(1)

La 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european 2018 pentru coordonarea politicilor economice. Aceasta a ținut cont de pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 22 martie 2018. La 22 noiembrie 2017, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat și Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Irlanda ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 22 martie 2018. La 14 mai 2018, Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (3) („recomandarea pentru zona euro”).

(2)

În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Irlanda ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandării pentru zona euro, astfel cum se reflectă în recomandările de mai jos, în special recomandările 1 și 2.

(3)

Raportul de țară privind Irlanda pentru 2018 a fost publicat la data de 7 martie 2018. Acesta a evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017 (4), măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice acestei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate de Irlanda în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 7 martie 2018. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Irlanda se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special stocurile mari de datorii publice și private și de datorii externe nete constituie vulnerabilități. Cu toate acestea, îmbunătățirile au fost substanțiale. Creșterea puternică a productivității din ultimii ani a condus la o competitivitate îmbunătățită și la o balanță pozitivă a contului curent, care au angrenat o reducere rapidă a stocului ridicat de datorii externe nete. Creșterea economică solidă continuă să sprijine reducerea gradului de îndatorare din sectorul privat. Cu toate acestea, stocul datoriei private rămâne ridicat, deși influența semnificativă a activităților societăților multinaționale trebuie să fie luată în considerare la evaluarea datoriilor întreprinderilor, iar datoria gospodăriilor pare să fie, în linii mari, conformă cu indicatorii macroeconomici fundamentali. Se estimează că datoria publică se va menține pe o traiectorie descendentă, iar deficitul se apropie de echilibru. Prețurile locuințelor cresc într-un ritm rapid, deși creșterea a pornit probabil de la niveluri subevaluate, consolidându-se astfel și bilanțurile gospodăriilor. Băncile sunt recapitalizate în mod corespunzător, iar profitabilitatea acestora se îmbunătățește treptat. Stocul de credite neperformante, deși se menține la un nivel ridicat, continuă să scadă. S-au luat măsuri de politică vizând abordarea acestor puncte vulnerabile, dar va fi nevoie de timp pentru ca unele dintre ele să producă efectele scontate.

(4)

Irlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2018 la 18 aprilie 2018, iar la 30 aprilie 2018 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2018. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(6)

Irlanda face în prezent obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și este supusă regulii tranzitorii privind datoria. În Programul său de stabilitate pentru 2018, guvernul preconizează că deficitul global va scădea ușor până la 0,2 % din PIB în 2018 și va continua să se îmbunătățească treptat, ajungându-se la un excedent de 0,4 % din PIB în 2021. Se preconizează atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – începând din 2019. În conformitate cu Programul de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 66 % în 2018 și va continua să scadă până la 58,7 % în 2021. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. În același timp, măsurile necesare pentru a sprijini țintele de deficit planificate în perioada de după 2019 nu au fost suficient detaliate.

(7)

La 11 iulie 2017, Consiliul a recomandat Irlandei să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 2,4 % în 2018, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,6 % din PIB. În același timp, Consiliul a afirmat că ar trebui să se aibă în vedere ajungerea la o orientare fiscală care să contribuie atât la consolidarea redresării actuale, cât și la asigurarea sustenabilității finanțelor publice ale Irlandei. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, există riscul unei abateri de la ajustarea bugetară recomandată în 2018 și per ansamblu în perioada 2017-2018.

(8)

În 2019, Irlanda ar trebui să își atingă obiectivul bugetar pe termen mediu. Acesta este în concordanță cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (6) care nu depășește 5,3 % (7), ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,1 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, se preconizează că soldul structural va înregistra un deficit de 0,4 % din PIB în 2019, situându-se peste obiectivul bugetar pe termen mediu. Se preconizează că Irlanda va respecta regula tranzitorie privind datoria în 2018 și regula privind datoria în 2019. În linii mari, Consiliul este de părere că Irlanda trebuie să fie pregătită să ia măsuri suplimentare pentru a asigura respectarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere în 2018 și estimează că această țară ar urma să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2019. Având în vedere diferența existentă în Irlanda între PIB-ul calculat și producția internă și impactul acestei diferențe asupra ponderii datoriei în PIB, precum și condițiile ciclice actuale din Irlanda și riscurile externe sporite, ar fi prudent să se utilizeze eventualele câștiguri excepționale pentru a reduce și mai mult nivelul datoriei publice.

(9)

Deși situația finanțelor publice a continuat să se îmbunătățească datorită unei creșteri solide a producției, persistă totuși riscuri de volatilitate a veniturilor, iar rezistența veniturilor la fluctuațiile de natură economică și la șocurile negative poate fi consolidată și mai mult. Limitarea domeniului de aplicare și a numărului cheltuielilor fiscale și extinderea bazei de impozitare ar îmbunătăți stabilitatea veniturilor în contextul volatilității economice. Cu toate acestea, unele dintre măsurile fiscale recente s-au axat pe reduceri și scutiri și par să fi mărit și mai mult dependența de surse de venituri cu un puternic caracter prociclic. În plus, Irlanda dispune și de alte posibilități de îmbunătățire a modului în care sistemul său fiscal poate sprijini obiectivele de mediu.

(10)

După cum se indică în recomandarea privind zona euro pentru 2018, este esențial să se combată strategiile agresive de planificare fiscală ale contribuabililor, astfel încât să se prevină denaturarea concurenței între firme, să se asigure tratamentul echitabil al contribuabililor și să se protejeze finanțele publice. Efectele de propagare între statele membre ale strategiilor de planificare agresivă ale contribuabililor impun o acțiune coordonată a politicilor naționale care să completeze legislația Uniunii. Nivelul ridicat al plăților de redevențe și dividende exprimate ca procent din PIB sugerează că normele fiscale ale Irlandei sunt utilizate de societăți comerciale care practică planificarea fiscală agresivă. Din cauza aplicării limitate a reținerii la sursă a impozitelor pentru plățile în străinătate (și anume, de la rezidenți din Uniune către rezidenți din țări terțe) reprezentând redevențe și dividende efectuate de societăți comerciale cu sediul în Irlanda, aceste plăți s-ar putea sustrage complet de la impozitare dacă nu sunt impozitate nici în jurisdicția destinatară. În plus, societățile pot utiliza anumite dispoziții ale tratatelor fiscale bilaterale dintre Irlanda și alte țări pentru a anula noua normă privind domiciliul fiscal pusă în aplicare de Irlanda în 2015; această chestiune necesită o analiză suplimentară. Rezultatul consultării întreprinse de Irlanda în urma analizei independente a Codului privind impozitul pe profit va fi relevant pentru conceperea reformelor fiscale anunțate. Comisia ia act de recentele măsuri pozitive anunțate sau adoptate (precum măsurile luate pentru a combate planificarea fiscală agresivă la nivel național și eventualele măsuri de protecție față de jurisdicțiile necooperante aflate pe lista UE). Pe baza recentelor schimburi, Comisia va continua dialogul constructiv care are drept scop combaterea strategiilor de planificare agresivă ale contribuabililor.

(11)

Costurile legate de îmbătrânirea populației continuă să prezinte riscuri la adresa sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice. Irlanda a introdus unele măsuri importante de eficientizare, cum ar fi acordul de reducere a costurilor cu industria farmaceutică, un sistem de gestiune financiară și finanțarea pe baza activității. De asemenea, au fost luate unele măsuri de îmbunătățire a disponibilității asistenței medicale primare. Cu toate acestea, sistemul de sănătate irlandez este costisitor și se confruntă cu numeroase provocări, care sunt agravate de îmbătrânirea rapidă a populației. În plus, serviciile de asistență medicală primară și serviciile de asistență comunitară nu sunt încă în măsură să reducă presiunea crescândă asupra capacității și a costurilor asistenței medicale spitalicești. Tranziția prevăzută către o asistență medicală universală trebuie să fie sprijinită printr-o planificare bugetară multianuală și prin îmbunătățirea controlului cheltuielilor. În plus, această tranziție trebuie să se bazeze pe concluziile unei reexaminări cuprinzătoare a eficacității și eficienței cheltuielilor din sectorul sănătății. De asemenea, ar trebui să se aibă în vedere consolidarea rolului asistenței medicale primare ca factor de limitare a supraaglomerării spitalelor irlandeze. În pofida unei game ample de reforme menite să limiteze cheltuielile publice cu pensiile, se estimează că deficitul global al sistemului de pensii va înregistra o creștere semnificativă pe termen lung. Punerea în aplicare în timp util a foii de parcurs prezentate privind reforma sistemului de pensii este esențială pentru consolidarea sustenabilității bugetare a sistemului irlandez de pensii.

(12)

Nivelul scăzut al investițiilor înregistrat în mod constant în anii care au urmat expansiunii economice are, în prezent, consecințe nefaste asupra disponibilității unor infrastructuri adecvate în sectorul transporturilor, al energiei curate, al serviciilor de alimentare cu apă, al locuințelor și al telecomunicațiilor. Persistența unei oferte insuficiente, la care se adaugă creșterea cererii, continuă să determine creșterea prețurilor la bunurile imobiliare. Cu toate că prețurile nu par să fi fost supraevaluate în 2016, accesibilitatea din punct de vedere financiar reprezintă un motiv de îngrijorare. Dacă nu sunt eliminate, constrângerile care limitează oferta de locuințe riscă să favorizeze acumularea dezechilibrelor. Combinată cu amenajarea teritoriului, îmbunătățirea infrastructurilor este un factor esențial de încurajare a unei reacții adecvate în ceea ce privește oferta de locuințe, sporirea investițiilor private, creșterea productivității și o dezvoltare economică regională echilibrată. În plus, investițiile în infrastructura din sectorul energiei curate, al transporturilor publice ecologice și al apei, precum și intensificarea eforturilor depuse în domeniul energiei din surse regenerabile și al economiei circulare vor fi esențiale pentru reușita procesului de tranziție a Irlandei către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă din punctul de vedere al mediului. Odată ce vor fi adoptate și puse în aplicare în strânsă cooperare cu părțile interesate, Planul național de dezvoltare pentru perioada 2018-2027 și Cadrul național de planificare, care fac parte din „Strategia Irlanda 2040”, vor constitui progrese considerabile în direcția cea bună.

(13)

Eforturile depuse în prezent pentru atenuarea schimbărilor climatice nu îi vor permite Irlandei să își atingă la nivel național obiectivele în materie de climă asumate în cadrul planului Europa 2020. Nu s-au realizat decât progrese limitate în ceea ce privește decarbonizarea unora dintre principalele sectoare economice, în special agricultura, transportul rutier și sectorul rezidențial. Ca urmare a acestei situații, Irlanda va trebui să recurgă la mecanismele de flexibilitate disponibile pentru a se conforma Deciziei privind partajarea eforturilor, de exemplu prin achiziționarea de cote de la alte state membre. Previziunile naționale, publicate în 2017, evidențiază amploarea eforturilor suplimentare necesare: se prevede că emisiile din domeniul de aplicare a Deciziei privind partajarea eforturilor (care stabilește obiective anuale obligatorii privind emisiile de gaze cu efect de seră ale statelor membre pentru perioada 2013-2020) ar urma să crească până în 2025, înainte de a se stabiliza la un nivel ușor inferior celui înregistrat de emisiile din 2005, pe baza politicilor actuale. Irlanda a adoptat recent un plan național de atenuare care stabilește o foaie de parcurs către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și un cadru coerent în vederea depășirii provocărilor persistente din sectorul energetic. Cu toate acestea, în forma sa actuală, planul nu propune decât un număr restrâns de noi măsuri de atenuare specifice. Cadrul național de planificare cuprinde și o componentă privind clima, recunoscând faptul că o amenajare adecvată a spațiului va constitui un factor esențial de atenuare a schimbărilor climatice, în condițiile în care populația este foarte dispersată, iar Irlanda nu are decât un număr mic de mari zone urbane și fiecare dintre acestea se confruntă cu probleme legate de congestionarea traficului și de transportul public. În cele din urmă, Planul național de dezvoltare pentru perioada 2018-2027 va juca, atunci când va fi pus efectiv în aplicare, un rol esențial în ceea ce privește decarbonizarea economiei. Acest plan va stabili, de fapt, în ce măsură sunt mobilizate mijloace suplimentare pentru decarbonizarea sectorului energetic, pentru utilizarea surselor regenerabile de energie și pentru îmbunătățirea transportului public și a eficienței energetice.

(14)

Asigurarea unei creșteri favorabile incluziunii constituie în continuare o provocare pentru Irlanda. Rata șomajului a scăzut la 6,7 % în 2017, dar anumite categorii continuă să fie, în mare măsură, izolate de piața forței de muncă și excluse din punct de vedere social. Sistemul de protecție socială și sistemul de impozitare dau dovadă de eficacitate în ceea ce privește reducerea sărăciei și diminuarea inegalităților, iar Irlanda a luat măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă prin retragerea treptată a prestațiilor și a plăților suplimentare. În Irlanda persistă o rată ridicată a riscului de sărăcie sau de excluziune socială, care se explică prin proporția ridicată a persoanelor care trăiesc în gospodării cu o intensitate scăzută a muncii (care este de aproape două ori mai mare decât media Uniunii și înregistrează cel mai ridicat nivel din Uniune: 18,2 % față de 10,5 % în 2016). Această situație este deosebit de răspândită în rândul gospodăriilor monoparentale. În Irlanda aproape trei sferturi dintre persoanele care nu lucrează sunt inactive. Rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială, atât la nivel general, cât și în mod specific în rândul copiilor, a înregistrat o ușoară scădere în 2016, dar rămâne peste media Uniunii. În consecință, Irlanda trebuie să finalizeze punerea în aplicare a planului său de acțiune pentru gospodăriile fără persoane ocupate, inclusiv prin îmbunătățirea sprijinului integrat acordat persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Trebuie să se acorde în permanență atenție ofertei de locuințe sociale pentru a putea fi îndeplinite obiectivele ambițioase și pentru a se răspunde cererii ridicate.

(15)

Accesul la servicii de calitate, la prețuri abordabile și cu program complet de îngrijire a copiilor reprezintă în continuare o provocare. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în 2015 costurile de îngrijire a copiilor în Irlanda erau, în raport cu salariile, cele mai ridicate din Uniune pentru părinții singuri și se aflau pe locul al doilea în Uniune pentru cupluri. Costurile ridicate de îngrijire a copiilor pot constitui un obstacol în calea accesului la un loc de muncă remunerat, în special în gospodăriile cu venituri mici, inclusiv în familiile monoparentale. Această situație are un efect negativ asupra ratei ocupării forței de muncă în rândul femeilor, care era, în 2016, de 65,4 %, aproape de media Uniunii. Parlamentul este pe punctul de a finaliza un proiect de lege privind sistemul unic de servicii accesibile de îngrijire a copilului. Devine deja evident că vor urma întârzieri în punerea în aplicare. De asemenea, furnizarea de servicii de calitate de îngrijire a copiilor a fost promovată în particular prin inițiative menite să garanteze că personalul dispune de calificări temeinice.

(16)

În 2016, diferențele dintre ratele de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii slab calificați, pentru cei cu calificare medie și pentru cei cu înaltă calificare s-au numărat printre cele mai ridicate din Uniune, iar rata de ocupare a forței de muncă slab calificate este cu 10 puncte procentuale sub nivelul înregistrat înainte de criza economică. Ca urmare a acestei situații și a schimbărilor produse în activitatea economică, necorelarea competențelor și lipsa de personal calificat sunt din ce în ce mai evidente în mai multe domenii. Acest lucru accentuează necesitatea de a accelera politicile și măsurile de perfecționare și de recalificare profesională. Irlanda înregistrează în special un nivel scăzut de participare la învățarea pe tot parcursul vieții în rândul persoanelor slab calificate încadrate în muncă, motiv pentru care acestea sunt vulnerabile la evoluțiile cererii de forță de muncă. Această țară prezintă, în general, unul dintre cele mai scăzute niveluri de competențe digitale din Uniune, ceea ce contrastează puternic cu proporția ridicată a absolvenților de științe, inginerie, tehnologie și matematică din sistemul irlandez de învățământ superior. De asemenea, Irlanda prezintă una dintre cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap din Uniune.

(17)

În Irlanda, creșterea productivității este determinată în principal de societățile multinaționale. Decalajul în materie de productivitate dintre aceste societăți și firmele autohtone irlandeze, în cea mai mare parte întreprinderi mici și mijlocii, este în creștere. Nivelul ridicat de mobilitate internațională al unora dintre întreprinderile multinaționale și incertitudinile actuale pot constitui un risc pe termen mai lung pentru sustenabilitatea și reziliența economiei irlandeze. Cercetări recente au evidențiat faptul că firmele aflate în proprietate irlandeză nu profită, de pe urma activităților întreprinderilor multinaționale din Irlanda, decât de efecte de propagare și de beneficii limitate ceea ce privește creșterea productivității, inovarea și exporturile. Cu toate acestea, firmele irlandeze care depun eforturi în materie de cercetare și dezvoltare beneficiază de efecte de propagare ca urmare a activității întreprinderilor multinaționale. Stimulentele acordate de sectorul public pentru desfășurarea de activități de cercetare și dezvoltare și creșterea numărului de lucrători calificați care pot fi angajați de întreprinderile mici și mijlocii irlandeze ar favoriza răspândirea noilor tehnologii în aceste întreprinderi. În plus, astfel cum a indicat în repetate rânduri Consiliul Național al Competitivității din Irlanda, pentru a asigura competitivitatea întreprinderilor irlandeze trebuie să se limiteze creșterea anumitor factori de producție și îndeosebi a costurilor juridice. Barierele existente pe piața serviciilor juridice continuă să reprezinte o provocare, deoarece dăunează concurenței și conduc la creșterea costurilor suportate de beneficiarii acestor servicii. Cel mai grav afectate sunt întreprinderile mici, deoarece trebuie să facă față unor costuri ridicate legate de soluționarea litigiilor. Până în prezent nu au intrat în vigoare normele de aplicare a Legii privind reglementarea serviciilor juridice, recent adoptată. Consultările publice, care reprezintă o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare a legislației, înregistrează întârzieri semnificative.

(18)

Chiar dacă există condiții pentru o redresare susținută a sectorul financiar din Irlanda, problemele preexistente riscă să întrerupă această traiectorie. Deși Irlanda a continuat să realizeze progrese în ceea ce privește reducerea creditelor neperformante, ponderea acestora exprimată ca procent din creditele brute totale (și anume 11,2 % în septembrie 2017) rămâne una dintre cele mai ridicate din Uniune. Îndatorarea excesivă, concentrarea pieței și gradul tot mai mare de incertitudine din anumite sectoare exportatoare afectează negativ cererea de credite din partea întreprinderilor mici și mijlocii, care rămâne modestă. Este esențial să se reducă arieratele pe termen lung, dintre care cele care înregistrau întârzieri la rambursare de peste doi ani reprezentau, în 2017, aproximativ 60 % din totalul creditelor ipotecare aflate în întârziere de plată. Reducerea arieratelor pe termen lung ar putea contribui, de asemenea, la soluționarea problemei îndatorării excesive, care reduce motivația întreprinderilor, în special a celor mici și mijlocii, de a utiliza creditele în scopuri mai productive. Deși Raportul din trimestrul 4 al anului 2017 privind arieratele creditelor ipotecare rezidențiale și deposedările remarca faptul că aproximativ 87 % dintre creditele ipotecare restructurate îndeplinesc dispozițiile, Banca Centrală a Irlandei a evidențiat că soluțiile de restructurare care prevăd o reducere temporară a plăților prezintă un risc deosebit de important de revenire la o situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată. Viabilitatea deposedărilor și a anulării creanțelor ca opțiuni de ultimă instanță ar putea fi îmbunătățită și consolidată de un cadru solid de protecție a consumatorilor care să garanteze evoluțiile pozitive înregistrate în ceea ce privește vânzările de credite pe piața secundară, precum și durabilitatea soluțiilor de restructurare a împrumuturilor.

(19)

În contextul semestrului european 2018, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Irlandei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2018. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2018, Programul național de reformă pentru 2018, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Irlandei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Irlanda, ci și de gradul lor de conformitate cu normele și orientările Uniunii.

(20)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2018 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (8) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(21)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2018 și Programul de stabilitate pentru 2018. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1-3 de mai jos,

1.

2.

3.