Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32017R2230

    Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2230 al Comisiei din 4 decembrie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid tricloroizocianuric originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

    C/2017/7914

    JO L 319, 5.12.2017, p. 10–27 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 14/12/2023

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2017/2230/oj

    5.12.2017   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 319/10


    REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2230 AL COMISIEI

    din 4 decembrie 2017

    de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid tricloroizocianuric originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

    COMISIA EUROPEANĂ,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

    având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

    întrucât:

    A.   PROCEDURA

    1.   Măsurile în vigoare

    (1)

    În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1631/2005 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de acid tricloroizocianuric (denumit în continuare „TCCA”) originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”). Măsurile luate împotriva RPC au luat forma unor taxe ad valorem individuale variind între 7,3 % și 40,5 %, cu un nivel al taxei reziduale de 42,6 %.

    (2)

    Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 855/2010 (3), Consiliul a redus taxa individuală aplicată unei societăți de la 14,1 % la 3,2 %.

    (3)

    Ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor”), care a vizat numai importurile de TCCA originar din RPC, Consiliul a extins taxele antidumping aplicabile TCCA de origine chineză pentru o perioadă suplimentară de 5 ani prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011 al Consiliului (4).

    (4)

    La 28 august 2013 și, respectiv, la 1 iulie 2014, Comisia a inițiat două proceduri de reexaminare în ceea ce privește doi noi exportatori. Comisia a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 569/2014 (5), o taxă individuală de 32,8 % aplicabilă TCCA produs de un producător-exportator chinez nou (6). Celălalt producător-exportator chinez (7) și-a retras în mod oficial cererea și, prin urmare, Comisia a încheiat ancheta prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/392 al Comisiei (8).

    2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

    (5)

    În urma publicării avizului de expirare iminentă (9) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în vigoare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (10).

    (6)

    Cererea a fost prezentată de doi producători din Uniune: Ercros S.A. și Inquide S.A. (denumiți în continuare „solicitanții”), care reprezintă peste 50 % din producția totală estimată de TCCA a Uniunii în 2015.

    (7)

    Cererea se baza pe faptul că expirarea măsurilor în vigoare ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

    3.   Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor

    (8)

    Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă, Comisia a anunțat la 20 decembrie 2016, prin intermediul unui aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (11) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

    4.   Ancheta

    4.1.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

    (9)

    Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și 30 septembrie 2016 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

    4.2.   Părțile vizate de anchetă

    (10)

    Comisia a informat solicitanții, celălalt producător cunoscut din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC, importatorii, comercianții, utilizatorii, asociațiile cunoscute ca fiind interesate, precum și reprezentanții RPC cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

    (11)

    Părților interesate li s-a oferit ocazia de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nu a solicitat o audiere în etapa de deschidere a anchetei.

    4.3.   Eșantionarea

    (12)

    În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, intenționează să recurgă la eșantionare în cazul prezentării unui număr semnificativ de producători-exportatori și importatori neafiliați.

    Eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC

    (13)

    Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, ea a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori chinezi, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

    (14)

    În etapa de deschidere a anchetei, au fost contactați douăzeci și șapte de producători-exportatori chinezi cunoscuți. Niciun producător-exportator din RPC nu a furnizat un răspuns la formularul de eșantionare și nu a decis să coopereze în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, în cadrul prezentei proceduri nu a fost necesară eșantionarea producătorilor-exportatori chinezi.

    Eșantionarea importatorilor neafiliați

    (15)

    Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, toți importatorii/distribuitorii cunoscuți (în total paisprezece) au fost invitați să completeze formularul de eșantionare anexat la avizul de deschidere.

    (16)

    Doar cinci importatori au răspuns la formularul de eșantionare și, prin urmare, eșantionarea nu a fost considerată necesară.

    4.4.   Chestionarele și vizitele de verificare

    (17)

    Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

    (18)

    Comisia a trimis chestionare celor doi producători cunoscuți din țara analoagă (Japonia), celor trei producători cunoscuți din Uniune, unui număr de doi importatori neafiliați și unui număr de treizeci și nouă de utilizatori cunoscuți din Uniune.

    (19)

    Au fost primite răspunsuri complete la chestionare de la cei doi producători din țara analoagă, de la doi producători din Uniune (12) și de la un importator neafiliat.

    (20)

    Comisia a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

    (a)

    producători din Uniune (13):

    Ercros S.A., Barcelona, Spania

    (b)

    importatori:

    Diasa Industrial, Calahorra, Spania

    (c)

    producători din țara analoagă cu economie de piață:

    Nissan Chemical Industries Ltd., Japonia,

    Shikoku Chemicals Corporation, Japonia.

    B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

    1.   Produsul în cauză

    (21)

    Produsul în cauză este TCCA și preparatele realizate pe baza acestuia, cunoscut și sub denumirea de „simclosen” în conformitate cu denumirea comună internațională (DCI), încadrat în prezent la codurile NC ex 2933 69 80 și ex 3808 94 20 (coduri TARIC 2933698070 și 3808942020), originar din RPC.

    (22)

    TCCA este un produs chimic utilizat ca dezinfectant organoclorurat cu spectru larg și înălbitor, în special pentru dezinfectarea apei din piscine și centre spa. Se mai utilizează pentru tratarea apelor din fosele septice sau turnurile de răcire și pentru curățarea aparatelor de bucătărie. TCCA este vândut sub formă de pudră, granule, tablete sau fulgi. Toate formele de TCCA și preparatele pe baza acestuia au aceleași caracteristici de bază (dezinfectante) și, prin urmare, sunt considerate ca fiind un singur produs.

    2.   Produsul similar

    (23)

    S-a constatat că produsul în cauză și produsul similar fabricate și vândute pe piața internă a Japoniei, țara analoagă, precum și produsul similar fabricat și vândut în Uniune de industria Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și au aceleași utilizări.

    (24)

    Prin urmare, concluzia Comisiei a fost că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

    C.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

    (25)

    În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

    1.   Cooperarea din partea RPC

    (26)

    La deschiderea anchetei de reexaminare, toți producătorii-exportatori chinezi cunoscuți au fost invitați să se prezinte și să furnizeze răspunsuri la formularul de eșantionare anexat la avizul de deschidere. Cu toate acestea, nicio societate chineză nu a reacționat la deschiderea anchetei de reexaminare și nu a decis să coopereze la etapele ulterioare ale procedurii.

    (27)

    Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană a fost informată prin notă verbală că, în aceste circumstanțe, Comisia intenționează să își bazeze constatările privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului sau a prejudiciului pe datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații.

    (28)

    În consecință, constatările referitoare la continuarea sau reapariția dumpingului s-au bazat pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare, pe statisticile Eurostat, pe baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6), precum și pe baza de date privind exporturile din China și pe estimările producătorilor cooperanți din țara analoagă.

    2.   Dumpingul în perioada anchetei de reexaminare

    2.1.   Țara terță cu economie de piață

    (29)

    În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor plătite sau care ar urma să fie plătite pe piața internă sau pe baza valorii construite într-o țară terță care are o economie de piață adecvată (denumită în continuare „țara analoagă”).

    (30)

    Atât în cadrul anchetei inițiale, cât și în cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a ales Japonia ca țară analoagă în scopul stabilirii valorii normale. Ca urmare a cererii de reexaminare, în avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze din nou Japonia ca țară analoagă. De asemenea, în avizul de deschidere se menționează că alți producători care funcționează în condițiile unei economii de piață s-ar putea afla, printre altele, în SUA. Nu s-au primit observații.

    (31)

    Comisia a contactat toți producătorii-exportatori cunoscuți, și anume doi producători-exportatori din Japonia și trei producători-exportatori din SUA. Niciuna dintre societățile din SUA nu a fost de acord să coopereze în cadrul anchetei. Cele două societăți japoneze, Nissan Chemical Industries Ltd. și Shikoku Chemicals Corporation, au acceptat să coopereze în cadrul anchetei și au răspuns la chestionar, care a făcut ulterior obiectul unei verificări la fața locului.

    (32)

    Japonia are o piață internă considerabilă (14) de TCCA, iar nivelul de concurență pe această piață este satisfăcător. În Japonia, există cel puțin trei producători interni aflați în concurență (15), iar în timpul perioadei anchetei de reexaminare o proporție de 15 % din piață era acoperită de importuri (16). Țara nu este protejată de taxe vamale ridicate (17). În sfârșit, Japonia nu dispune de măsuri de apărare comercială împotriva importurilor de TCCA.

    (33)

    Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că Japonia este o țară analoagă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

    2.2.   Producătorii-exportatori chinezi care nu beneficiază de TEP

    (34)

    Din cauza lipsei de cooperare din partea RPC, calculul dumpingului s-a efectuat fără a se face distincție între tipurile de produse.

    (a)   Valoarea normală

    (35)

    Valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de TEP a fost stabilită pe baza datelor verificate la fața locului aferente celor doi producători cooperanți din Japonia.

    (36)

    În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat în primul rând dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienți independenți realizate de producătorii cooperanți din țara analoagă în perioada anchetei de reexaminare a fost reprezentativ. În acest scop, volumele combinate de vânzări pe piața internă ale acestora au fost comparate cu volumul total al produsului în cauză exportat în Uniune în aceeași perioadă de către producătorii-exportatori chinezi care nu beneficiază de TEP. Astfel, Comisia a constatat că produsul similar a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă din Japonia.

    (37)

    Ulterior, Comisia a examinat, în ceea ce privește producătorii din țara analoagă, dacă produsul comercializat pe piața internă ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

    (38)

    Verificarea operațiunilor comerciale normale a arătat că volumul vândut la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție calculat (suma costurilor de producție și a costurilor VAG) reprezenta mai puțin de 80 % din volumul total al vânzărilor interne; prin urmare, valoarea normală a fost stabilită doar pe baza prețurilor tranzacțiilor profitabile pe piața internă.

    (b)   Prețul de export

    (39)

    Având în vedere lipsa de cooperare din partea exportatorilor chinezi, prețul de export mediu pentru perioada anchetei de reexaminare a fost stabilit utilizându-se datele din baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6).

    (c)   Comparația

    (40)

    Valoarea normală și prețul mediu al exporturilor chineze, astfel cum a fost stabilit mai sus, au fost comparate pe o bază franco fabrică.

    (41)

    Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ține seama de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, valoarea normală a fost ajustată pentru transportul interior și pentru costurile de manipulare (în intervalul 8 %-13 %). Prețul de export a fost ajustat pentru costurile de transport maritim și cel interior, pe baza estimărilor din cererea de reexaminare (în intervalul 3 %-8 %).

    (d)   Marja de dumping pentru producătorii-exportatori chinezi care nu beneficiază de TEP

    (42)

    Marja de dumping stabilită astfel pentru producătorii-exportatori chinezi care nu beneficiază de TEP s-a ridicat, în perioada anchetei de reexaminare, la 80,2 %.

    2.3.   Producătorii-exportatori chinezi care nu beneficiază de TEP

    (a)   Valoarea normală

    (43)

    Valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de TEP s-a bazat pe costul de producție în RPC, astfel cum s-a estimat în cererea de reexaminare.

    (b)   Prețul de export

    (44)

    Prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor de export către Uniune ale celor trei societăți care beneficiază de TEP, prețuri înregistrate în baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6).

    (c)   Comparația

    (45)

    Valoarea normală și prețul mediu al exporturilor chineze, astfel cum a fost stabilit mai sus, au fost comparate pe o bază franco fabrică.

    (46)

    Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ține seama de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, pe baza estimărilor cuprinse în cererea de reexaminare, prețul de export a fost ajustat pentru costurile de transport maritim și cel interior (în intervalul 3 %-8 %).

    (d)   Marja de dumping pentru producătorii-exportatori chinezi care beneficiază de TEP

    (47)

    Marjele de dumping constatate erau de 49,4 % pentru Hebei Jiheng Chemical Co. Limited, de 49,2 % pentru Heze Huayi Chemical Co. Limited și de 37,4 % pentru Puyang Cleanway Chemicals Limited.

    2.4.   Concluzie privind dumpingul în perioada anchetei de reexaminare

    (48)

    Comisia a constatat că producătorii-exportatori chinezi au continuat să exporte TCCA către Uniune la prețuri de dumping în cursul anchetei de reexaminare.

    3.   Elemente de probă privind probabilitatea continuării dumpingului

    (49)

    Comisia a verificat dacă ar exista probabilitatea de continuare a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În acest sens, Comisia a analizat capacitatea neutilizată a Chinei, atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul exportatorilor chinezi pe piețe terțe.

    (a)   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

    (50)

    În cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, capacitatea neutilizată a producției de TCCA din RPC a fost estimată la 180 000 de tone pe an (18). În conformitate cu cererea de reexaminare, capacitatea totală de producție a Chinei a fost estimată la 278 000 de tone în 2015 (19). Producția chineză în cursul PAR a fost estimată la aproximativ 145 000 de tone, dintre care 125 000 de tone de exporturi (20) și circa 20 000 de tone de consum intern estimat (21). Rezultă o capacitate neutilizată de aproximativ 130 000 de tone, adică aproape de trei ori consumul Uniunii, după cum se arată în tabelul 1 de mai jos. Unul dintre producătorii japonezi din țara analoagă a prezentat, pe baza informațiilor privind piața pe care le deținea, o estimare mai moderată a capacității neutilizate a RPC, de aproximativ 50 000 de tone. Aceste date nu au putut fi verificate însă. În orice caz, pe baza informațiilor disponibile, nu există nicio îndoială asupra faptului că, în China, capacitatea neutilizată de TCCA este semnificativă și că depășește cu siguranță consumul total al Uniunii (aproximativ 41 000-48 000 de tone între 2013 și PAR).

    (b)   Atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul exportatorilor chinezi pe piețele țărilor terțe

    (51)

    Atractivitatea pieței Uniunii este ilustrată prin faptul că, în ciuda măsurilor antidumping în vigoare, volumele exportate de China către Uniune au continuat să crească. RPC a exportat în Uniune 28 000 de tone de TCCA în perioada anchetei de reexaminare, față de 21 500 de tone în perioada de anchetă a anchetei inițiale.

    (52)

    Piața Uniunii este a doua piață de TCCA, ca dimensiune, în lume după SUA, dimensiune care o face atractivă din perspectiva volumului oportunităților de vânzare.

    (53)

    Datorită bazei de date privind exporturile din China, Comisia a aflat că, în perioada anchetei de reexaminare, circa 23 % din exporturile chineze erau destinate Uniunii. Comparând prețurile medii de export (FOB China), Comisia a constatat că aproximativ 47 % din volumele de vânzări ale Chinei în restul lumii erau vândute la prețuri medii mai mici decât prețul mediu de export în Uniune (22). Acest volum de exporturi se ridică la 46 100 de tone, adică un volum de ordinul întregului consum la nivelul Uniunii. De asemenea, folosind baza de date privind exporturile din China, Comisia a identificat și că majoritatea acestor vânzări (aproximativ 85 %, echivalentul a 40 000 de tone) au fost efectuate de producători-exportatori chinezi care nu beneficiază de TEP (adică societăți care, în prezent, fac obiectul celor mai mari taxe antidumping de pe piața Uniunii). Astfel, aceste volume sunt chiar mai susceptibile de a fi redirecționate către piața Uniunii de îndată ce expiră măsurile, având în vedere faptul că, în cazul lor, eliminarea taxelor relativ mari constituie un stimulent și mai puternic.

    (54)

    Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că piața Uniunii reprezintă o piață atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi de TCCA atât din perspectiva prețurilor și a dimensiunii, cât și datorită faptului că cel puțin 40 000 de tone de TCCA vândute la prețuri de dumping ar fi, cel mai probabil, redirecționate către piața Uniunii de îndată ce se elimină măsurile antidumping în vigoare.

    (c)   Concluzie privind dumpingul și probabilitatea continuării dumpingului

    (55)

    Constatările anchetei au arătat că producătorii-exportatori chinezi au continuat să vândă TCCA la prețuri de dumping pe piața Uniunii. Comisia a stabilit, de asemenea, că RPC deține o capacitate neutilizată semnificativă pentru produsul în cauză. În cele din urmă, piața Uniunii rămâne atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, având în vedere dimensiunea sa mare și prețurile sale relativ ridicate.

    D.   PREJUDICIUL

    1.   Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

    (56)

    În perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de trei producători din Uniune (23).

    (57)

    În cursul anchetei, Comisia a stabilit că unul dintre acești producători, Inquide S.A.U., nu ar trebui să fie considerat ca făcând parte din „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, deoarece acest producător a fost el însuși un importator net al produsului presupus a face obiectul unui dumping. Datele prezentate în răspunsul la chestionar au arătat că societatea respectivă a importat produsul în cauză, că volumele importate au depășit volumele produse în Uniune și că aceste importuri nu aveau un caracter temporar.

    (58)

    În acest context, Comisia a decis să nu considere această societate ca făcând parte din industria din Uniune. În termeni practici, această decizie înseamnă că datele referitoare la societate nu au fost luate în considerare atunci când s-au stabilit indicatorii de prejudiciu pertinenți pentru situația industriei din Uniune. Totuși, volumele de vânzări ale Inquide S.A.U. au fost luate în considerare atunci când s-a stabilit consumul total la nivelul Uniunii.

    (59)

    Ca rezultat al excluderii Inquide S.A.U. și pentru a păstra confidențialitatea informațiilor comerciale, informațiile referitoare la cei doi producători în cauză din Uniune sunt prezentate sub formă de indici sau de intervale.

    2.   Consumul la nivelul Uniunii

    (60)

    Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumelor verificate ale vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii, a volumului verificat al vânzărilor Inquide S.A.U. și a volumelor importurilor (nivel TARIC) pe piața Uniunii raportate de Eurostat.

    (61)

    În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

    Tabelul 1

    Consumul la nivelul Uniunii

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Volum (tone)

    41 217

    44 446

    44 637

    48 662

    Indice (2013 = 100)

    100

    108

    108

    118

    Sursa: Eurostat (Comext), date furnizate de industria din Uniune.

    (62)

    Per total, consumul din Uniune a crescut în mod continuu, cu 18 % între 2013 și PAR. Acest lucru a avut implicații majore asupra anumitor indicatori de prejudiciu, după cum se indică mai jos.

    3.   Importurile din țara în cauză

    3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din Republica Populară Chineză

    (63)

    Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

    Tabelul 2

    Volumul și cota de piață a importurilor din RPC

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Volumul importurilor (tone metrice)

    17 021

    23 457

    22 589

    28 095

    Indice (2013 = 100)

    100

    138

    133

    165

    Cota de piață (%)

    41,3

    52,8

    50,6

    57,7

    Sursa: Eurostat (Comext).

    (64)

    Importurile de TCCA din RPC au crescut, în general, în termeni absoluți și în termeni de cotă a pieței în timpul perioadei examinate. Singura excepție minoră a fost anul 2015, când volumele importurilor au scăzut ușor în comparație cu anul precedent, reflectând stagnarea consumului pe piața Uniunii în anul respectiv, după cum se arată în tabelul 1. Această încetinire a importurilor a fost urmată, la rândul ei, de o relansare sesizabilă a importurilor în cursul PAR (peste 24 % față de 2015). Analizată în ansamblu, creșterea dinamică a consumului ilustrată în tabelul 1 a fost absorbită aproape în întregime de importurile în creștere din RPC.

    (65)

    În paralel, importurile din RPC și-au extins în mod semnificativ cota de piață începând din 2013, consolidând un câștig semnificativ de peste 16 puncte procentuale între 2013 și PAR.

    3.2.   Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

    (66)

    Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

    Tabelul 3

    Prețul mediu al importurilor din RPC

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Prețul CIF mediu la frontiera Uniunii (EUR/tonă)

    1 262

    1 174

    1 445

    1 308

    Indice (2013 = 100)

    100

    93

    115

    104

    Sursa: Eurostat (Comext).

    (67)

    Prețurile medii de import din RPC au fluctuat ușor în cursul perioadei examinate, marcând o creștere totală de 4 %. Este posibil ca această tendință să reflecte, într-o oarecare măsură, variațiile de la an la an în gama de produse (24).

    (68)

    Datele provenite din baza de date privind exporturile din China (25) au arătat însă o altă tendință a prețurilor. De fapt, pentru perioada de referință, prețul mediu de export al TCCA în Uniune în dolari americani a scăzut cu 9 %. Acest lucru sugerează că creșterea prețurilor a fost o consecință a fluctuațiilor cursului valutar, și nu o reflectare a comportamentului în materie de prețuri pe piața Uniunii al producătorilor-exportatori chinezi, după cum sugerau inițial datele furnizate de Eurostat.

    (69)

    Prețurile importurilor din RPC au fost în continuare sub nivelul prețurilor industriei din Uniune pe parcursul întregii perioade examinate, cu excepția anului 2015. Atunci când a determinat amploarea subcotării prețurilor, Comisia și-a bazat calculul pe prețurile medii de export CIF ale RPC obținute de la Eurostat, cu ajustările corespunzătoare prin creștere pentru a ține seama de taxele vamale și costurile ulterioare importului (26). Aceste prețuri ale produsului în cauză au fost comparate cu prețul mediu ponderat al industriei din Uniune ajustat la nivel franco fabrică.

    (70)

    Comparația a indicat faptul că, în timpul PAR, importurile din RPC subcotau prețurile industriei din Uniune cu 2 %-4 %, fără a lua în considerare taxa antidumping în vigoare.

    4.   Importurile din alte țări terțe

    4.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din alte țări terțe

    (71)

    Următorul tabel arată evoluția importurilor în Uniune din alte țări terțe decât RPC în cursul perioadei examinate în termeni de volum și de cotă de piață:

    Tabelul 4

    Importurile din alte țări terțe

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Volum (tone)

    659

    853

    655

    1 874

    Cota de piață (%)

    1,6

    1,9

    1,5

    3,9

    Preț mediu (EUR/tonă)

    1 466

    1 359

    1 706

    1 438

    Sursa: Eurostat (Comext).

    (72)

    Indiferent că este vorba de volum sau de cota de piață, importurile în Uniune din alte țări decât RPC au fost nesemnificative între 2013 și 2015 și au crescut moderat, în puncte procentuale, în cursul PAR. În ceea ce privește nivelul prețurilor acestor importuri, este posibil ca tendința constatată să reflecte, într-o oarecare măsură, variațiile de la an la an în gama de produse. Cu toate acestea, trebuie evidențiat faptul că prețul mediu al importurilor din alte țări terțe nu a fost niciodată la fel de scăzut ca prețurile chineze.

    5.   Situația economică a industriei din Uniune

    5.1.   Observații generale

    (73)

    În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

    (74)

    Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia nu a făcut distincție între indicatorii macroeconomici și indicatorii microeconomici ai prejudiciului deoarece industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, este reprezentată de doar doi producători. Comisia a evaluat indicatorii economici pe baza datelor referitoare la acești doi producători, cu excepția investițiilor și a randamentului investițiilor care, din cauza lipsei de date, vizează doar una dintre cele două societăți.

    (75)

    Indicatorii economici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul de vânzări, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, costurile cu forța de muncă, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, prețurile unitare de vânzare, costurile unitare, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital. Ei sunt analizați după cum urmează.

    5.2.   Indicatorii de prejudiciu

    5.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

    (76)

    Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

    Tabelul 5

    Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacităților

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Volumul producției – indice

    100

    113

    129

    132

    Capacitatea de producție – indice

    100

    115

    120

    120

    Utilizarea capacităților – indice

    100

    98

    107

    110

    Sursa: date furnizate de industria din Uniune (2013 = 100).

    (77)

    Începând din 2013, producătorii din Uniune și-au mărit treptat volumele de producție și capacitatea instalată, reacționând în mod corespunzător la cererea în creștere, după cum se arată în tabelul 1 de mai sus. Începând din 2015, industria din Uniune a funcționat la capacitate maximă. Utilizarea optimă a instalațiilor de producție s-a reflectat pozitiv în costurile de producție mai mici și, prin urmare, în rentabilitatea industriei din Uniune, după cum se observă în continuare.

    5.2.2.   Volumul vânzărilor, cota de piață

    (78)

    Volumul vânzărilor industriei din Uniune către clienți independenți și cota sa de piață au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

    Tabelul 6

    Volumul vânzărilor și cota de piață

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Volumul vânzărilor (Indice 2013 = 100)

    100

    90

    99

    95

    Cota de piață

    40 %-50 %

    35 %-45 %

    35 %-45 %

    30 %-40 %

    Sursa: Eurostat (Comext), date furnizate de industria din Uniune.

    (79)

    Per total, vânzările industriei din Uniune au scăzut cu 5 % între 2013 și PAR, deși consumul a crescut cu 18 % în aceeași perioadă. Drept rezultat, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut considerabil în fiecare an. Pe de altă parte, în același interval de timp, producătorii-exportatori chinezi și-au mărit considerabil cota de piață și volumele de importuri, după cum se arată în tabelul 2.

    5.2.3.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

    (80)

    Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

    Tabelul 7

    Ocuparea forței de muncă și productivitatea

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Numărul de angajați (indice 2013 = 100)

    100

    105

    110

    112

    Productivitatea (indice 2013 = 100)

    100

    107

    117

    119

    Sursa: date furnizate de industria din Uniune.

    (81)

    Nivelul de ocupare a forței de muncă pentru industria din Uniune a crescut cu 12 % între 2013 și PAR. Productivitatea, exprimată ca volum de producție per angajat, a crescut cu 19 % pe parcursul perioadei examinate.

    5.2.4.   Costurile cu forța de muncă

    (82)

    Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

    Tabelul 8

    Costurile medii cu forța de muncă per angajat

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Costuri medii cu forța de muncă, per angajat (indice 2013 = 100)

    100

    96

    94

    96

    Sursa: date furnizate de industria din Uniune.

    (83)

    Costurile medii cu forța de muncă per angajat au scăzut cu 4 % între 2013 și 2014, iar ulterior s-au menținut relativ neschimbate până la PAR.

    5.2.5.   Prețurile de vânzare și factorii care le influențează

    (84)

    Prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

    Tabelul 9

    Prețurile de vânzare și costul produselor vândute de industria din Uniune

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Prețul unitar mediu (indice 2013 = 100)

    100

    102

    100

    104

    Costul produselor vândute (indice 2013 = 100)

    100

    97

    98

    95

    Sursa: date furnizate de industria din Uniune.

    (85)

    Prețurile unitare ale TCCA în UE au rămas relativ stabile, în medie, până în 2015 și au crescut ușor, cu 4 %, în timpul PAR. Această creștere reflectă, într-o anumită măsură, efectul menționat al gamei de produse (a se vedea nota de subsol 24).

    (86)

    Din cauza creșterii volumelor de producție și a evoluției prețurilor materiilor prime, costul unitar al produselor vândute a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate.

    5.2.6.   Stocurile

    Tabelul 10

    Stocurile

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Stocuri finale (tone)

    4 500

    2 696

    2 821

    3 940

    Indice (2013 = 100)

    100

    60

    63

    88

    Sursa: date furnizate de industria din Uniune.

    (87)

    Nivelul stocurilor a scăzut cu 40 % între 2013 și 2014 și a rămas în aceleași limite în 2015. Nivelul mai mare al stocurilor de la sfârșitul PAR reflectă scăderea vânzărilor din aceeași perioadă.

    5.2.7.   Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

    (88)

    Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorului din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

    Tabelul 11

    Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

     

    2013

    2014

    2015

    PAR

    Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (indice)

    – 100

    – 46

    – 73

    13

    Investiții (indice 2014 = 100)  (*1)

    100

    198

    66

    Randamentul investițiilor (intervale)

    – 20 %-– 10 %

    – 10 %-0 %

    – 20 %-– 10 %

    0 %-10 %

    Sursa: date furnizate de industria din Uniune.

    (89)

    Comisia a stabilit rentabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din veniturile generate de aceste vânzări. În cursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune s-a ameliorat treptat și a devenit pozitivă în cursul PAR. Această rentabilitate este totuși mult mai scăzută decât profitul-țintă stabilit în ancheta inițială, care a fost fixat la nivelul profitului realizat de industria din Uniune în absența dumpingului prejudiciabil.

    (90)

    Perioada 2013-2015 a fost caracterizată printr-o lipsă de rentabilitate și printr-un randament negativ al investițiilor. Cele mai recente cifre indică o revenire la randamente ușor pozitive. Presiunea considerabilă în termeni de volum exercitată asupra industriei din Uniune de importurile în creștere din RPC în 2013 și în cursul PAR au împiedicat industria din Uniune să beneficieze din plin de creșterea dinamică a consumului în Uniune. Astfel cum s-a indicat în considerentul 64 de mai sus, această creștere a fost absorbită aproape în totalitate de importurile care au făcut obiectul unui dumping, din RPC.

    (91)

    Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a crescut de mai multe ori în cursul perioadei examinate. Creșterea substanțială a fluxului de lichidități se explică, în principal, prin variația capitalului circulant.

    (92)

    Nivelurile observate în perioada cuprinsă între 2014 și PAR reflectă nu numai ratele de investiții standard care vizează întreținerea permanentă și înlocuirea necesară a anumitor piese mecanice, dar și mizele de a îmbunătăți productivitatea și procesele de producție.

    (93)

    Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a activelor fixe. La fel ca în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor legat de producerea și vânzarea produsului similar a evoluat, de asemenea, în mod pozitiv, dar a rămas mult sub nivelul obiectivelor rezonabile.

    5.2.8.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

    (94)

    Marjele de dumping constatate erau mult peste nivelul de minimis și actualul nivel al măsurilor (a se vedea considerentele 2, 4 și 47 de mai sus). De asemenea, având în vedere capacitatea neutilizată și prețurile importurilor din RPC (a se vedea considerentele 50 și 66), impactul marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat neglijabil.

    (95)

    Măsurile inițiale au fost instituite în octombrie 2005. După cum se menționează în considerentul 89 de mai sus, în cursul PAR, industria din Uniune a obținut un randament cu mult mai slab decât profitul-țintă de 10 % stabilit în ancheta inițială (27). Ținând seama de situația generală a industriei din Uniune și de evoluția importurilor din RPC în ultimii ani, se poate concluziona că industria din Uniune nu a reușit să se redreseze pe deplin în urma acestor efecte, în pofida taxelor antidumping în vigoare.

    5.3.   Concluzia privind situația industriei Uniunii

    (96)

    Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada anchetei de reexaminare. O serie de indicatori, în special cei financiari, s-au îmbunătățit semnificativ în cursul perioadei examinate.

    (97)

    Cu toate acestea, indicatorii menționați nu pot fi analizați separat unul de celălalt. De fapt, pierderea cotei de piață, scăderea volumelor de vânzări și nivelurile insuficiente de rentabilitate, analizate din perspectiva unui context destul de favorabil în ceea ce privește consumul, confirmă faptul că, potrivit unor așteptări rezonabile, industria din Uniune ar putea să aibă rezultate mai apropiate de marja de 10 % din cifra de afaceri, considerată rezonabilă pentru sector, în condiții comerciale normale, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. De asemenea, tendința pozitivă observată în materie de producție, capacitate și rentabilitate ar trebui atribuită și deciziilor luate de industria din Uniune de a investi în unități de producție suplimentare și de a utiliza în mod mai rațional utilajele existente. Utilizarea optimă a capacității se explică, de asemenea, prin creșterea exporturilor către piețe din țări terțe.

    (98)

    Aceste evoluții, coroborate cu creșterea semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, conduc la concluzia că, în ciuda tendinței pozitive observate pentru anumiți factori de prejudiciu, în general, deși nu a suferit un prejudiciu important în cursul PAR, industria din Uniune rămâne vulnerabilă și nu ar fi capabilă să facă față altor creșteri ale importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC.

    E.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

    1.   Observații preliminare

    (99)

    După cum s-a concluzionat în considerentele 96-98, industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare, însă situația acesteia rămâne precară.

    (100)

    Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul abrogării măsurilor luate împotriva RPC, au fost analizate următoarele elemente: (a) disponibilitatea unei capacități neutilizate a producătorilor-exportatori din RPC; (b) atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul la export al producătorilor-exportatori din China pe alte piețe terțe și (c) impactul probabil al importurilor de TCCA originar din RPC.

    2.   Capacitatea neutilizată disponibilă în RPC

    (101)

    RPC este cel mai mare producător de TCCA din lume și reprezenta aproximativ 57 % din capacitatea de producție mondială totală la sfârșitul anului 2015. Analiza de la considerentul 50 a arătat că, potrivit estimărilor, în cursul PAR, capacitățile neutilizate disponibile în China depășeau în mod semnificativ consumul total al Uniunii. În acest sens, este important de remarcat că, din informațiile furnizate în cererea de reexaminare și confirmate de asemenea de producătorii-exportatori cooperanți din Japonia, rezultă că piața Uniunii este a doua ca mărime din lume după cea a SUA.

    (102)

    Având în vedere aceste elemente, există o probabilitate mare ca, în cazul abrogării măsurilor, producătorii-exportatori chinezi să își orienteze producția către piața Uniunii.

    3.   Atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul la export al producătorilor-exportatori din China pe alte piețe terțe

    (103)

    Atractivitatea pieței Uniunii este ilustrată prin faptul că, în ciuda măsurilor antidumping în vigoare, volumele exportate de China către piața Uniunii au crescut rapid în cursul perioadei examinate. RPC a exportat în Uniune 28 000 de tone de TCCA în cursul PAR, față de 17 000 de tone în 2013.

    (104)

    Comisia a stabilit, de asemenea, că, în cursul PAR, aproximativ 23 % din exporturile chineze au fost destinate pieței Uniunii. Pe de altă parte, datorită elementelor de probă colectate, s-a constatat că aproximativ 47 % din volumele de vânzări la export ale Chinei în restul lumii erau vândute la prețuri medii mai mici decât prețul mediu de export pe piața Uniunii. Acest volum de exporturi corespunde unui volum aproximativ de ordinul întregului consum la nivelul Uniunii.

    (105)

    În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, după cum s-a menționat în considerentul 53, volumele exporturilor realizate de producătorii-exportatori chinezi care nu beneficiază de TEP sunt chiar mai susceptibile de a fi redirecționate către piața Uniunii, având în vedere faptul că, în cazul lor, eliminarea taxelor relativ mari constituie un stimulent și mai puternic.

    (106)

    Din motivele prezentate, Comisia a concluzionat că piața Uniunii reprezintă o piață atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi atât din perspectiva prețurilor, cât și a dimensiunii.

    4.   Efectele dumpingului din China asupra industriei din Uniune

    (107)

    Atunci când a evaluat impactul probabil al importurilor din China care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune, Comisia a realizat o simulare pentru a evalua impactul pe care volumele exportate din China ar putea să le aibă asupra industriei din Uniune. În ipoteza unei scăderi moderate a volumului de vânzări și de producție de 5 000 de tone ca urmare a unei creșteri a importurilor de TCCA din China, costul unitar de producție ar crește cu 7,1 %, ducând la deteriorarea situației producătorilor din Uniune și la pierderi înregistrate în cazul acestora.

    (108)

    De asemenea, nu poate fi exclus faptul că importurile suplimentare din China ar duce și la creșterea presiunii asupra prețurilor pe piața Uniunii. După cum se menționează în considerentul 70, prețurile de import ale producătorilor-exportatori chinezi pe piața Uniunii subcotează chiar și acum prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu 2 %-4 %. În cazul probabil în care importurile suplimentare menționate ar fi la același preț, efectul negativ asupra industriei din Uniune s-ar agrava și mai mult.

    (109)

    Deși evoluează pozitiv, rentabilitatea este în continuare prea scăzută pentru a asigura o sustenabilitate financiară pe termen lung. De asemenea, randamentele menționate s-au manifestat într-un context de creștere a volumelor de producție, care nu a fost reflectat în termeni de cotă de piață. Prin urmare, potrivit unor așteptări rezonabile, industria din Uniune ar fi putut să își amortizeze în continuare costurile fixe pentru volumele mai mari produse.

    (110)

    Este important de remarcat faptul că nu au existat importuri de TCCA în UE din alte țări în cantități suficiente pentru a le considera un factor relevant pentru situația actuală a industriei din Uniune.

    5.   Concluzia privind probabilitatea reapariției prejudiciului

    (111)

    Pe baza celor de mai sus și în lipsa oricăror observații, Comisia a considerat că abrogarea măsurilor ar conduce la reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

    F.   INTERESUL UNIUNII

    1.   Observații preliminare

    (112)

    În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

    2.   Interesul industriei din Uniune

    (113)

    Având în vedere concluziile privind situația industriei din Uniune expuse în considerente 96-98 de mai sus și potrivit argumentelor care sprijină probabilitatea reapariției prejudiciului, după cum s-a stabilit în considerentul 111, Comisia a constatat că expirarea măsurilor în vigoare ar duce la o deteriorare a situației economice precare a industriei de TCCA din Uniune, care a depus eforturi majore pentru a face față creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC și a cărei situație este departe de a fi echitabilă în comparație cu cea a producătorilor-exportatori din RPC.

    (114)

    Așadar, continuarea măsurilor ar fi avantajoasă pentru industria din Uniune, care ar putea, în acest caz, să continue să se redreseze de pe urma efectului dumpingului continuu. În schimb, suprimarea măsurilor ar întrerupe redresarea industriei din Uniune, ar constitui o amenințare serioasă la viabilitatea acesteia și, în consecință, ar reprezenta un risc pentru existența acesteia, reducând astfel aprovizionarea și competiția de pe piață.

    3.   Interesul importatorilor

    (115)

    Paisprezece importatori/distribuitori cunoscuți, unsprezece federații naționale europene și două asociații europene au fost contactate în etapa de deschidere a anchetei. Un importator din Spania a răspuns la chestionar.

    (116)

    Acest operator comercial a achiziționat cantități mari de TCCA originar din RPC (6 % din totalul importurilor) în cursul PAR. El a mai cumpărat cantități limitate de TCCA de la furnizorii din Uniune. Sectorul TCCA este o parte dintr-o divizie comercială mai mare a acestei societăți, care în 2015 reprezenta 35 % din cifra sa de afaceri totală. Societatea a raportat un profit, în cursul PAR, pentru produsul care face obiectul reexaminării, dar nu a oferit suficiente explicații cu privire la modul în care era stabilit acest profit. Societatea s-a opus continuării măsurilor, dar nu a prezentat argumente solide în sprijinul opiniei sale.

    (117)

    După cum s-a menționat în considerentul 57, în cursul anchetei, Comisia a decis să nu îl considere pe unul dintre solicitanți, Inquide S.A.U., ca fiind parte din industria din Uniune, pe motiv că acest producător era un importator net al produsului presupus a face obiectul unui dumping. În urma notificării acestui fapt, Inquide S.A.U. nu s-a opus acestei decizii. Totuși, Inquide S.A.U. a subliniat că, în pofida deciziei Comisiei, continuă să sprijine continuarea măsurilor privind importurile de TCCA din RPC.

    (118)

    În lipsa altor informații, ancheta nu a demonstrat faptul că o continuare a măsurilor ar avea vreun impact negativ semnificativ asupra acestui importator sau asupra importatorilor în general.

    (119)

    Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile și în lipsa oricăror informații/elemente de probă care să demonstreze contrariul, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu are niciun impact negativ semnificativ asupra importatorilor din Uniune.

    4.   Interesul utilizatorilor

    (120)

    În etapa de deschidere a anchetei, au fost trimise chestionare unui număr de 39 de utilizatori identificați. Niciun utilizator nu a răspuns la chestionar. În absența acestor răspunsuri, nu s-au putut formula concluzii cu privire la interesul utilizatorilor. În absența unor informații noi, se poate considera în continuare relevant sprijinul utilizatorilor exprimat în favoarea acestor măsuri, menționat în considerentul 91 din Regulamentul privind prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, adică în favoarea ideii că continuarea măsurilor nu ar avea un impact negativ asupra concurenței de pe piața Uniunii și că ar oferi industriei utilizatoare o gamă mai largă de furnizori aflați în concurență la prețurile pieței.

    5.   Concluzie privind interesul Uniunii

    (121)

    Ținând cont de toți factorii menționați anterior, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate împotriva menținerii măsurilor aplicabile importurilor de TCCA din RPC.

    G.   COMUNICAREA CONSTATĂRILOR

    (122)

    Toate părțile au fost informate cu privire la principalele fapte și considerente pe baza cărora Comisia a intenționat menținerea măsurilor în vigoare împotriva RPC. De asemenea, părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări. Niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat observații cu privire la informațiile comunicate.

    H.   MĂSURI ANTIDUMPING

    (123)

    Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de TCCA originar din RPC, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011, ar trebui menținute.

    (124)

    Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,

    ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

    Articolul 1

    (1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de acid tricloroizocianuric și de preparate pe baza acestuia, cunoscut și sub denumirea de „simclosen” conform denumirii comune internaționale (INN), încadrate în prezent la codurile NC ex 2933 69 80 și ex 3808 94 20 (coduri TARIC 2933698070 și 3808942020) și originare din Republica Populară Chineză.

    (2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabil la prețul net franco frontieră a Uniunii, înainte de perceperea taxelor vamale, se stabilește după cum urmează pentru produsele fabricate de societățile următoare:

    Societate

    Nivelul taxei antidumping

    Cod adițional TARIC

    Hebei Jiheng Chemical Co. Limited

    8,1 %

    A604

    Puyang Cleanway Chemicals Limited

    7,3 %

    A628

    Heze Huayi Chemical Co. Limited

    3,2 %

    A629

    Zhucheng Taisheng Chemical Co. Limited

    40,5 %

    A627

    Liaocheng City Zhonglian Industry Co. Ltd.

    32,8 %

    A998

    Toate celelalte societăți

    42,6 %

    A999

    (3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxei specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care corespunde cerințelor stabilite în anexă. Dacă nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte societăți”.

    (4)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

    Articolul 2

    Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    Adoptat la Bruxelles, 4 decembrie 2017.

    Pentru Comisie

    Președintele

    Jean-Claude JUNCKER


    (1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

    (2)  Regulamentul (CE) nr. 1631/2005 al Consiliului din 3 octombrie 2005 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit asupra importurilor de acid tricloroizocianuric originar din Republica Populară Chineză și din Statele Unite ale Americii (JO L 261, 7.10.2005, p. 1).

    (3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 855/2010 al Consiliului din 27 septembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1631/2005 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid tricloroizocianuric originar, printre altele, din Republica Populară Chineză (JO L 254, 29.9.2010, p. 1).

    (4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011 al Consiliului din 19 decembrie 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid tricloroizocianuric originar din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 346, 30.12.2011, p. 6).

    (5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 569/2014 al Comisiei din 23 mai 2014 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011 al Consiliului de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid tricloroizocianuric originar din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 157, 27.5.2014, p. 80).

    (6)  Liaocheng City Zhonglian Industry Co. Ltd.

    (7)  Juancheng Kangtai Chemical Co. Ltd.

    (8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/392 al Comisiei din 9 martie 2015 de încheiere a unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011 al Consiliului de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid tricloroizocianuric originar din Republica Populară Chineză, de reinstituire a taxei cu privire la importurile care provin de la exportator și de încetare a înregistrării acestor importuri (JO L 65, 10.3.2015, p. 18).

    (9)  Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 117, 2.4.2016, p. 9).

    (10)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene. (JO L 343, 22.12.2009, p. 51). Acest regulament a fost abrogat și înlocuit prin regulamentul de bază.

    (11)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de acid tricloroizocianuric originar din Republica Populară Chineză (JO C 476, 20.12.2016, p. 6).

    (12)  Cel de-al treilea producător cunoscut din Uniune a furnizat doar un răspuns parțial la chestionar.

    (13)  După deschidere, Comisia a exclus un producător din definiția industriei din Uniune (a se vedea secțiunea D.1, Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii).

    (14)  Estimată la cel puțin 10 000 de tone pe an.

    (15)  Cei doi producători-exportatori cooperanți au informat Comisia că există un al treilea producător japonez de TCCA, Nankai Chemical Co. Ltd.

    (16)  Potrivit producătorilor japonezi cooperanți, doar RPC vinde TCCA pe piața japoneză. Conform bazei de date privind exporturile din China, în perioada anchetei de reexaminare, RPC a vândut Japoniei circa 1 500 de tone de TCCA.

    (17)  Conform cererii de reexaminare, taxa vamală obișnuită este de 4,6 % pentru codul SA 2933 69 și de 4,9 % pentru codul SA 3808 94.

    (18)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011, considerentul 35 (JO L 346, 30.12.2011, p. 6).

    (19)  

    Sursa: CEFIC (Consiliul European al Industriei Chimice) și informațiile privind piața deținute de solicitanți, p. 38 din cererea de reexaminare.

    (20)  Baza de date privind exporturile din China.

    (21)  Cererea de reexaminare, pagina 33.

    (22)  Nivelurile prețurilor medii de export practicate de China au variat mult în funcție de țara de destinație. Cele mai mari niveluri ale prețurilor au fost constatate pentru destinații precum SUA, Brazilia, Argentina și Africa de Sud (în ordinea descrescătoare a volumului de vânzări). Principalele destinații cu niveluri ale prețurilor inferioare prețului de export către Uniune au inclus, în ordine descrescătoare, Mexicul, Indonezia, Thailanda, India și Vietnamul. Baza de data privind exporturile din China conține un singur cod NC pentru TCCA, ceea ce înseamnă că nu există informații despre gama de produse exactă (tablete, granule sau pudră). Cu toate acestea, dat fiind că, potrivit datelor Eurostat, majoritatea exporturilor chineze către Uniune au constat în granule, adică versiunea mai ieftină a produsului în cauză, și că toate formele de TCCA se consideră a fi produsul în cauză în scopurile prezentei anchete de reexaminare, rezultatul comparației prețurilor nu ar trebui să fie afectat.

    (23)  Ercros S.A., Inquide S.A.U. și 3VSIGMA.

    (24)  Produsul în cauză este fabricat în diferite forme care se încadrează în două categorii principale: produse sub formă de granule sau pudră, pe de o parte, și tablete, pe de altă parte. Prețurile pentru tablete sunt mai ridicate decât prețurile produselor sub formă de pudră. Acest lucru înseamnă că prețurile produsului în cauză pot varia în funcție de variația compoziției unei anumite game de produse. Cu alte cuvinte, o gamă de produse care conține o proporție mai mare de tablete ar fi mai scumpă decât o gamă de produse care conține comparativ mai multe produse sub formă de granule sau de pudră.

    (25)  Baza de date privind exporturile chineze prezintă prețurile la nivelul FOB, acestea fiind ajustate prin adaos cu costurile medii de transport către Uniune, precum și cu costurile ulterioare importului, pentru a obține un preț franco vămuit estimat la nivelul Uniunii. A se vedea considerentul 41 de mai sus pentru estimarea acestora.

    (26)  Prețurile de export CIF din China au fost ajustate cu 6-8 %.

    (*1)  Nu s-au realizat investiții în 2013.

    (27)  Regulamentul (CE) nr. 1631/2005 al Consiliului din 3 octombrie 2005 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit asupra importurilor de acid tricloroizocianuric originar din Republica Populară Chineză și din Statele Unite ale Americii (JO L 261, 7.10.2005, p. 1).


    ANEXĂ

    Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (3) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, cuprinzând următoarele elemente:

    1.

    Numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială.

    2.

    Următoarea declarație:

    „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că acidul tricloroizocianuric (volumul de acid tricloroizocianuric) vândut la export către Uniunea Europeană care face obiectul prezentei facturi a fost fabricat de (denumirea societății și sediul social) (cod adițional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.

    Data și semnătura”


    Top