unor alte manipulări decât operațiunile normale destinate să împiedice deteriorarea lor. (2) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când produse originare din Uniunea Europeană sau din Maroc sunt importate într-o zonă liberă pe baza unei dovezi de origine și suferă transformări sau prelucrări, autoritățile competente emit, la cererea exportatorului, un nou certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, dacă prelucrările sau transformările la care au fost supuse îndeplinesc dispozițiile prezentei convenții. „ANEXA IV SCHIMBURI COMERCIALE ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA TUNISIANĂ Articolul 1 Mărfurile care au dobândit caracterul de produs originar prin aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezenta anexă sunt excluse de la cumulul prevăzut la articolul 7 din apendicele I. Articolul 2 Cumulul în Uniunea Europeană În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Maroc, Algeria sau Tunisia sunt considerate a fi fost efectuate în Uniunea Europeană dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Uniunea Europeană. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, ele sunt considerate ca fiind originare din Uniunea Europeană numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 3 Cumulul în Tunisia În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Uniunea Europeană, Maroc sau Algeria sunt considerate a fi fost efectuate în Tunisia dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Tunisia. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, ele sunt considerate ca fiind originare din Tunisia numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 4 Dovezile de origine (1) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (4) și (5) din apendicele I, un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este emis de autoritățile vamale ale unui stat membru al Uniunii Europene sau ale Tunisiei dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau din Tunisia, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (2) Fără a aduce atingere articolului 21 alineatele (2) și (3) din apendicele I, o declarație de origine poate fi întocmită dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau din Tunisia, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 5 Declarația furnizorului (1) La eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau la întocmirea, în Uniunea Europeană sau în Tunisia, a unei declarații de origine pentru produse originare la fabricarea cărora s-au utilizat mărfuri provenind din Algeria, Maroc, Tunisia sau Uniunea Europeană, unde au fost supuse unor prelucrări sau transformări fără a obține caracterul de produs originar preferențial, se ține seama de declarația furnizorului cu privire la respectivele mărfuri în conformitate cu prezentul articol. (2) Declarația furnizorului menționată la alineatul (1) servește ca dovadă a prelucrărilor sau a transformărilor la care au fost supuse mărfurile în cauză în Algeria, Maroc, Tunisia sau Uniunea Europeană, pentru a determina dacă produsele la fabricarea cărora s-au utilizat mărfurile respective pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau din Tunisia și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (3) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (4), furnizorul întocmește o declarație separată pentru fiecare transport de mărfuri, după modelul prevăzut în anexa A, pe o foaie de hârtie anexată la factură, la nota de livrare sau la orice alt document comercial, descriind mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. (4) În cazul în care un furnizor livrează regulat unui anumit client mărfuri a căror prelucrare sau transformare efectuată în Algeria, Maroc, Tunisia sau Uniunea Europeană se estimează a rămâne constantă o lungă perioadă de timp, acesta poate prezenta o singură declarație, denumită în continuare «declarație pe termen lung a furnizorului», care acoperă transporturile ulterioare ale respectivelor produse. În mod normal, o declarație pe termen lung a furnizorului poate fi valabilă timp de cel mult un an de la data întocmirii sale. Autoritățile vamale ale țării în care este întocmită declarația stabilesc condițiile în care pot fi utilizate perioade mai lungi de timp. Declarația pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor după modelul prevăzut în anexa B și descrie mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. Declarația este furnizată clientului în cauză înainte sau odată cu livrarea primului transport de mărfuri care face obiectul declarației. Furnizorul își informează de îndată clientul dacă declarația pe termen lung nu mai corespunde mărfurilor livrate. (5) Declarația furnizorului menționată la alineatele (3) și (4) se dactilografiază sau se imprimă în una dintre limbile în care este redactat acordul, conform dispozițiilor de drept intern ale țării în care este întocmită, și poartă semnătura olografă originală a furnizorului. Declarația poate fi redactată și de mână; în acest caz, trebuie scrisă cu cerneală și cu litere de tipar. (6) Furnizorul care întocmește o declarație trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităților vamale din țara în care este întocmită declarația, toate documentele corespunzătoare care să facă dovada că informațiile pe care le conține aceasta sunt corecte. Articolul 6 Documente justificative Declarația furnizorului care atestă prelucrările sau transformările la care au fost supuse în Uniunea Europeană, Tunisia, Maroc sau Algeria materialele utilizate, întocmită în una dintre aceste țări, este tratată ca document menționat la articolul 20 alineatul (3) și la articolul 18 alineatul (3) din apendicele I și la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă, utilizat pentru a dovedi că produsele care fac obiectul unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau al unei declarații de origine pot fi considerate produse originare din Uniunea Europeană sau Tunisia și îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 7 Păstrarea declarației furnizorului Furnizorul care întocmește o declarație a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale facturii, ale notelor de livrare sau ale oricărui alt document comercial la care este anexată declarația, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Furnizorul care întocmește o declarație pe termen lung a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale referitoare la mărfurile specificate în respectiva declarație și livrate clientului în cauză, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Această perioadă se calculează de la data expirării valabilității declarației pe termen lung a furnizorului. Articolul 8 Cooperare administrativă Pentru a garanta o aplicare corectă a prezentei anexe, Uniunea Europeană și Tunisia își acordă reciproc asistență, prin intermediul autorităților vamale competente, la verificarea autenticității certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, a declarațiilor de origine sau a declarațiilor furnizorilor, precum și a exactității informațiilor furnizate în aceste documente. Articolul 9 Verificarea declarațiilor furnizorului (1) Verificările ulterioare ale declarațiilor furnizorului sau ale declarațiilor pe termen lung ale furnizorului se pot efectua prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării în care aceste declarații au fost luate în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine au îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentului sau la corectitudinea informațiilor furnizate în respectivul document. (2) În scopul punerii în aplicare a alineatului (1), autoritățile vamale ale țării menționate la alineatul (1) returnează declarația furnizorului și factura (facturile), nota (notele) de livrare sau alte documente comerciale referitoare la mărfurile care fac obiectul respectivei declarații autorităților vamale ale țării în care a fost întocmită declarația, indicând, dacă este cazul, motivele de fond sau de formă care stau la baza cererii de verificare. În sprijinul cererii de verificare ulterioară, acestea furnizează toate documentele și toate informațiile obținute care sugerează că informațiile din declarația furnizorului sunt incorecte. (3) Verificarea este efectuată de către autoritățile vamale ale țării în care a fost întocmită declarația. În acest scop, ele sunt abilitate să solicite orice dovezi și să efectueze orice verificare a conturilor furnizorului sau orice alt control pe care îl consideră adecvat. (4) Autoritățile vamale care solicită efectuarea verificării sunt informate în cel mai scurt timp cu privire la rezultatele acesteia. Aceste rezultate trebuie să indice clar dacă informațiile menționate în declarația furnizorului sunt corecte și dacă permit autorităților să stabilească dacă și în ce măsură această declarație a furnizorului a putut fi luată în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine. Articolul 10 Sancțiuni Se aplică sancțiuni oricărei persoane care întocmește sau solicită întocmirea unui document care conține date inexacte pentru ca un produs să beneficieze de tratament preferențial. Articolul 11 Zone libere (1) Uniunea Europeană și Tunisia iau toate măsurile necesare pentru a garanta că produsele comercializate pe baza unei dovezi de origine și care, în cursul transportului, staționează într-o zonă liberă situată pe teritoriul lor, nu sunt substituite cu alte mărfuri și nu fac obiectul unor alte manipulări decât operațiunile normale destinate să împiedice deteriorarea lor. (2) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când produse originare din Uniunea Europeană sau din Tunisia sunt importate într-o zonă liberă pe baza unei dovezi de origine și suferă transformări sau prelucrări, autoritățile competente emit, la cererea exportatorului, un nou certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, dacă prelucrările sau transformările la care au fost supuse îndeplinesc dispozițiile prezentei convenții. „ANEXA V SCHIMBURI COMERCIALE ÎNTRE REPUBLICA TURCIA ȘI PARTICIPANȚII LA PROCESUL DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE AL UNIUNII EUROPENE Articolul 1 Produsele enumerate în cele ce urmează sunt excluse de la cumulul prevăzut la articolul 7 din apendicele I dacă:
„ANEXA VI SCHIMBURI COMERCIALE ÎNTRE REPUBLICA TURCIA ȘI REGATUL MAROC Articolul 1 Mărfurile care au dobândit caracterul de produs originar prin aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezenta anexă sunt excluse de la cumulul prevăzut la articolul 7 din apendicele I. Articolul 2 Cumulul în Turcia În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Maroc, Algeria sau Tunisia sunt considerate a fi fost efectuate în Turcia dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Turcia. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, ele sunt considerate ca fiind originare din Turcia numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 3 Cumulul în Maroc În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Turcia, Algeria sau Tunisia sunt considerate a fi fost efectuate în Maroc dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Maroc. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, ele sunt considerate ca fiind originare din Maroc numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 4 Dovezile de origine (1) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (4) și (5) din apendicele I, un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este emis de autoritățile vamale ale Turciei sau ale Marocului dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Turcia sau din Maroc, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (2) Fără a aduce atingere articolului 21 alineatele (2) și (3) din apendicele I, o declarație de origine poate fi întocmită dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Turcia sau din Maroc, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 5 Declarația furnizorului (1) La eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau la întocmirea, în Turcia sau în Maroc, a unei declarații de origine pentru produse originare la fabricarea cărora s-au utilizat mărfuri provenind din Algeria, Maroc, Tunisia sau Turcia, unde au fost supuse unor prelucrări sau transformări fără a obține caracterul de produs originar preferențial, se ține seama de declarația furnizorului cu privire la respectivele mărfuri în conformitate cu prezentul articol. (2) Declarația furnizorului menționată la alineatul (1) servește ca dovadă a prelucrărilor sau a transformărilor la care au fost supuse mărfurile în cauză în Algeria, Maroc, Tunisia sau Turcia, pentru a determina dacă produsele la fabricarea cărora s-au utilizat mărfurile respective pot fi considerate produse originare din Turcia sau din Maroc și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (3) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (4), furnizorul întocmește o declarație separată pentru fiecare transport de mărfuri, după modelul prevăzut în anexa C, pe o foaie de hârtie anexată la factură, la bonul de livrare sau la orice alt document comercial, descriind mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. (4) În cazul în care un furnizor livrează regulat unui anumit client mărfuri a căror prelucrare sau transformare efectuată în Algeria, Maroc, Tunisia sau Turcia se estimează a rămâne constantă o lungă perioadă de timp, acesta poate prezenta o singură declarație, denumită în continuare «declarație pe termen lung a furnizorului», care acoperă transporturile ulterioare ale respectivelor produse. În mod normal, o declarație pe termen lung a furnizorului poate fi valabilă timp de cel mult un an de la data întocmirii sale. Autoritățile vamale ale țării în care este întocmită declarația stabilesc condițiile în care pot fi utilizate perioade mai lungi de timp. Declarația pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor după modelul prevăzut în anexa D și descrie mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. Declarația este furnizată clientului în cauză înainte sau odată cu livrarea primului transport de mărfuri care face obiectul declarației. Furnizorul își informează de îndată clientul dacă declarația pe termen lung nu mai corespunde mărfurilor livrate. (5) Declarația furnizorului menționată la alineatele (3) și (4) se dactilografiază sau se imprimă în una dintre limbile în care este redactat acordul, conform dispozițiilor de drept intern ale țării în care este întocmită, și poartă semnătura olografă originală a furnizorului. Declarația poate fi redactată și de mână; în acest caz, trebuie scrisă cu cerneală și cu litere de tipar. (6) Furnizorul care întocmește o declarație trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităților vamale din țara în care este întocmită declarația, toate documentele corespunzătoare care să facă dovada că informațiile pe care le conține aceasta sunt corecte. Articolul 6 Documente justificative Declarația furnizorului care atestă prelucrările sau transformările la care au fost supuse în Turcia, Tunisia, Maroc sau Algeria materialele utilizate, întocmită în una dintre aceste țări, este tratată ca document menționat la articolul 20 alineatul (3) și la articolul 18 alineatul (3) din apendicele I și la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă, utilizat pentru a dovedi că produsele care fac obiectul unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau al unei declarații de origine pot fi considerate produse originare din Turcia sau din Maroc și îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 7 Păstrarea declarației furnizorului Furnizorul care întocmește o declarație a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale facturii, ale notelor de livrare sau ale oricărui alt document comercial la care este anexată declarația, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Furnizorul care întocmește o declarație pe termen lung a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale referitoare la mărfurile specificate în respectiva declarație și livrate clientului în cauză, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Această perioadă se calculează de la data expirării valabilității declarației pe termen lung a furnizorului. Articolul 8 Cooperare administrativă Pentru a garanta o aplicare corectă a prezentei anexe, Turcia și Maroc își acordă reciproc asistență, prin intermediul autorităților vamale competente, la verificarea autenticității certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, a declarațiilor de origine sau a declarațiilor furnizorilor, precum și a exactității informațiilor furnizate în aceste documente. Articolul 9 Verificarea declarațiilor furnizorului (1) Verificările ulterioare ale declarațiilor furnizorului sau ale declarațiilor pe termen lung ale furnizorului se pot efectua prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării în care aceste declarații au fost luate în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine au îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentului sau la corectitudinea informațiilor furnizate în respectivul document. (2) În scopul punerii în aplicare a alineatului (1), autoritățile vamale ale țării menționate la alineatul (1) returnează declarația furnizorului și factura (facturile), nota (notele) de livrare sau alte documente comerciale referitoare la mărfurile care fac obiectul respectivei declarații autorităților vamale ale țării în care a fost întocmită declarația, indicând, dacă este cazul, motivele de fond sau de formă care stau la baza cererii de verificare. În sprijinul cererii de verificare ulterioară, acestea furnizează toate documentele și toate informațiile obținute care sugerează că informațiile din declarația furnizorului sunt incorecte. (3) Verificarea este efectuată de către autoritățile vamale ale țării în care a fost întocmită declarația. În acest scop, ele sunt abilitate să solicite orice dovezi și să efectueze orice verificare a conturilor furnizorului sau orice alt control pe care îl consideră adecvat. (4) Autoritățile vamale care solicită efectuarea verificării sunt informate în cel mai scurt timp cu privire la rezultatele acesteia. Aceste rezultate trebuie să indice clar dacă informațiile menționate în declarația furnizorului sunt corecte și dacă permit autorităților să stabilească dacă și în ce măsură această declarație a furnizorului a putut fi luată în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine. Articolul 10 Sancțiuni Se aplică sancțiuni oricărei persoane care întocmește sau solicită întocmirea unui document care conține date inexacte pentru ca un produs să beneficieze de tratament preferențial. Articolul 11 Zone libere (1) Turcia și Maroc iau toate măsurile necesare pentru a garanta că produsele comercializate pe baza unei dovezi de origine și care, în cursul transportului, staționează într-o zonă liberă situată pe teritoriul lor, nu sunt substituite cu alte mărfuri și nu fac obiectul unor alte manipulări decât operațiunile normale destinate să împiedice deteriorarea lor. (2) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când produse originare din Turcia sau din Maroc sunt importate într-o zonă liberă pe baza unei dovezi de origine și suferă transformări sau prelucrări, autoritățile competente emit, la cererea exportatorului, un nou certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, dacă prelucrările sau transformările la care au fost supuse îndeplinesc dispozițiile prezentei convenții. „ANEXA VII SCHIMBURI COMERCIALE ÎNTRE REPUBLICA TURCIA ȘI REPUBLICA TUNISIANĂ Articolul 1 Mărfurile care au dobândit caracterul de produs originar prin aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezenta anexă sunt excluse de la cumulul prevăzut la articolul 7 din apendicele I. Articolul 2 Cumulul în Turcia În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Maroc, Algeria sau Tunisia sunt considerate a fi fost efectuate în Turcia dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Turcia. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, ele sunt considerate ca fiind originare din Turcia numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 3 Cumulul în Tunisia În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Turcia, Maroc sau Algeria sunt considerate a fi fost efectuate în Tunisia dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Tunisia. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre țările respective, ele sunt considerate ca fiind originare din Tunisia numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 4 Dovezile de origine (1) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (4) și (5) din apendicele I, un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este emis de autoritățile vamale ale Turciei sau ale Tunisiei dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Turcia sau din Tunisia, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (2) Fără a aduce atingere articolului 21 alineatele (2) și (3) din apendicele I, o declarație de origine poate fi întocmită dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare din Turcia sau din Tunisia, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 5 Declarația furnizorului (1) La eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau la întocmirea, în Turcia sau în Tunisia, a unei declarații de origine pentru produse originare la fabricarea cărora s-au utilizat mărfuri provenind din Algeria, Maroc, Tunisia sau Turcia, unde au fost supuse unor prelucrări sau transformări fără a obține caracterul de produs originar preferențial, se ține seama de declarația furnizorului cu privire la respectivele mărfuri în conformitate cu prezentul articol. (2) Declarația furnizorului menționată la alineatul (1) servește ca dovadă a prelucrărilor sau a transformărilor la care au fost supuse mărfurile în cauză în Algeria, Maroc, Tunisia sau Turcia, pentru a determina dacă produsele la fabricarea cărora s-au utilizat mărfurile respective pot fi considerate produse originare din Turcia sau din Tunisia și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. (3) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (4), furnizorul întocmește o declarație separată pentru fiecare transport de mărfuri, după modelul prevăzut în anexa C, pe o foaie de hârtie anexată la factură, la bonul de livrare sau la orice alt document comercial, descriind mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. (4) În cazul în care un furnizor livrează regulat unui anumit client mărfuri a căror prelucrare sau transformare efectuată în Algeria, Maroc, Tunisia sau Turcia se estimează a rămâne constantă o lungă perioadă de timp, acesta poate prezenta o singură declarație, denumită în continuare «declarație pe termen lung a furnizorului», care acoperă transporturile ulterioare ale respectivelor produse. În mod normal, o declarație pe termen lung a furnizorului poate fi valabilă timp de cel mult un an de la data întocmirii sale. Autoritățile vamale ale țării în care este întocmită declarația stabilesc condițiile în care pot fi utilizate perioade mai lungi de timp. Declarația pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor după modelul prevăzut în anexa D și descrie mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. Declarația este furnizată clientului în cauză înainte sau odată cu livrarea primului transport de mărfuri care face obiectul declarației. Furnizorul își informează de îndată clientul dacă declarația pe termen lung nu mai corespunde mărfurilor livrate. (5) Declarația furnizorului menționată la alineatele (3) și (4) se dactilografiază sau se imprimă în una dintre limbile în care este redactat acordul, conform dispozițiilor de drept intern ale țării în care este întocmită, și poartă semnătura olografă originală a furnizorului. Declarația poate fi redactată și de mână; în acest caz, trebuie scrisă cu cerneală și cu litere de tipar. (6) Furnizorul care întocmește o declarație trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităților vamale din țara în care este întocmită declarația, toate documentele corespunzătoare care să facă dovada că informațiile pe care le conține aceasta sunt corecte. Articolul 6 Documente justificative Declarația furnizorului care atestă prelucrările sau transformările la care au fost supuse în Turcia, Tunisia, Maroc sau Algeria materialele utilizate, întocmită în una dintre aceste țări, este tratată ca document menționat la articolul 20 alineatul (3) și la articolul 18 alineatul (3) din apendicele I și la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă, utilizat pentru a dovedi că produsele care fac obiectul unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau al unei declarații de origine pot fi considerate produse originare din Turcia sau din Tunisia și îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I la prezenta convenție. Articolul 7 Păstrarea declarației furnizorului Furnizorul care întocmește o declarație a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale facturii, ale notelor de livrare sau ale oricărui alt document comercial la care este anexată declarația, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Furnizorul care întocmește o declarație pe termen lung a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale referitoare la mărfurile specificate în respectiva declarație și livrate clientului în cauză, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Această perioadă se calculează de la data expirării valabilității declarației pe termen lung a furnizorului. Articolul 8 Cooperare administrativă Pentru a garanta o aplicare corectă a prezentei anexe, Turcia și Tunisia își acordă reciproc asistență, prin intermediul autorităților vamale competente, la verificarea autenticității certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, a declarațiilor de origine sau a declarațiilor furnizorilor, precum și a exactității informațiilor furnizate în aceste documente. Articolul 9 Verificarea declarațiilor furnizorului (1) Verificările ulterioare ale declarațiilor furnizorului sau ale declarațiilor pe termen lung ale furnizorului se pot efectua prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării în care aceste declarații au fost luate în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine au îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentului sau la corectitudinea informațiilor furnizate în respectivul document. (2) În scopul punerii în aplicare a alineatului (1), autoritățile vamale ale țării menționate la alineatul (1) returnează declarația furnizorului și factura (facturile), nota (notele) de livrare sau alte documente comerciale referitoare la mărfurile care fac obiectul respectivei declarații autorităților vamale ale țării în care a fost întocmită declarația, indicând, dacă este cazul, motivele de fond sau de formă care stau la baza cererii de verificare. În sprijinul cererii de verificare ulterioară, acestea furnizează toate documentele și toate informațiile obținute care sugerează că informațiile din declarația furnizorului sunt incorecte. (3) Verificarea este efectuată de către autoritățile vamale ale țării în care a fost întocmită declarația. În acest scop, ele sunt abilitate să solicite orice dovezi și să efectueze orice verificare a conturilor furnizorului sau orice alt control pe care îl consideră adecvat. (4) Autoritățile vamale care solicită efectuarea verificării sunt informate în cel mai scurt timp cu privire la rezultatele acesteia. Aceste rezultate trebuie să indice clar dacă informațiile menționate în declarația furnizorului sunt corecte și dacă permit autorităților să stabilească dacă și în ce măsură această declarație a furnizorului a putut fi luată în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine. Articolul 10 Sancțiuni Se aplică sancțiuni oricărei persoane care întocmește sau solicită întocmirea unui document care conține date inexacte pentru ca un produs să beneficieze de tratament preferențial. Articolul 11 Zone libere (1) Turcia și Tunisia iau toate măsurile necesare pentru a garanta că produsele comercializate pe baza unei dovezi de origine și care, în cursul transportului, staționează într-o zonă liberă situată pe teritoriul lor, nu sunt substituite cu alte mărfuri și nu fac obiectul unor alte manipulări decât operațiunile normale destinate să împiedice deteriorarea lor. (2) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când produse originare din Turcia sau din Tunisia sunt importate într-o zonă liberă pe baza unei dovezi de origine și suferă transformări sau prelucrări, autoritățile competente emit, la cererea exportatorului, un nou certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, dacă prelucrările sau transformările la care au fost supuse îndeplinesc dispozițiile prezentei convenții. „ANEXA VIII SCHIMBURI COMERCIALE ÎNTRE STATELE AELS ȘI REPUBLICA TUNISIANĂ Articolul 1 Mărfurile care au dobândit caracterul de produs originar prin aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezenta anexă sunt excluse de la cumulul prevăzut la articolul 7 din apendicele I. Articolul 2 Cumulul într-un stat AELS În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Tunisia sunt considerate a fi fost efectuate într-un stat AELS dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare într-un stat AELS. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre părțile contractante respective, ele sunt considerate ca fiind originare dintr-un stat AELS numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 3 Cumulul în Tunisia În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în statele AELS sunt considerate a fi fost efectuate în Tunisia dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în Tunisia. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre părțile contractante respective, ele sunt considerate ca fiind originare din Tunisia numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile prevăzute la articolul 6 din apendicele I. Articolul 4 Dovezile de origine (1) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (4) și (5) din apendicele I, un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este emis de autoritățile vamale ale unui stat AELS sau ale Tunisiei dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare dintr-un stat AELS sau din Tunisia, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I. (2) Fără a aduce atingere articolului 21 alineatele (2) și (3) din apendicele I, o declarație de origine poate fi întocmită dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare dintr-un stat AELS sau din Tunisia, cu aplicarea cumulului prevăzut la articolele 2 și 3 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I. Articolul 5 Declarația furnizorului (1) La eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau la întocmirea, într-un stat AELS sau în Tunisia, a unei declarații de origine pentru produse originare la fabricarea cărora s-au utilizat mărfuri provenind din Tunisia sau din statele AELS, unde au fost supuse unor prelucrări sau transformări fără a obține caracterul de produs originar preferențial, se ține seama de declarația furnizorului cu privire la respectivele mărfuri în conformitate cu prezentul articol. (2) Declarația furnizorului menționată la alineatul (1) servește ca dovadă a prelucrărilor sau a transformărilor la care au fost supuse mărfurile în cauză în Tunisia sau în statele AELS, pentru a determina dacă produsele la fabricarea cărora s-au utilizat mărfurile respective pot fi considerate produse originare din statele AELS sau din Tunisia și dacă îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I. (3) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (4), furnizorul întocmește o declarație separată pentru fiecare transport de mărfuri, după modelul prevăzut în anexa E, pe o foaie de hârtie anexată la factură, la nota de livrare sau la orice alt document comercial, descriind mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. (4) În cazul în care un furnizor livrează regulat unui anumit client mărfuri a căror prelucrare sau transformare efectuată în Tunisia sau în statele AELS se estimează a rămâne constantă o lungă perioadă de timp, acesta poate prezenta o singură declarație, denumită în continuare «declarație pe termen lung a furnizorului», care acoperă transporturile ulterioare ale respectivelor produse. În mod normal, o declarație pe termen lung a furnizorului poate fi valabilă timp de cel mult un an de la data întocmirii sale. Autoritățile vamale ale țării în care este întocmită declarația stabilesc condițiile în care pot fi utilizate perioade mai lungi de timp. Declarația pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor după modelul prevăzut în anexa F și descrie mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. Declarația este furnizată clientului în cauză înainte sau odată cu livrarea primului transport de mărfuri care face obiectul declarației. Furnizorul își informează de îndată clientul dacă declarația pe termen lung nu mai corespunde mărfurilor livrate. (5) Declarația furnizorului menționată la alineatele (3) și (4) se dactilografiază sau se imprimă în una dintre limbile în care este redactat acordul, conform dispozițiilor de drept intern ale țării în care este întocmită, și poartă semnătura olografă originală a furnizorului. Declarația poate fi redactată și de mână; în acest caz, trebuie scrisă cu cerneală și cu litere de tipar. (6) Furnizorul care întocmește o declarație trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităților vamale din țara în care este întocmită declarația, toate documentele corespunzătoare care să facă dovada că informațiile pe care le conține aceasta sunt corecte. Articolul 6 Documente justificative Declarația furnizorului care atestă prelucrările sau transformările la care au fost supuse în statele AELS sau în Tunisia materialele utilizate, întocmită în una dintre aceste țări, este tratată ca document menționat la articolul 20 alineatul (3) și la articolul 18 alineatul (3) din apendicele I și la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă, utilizat pentru a dovedi că produsele care fac obiectul unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau al unei declarații de origine pot fi considerate produse originare dintr-un stat AELS sau din Tunisia și îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I. Articolul 7 Păstrarea declarației furnizorului Furnizorul care întocmește o declarație a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale facturii, ale notelor de livrare sau ale oricărui alt document comercial la care este anexată declarația, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Furnizorul care întocmește o declarație pe termen lung a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale referitoare la mărfurile specificate în respectiva declarație și livrate clientului în cauză, precum și documentele menționate la articolul 5 alineatul (6) din prezenta anexă. Această perioadă se calculează de la data expirării valabilității declarației pe termen lung a furnizorului. Articolul 8 Cooperare administrativă Pentru a garanta o aplicare corectă a prezentei anexe, statele AELS și Tunisia își acordă reciproc asistență, prin intermediul autorităților vamale competente, la verificarea autenticității certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, a declarațiilor de origine sau a declarațiilor furnizorilor, precum și a exactității informațiilor furnizate în aceste documente. Articolul 9 Verificarea declarațiilor furnizorului (1) Verificările ulterioare ale declarațiilor furnizorului sau ale declarațiilor pe termen lung ale furnizorului se pot efectua prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile vamale ale țării în care aceste declarații au fost luate în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine au îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentului sau la corectitudinea informațiilor furnizate în respectivul document. (2) În scopul punerii în aplicare a alineatului (1), autoritățile vamale ale țării menționate la alineatul (1) returnează declarația furnizorului și factura (facturile), nota (notele) de livrare sau alte documente comerciale referitoare la mărfurile care fac obiectul respectivei declarații autorităților vamale ale țării în care a fost întocmită declarația, indicând, dacă este cazul, motivele de fond sau de formă care stau la baza cererii de verificare. În sprijinul cererii de verificare ulterioară, acestea furnizează toate documentele și toate informațiile obținute care sugerează că informațiile din declarația furnizorului sunt incorecte. (3) Verificarea este efectuată de către autoritățile vamale ale țării în care a fost întocmită declarația. În acest scop, ele sunt abilitate să solicite orice dovezi și să efectueze orice verificare a conturilor furnizorului sau orice alt control pe care îl consideră adecvat. (4) Autoritățile vamale care solicită efectuarea verificării sunt informate în cel mai scurt timp cu privire la rezultatele acesteia. Aceste rezultate trebuie să indice clar dacă informațiile menționate în declarația furnizorului sunt corecte și dacă permit autorităților să stabilească dacă și în ce măsură această declarație a furnizorului a putut fi luată în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine. Articolul 10 Sancțiuni Se aplică sancțiuni oricărei persoane care întocmește sau solicită întocmirea unui document care conține date inexacte pentru ca un produs să beneficieze de tratament preferențial. Articolul 11 Zone libere (1) Statele AELS și Tunisia iau toate măsurile necesare pentru a garanta că produsele comercializate pe baza unei dovezi de origine și care, în cursul transportului, staționează într-o zonă liberă situată pe teritoriul lor, nu sunt substituite cu alte mărfuri și nu fac obiectul unor alte manipulări decât operațiunile normale destinate să împiedice deteriorarea lor. (2) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când produse originare dintr-un stat AELS sau din Tunisia sunt importate într-o zonă liberă pe baza unei dovezi de origine și suferă transformări sau prelucrări, autoritățile competente emit, la cererea exportatorului, un nou certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, dacă prelucrările sau transformările la care au fost supuse îndeplinesc dispozițiile prezentei convenții. „ANEXA IX SCHIMBURI COMERCIALE ÎN CADRUL ACORDULUI DE INSTITUIRE A UNEI ZONE DE LIBER SCHIMB ÎNTRE ȚĂRILE ARABE DIN ZONA MEDITERANEEANĂ (ACORDUL DE LA AGADIR) Produsele obținute în țările membre la Acordul de instituire a unei zone de liber schimb între țările arabe din zona mediteraneeană (Acordul de la Agadir) din materiale încadrate la capitolele 1-24 sunt excluse de la cumulul diagonal cu celelalte părți contractante în cazul în care comerțul cu aceste materiale nu este liberalizat în cadrul acordurilor de liber schimb încheiate între țara de destinație finală și țara de origine a materialelor utilizate la fabricarea respectivelor produse. „ANEXA X SCHIMBURILE COMERCIALE REGLEMENTATE DE ACORDUL CENTRAL EUROPEAN DE COMERȚ LIBER (CEFTA), LA CARE SUNT PĂRȚI REPUBLICA MOLDOVA ȘI PARTICIPANȚII LA PROCESUL DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE AL UNIUNII EUROPENE Articolul 1 Excluderile de la cumulul de origine Produsele care au dobândit caracterul de produs originar prin aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezenta anexă sunt excluse de la cumulul prevăzut la articolul 3 din apendicele I. Articolul 2 Cumulul de origine În scopul punerii în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (b) din apendicele I, prelucrările sau transformările efectuate în Republica Moldova sau participanții la procesul de stabilizare și de asociere al Uniunii Europene (denumite în continuare «părți la CEFTA») sunt considerate a fi fost efectuate în orice altă parte la CEFTA dacă produsele obținute suferă prelucrări sau transformări ulterioare în partea la CEFTA în cauză. Atunci când, în conformitate cu prezenta dispoziție, produsele originare sunt obținute în două sau mai multe dintre părțile respective, ele sunt considerate ca fiind originare dintr-o parte la CEFTA numai dacă prelucrările sau transformările nu se limitează la operațiunile menționate la articolul 6 din apendicele I. Articolul 3 Dovezile de origine (1) Fără a se aduce atingere articolului 16 alineatele (4) și (5) din apendicele I, un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 este emis de autoritățile vamale ale unei părți la CEFTA dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare dintr-o parte la CEFTA, cu aplicarea cumulului menționat la articolul 2 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții din apendicele I. (2) Fără a se aduce atingere articolului 21 alineatele (2) și (3) din apendicele I, o declarație de origine poate fi întocmită dacă produsele în cauză pot fi considerate produse originare dintr-o parte la CEFTA, cu aplicarea cumulului menționat la articolul 2 din prezenta anexă, și dacă îndeplinesc celelalte condiții din apendicele I. Articolul 4 Declarațiile furnizorului (1) Atunci când se emite un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau se întocmește o declarație de origine, în una dintre părțile la CEFTA, pentru produse originare la fabricarea cărora au fost utilizate mărfuri provenite din alte părți la CEFTA, care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în părțile respective fără să fi obținut caracterul originar preferențial, se ține seama de declarația furnizorului dată pentru aceste mărfuri în conformitate cu prezentul articol. (2) Declarația furnizorului menționată la alineatul (1) din prezentul articol servește drept dovadă a prelucrărilor sau a transformărilor la care au fost supuse mărfurile respective în părțile la CEFTA, pentru a determina dacă produsele la fabricarea cărora s-au utilizat mărfurile respective pot fi considerate produse originare din părțile la CEFTA sau care îndeplinesc celelalte condiții din apendicele I. (3) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (4) din prezentul articol, furnizorul întocmește o declarație separată pentru fiecare transport de mărfuri, după modelul prevăzut în anexa G la prezentul apendice, pe o foaie de hârtie anexată la factură, la nota de livrare sau la orice alt document comercial, descriind mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. (4) În cazul în care un furnizor livrează în mod regulat unui anumit client mărfuri prelucrate sau transformate în părțile la CEFTA, al căror mod de prelucrare sau transformare se estimează a rămâne constant o lungă perioadă de timp, furnizorul în cauză poate prezenta o singură declarație (denumită în continuare «declarația pe termen lung a furnizorului»), care acoperă transporturile ulterioare ale mărfurilor respective. În mod normal, o declarație pe termen lung a furnizorului poate fi valabilă timp de cel mult un an de la data întocmirii sale. Autoritatea vamală a unei părți la CEFTA în care este întocmită declarația stabilește condițiile în care pot fi utilizate perioade mai lungi de timp. Declarația pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor după modelul prevăzut în anexa H la prezentul apendice și descrie mărfurile respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate. Declarația este furnizată clientului în cauză înainte sau odată cu livrarea primului transport de mărfuri care face obiectul declarației. Furnizorul își informează de îndată clientul dacă declarația pe termen lung nu mai corespunde mărfurilor livrate. (5) Declarația furnizorului menționată la alineatele (3) și (4) din prezentul articol se dactilografiază sau se imprimă în limba engleză, conform dispozițiilor de drept intern al părții la CEFTA în care este întocmită declarația, și poartă semnătura olografă originală a furnizorului. Declarația poate fi redactată și de mână; în acest caz, trebuie scrisă cu cerneală și cu litere de tipar. (6) Furnizorul care întocmește declarația trebuie să poată prezenta, în orice moment, la cererea autorității vamale a părții la CEFTA în care este întocmită declarația, toate documentele corespunzătoare care dovedesc că informațiile prezentate în declarație sunt corecte. Articolul 5 Documente justificative Declarațiile furnizorului care atestă prelucrările sau transformările la care au fost supuse în părțile la CEFTA materialele utilizate, întocmite în una dintre aceste părți, sunt tratate ca un document menționat la articolul 16 alineatul (3) și la articolul 21 alineatul (5) din apendicele I și la articolul 4 alineatul (6) din prezenta anexă, utilizat pentru a dovedi că produsele care fac obiectul unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau al unei declarații de origine pot fi considerate produse originare dintr-o parte la CEFTA și că îndeplinesc celelalte condiții ale apendicelui I. Articolul 6 Păstrarea declarațiilor furnizorului Furnizorul care întocmește o declarație a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale la care este anexată declarația, precum și documentele menționate la articolul 4 alineatul (6) din prezenta anexă. Furnizorul care întocmește o declarație pe termen lung a furnizorului păstrează timp de cel puțin trei ani copii ale declarației și ale tuturor facturilor, ale notelor de livrare sau ale oricăror alte documente comerciale referitoare la mărfurile specificate în respectiva declarație și livrate clientului în cauză, precum și documentele menționate la articolul 4 alineatul (6) din prezenta anexă. Această perioadă se calculează de la data expirării valabilității declarației pe termen lung a furnizorului. Articolul 7 Cooperarea administrativă Fără a aduce atingere articolelor 31 și 32 din apendicele I, pentru a garanta o aplicare corectă a prezentei anexe, părțile la CEFTA își acordă reciproc asistență, prin intermediul autorităților vamale competente, la verificarea autenticității certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, a declarațiilor de origine sau a declarațiilor furnizorilor, precum și a exactității informațiilor furnizate în aceste documente. Articolul 8 Verificarea declarațiilor furnizorului (1) Verificările a posteriori ale declarațiilor furnizorului sau ale declarațiilor pe termen lung ale furnizorului se pot efectua prin sondaj sau ori de câte ori autoritatea vamală a părții la CEFTA în care aceste declarații au fost luate în considerare pentru utilizarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine au îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentului sau la corectitudinea informațiilor furnizate în respectivul document. (2) În scopul punerii în aplicare a alineatului (1) din prezentul articol, autoritatea vamală a părții la CEFTA menționate la alineatul (1) din prezentul articol returnează declarația furnizorului sau declarația pe termen lung a furnizorului și facturile, bonurile de livrare sau alte documente comerciale referitoare la mărfurile care fac obiectul respectivei declarații autorității vamale a părții la CEFTA în care a fost întocmită declarația, indicând, dacă este cazul, motivele de fond sau de formă care stau la baza cererii de verificare. În sprijinul cererii de verificare ulterioară, acestea furnizează toate documentele și toate informațiile obținute care sugerează faptul că datele înscrise în declarația furnizorului sau în declarația pe termen lung a furnizorului sunt incorecte. (3) Verificarea este efectuată de către autoritatea vamală a părții la CEFTA în care a fost întocmită declarația furnizorului sau declarația pe termen lung a furnizorului. În acest scop, ea este abilitată să solicite orice dovezi și să efectueze orice verificare a conturilor furnizorului sau orice alt control pe care îl consideră necesar. (4) Autoritatea vamală care solicită verificarea este informată în cel mai scurt timp cu privire la rezultatele acesteia. Aceste rezultate trebuie să indice clar dacă informațiile menționate în declarația furnizorului sau în declarația pe termen lung a furnizorului sunt corecte și dacă permit autorităților să stabilească dacă și în ce măsură respectiva declarație a furnizorului ar putea fi luată în considerare pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 sau pentru întocmirea unei declarații de origine. Articolul 9 Sancțiuni Se aplică sancțiuni oricărei persoane care întocmește sau solicită întocmirea unui document care conține date inexacte pentru ca un produs să beneficieze de tratament preferențial. Articolul 10 Interzicerea drawbackului sau a scutirii de taxe vamale Interdicția prevăzută la articolul 14 alineatul (1) din apendicele I nu se aplică schimburilor comerciale bilaterale dintre părțile la CEFTA. „ANEXA A DECLARAȚIA FURNIZORULUI CU PRIVIRE LA MĂRFURILE CARE AU FOST SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SAU TRANSFORMĂRI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, ALGERIA, MAROC SAU TUNISIA FĂRĂ SĂ FI OBȚINUT CARACTERUL DE PRODUS ORIGINAR PREFERENȚIAL Declarația furnizorului, al cărei text este prevăzut mai jos, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA FURNIZORULUI cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în Uniunea Europeană, Algeria, Maroc sau Tunisia fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul (subsemnata), furnizor al mărfurilor menționate în documentul anexat, declar că:
„ANEXA B DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI CU PRIVIRE LA MĂRFURILE CARE AU FOST SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SAU TRANSFORMĂRI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, ALGERIA, MAROC SAU TUNISIA FĂRĂ SĂ FI OBȚINUT CARACTERUL DE PRODUS ORIGINAR PREFERENȚIAL Declarația pe termen lung a furnizorului, al cărei text este prevăzut în continuare, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în Uniunea Europeană, Algeria, Maroc sau Tunisia fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul, furnizor al mărfurilor menționate în prezentul document, furnizate cu regularitate către … (25) declar că:
Prezenta declarație este valabilă pentru toate transporturile ulterioare de aceste mărfuri livrate de la … către … (30) Mă angajez să informez … (25) imediat în cazul în care prezenta declarație nu mai este valabilă.
„ANEXA C DECLARAȚIA FURNIZORULUI CU PRIVIRE LA MĂRFURILE CARE AU FOST SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SAU TRANSFORMĂRI ÎN TURCIA, ALGERIA, MAROC SAU TUNISIA FĂRĂ SĂ FI OBȚINUT CARACTERUL DE PRODUS ORIGINAR PREFERENȚIAL Declarația furnizorului, al cărei text este prevăzut mai jos, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA FURNIZORULUI cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în Turcia, Algeria, Maroc sau Tunisia fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul (subsemnata), furnizor al mărfurilor menționate în documentul anexat, declar că:
„ANEXA D DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI CU PRIVIRE LA MĂRFURILE CARE AU FOST SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SAU TRANSFORMĂRI ÎN TURCIA, ALGERIA, MAROC SAU TUNISIA FĂRĂ SĂ FI OBȚINUT CARACTERUL DE PRODUS ORIGINAR PREFERENȚIAL Declarația pe termen lung a furnizorului, al cărei text este prevăzut în continuare, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în Turcia, Algeria, Maroc sau Tunisia fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul, furnizor al mărfurilor menționate în prezentul document, furnizate cu regularitate către … (35) declar că:
Prezenta declarație este valabilă pentru toate transporturile ulterioare de aceste mărfuri livrate de la … către … (40) Mă angajez să informez … (35) imediat în cazul în care prezenta declarație nu mai este valabilă.
„ANEXA E DECLARAȚIA FURNIZORULUI CU PRIVIRE LA MĂRFURILE CARE AU FOST SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SAU TRANSFORMĂRI ÎNTR-UN STAT AELS SAU ÎN TUNISIA FĂRĂ SĂ FI OBȚINUT CARACTERUL DE PRODUS ORIGINAR PREFERENȚIAL Declarația furnizorului, al cărei text este prevăzut mai jos, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA FURNIZORULUI cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări într-un stat AELS sau în Tunisia fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul (subsemnata), furnizor al mărfurilor menționate în documentul anexat, declar că:
„ANEXA F DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI CU PRIVIRE LA MĂRFURILE CARE AU FOST SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SAU TRANSFORMĂRI ÎNTR-UN STAT AELS SAU ÎN TUNISIA FĂRĂ SĂ FI OBȚINUT CARACTERUL DE PRODUS ORIGINAR PREFERENȚIAL Declarația pe termen lung a furnizorului, al cărei text este prevăzut în continuare, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări într-un stat AELS sau în Tunisia fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul, furnizor al mărfurilor menționate în prezentul document, furnizate cu regularitate către … (45) declar că:
Prezenta declarație este valabilă pentru toate transporturile ulterioare de aceste mărfuri livrate de la … către … (50) Mă angajez să informez … (45) imediat în cazul în care prezenta declarație nu mai este valabilă.
„ANEXA G DECLARAȚIA FURNIZORULUI CU PRIVIRE LA MĂRFURILE CARE AU FOST SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SAU TRANSFORMĂRI ÎN PĂRȚILE LA CEFTA FĂRĂ SĂ FI OBȚINUT CARACTERUL DE PRODUS ORIGINAR PREFERENȚIAL Declarația furnizorului, al cărei text este prevăzut mai jos, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA FURNIZORULUI cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în părțile la CEFTA fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul (subsemnata), furnizor al mărfurilor menționate în documentul anexat, declar că:
„ANEXA H DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI CU PRIVIRE LA MĂRFURILE CARE AU FOST SUPUSE UNOR PRELUCRĂRI SAU TRANSFORMĂRI ÎN PĂRȚILE LA CEFTA FĂRĂ SĂ FI OBȚINUT CARACTERUL DE PRODUS ORIGINAR PREFERENȚIAL Declarația pe termen lung a furnizorului, al cărei text este prevăzut în continuare, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară. DECLARAȚIA PE TERMEN LUNG A FURNIZORULUI cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în părțile la CEFTA fără să fi obținut caracterul de produs originar preferențial Subsemnatul, furnizor al mărfurilor menționate în prezentul document, furnizate cu regularitate către … (55), declar că:
Prezenta declarație este valabilă pentru toate transporturile ulterioare de aceste mărfuri livrate de la … către … (60). Mă angajez să informez … (55) imediat în cazul în care prezenta declarație nu mai este valabilă.
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(1) Notele explicative care conțin o definiție a termenului «simpla asamblare» vor fi stabilite de către părțile contractante.
(2) JO CE L 302, 15.11.1985, p. 23.
(3) Pentru condițiile speciale legate de «tratamente specifice», a se vedea notele introductive 8.1-8.3.
(4) Pentru condițiile speciale legate de produsele confecționate dintr-un amestec de materiale textile, a se vedea nota introductivă 6.
(5) A se vedea nota introductivă 7.
(6) Atunci când declarația de origine este întocmită de un exportator autorizat, în acest spațiu trebuie înscris numărul autorizației exportatorului autorizat. Atunci când declarația de origine nu este întocmită de un exportator autorizat, se omit cuvintele din paranteză sau spațiul nu se completează.
(7) Se indică originea produselor. Atunci când declarația de origine se referă în întregime sau parțial la produse originare din Ceuta și Melilla, exportatorul trebuie să indice clar aceste produse în documentul pe care este întocmită declarația, cu ajutorul simbolului «CM».
(8) Aceste indicații sunt facultative în cazul în care informațiile figurează în documentul propriu-zis.
(9) În cazurile în care exportatorul nu este obligat să semneze, această excepție se referă și la înscrierea numelui celui care trebuie să semneze.
(10) De exemplu: documente de import, certificate de circulație a mărfurilor, facturi, declarații ale producătorului etc., referitoare la produsele utilizate la fabricare sau la mărfurile reexportate în aceeași stare.
(11) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea respectivelor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(12) Indicațiile solicitate în respectivele coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. În cazul în care un fabricant de articole de îmbrăcăminte din Algeria utilizează țesături importate din Uniunea Europeană și obținute în această țară prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din Uniunea Europeană să descrie în declarația sa materialele neoriginare utilizate ca fire, fără să fie nevoie să precizeze poziția și valoarea acestor fire.
Un producător de fier încadrat la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(13) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materiale în [a se indica numele părții(părților) contractante în cauză].
Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(14) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara [a se indica numele părții(părților) contractante în cauză], inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara [a se indica numele părții(părților) contractante în cauză] trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(15) Numele și adresa clientului
(16) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea respectivelor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(17) Indicațiile solicitate în aceste coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. În cazul în care un fabricant de articole de îmbrăcăminte din Algeria utilizează țesături importate din Uniunea Europeană și obținute în această țară prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din Uniunea Europeană să descrie în declarația sa materialele neoriginare utilizate ca fire, fără să fie nevoie să precizeze poziția și valoarea acestor fire.
Un producător de fier încadrate la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(18) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materiale în [a se indica numele părții(părților) contractante în cauză].
Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(19) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara [a se indica numele părții(părților) contractante în cauză], inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara [a se indica numele părții(părților) contractante în cauză] trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(20) A se introduce datele. Perioada de valabilitate a declarației pe termen lung a furnizorului nu trebuie să depășească în mod normal 12 luni, sub rezerva condițiilor prevăzute de autoritățile vamale ale țării în care se întocmește declarația pe termen lung a furnizorului.
(21) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea acestor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(22) Indicațiile solicitate în aceste coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Algeria folosește țesături importate din Uniunea Europeană care au fost obținute în Uniunea Europeană prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din Uniunea Europeană să descrie în declarația sa materialul neoriginar utilizat ca «fire», fără a fi necesar să indice poziția sau valoarea acestor fire.
Un producător de fier încadrat la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(23) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materiale în Uniunea Europeană, Algeria, Maroc sau Tunisia. Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(24) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara Uniunii Europene, Algeriei, Marocului sau Tunisiei, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara Uniunii Europene, Algeriei, Marocului sau Tunisiei trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(25) Numele și adresa clientului.
(26) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea acestor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(27) Indicațiile solicitate în aceste coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Algeria folosește țesături importate din Uniunea Europeană care au fost obținute în Uniunea Europeană prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din Uniunea Europeană să descrie în declarația sa materialul neoriginar utilizat ca «fire», fără a fi necesar să indice poziția sau valoarea acestor fire.
Un producător de fier încadrat la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(28) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materiale în Uniunea Europeană, Algeria, Maroc sau Tunisia. Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(29) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara Uniunii Europene, Algeriei, Marocului sau Tunisiei, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara Uniunii Europene, Algeriei, Marocului sau Tunisiei trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(30) A se introduce datele. Perioada de valabilitate a declarației pe termen lung a furnizorului nu trebuie să depășească în mod normal 12 luni, sub rezerva condițiilor prevăzute de autoritățile vamale ale țării în care se întocmește declarația pe termen lung a furnizorului.
(31) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea acestor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(32) Indicațiile solicitate în aceste coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Tunisia folosește țesături importate din Turcia care au fost obținute în Turcia prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din Turcia să descrie în declarația sa materialul neoriginar utilizat ca «fire», fără a fi necesar să indice poziția sau valoarea acestor fire.
Un producător de fier încadrat la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(33) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materiale în Turcia, Algeria, Maroc sau Tunisia. Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(34) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara Turciei, Algeriei, Marocului sau Tunisiei, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara Turciei, Algeriei, Marocului sau Tunisiei trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(35) Numele și adresa clientului
(36) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea acestor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(37) Indicațiile solicitate în aceste coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Tunisia folosește țesături importate din Turcia care au fost obținute în Turcia prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din Turcia să descrie în declarația sa materialul neoriginar utilizat ca «fire», fără a fi necesar să indice poziția sau valoarea acestor fire.
Un producător de fier încadrat la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(38) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materiale în Turcia, Algeria, Maroc sau Tunisia. Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(39) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara Turciei, Algeriei, Marocului sau Tunisiei, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara Turciei, Algeriei, Marocului sau Tunisiei trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(40) A se introduce datele. Perioada de valabilitate a declarației pe termen lung a furnizorului nu trebuie să depășească în mod normal 12 luni, sub rezerva condițiilor prevăzute de autoritățile vamale ale țării în care se întocmește declarația pe termen lung a furnizorului.
(41) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea acestor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(42) Indicațiile solicitate în aceste coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Tunisia folosește țesături importate dintr-un stat AELS care au fost obținute în respectivul stat prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din statul AELS să descrie în declarația sa materialul neoriginar utilizat ca «fire», fără a fi necesar să indice poziția sau valoarea acestor fire.
Un producător de fier încadrat la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(43) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materiale într-un stat AELS sau în Tunisia. Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(44) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara unui stat AELS sau a Tunisiei, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara unui stat AELS sau a Tunisiei trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(45) Numele și adresa clientului
(46) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea acestor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(47) Indicațiile solicitate în aceste coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Tunisia folosește țesături importate dintr-un stat AELS care au fost obținute în respectivul stat prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din statul AELS să descrie în declarația sa materialul neoriginar utilizat ca «fire», fără a fi necesar să indice poziția sau valoarea acestor fire.
Un producător de fier încadrat la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(48) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, în cazul în care aceasta nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru materiale într-un stat AELS sau în Tunisia. Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(49) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara unui stat AELS sau a Tunisiei, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara unui stat AELS sau a Tunisiei trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(50) A se introduce datele. Perioada de valabilitate a declarației pe termen lung a furnizorului nu trebuie să depășească în mod normal 12 luni, sub rezerva condițiilor prevăzute de autoritățile vamale ale țării în care se întocmește declarația pe termen lung a furnizorului.
(51) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea respectivelor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(52) Indicațiile solicitate în aceste coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. În cazul în care un producător de articole de îmbrăcăminte din Serbia utilizează țesături importate din Muntenegru și obținute în această țară prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din Muntenegru să descrie în declarația sa materialele neoriginare utilizate ca fire, fără indicarea poziției și a valorii acestor fire.
Un producător de fier încadrat la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(53) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, dacă aceasta nu este cunoscută și nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru aceste materiale în părțile la CEFTA. Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(54) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara părților la CEFTA, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara părților la CEFTA trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(55) Numele și adresa clientului.
(56) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin materiale neoriginare în aceleași proporții, furnizorul trebuie să le diferențieze în mod clar.
Exemplu:
Documentul se referă la modele diferite de motoare electrice încadrate la poziția 8501 utilizate la fabricarea mașinilor de spălat încadrate la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea acestor motoare variază de la un model la altul. Prin urmare, modelele trebuie diferențiate în prima coloană, iar indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului electric pe care îl folosește.
(57) Indicațiile solicitate în aceste coloane se furnizează numai dacă sunt necesare.
Exemple:
Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte încadrate la ex capitolul 62 precizează că se pot folosi fire neoriginare. În cazul în care un producător de articole de îmbrăcăminte din Serbia utilizează țesături importate din Muntenegru și obținute în această țară prin țeserea de fire neoriginare, este suficient ca furnizorul din Muntenegru să descrie în declarația sa materialele neoriginare utilizate ca fire, fără indicarea poziției și a valorii acestor fire. Un producător de fier încadrat la poziția 7217 care a produs fierul din bare de fier neoriginare trebuie să indice în a doua coloană «bare de fier». În cazul în care sârma urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare utilizate la o anumită valoare procentuală, este necesar ca în coloana a treia să se precizeze valoarea barelor neoriginare.
(58) «Valoarea materialelor» înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, dacă aceasta nu este cunoscută și nu poate fi stabilită, primul preț verificabil plătit pentru aceste materiale în părțile la CEFTA.
Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar utilizat trebuie indicată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(59) «Valoarea adăugată totală» înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara părților la CEFTA, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara părților la CEFTA trebuie precizată per unitate de mărfuri menționate în prima coloană.
(60) A se introduce datele. Perioada de valabilitate a declarației pe termen lung a furnizorului nu ar trebui să depășească în mod normal 12 luni, sub rezerva condițiilor prevăzute de autoritățile vamale ale țării în care se întocmește declarația pe termen lung a furnizorului.
