(1)

La data de 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european 2018 pentru coordonarea politicilor economice. Aceasta a ținut cont de pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 22 martie 2018. La 22 noiembrie 2017, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat și Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Slovenia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 22 martie 2018. La 14 mai 2018, Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (3) („recomandarea pentru zona euro”).

(2)

În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Slovenia ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandării pentru zona euro, astfel cum se reflectă în recomandările de mai jos, în special recomandarea 1.

(3)

Raportul de țară privind Slovenia pentru 2018 a fost publicat la 7 martie 2018. Acesta a evaluat progresele realizate de Slovenia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017 (4), măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice acestei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate de Slovenia în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 7 martie 2018. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Slovenia nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice.

(4)

Slovenia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2018 la 13 aprilie 2018, iar la 26 aprilie 2018 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2018. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(6)

În prezent, Slovenia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și este supusă regulii tranzitorii privind datoria. Programul de stabilitate pentru 2018 a fost prezentat de un guvern interimar și pornește de la premisa menținerii politicilor actuale. Prin urmare, guvernul preconizează o îmbunătățire a deficitului global, acesta urmând să ajungă la 0,4 % din PIB în 2018 și apoi la 0,9 % din PIB în 2021. Se prevede că obiectivul bugetar pe termen mediu – un excedent de 0,25 % din PIB – nu va fi atins până în 2021, în contextul unui scenariu de menținere a politicilor actuale. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2018, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 69,3 % din PIB în 2018, urmând să scadă în continuare pentru a atinge 58,3 % din PIB în 2021. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil.

(7)

La 11 iulie 2017, Consiliul a recomandat Sloveniei să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (6) nu va depăși 0,6 % în 2018, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. În același timp, s-a afirmat că evaluarea proiectului de plan bugetar pentru 2018 și evaluarea ulterioară a rezultatelor bugetare din 2018 vor trebui să ia în considerare obiectivul de a atinge o orientare bugetară care să contribuie atât la consolidarea redresării în curs, cât și la asigurarea sustenabilității finanțelor publice. Ca urmare a evaluării de către Comisie a solidității redresării din Slovenia, evaluare efectuată, acordând importanța cuvenită provocărilor legate de sustenabilitate, în contextul avizului său privind proiectul de plan bugetar al Sloveniei pentru 2018, în 2018 este necesar un efort structural fiscal de cel puțin 0,6 % din PIB, fără nicio marjă suplimentară de abatere timp de un an. Acesta corespunde unei rate de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de maximum 1,5 %. Ținând seama de acest fapt în evaluarea globală, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, există în 2018 riscul unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.

(8)

În 2019, având în vedere faptul că ponderea datoriei publice a Sloveniei va fi de peste 60 % din PIB, iar deviația estimată pozitivă a PIB-ului va fi de 4,1 %, rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu ar trebui să depășească 2,2 %, ceea ce ar corespunde unei ajustări structurale de 1,0 % din PIB rezultată din matricea de cerințe de ajustare stabilite de comun acord în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. În același timp, există semnale puternice că se subestimează capacitatea neexploatată existentă la nivelul economiei, preconizându-se că inflația va ajunge la 2 % în 2019, că subocuparea forței de muncă va ajunge la un nivel superior celui dinaintea crizei și că investițiile vor cunoaște un reviriment în urma contracției puternice din timpul crizei. Mai mult, instrumentul de plauzibilitate indică, de asemenea, că există un grad ridicat de incertitudine cu privire la estimările privind deviația PIB-ului bazate pe metodologia comună. Având în vedere considerentele de mai sus, pare oportună o ajustare structurală anuală de 0,65 % din PIB, care ar corespunde unei rate maxime de creștere a cheltuielilor publice primare nete de 3,1 %. Dacă se mențin politicile actuale, există riscul unei abateri semnificative de la această cerință în 2019 și în anii 2018 și 2019 luați împreună. Se preconizează că Slovenia va respecta regula tranzitorie privind datoria în 2018 și regula privind datoria în 2019. În general, Consiliul este de părere că în 2018 ar trebui luate măsuri care să asigure respectarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Guvernul a prezentat propuneri pentru reformarea sistemului de sănătate. Proiectul de lege privind asistența medicală și asigurările de sănătate, care reprezintă elementul central al reformei și va asigura finanțarea sistemului de sănătate pe termen lung, a fost prezentat spre consultare Consiliului Economic și Social în decembrie 2017, dar nu a fost adoptat înainte de alegeri, ceea ce face ca perspectivele sale de adoptare să fie incerte. Este în curs de elaborare un proiect de lege privind îngrijirea de lungă durată, care își propune să facă din îngrijirea de lungă durată un nou pilon al securității sociale, complementar cu celelalte componente ale securității sociale (asistența medicală, asistența socială și securitatea pensiilor). Nu este clar ce măsuri va lua Slovenia pentru a spori eficiența costurilor, a asigura o mai mare accesibilitate a serviciilor medicale și o calitate mai bună a asistenței medicale în viitor. În 2017, au fost adoptate o serie de propuneri pentru modificarea Legii privind medicii, a Legii privind serviciile de sănătate, a Legii privind drepturile pacienților și a Legii privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru a asigura stabilitatea financiară a instituțiilor de sănătate publică, care trebuie în prezent să fie puse în aplicare pentru a se asigura accesibilitatea și calitatea asistenței medicale. Au fost luate unele măsuri inițiale pentru a pune în aplicare Planul național privind asistența medicală pentru perioada 2016-2025. Se deschid treptat clinici ambulatorii pentru medicina de familie, este prevăzută înființarea unui sistem de evaluare a tehnologiei medicale până în 2020, iar soluțiile de e-sănătate vor îmbunătăți monitorizarea la nivel național. În plus, se estimează că beneficiile pe care le-ar aduce o mai bună coordonare a achizițiilor publice în domeniul asistenței medicale ar permite achizițiilor să devină mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

(10)

În iulie 2017, Consiliul Economic și Social a adoptat în unanimitate un document intitulat „Puncte de pornire pentru modernizarea sistemului de pensii și asigurări de invaliditate în Republica Slovenia”. Acesta descrie diverse măsuri prin care ar putea fi asigurată adecvarea pensiilor și ar putea fi realizat un sistem de pensii sustenabil și transparent. Cu toate acestea, nu există încă un plan de acțiune concret pentru adoptarea măsurilor respective și, în ciuda unui acord între partenerii sociali și guvern de a adopta reforma până în 2020, nu a fost încă definită o perioadă pregătitoare înainte de lansarea reformei. Provocările care mai trebuie abordate sunt legate de: asigurarea sustenabilității pe termen lung și a caracterului adecvat al sistemului de pensii prin ajustarea vârstei legale de pensionare și prin promovarea unei pensionări la o vârstă mai înaintată; sporirea gradului de acoperire al regimurilor de pensii suplimentare; abordarea în mod corespunzător a schimbării parcursurilor profesionale și reducerea riscurilor de sărăcie la bătrânețe.

(11)

Creșterea economică a continuat, iar piața forței de muncă și tendințele sociale s-au îmbunătățit și mai mult. Rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a scăzut, dar rămâne peste media Uniunii pentru persoanele în vârstă și în special pentru femei. Rata de ocupare a continuat să crească, iar șomajul a scăzut în continuare. Cu toate acestea, există semne care indică o lipsă de personal calificat într-o serie de profesii. Rata șomajului de lungă durată rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei, șomerii de lungă durată reprezentând în continuare aproape jumătate din numărul total de șomeri. Persistă provocări în special pentru lucrătorii mai în vârstă, rata de activitate și de ocupare a acestora rămânând printre cele mai scăzute din Uniune. Populația Sloveniei îmbătrânește rapid, ceea ce înseamnă că populația în vârstă de muncă și oferta de forță de muncă sunt în scădere. Ca răspuns la această tendință, guvernul a pregătit o strategie privind îmbătrânirea activă, dar nu există încă planuri concrete de acțiune.

(12)

Îmbătrânirea populației accentuează nevoia de a spori participarea la învățare a adulților, care este în scădere din 2010 și este deosebit de scăzută în rândul lucrătorilor slab calificați și al celor în vârstă. Îmbunătățirea nivelului de competențe prin învățarea pe tot parcursul vieții ar spori șansele de angajare, în special în cazul lucrătorilor slab calificați și al celor în vârstă. Rata de ocupare a lucrătorilor slab calificați s-a îmbunătățit, însă rămâne sub nivelul din perioada anterioară crizei și sub media Uniunii. Evaluarea politicilor active privind piața forței de muncă demonstrează că majoritatea programelor dau rezultate, însă cheltuielile în acest domeniu și rata de participare a persoanelor aflate în șomaj la programele respective rămân limitate. Deși reforma pieței forței de muncă din 2013 a ajutat în mod clar anumite grupuri vulnerabile să pătrundă pe piața forței de muncă, contractele de muncă temporare rămân o problemă.

(13)

Au fost adoptate măsuri în vederea îmbunătățirii opțiunilor de finanțare pentru întreprinderile din Slovenia și pentru a le oferi alternative la creditele bancare. Cu toate acestea, dependența de împrumuturile bancare reprezintă o provocare continuă din punctul de vedere al finanțării, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru care accesul la finanțare rămâne o barieră în calea creșterii. Măsurile actuale nu au condus până acum la îmbunătățirea finanțării, în special pentru societățile inovatoare. Există doar un număr mic de întreprinderi cu creștere rapidă în Slovenia și acestea nu dispun de suficient sprijin pentru a se extinde. Capitalul de risc, ca formă de finanțare prin capitaluri proprii, este în creștere, dar este încă la un nivel foarte scăzut. Întreprinderile inovatoare ar avea, la rândul lor, de câștigat de pe urma unor studii de cercetare publică mai eficiente, care în prezent sunt împiedicate de dificultăți în atragerea de talente din interiorul țării și din afară și de lipsa unei finanțări bazate pe performanță. Nivelul investițiilor private în Slovenia rămâne relativ scăzut în comparație cu țările cu o situație similară, fiind necesare eforturi susținute în vederea îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru investiții, în special în domeniile care oferă un potențial puternic de creștere a productivității.

(14)

Dezvoltarea întreprinderilor este frânată de nivelul încă ridicat al sarcinilor administrative și de reglementare. Birocrația este considerată a fi unul dintre factorii cei mai problematici pentru desfășurarea de activități economice în Slovenia. Aceste dificultăți sunt legate în principal de incertitudine și de complexitatea procedurilor fiscale, dar nu se limitează la acestea; în Slovenia încă durează aproximativ un an pentru ca o cauză comercială să ajungă în fața unei instanțe. Slovenia a creat un instrument menit să contribuie la reducerea sarcinii administrative și înregistrează progrese în punerea în aplicare a acestuia, însă o mare parte a punerii în aplicare nu a fost încă realizată.

(15)

De asemenea, Slovenia a început abia recent să ia măsuri pentru a aborda caracterul extrem de restrictiv al reglementărilor din anumite sectoare de servicii. Au fost derulate reforme pentru liberalizarea cerințelor profesionale impuse arhitecților și inginerilor constructori, dar alte probleme identificate de serviciile Comisiei rămân nesoluționate. Reformele ar oferi, de asemenea, avantaje firmelor din sectorul de producție din Slovenia, care depind de inputuri de servicii competitive.

(16)

Existența unor achiziții publice eficiente este esențială pentru controlul costurilor și îmbunătățirea calității în sectorul sănătății din Slovenia. Extinderea achizițiilor publice centralizate, precum și a altor forme de agregare a achizițiilor publice, cum ar fi achizițiile publice comune între spitale, este esențială pentru a se asigura o ofertă de produse inovatoare de bună calitate la prețuri competitive.

(17)

Slovenia se confruntă cu problema ineficienței procedurilor de achiziții publice. Concurența dintre ofertanți este relativ redusă, după cum o indică numărul redus de oferte primite în cadrul procedurilor de achiziții și procentul ridicat de proceduri negociate fără lansarea unei invitații prealabile. Acest ultim aspect reduce, de asemenea, transparența. Profesionalizarea celor implicați în procedurile de achiziții este scăzută și există puține garanții împotriva corupției și a înțelegerilor între ofertanți. Independența Comisiei Naționale de Control este în special limitată din cauza procedurii de numire a membrilor acesteia. Deși autoritățile estimează că infracționalitatea economică și corupția au produs daune considerabile în ultimii ani, unele reforme anticorupție nu au fost încă demarate.

(18)

În Slovenia există încă un nivel ridicat de intervenție a statului în economie, în special în sectorul financiar. Planurile de privatizare publicate anterior au fost puse în aplicare cu lentoare. Continuarea privatizărilor ar spori viabilitatea societăților pe termen lung și ar reduce riscurile pentru finanțele publice.

(19)

În contextul semestrului european 2018, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Sloveniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2018. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2018, Programul național de reformă pentru 2018, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Sloveniei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovenia, ci și de gradul lor de conformitate cu normele și orientările Uniunii.

(20)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2018 prin prisma bilanțului aprofundat al Comisiei și a evaluării sus-menționate, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

2.