(1)

La data de 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european 2018 pentru coordonarea politicilor economice. Aceasta a ținut cont de pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 22 martie 2018. La 22 noiembrie 2017, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat și Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Suedia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)

Raportul de țară privind Suedia pentru 2018 a fost publicat la 7 martie 2018. Acesta a evaluat progresele realizate de Suedia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017 (3), măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice acestei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate de Suedia în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 7 martie 2018. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Suedia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special nivelurile supraevaluate ale prețurilor locuințelor, combinate cu creșterea continuă a gradului de îndatorare a gospodăriilor, creează riscul unei corecții dezordonate. Gradul deja ridicat de îndatorare a gospodăriilor se menține pe o traiectorie ascendentă. Prețurile locuințelor cresc într-un ritm rapid și practic neîntrerupt de aproape 20 de ani. În ultimul trimestru al anului 2017 s-a înregistrat o creștere negativă. Cu toate acestea, conform indicatorilor de evaluare, prețurile locuințelor rămân foarte ridicate în raport cu indicatorii macroeconomici fundamentali. Deși băncile par să fie capitalizate în mod adecvat, o corecție dezordonată ar putea afecta și sectorul financiar, întrucât băncile au expuneri din ce în ce mai mari la creditele ipotecare ale gospodăriilor. Într-un astfel de caz ar putea exista efecte de propagare în țările vecine, date fiind interdependențele financiare sistemice. În ultimii ani au fost luate măsuri pentru a frâna creșterea creanțelor ipotecare și a impulsiona construcția de locuințe. Măsurile luate până în prezent nu au fost însă suficiente pentru a soluționa problema supraevaluării prețurilor în sectorul locuințelor și există în continuare lacune esențiale în materie de politici, în special în ceea ce privește stimulentele fiscale pentru achiziționarea unei locuințe, precum și funcționarea ofertei de locuințe și a pieței locuințelor de închiriat.

(3)

La 27 aprilie 2018, Suedia a prezentat Programul său național de reformă pentru 2018 și Programul de convergență pentru 2018. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(5)

În prezent, Suedia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. Potrivit Programului său de convergență pentru 2018, guvernul intenționează să ajungă la un excedent de 1,0 % din PIB în 2018 și să îndeplinească în continuare, pe întreaga perioadă acoperită de program, obiectivul bugetar pe termen mediu, respectiv un deficit structural de 1 % din PIB. Conform Programului de convergență pentru 2018, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 37,3 % în 2018, continuând să scadă până la 29,0 % în 2021. Creșterea economică și soliditatea finanțelor publice sunt principalii factori care determină scăderea ponderii datoriei publice în PIB. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, se preconizează că soldul structural va înregistra un excedent de 0,7 % din PIB în 2018 și, respectiv, de 1,0 % din PIB în 2019, depășind obiectivul bugetar pe termen mediu. Pe baza evaluării sale a Programului de convergență pentru 2018 și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2018, Consiliul consideră că este de așteptat ca Suedia să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2018 și 2019.

(6)

Gradul de îndatorare a gospodăriilor a continuat să crească, în condițiile în care era deja la un nivel ridicat. Gradul de îndatorare a gospodăriilor a crescut cu 7,0 % în 2017, ajungând la aproximativ 86 % din PIB și 184 % din venitul disponibil – printre cele mai ridicate niveluri din Uniune. După ce a scăzut într-o oarecare măsură în 2016, raportul mediu dintre datorii și venitul disponibil pentru debitorii ipotecari a crescut și în 2017, la 411 %, atingând un nou nivel record. Creșterea gradului de îndatorare a gospodăriilor este determinată în principal de nivelul mai ridicat al creditelor ipotecare, precum și de prețul ridicat al locuințelor și de denaturările structurale care favorizează investițiile imobiliare finanțate prin credite ipotecare. Nivelurile de îndatorare sunt distribuite în mod inegal, gospodăriile cu venituri mici și familiile tinere confruntându-se cu un nivel foarte ridicat al datoriilor în raport cu veniturile. Suedia a implementat o serie de măsuri macroprudențiale în ultimii ani. Printre acestea se numără stabilirea unor limite privind raportul dintre valoarea creditului acordat și cea a garanției aferente creditului, ajustarea pragurilor de pondere de risc ale băncilor și introducerea unei reguli formale de amortizare a creditelor ipotecare în iunie 2016. În martie 2018 a intrat în vigoare o nouă cerință, consolidată, privind amortizarea creditelor ipotecare cu un raport ridicat între datorii și venitul disponibil. Suedia a adoptat, de asemenea, legislație în vederea consolidării mandatului legal al autorității macroprudențiale (Finansinspektionen). Noul mandat este operațional începând din februarie 2018, ceea ce permite autorității să răspundă în timp util, printr-o gamă mai largă de măsuri potențiale, riscurilor asociate creșterii gradului de îndatorare a gospodăriilor. Măsurile macroprudențiale luate până în prezent par să fi avut un impact limitat asupra creșterii creditelor ipotecare. Limitarea treptată a deductibilității fiscale a dobânzilor pentru creditele ipotecare sau majorarea impozitelor recurente pe proprietate ar contribui la limitarea creșterii gradului de îndatorare a gospodăriilor, însă guvernul nu a realizat niciun progres în acest sens.

(7)

În 2017, economia Suediei a înregistrat o creștere puternică, cu aproximativ 2,4 %, alimentată de cererea internă solidă. Investițiile, impulsionate de investițiile din sectorul locuințelor, au crescut cu 6,0 % (de la an la an) în primele trei trimestre, ceea ce a contribuit semnificativ la această creștere. În ciuda unui reviriment considerabil al construcțiilor de locuințe noi în ultimii ani, există încă un deficit în ceea ce privește oferta de locuințe, în special oferta de locuințe la un preț abordabil din marile orașe. Lipsa de locuințe la prețuri accesibile poate, de asemenea, limita mobilitatea forței de muncă și integrarea eficace a migranților pe piața forței de muncă și poate contribui la inegalitatea dintre generații.

(8)

După două decenii de creștere rapidă a prețurilor locuințelor, piața imobiliară a cunoscut o scădere treptată în toamna anului 2017, dar prețurile rămân în continuare peste parametrii justificați de principiile economice. Principalii factori responsabili de această situație sunt stimulentele fiscale care încurajează achiziționarea unei locuințe și contractarea de credite ipotecare, condițiile de creditare avantajoase și ratele încă relativ scăzute de amortizare a creditelor ipotecare. În plus, penuria de locuințe este legată de existența unor ineficiențe structurale, inclusiv de concurența slabă din sectorul construcțiilor, datorată barierelor la intrare pentru întreprinderile mici și întreprinderile străine, și de capacitatea marilor dezvoltatori de a controla resursele funciare. Există, totodată, obstacole în calea unei utilizării eficiente a fondului de locuințe existente. Pe piața închirierilor, practicarea de chirii sub prețurile pieței creează efecte de blocare (lock-in) și de diviziune între cei care fac parte din sistem și cei excluși din sistem (insider/outsider). Pe piața proprietarilor-ocupanți, impozitele pe câștigurile de capital reduc mobilitatea proprietarilor de locuințe. Autoritățile suedeze continuă să pună în aplicare treptat planul în 22 de puncte care vizează stimularea construcției de locuințe și îmbunătățirea eficienței pe piața locuințelor. Cu toate acestea, nu au fost luate măsuri semnificative pentru a introduce mai multă flexibilitate în ceea ce privește stabilirea prețurilor chiriilor sau pentru a revizui modul de stabilire a impozitului pe câștigurile de capital.

(9)

O economie avansată are nevoie de lucrători înalt calificați; încep să se constate lipse corespunzătoare de personal calificat în sectoare precum construcțiile, educația, sănătatea, știința, ingineria și tehnologia informației și a comunicațiilor. În acest context, persistă unele provocări, cum ar fi cele legate de integrarea pe piața forței de muncă a persoanelor care provin din contexte de migrație, în special a femeilor. Rata de ocupare a femeilor care nu s-au născut în UE este considerabil mai scăzută decât pentru ansamblul populației. Decalajul din perspectiva rezultatelor școlare dintre elevii care provin din medii socioeconomice diferite se adâncește. Integrarea în sistemul școlar a elevilor migranți nou-sosiți trebuie să fie atent monitorizată, la fel ca și penuria crescândă de cadre didactice.

(10)

În contextul semestrului european 2018, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Suediei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2018. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2018, Programul național de reformă pentru 2018, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Suediei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Suedia, ci și de gradul lor de conformitate cu normele și orientările Uniunii.

(11)

Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2018 prin prisma acestei evaluări și a emis un aviz (5) conform căruia este de așteptat ca Suedia să respecte Pactul de stabilitate și de creștere.

(12)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2018 și Programul de convergență pentru 2018. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandarea 1 de mai jos,

1.