7.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 288/4

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), prin Regulamentul (UE) nr. 791/2011 (2) Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă care variază între 48,4 % și 62,9 % la importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”). Aceste măsuri vor fi denumite în continuare „măsurile în vigoare”.

(2)

În luna iulie 2012, în urma unei anchete privind practicile de eludare efectuate în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 672/2012 (3), Consiliul a extins, dintre măsurile în vigoare, taxa aplicabilă tuturor celorlalte societăți la importurile de produs în cauză expediate din Malaysia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Malaysia.

(3)

În luna ianuarie 2013, în urma unei anchete privind practicile de eludare efectuate în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 21/2013 (4), Consiliul a extins, dintre măsurile în vigoare, taxa aplicabilă tuturor celorlalte societăți la importurile de produs în cauză expediate din Taiwan și Thailanda, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan sau Thailanda.

(4)

În luna decembrie 2013, în urma unei anchete privind practicile de eludare efectuate în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1371/2013 (5), Consiliul a extins, dintre măsurile în vigoare, taxa aplicabilă tuturor celorlalte societăți la importurile de produs în cauză expediate din India și Indonezia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din India sau Indonezia.

(5)

În luna septembrie 2014, în urma unei anchete privind practicile de eludare efectuate în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 976/2014 (6), Comisia a extins, dintre măsurile în vigoare, și taxa aplicabilă anumitor țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă ușor modificate originare din Republica Populară Chineză.

(6)

În cele din urmă, în luna septembrie 2015, în urma unei anchete efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) și al articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1507 (7), Comisia a scutit anumiți producători din India de la extinderea taxei aplicabile importurilor de produs în cauză expediate din India, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din India.

(7)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (8) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din RPC, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 articolul 2 din regulamentul de bază.

(8)

Cererea a fost depusă de Alliance for the Defence of Open Mesh Fabrics (Alianța de apărare a țesăturilor cu ochiuri deschise) (denumită în continuare „ADOMF” sau „solicitantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă.

(9)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar determina probabil continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(10)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 9 august 2016 Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (9) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(11)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2015 și 30 iunie 2016 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producători-exportatori, importatori și utilizatori cunoscuți din Uniune despre care se cunoaște că sunt părți interesate, precum și autoritățile chineze, în legătură cu deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(13)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Toate părțile interesate care au solicitat acest lucru au avut o audiere cu Comisia și/sau cu consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale. În acest context, au fost organizate patru audieri, inclusiv două cu consilierul-auditor, la cererea unor producători din Uniune, a Asociației europene a producătorilor de țesături tehnice și a producătorilor chinezi.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a prevăzut că ar putea eșantiona producătorii-exportatori în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor celor 13 producători-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(16)

Niciunul dintre producătorii-exportatori din RPC nu a furnizat informațiile solicitate. Autoritățile chineze au fost informate cu privire la refuzul acestora de a coopera.

(17)

Producătorii-exportatori din RPC care au refuzat să coopereze au transmis totuși observații prin care contestă exactitatea cererii și își exprimă opoziția față de continuarea măsurilor.

(18)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări și producție, ținând seama, de asemenea, de repartizarea geografică. Eșantionul preliminar a constat din trei producători din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Producătorul din Uniune inclus în eșantion, Asglatex Ohorn GmbH, care nu se număra printre cei mai mari producători, ci se încadra în categoria IMM-urilor, a furnizat un răspuns extrem de nesatisfăcător la chestionar, care a subliniat în plus că anumite informații privind volumul furnizate în etapa anterioară deschiderii și pe baza cărora fusese selectat în eșantion necesitau o corectare. În plus, acesta a indicat că verificarea informațiilor ar putea fi problematică din cauza plecării personalului responsabil de elaborarea răspunsului. Prin urmare, Comisia a decis să modifice eșantionul prin înlocuirea acestui producător din Uniune cu producătorul din Uniune situat pe poziția a treia ca mărime, Tolnatext Fonalfeldolgozo es Müszakiszovetgyarto Bt. În lipsa primirii unor observații cu privire la eșantionul revizuit în termenul stabilit, Comisia a confirmat eșantionul astfel cum a fost revizuit. Eșantionul final a reprezentat peste 70 % din producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare și, prin urmare, a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(19)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați cunoscuți să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(20)

Comisia a contactat 28 de importatori/utilizatori cunoscuți. Numai unul dintre aceștia a răspuns la formularul de eșantionare, astfel încât eșantionarea nu a fost considerată justificată.

(21)

Comisia a trimis chestionare către trei producători cooperanți din țări analoge, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, trei importatori neafiliați și cinci potențiali utilizatori din Uniune.

(22)

Comisia a primit răspunsuri la chestionare de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la trei producători din potențiale țări analoge (Canada și India).

(23)

Comisia a căutat să obțină și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, probabilitatea reapariției prejudiciului, precum și interesul Uniunii. În temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, s-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(24)

La data de 26 iunie 2017, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să abroge măsurile antidumping în vigoare („informarea părților”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Solicitantul a formulat observații în scris, în care și-a exprimat opiniile cu privire la constatările Comisiei. Rezumând, solicitantul a contestat concluzia preliminară a Comisiei potrivit căreia este puțin probabil ca prejudiciul să reapară în eventualitatea expirării măsurilor. În schimb, după cum a susținut acesta, creșterea preconizată a importurilor ar conduce la o reapariție a prejudiciului important. De asemenea, această parte a solicitat intervenția consilierului-auditor în procedurile comerciale („consilierul-auditor”) și a furnizat informații suplimentare după audiere.

(25)

În urma unei analize aprofundate a informațiilor aflate la dispoziția Comisiei, precum și a informațiilor prezentate după informarea părților, Comisia și-a modificat constatările. În etapa informării părților, Comisia a fost de părere că este puțin probabil ca prejudiciul să reapară în eventualitatea expirării măsurilor. Cu toate acestea, după analizarea informațiilor transmise ulterior informării părților, Comisia a acceptat afirmația solicitantului potrivit căreia calitatea produsului din China evoluase la un nivel echivalent calității produsului industriei Uniunii. Această concluzie-cheie a determinat constatarea subcotării și a pus într-o lumină semnificativ diferită analiza probabilității reapariției prejudiciului.

(26)

Prin urmare, la 6 septembrie 2017, Comisia a informat toate părțile cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să impună o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză („informarea suplimentară”). În urma informării suplimentare, Comisia a primit observații de la diferite părți.

(27)

Producătorii chinezi au prezentat observații în scris cu privire la constatările Comisiei și la evaluarea globală. În primul rând, după cum au susținut aceștia, Comisia ar fi schimbat metodologia utilizată în ancheta inițială prin faptul că nu a aplicat ajustarea calității în calculele sale privind subcotarea în cazul de față (a se vedea considerentul 97 de mai jos). Dat fiind că această presupusă modificare ar duce la o concluzie diferită cu privire la probabilitatea reapariției prejudiciului în eventualitatea expirării măsurilor împotriva RPC, producătorii chinezi au contestat această concluzie. În plus, aceștia au mai remarcat că informarea suplimentară nu conținea o serie de elemente care au fost prezente în prima informare. În cele din urmă, potrivit afirmațiilor acestora, Comisia nu mai era autorizată să utilizeze metodologia țării analoge, întrucât, aparent, oricum schimbase metodologia utilizată pentru determinarea valorii normale comparativ cu ancheta inițială.

(28)

Solicitantul și-a făcut cunoscute părerile, susținând că inițierea unei reexaminări intermediare, așa cum a sugerat Comisia în informarea suplimentară, ar trebui luată în considerare numai dacă producătorii-exportatori chinezi prezintă o cerere motivată în mod corespunzător pentru o astfel de reexaminare. În această privință, Comisia subliniază că ar putea analiza dacă ar fi oportun să se inițieze, din oficiu, o reexaminare intermediară, pentru a determina în cele din urmă impactul problemei calității asupra prețurilor de export ale produsului în cauză și, prin urmare, asupra dumpingului și marjelor de prejudiciu, precum și situația celor două grupuri de producători (producătorii integrați pe verticală și alți producători, numiți și „țesători”; a se vedea considerentul 117) în detaliu, pentru a se asigura că indicatorii de performanță pentru acești producători nu sunt denaturați de poziția dominantă în eșantion a unui grup față de celălalt.

(29)

În cadrul unei audieri cu serviciile Comisiei ulterior informării suplimentare, autoritățile chineze au făcut, de asemenea, o declarație prin care afirmă că ajustarea menționată la considerentul 97 de mai jos ar trebui menținută.

(30)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate și luate în considerare după caz.

(31)

Produsul în cauză este reprezentat de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, cu o dimensiune a ochiurilor de peste 1,8 mm, atât în lungime, cât și în lățime, și cu o greutate de peste 35 g/m2, excluzând discurile din fibră de sticlă, originare din Republica Populară Chineză („produsul care face obiectul reexaminării”), încadrate în prezent la codurile NC ex 7019 51 00 și ex 7019 59 00 (coduri TARIC 7019510019 și 7019590019).

(32)

Țesăturile cu ochiuri deschise din fibră de sticlă pot avea diferite dimensiuni ale ochiurilor și diferite greutăți pe metru pătrat și se utilizează în principal ca materiale de consolidare în sectorul construcțiilor (izolație termică externă, consolidarea podelelor, repararea pereților).

(33)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(34)

Comisia a concluzionat că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(35)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă expirarea măsurilor existente ar putea duce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(36)

Niciun producător-exportator chinez nu a cooperat la anchetă. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, analiza globală, inclusiv calcularea dumpingului, s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a fost evaluată utilizându-se cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile comerciale privind importurile și exporturile (datele Eurostat și datele chineze privind exporturile), răspunsul producătorului din țara analogă, precum și alte observații transmise de producătorii-exportatori din RPC, precum și dovezile prezentate de solicitant.

(37)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Canada drept posibilă țară analogă și a invitat părțile să transmită observații. În ancheta inițială, țara analogă adecvată utilizată a fost Canada. Alte potențiale țări analoge menționate în avizul de deschidere au fost: Bangladesh, India, Indonezia, Moldova, Filipine, Taiwan, Thailanda și Turcia.

(38)

S-au trimis scrisori tuturor producătorilor autentici cunoscuți de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă din Bangladesh, India, Filipine și Turcia, solicitându-le să coopereze la reexaminare, împreună cu un chestionar referitor la o țară analogă. În țările în care nu au existat producători cunoscuți, informațiile despre producători au fost solicitate de la autoritățile naționale. S-au primit răspunsuri de la doi producători autentici din India.

(39)

Doar un producător canadian și doi producători autentici din India au cooperat.

(40)

În ceea ce privește alegerea unei țări dintre India și Canada, Comisia a selectat Canada din următoarele motive: (i) după cum s-a menționat mai sus, Canada a fost țara analogă în cadrul anchetei inițiale; (ii) volumul producției producătorului canadian cooperant (între 20 și 30 de milioane de metri pătrați) a fost comparabil cu volumele producției producătorilor chinezi (cei mai mari) incluși în eșantion în ancheta inițială (volume ale producției cuprinse între 23 de milioane și 59 de milioane de metri pătrați). Prin urmare, structura costurilor și economiile de scară din Canada au prezentat probabil grade de comparabilitate mai mari față de cele ale producătorilor chinezi. În pofida lipsei de cooperare din partea exportatorilor chinezi în acest caz, nu există niciun motiv să se considere că acest lucru nu se mai aplică. În schimb, cei doi producători indieni au avut un volum de producție mai mic (între 1 și 5 milioane de metri pătrați) și, prin urmare, nu au fost comparabili cu producătorii chinezi în ceea ce privește structura costurilor și economiile de scară; (iii) vânzările interne ale producătorului canadian au fost mai mari decât vânzările interne ale celor doi producători indieni cooperanți luați împreună și, prin urmare, au oferit o bază mai reprezentativă pentru stabilirea valorii normale.

(41)

Ca prim argument, producătorii chinezi au afirmat că, în opinia lor, Comisia nu mai era autorizată să utilizeze metodologia țării analoge. Totuși, chiar și atunci când s-a utilizat această metodologie, și ca al doilea argument, aceștia s-au opus alegerii Canadei și au solicitat o altă țară analogă având în vedere următoarele: (i) constatările bazate pe un singur producător ar fi denaturate; (ii) unicul producător canadian era afiliat unuia dintre producătorii din Uniune reclamanți și, prin urmare, entitatea canadiană ar fi putut adopta politici specifice de stabilire a prețurilor sau a costurilor având în vedere viitoarea cerere de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor care urma să fie depusă de societatea-mamă; (iii) informațiile au fost asimetrice, întrucât solicitantul a avut acces la datele confidențiale care urmau să fie transmise de producătorul său afiliat din țara analogă, în timp ce producătorii chinezi nu au avut această posibilitate.

(42)

În ceea ce privește primul argument, privind utilizarea metodologiei țării analoge, Comisia subliniază faptul că toți producătorii-exportatori chinezi au avut posibilitatea să depună cereri de acordare a TEP (tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață) pentru a permite calcularea individuală a marjelor de dumping. Niciunul dintre acești exportatori nu a recurs la această posibilitate. Prin urmare, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza datelor provenite de la țară analogă. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(43)

În ceea ce privește cel de al doilea argument, privind alegerea Canadei, după cum subliniază Comisia, Canada (respectiv același producător canadian) a fost deja utilizată ca țară analogă (respectiv producător din țara analogă) în ancheta inițială. Având în vedere faptul că producătorii-exportatori nu și-au justificat niciuna dintre afirmațiile împotriva alegerii Canadei, Comisia a considerat alegerea Canadei a fi în continuare adecvată. După cum se menționează în considerentul 40 de mai sus, Canada era, în orice caz, mai adecvată în ceea ce privește volumul producției și vânzările interne, ambii factori contribuind la stabilirea valorii normale. În cele din urmă, nu există niciun impediment de natură juridică împotriva alegerii unei țări analoge cu un singur producător cooperant, chiar și în cazul în care acesta este afiliat unui producător din Uniune. În orice caz, Comisia a asigurat fiabilitatea datelor furnizate de producătorul canadian. Prin urmare, Comisia a respins afirmația producătorilor-exportatori.

(44)

În urma informării suplimentare, producătorii-exportatori chinezi și-au reiterat afirmația potrivit căreia Comisia nu mai era autorizată să utilizeze metodologia țării analoge. Potrivit acestora, Comisia își schimbase metoda de analiză în alte privințe, în special în ceea ce privește ajustarea calității și, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să își schimbe metoda de analiză și în ceea ce privește metodologia țării analoge.

(45)

Comisia a respins și această afirmație. Metodologia țării analoage a fost permisă din motivele expuse în considerentul 42 de mai sus. În plus, evaluarea de către Comisie a ajustării calității este o chestiune care nu are legătură cu alegerea țării analoge.

(46)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, la fel ca în ancheta inițială, Canada reprezintă o țară analogă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(47)

Informațiile primite de la producătorul cooperant din țara analogă au fost folosite ca bază pentru stabilirea valorii normale.

(48)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți efectuate de producătorul cooperant din Canada a fost reprezentativ în comparație cu volumul total al exporturilor din RPC către Uniune, mai precis dacă volumul total al vânzărilor interne respective reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne din țara analogă au fost reprezentative.

(49)

Ulterior, în ceea ce privește producătorul din țara analogă, Comisia a examinat dacă fiecare tip de produs similar comercializat pe piața internă ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea, pentru fiecare tip de produs, a procentului de vânzări profitabile către clienți independenți pe piața internă în cursul perioadei de anchetă. Operațiunile de vânzare au fost considerate profitabile atunci când prețul unitar a fost egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Prin urmare, a fost determinat costul de producție al fiecărui tip de produs fabricat de producătorul canadian în cursul perioadei de anchetă.

(50)

În cazurile în care volumul vânzărilor unui tip de produs, vândut la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor de acel tip și în care prețul de vânzare mediu ponderat al acelui tip a fost egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real. Acest preț a fost calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale acelui tip realizate în cursul perioadei de anchetă. În toate celelalte cazuri, valoarea normală a fost calculată în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, adăugând la costul mediu de fabricație a tipului de produs relevant costurile VAG suportate și profitul realizat pe piața din Canada în cursul perioadei de anchetă.

(51)

Ancheta inițială a arătat, în scopul comparării prețurilor, că au existat diferențe la nivelul produselor care au afectat prețurile, inclusiv în ceea ce privește calitatea intrărilor pentru fabricarea produsului în cauză în China. Aceasta a dus la fluctuații mari ale prețurilor practicate de producătorii-exportatori chinezi la exportul de produs în cauză către Uniune. Astfel cum este prezentat în considerentele 97-103 de mai jos, solicitanții au prezentat, totuși, dovezi că această distincție principală a dispărut între timp și că producătorii chinezi au trecut la tipuri de produse de calitate superioară atunci când exportă către UE.

(52)

În consecință, la stabilirea valorii normale, Comisia a utilizat două scenarii de calcul: scenariul 1, care ia în considerare toate produsele comparabile produse și vândute de producătorul din țara analogă, și scenariul 2, care ia în considerare numai cel mai ieftin tip de produs, care, probabil, corespundea și unor tipuri de produse de calitate inferioară. În scenariul din urmă, valoarea normală a fost stabilită exclusiv pe baza prețului intern real, calculat ca medie a prețurilor de vânzare de pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În cel dintâi, mai mult de jumătate din valorile normale s-au bazat pe prețurile interne reale, iar celelalte au fost construite, fie deoarece pragul de 80 % și/sau cerința privind rentabilitatea din considerentul 50 de mai sus nu a(u) fost respectată(e), fie deoarece nu au existat vânzări interne ale unui anumit tip de produs.

(53)

Producătorul din țara analogă a produs în cursul perioadei anchetei de reexaminare întreaga gamă de calități ale produsului și chiar produse de nișă cu valoare adăugată ridicată care nu au fost luate în considerare pentru calcularea dumpingului.

(54)

După cum se menționează în considerentele 59-60 mai jos, aceste două scenarii de calcul au generat rezultate diferite privind marja de dumping.

(55)

Astfel cum se menționează în considerentul 16, producătorii-exportatori chinezi nu au cooperat la anchetă. Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza celor mai bune informații disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(56)

Prețul CIF la frontiera Uniunii a fost stabilit pe baza statisticilor Eurostat disponibile.

(57)

Comisia a comparat valoarea normală (bazându-se, fie pe scenariul de calcul 1, fie pe scenariul 2, astfel cum se arată în considerentul 52 de mai sus) și prețul de export pe o bază franco fabrică. Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(58)

În ceea ce privește prețurile de pe piața internă ale producătorului din țara analogă, s-au efectuat ajustări pentru costurile transportului intern, costurile de ambalare și, după caz, rabaturi și reduceri. Impactul total al ajustărilor a fost de [5-10 %] din valoarea totală a facturilor. Costul de producție a fost ajustat în mod corespunzător. În ceea ce privește prețurile de export, valoarea franco fabrică a fost stabilită prin deducerea din prețul CIF la frontiera Uniunii a costurilor corespunzătoare transportului, asigurărilor, manipulării și altor ajustări, astfel cum s-a calculat în cadrul anchetei inițiale ([5-10 %] din valoarea facturilor).

(59)

Pe baza celor de mai sus, atunci când se iau în considerare toate produsele comparabile fabricate și vândute de producătorul din țara analogă în scenariul 1 (a se vedea considerentul 52 de mai sus), marja de dumping, exprimată ca procent din prețul franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 205,5 %. Cu toate acestea, după cum s-a menționat mai sus, acest calcul a inclus toate produsele comparabile fabricate și vândute de producătorul din țara analogă. Având în vedere în special lipsa de cooperare a producătorilor-exportatori, nu a fost clar dacă tipurile de produs ale producătorului din țara analogă au corespuns celor exportate de producătorii-exportatori chinezi către Uniune.

(60)

Chiar și atunci când s-a luat în considerare cel mai ieftin tip de produs fabricat și vândut de producătorul din țara analogă, în scenariul 2 (a se vedea considerentul 52 de mai sus), marja de dumping constatată a fost în continuare semnificativă, situându-se la 35,1 %.

(61)

De asemenea, Comisia a încercat să efectueze un calcul al marjei de dumping pentru fiecare tip de produs. Cu toate acestea, având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi și, prin urmare, și lipsa datelor privind tipurile reale de produse din China, acest calcul a fost considerat imposibil pentru perioada anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Totuși, întrucât era încă în posesia datelor privind tipurile de produse din ancheta inițială, Comisia a utilizat aceste date pentru a efectua un al treilea calcul pro forma al marjei de dumping pentru a confirma fie scenariul 1, fie scenariul 2 al calculului marjei de dumping.

(62)

Acest al treilea calcul a generat marje de dumping situate între 35,7 % și 46,4 %. Deși acest al treilea calcul a arătat că exista încă dumping pentru exportul produsului în cauză către Uniune, Comisia a decis că – dincolo de această constatare a dumpingului – nu se poate acorda încredere cifrelor efective pe care le-a arătat acest calcul. Acest lucru s-a datorat faptului că ancheta nu a evidențiat niciun indiciu că gama de tipuri de produse destinate exportului către Uniune a rămas aceeași de la ancheta inițială. Într-adevăr, și așa cum se prevede în considerentele 97-103 de mai jos, solicitanții au prezentat dovezi că producătorii-exportatori chinezi au trecut între timp la tipuri de produse cu valoare adăugată mai mare, în conformitate cu progresul lor tehnologic. În consecință, această simulare reprezintă cea mai scăzută estimare posibilă a marjelor de dumping, concentrându-se relativ mai mult pe tipurile de produse mai ieftine fabricate în trecut. În plus, după cum se menționează în considerentul 5 de mai sus, s-a constatat că anumite tipuri de produse au fost ușor modificate pentru a eluda măsurile. Niciuna dintre constatări nu a fost discreditată cu contradovezi din partea producătorilor-exportatori chinezi.

(63)

Ca urmare a celor de mai sus, Comisia a decis că calculul marjei de dumping realizat în cadrul scenariului 2 (prin care s-a constatat o marjă de dumping de 35,1 %) a reprezentat cea mai scăzută estimare posibilă a marjelor de dumping reale în absența unor date reale de la producătorii-exportatori chinezi pentru produsul în cauză.

(64)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în orice caz, producătorii-exportatori chinezi au continuat să exporte produsul în cauză către Uniune la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(65)

Comisia a mai verificat dacă ar exista probabilitatea de continuare a dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor. În acest sens, a analizat comportamentul exportatorilor chinezi pe alte piețe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(66)

În absența unei cooperări din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu au fost disponibile informații privind prețurile de export exacte din RPC către alte țări. Datele privind prețurile disponibile din statisticile de export chineze s-au referit la un domeniu de aplicare mai amplu al produsului, dar au fost totuși menționate de solicitant și de producătorii-exportatori chinezi în observațiile lor, concluziile fiind contradictorii. În plus, nu s-au putut obține informații despre gama de produse exportate către țările terțe, ceea ce a împiedicat Comisia să stabilească nivelul comparabil al prețurilor exporturilor chinezești către alte piețe.

(67)

Prin urmare, Comisia a considerat că dovezile furnizate de către solicitant sub formă de date statistice referitoare la un domeniu de aplicare mai larg al produsului nu i-au permis să concluzioneze dacă a existat dumping sau nu pe alte piețe.

(68)

În absența cooperării producătorilor-exportatori chinezi, stabilirea capacității neutilizate din RPC s-a bazat pe un studiu comandat de solicitant și inclus în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. O versiune actualizată a studiului a fost prezentată ulterior de solicitant.

(69)

Potrivit studiului inițial, capacitatea totală din RPC s-a ridicat la 1 840 de milioane de metri pătrați, în timp ce volumul producției s-a ridicat la 1 390 de milioane de metri pătrați, rezultând astfel o mare capacitate neutilizată, și anume de 450 de milioane de metri pătrați. Potrivit versiunii actualizate, capacitatea totală din RPC s-a ridicat la 2 295 de milioane de metri pătrați, iar volumul producției s-a ridicat la 1 544 de milioane de metri pătrați, rezultând astfel o capacitate neutilizată și mai mare, și anume de 751 de milioane de metri pătrați. Având în vedere că o rată de utilizare a capacității de 100 % nu ar putea fi realizată în mod realist, însuși solicitantul a considerat că o rată maximă de utilizare cuprinsă între 85 % și 90 % ar fi mai adecvată. Pe baza estimării mai conservatoare a ratei de utilizare a capacității de 85 %, capacitatea neutilizată efectiv disponibilă ar fi de 406 de milioane de metri pătrați. În comparație, consumul total al Uniunii a fost de 714 milioane de metri pătrați în cursul perioadei anchetei de reexaminare, indicând astfel o capacitate neutilizată semnificativă care ar putea fi îndreptată către piața Uniunii în eventualitatea expirării măsurilor.

(70)

Producătorii-exportatori chinezi au contestat fiabilitatea studiului și au solicitat Comisiei să nu îl ia în considerare. În primul rând, aceștia au susținut că, din cauza faptului că nu a existat o versiune publică relevantă a studiului, nu au putut transmite observații. În al doilea rând, ei au subliniat faptul că expertul care a elaborat studiul nu a fost imparțial, având în vedere legăturile sale cu industria Uniunii. În al treilea rând, aceștia au afirmat că orice capacitate neutilizată urma să fie absorbită de creșterea cererii interne în RPC, astfel cum s-a sugerat într-un citat dintr-un articol publicat într-o revistă de specialitate care se referea la creșterea puternică a sectorului construcțiilor din RPC (10).

(71)

În ceea ce privește prima afirmație a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a subliniat că dosarul public a inclus o versiune publică a studiului actualizat. Comisia a considerat că această versiune este pertinentă, permițând producătorilor-exportatori chinezi să facă observații mai detaliate și să transmită dovezi întemeiate, capabile să pună la îndoială afirmațiile și concluziile studiului. În orice caz, producătorii-exportatori chinezi nu au precizat care parte din versiunea publică a studiului nu era suficient de pertinentă pentru ca aceștia să-și exprime observațiile. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(72)

În ceea ce privește cea de a doua afirmație, Comisia a subliniat că, în absența cooperării din partea RPC și a oricăror informații alternative detaliate privind capacitatea oferită de producătorii-exportatori chinezi, a considerat că studiul reprezintă cele mai bune date disponibile. De asemenea, Comisia nu a reușit să obțină informații care ar pune studiul sub semnul întrebării.

(73)

În ceea ce privește cea de a treia afirmație, Comisia a fost de acord că o parte din capacitatea de producție ar putea fi utilizată pentru a răspunde cererii interne în creștere. Cu toate acestea, producătorii-exportatori nu au furnizat o cifră a consumului intern din RPC care să poată susține afirmația potrivit căreia creșterea planificată a cererii interne ar absorbi întreaga capacitate neutilizată. De asemenea, ancheta Comisiei nu a generat nicio cifră în acest sens. Este, de asemenea, probabil ca o parte a capacității neutilizate să fie exportată către țări terțe, nu numai în Uniune.

(74)

Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că, chiar dacă se ține seama de cererea internă actuală din RPC, capacitatea neutilizată maximă care ar putea fi direcționată către piața Uniunii este de cel mult 406 milioane de metri pătrați, în eventualitatea expirării măsurilor. Cu toate acestea, este probabil ca, în viitor, o parte din această capacitate neutilizată să fie, de asemenea, absorbită de o creștere a consumului intern din China, iar o parte a acesteia să fie vândută și altor piețe de export decât Uniunii, însă, astfel cum se menționează la considerentele 66-67 de mai sus, Comisia nu a primit informații din partea părților interesate și nici nu făcut constatări proprii în acest sens.

(75)

În urma informării suplimentare, producătorii-exportatori chinezi au contestat în continuare constatările privind capacitatea neutilizată. Aceștia au susținut că evaluarea capacității neutilizate s-a bazat doar pe niște presupuneri și că aceasta nu este susținută de dovezi pozitive. Ei au mai susținut că studiul prezentat de solicitant citează site-uri greșite în cazul a doi producători-exportatori chinezi și că, pentru un al treilea producător chinez, s-a raportat o capacitate de 129 de milioane de metri pătrați, în timp ce, în realitate, capacitatea era de 60 de milioane de metri pătrați.

(76)

În lipsa cooperării din partea RPC, Comisia a observat că evaluarea capacității neutilizate s-a bazat pe cele mai bune date disponibile, astfel cum se explică în considerentul 72. Comisia a subliniat că s-a estimat o capacitate neutilizată de cel mult 406 milioane de metri pătrați și că o parte din capacitatea neutilizată urma să fie absorbită de consumul intern din China și de alte piețe de export decât Uniunea, astfel cum se arată la considerentul 74. Producătorii-exportatori chinezi nu au contestat estimările privind capacitatea celor doi producători chinezi ale căror adrese de internet ar fi fost greșite. Potrivit Comisiei, chiar dacă afirmațiile producătorilor chinezi ar fi corecte, o modificare a estimării capacității nu ar fi pus la îndoială concluzia generală a existenței unei capacități neutilizate semnificative în China. Într-adevăr, chiar dacă capacitatea reală a celui de-al treilea producător chinez ar fi fost de 60 de milioane de metri pătrați și chiar dacă estimările privind capacitatea celorlalți doi producători chinezi s-ar fi bazat pe site-uri incorecte, capacitatea neutilizată totală estimată din China ar reprezenta în continuare aproape 50 % din consumul Uniunii.

(77)

În absența unei cooperări din partea RPC și a unor facturi emise de producătorii chinezi către alte piețe, nu au fost disponibile informații exacte privind prețurile de export și gama de produse exportate din RPC către alte țări. Prin urmare, Comisia nu a putut determina gradul de atractivitate a nivelului prețurilor în Uniune în comparație cu alte piețe de export.

(78)

Totuși, astfel cum s-a stabilit după informarea suplimentară, calculele subcotării au arătat că prețurile medii obținute de producătorii din Uniune pe piața Uniunii se situau cu mult peste prețurile importurilor din China în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Pe această bază, se poate stabili că nivelul prețurilor de pe piața Uniunii este atractiv pentru producătorii-exportatori chinezi.

(79)

În plus, Comisia a considerat că atractivitatea pieței Uniunii a fost demonstrată prin (i) gradul de pătrundere a pieței chineze înainte de instituirea măsurilor [o cotă de piață de 51 % în cursul perioadei de anchetă din cadrul anchetei inițiale (11)] și (ii) existența numeroaselor practici de eludare, astfel cum se subliniază la considerentele 2-5.

(80)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că piața Uniunii rămâne atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi.

(81)

Pe baza celor de mai sus și având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă din China și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor actuale.

(82)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de 22 de producători cunoscuți. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(83)

Producția totală a Uniunii a fost stabilită la aproximativ 694 633 582 de metri pătrați în perioada anchetei de reexaminare. Societățile care au susținut cererea de reexaminare reprezentau peste 80 % din producția totală a Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Astfel cum se indică în considerentul 18, producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 70 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(84)

Comisia a stabilit consumul Uniunii adăugând volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii și importurile din toate țările pornind de la baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) (12).

(85)

Comisia observă că părțile interesate, în special solicitantul, au utilizat date Eurostat privind importul pentru coduri complete de opt cifre pentru a estima volumul importurilor din RPC și din alte țări. Totuși, aceste coduri includ și produse care nu sunt vizate de anchetă. După cum s-a menționat mai sus, Comisia a utilizat date de import provenind din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) care se referă numai la importurile produsului care face obiectul anchetei și, prin urmare, volumul importurilor și, în consecință, consumul estimat al Uniunii sunt mai exacte decât în cazul în care s-ar fi folosit datele Eurostat pentru coduri complete de opt cifre.

(86)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(87)

În perioada examinată, consumul la nivelul Uniunii a crescut în fiecare an și cu 21 % în total. Creșterea puternică a consumului reflectă redresarea generală a sectorului construcțiilor și cererea mare de materiale de izolare termică externă, acestea fiind produse din aval care folosesc țesături cu ochiuri deschise din fibre de sticlă. Se preconizează că, în următorii ani, consumul Uniunii de țesături cu ochiuri deschise din fibre de sticlă va continua să crească.

(88)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(89)

În perioada examinată, volumul importurilor în Uniune din RPC a scăzut cu 57 %. Acesta a crescut mai întâi între 2013 și 2014 cu 7 %, dar apoi a scăzut drastic cu 45 % între 2014 și 2015, și a rămas la un nivel scăzut până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Cota de piață a Chinei a urmat această tendință, crescând mai întâi în perioada 2013-2014 și apoi scăzând brusc, întâi la 1,68 % în 2014 și apoi la 1,18 % în perioada anchetei de reexaminare de la nivelul maxim din 2014 de 3,50 %. Scăderea cotei de piață a fost mai mare decât scăderea volumului importurilor din cauza creșterii consumului din Uniune.

(90)

Având în vedere măsurile împotriva eludării în vigoare și afirmația solicitantului că acestea ar trebui adăugate la cota de piață a Chinei, Comisia a analizat, de asemenea, evoluția importurilor din India, Indonezia, Malaysia, Taiwan și Thailanda. Volumul total al importurilor din aceste cinci țări a scăzut semnificativ în perioada examinată, cea mai mare scădere înregistrându-se în perioada 2013-2014. În perioada anchetei de reexaminare, volumul total al importurilor din aceste cinci țări s-a ridicat la doar 1 118 317 de metri pătrați, ceea ce corespunde unei cote de piață de numai 0,16 %.

(91)

Solicitantul, câțiva producători din Uniune și Asociația europeană a producătorilor de țesături tehnice (TECH-FAB Europe) au afirmat în cererea de reexaminare, în declarațiile ad-hoc și în cursul audierilor că volumul real al importurilor de produs care face obiectul reexaminării din RPC a fost semnificativ mai mare decât volumul raportat în statisticile Eurostat sau alte statistici oficiale, ca urmare a volumului masiv de importuri din China care ajung în Uniune prin Ucraina, Turcia, Republica Moldova, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Bosnia și Herțegovina și, posibil, și prin alte țări.

(92)

În primul rând, potrivit constatărilor Comisiei, statisticile Eurostat privind importurile la nivel TARIC nu sunt disponibile pentru solicitant, iar codurile NC de 8 cifre invocate de solicitant reprezintă o categorie de produse prea amplă, astfel cum s-a menționat deja la considerentul 85. Prin urmare, acestea supraestimează volumul importurilor de produse vizate de prezenta anchetă. În al doilea rând, Comisia nu a primit o cerere în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază pentru a ancheta posibila eludare a măsurilor în vigoare prin intermediul oricăreia dintre țările menționate mai sus. În plus, statisticile disponibile privind importul arată că importurile din Bosnia și Herțegovina, Turcia și Ucraina au fost neglijabile în timpul perioadei anchetei de reexaminare. În ceea ce privește importurile din țările învecinate Uniunii, ar trebui de asemenea menționat faptul că, în cererea de reexaminare, însuși solicitantul a recunoscut că măsurile în vigoare au avut un efect pozitiv, deoarece au contribuit la diversificarea ofertei, inclusiv în țările învecinate Uniunii, care au început să își dezvolte producția. Această declarație este susținută de o declarație primită de la un producător, care se referă la un producător din Uniune cu sediul în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. În consecință, ipotezele privind eludarea nu au fost susținute de dovezi sau de fapte și, prin urmare, nu au fost luate în considerare.

(93)

Comisia a stabilit tendința prețurilor importurilor din China și cu ajutorul bazei de date prevăzute la articolul 14 alineatul (6).

(94)

Prețul mediu al importurilor din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import

(95)

Per ansamblu, pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii de import au crescut cu 53 % și au atins nivelul de 0,23 euro pe metru pătrat în perioada anchetei de reexaminare.

(96)

În lipsa cooperării producătorilor-exportator din China vizați de prezenta reexaminare, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în perioada anchetei de reexaminare prin compararea prețului mediu ponderat de vânzare al producătorilor din Uniune incluși în eșantion perceput de la clienții independenți pe piața Uniunii, ajustat la nivelul franco fabrică, cu prețul mediu al exporturilor chineze cu ajutorul bazei de date prevăzute la articolul 14 alineatul (6) la nivelul CIF ajustat în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale și costurile ulterioare importului. Comparația a arătat că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, nu a existat nicio subcotare a prețurilor. Cu toate acestea, dacă nu se ia în considerare taxa antidumping, importurile din China au subcotat prețurile industriei Uniunii, în medie, cu 22,5 %.

(97)

În ancheta inițială, s-a efectuat o ajustare a calității prețurilor de import din China. În faza de informare a părților și în absența oricăror afirmații în acest sens, Comisia a aplicat inițial aceeași ajustare în cadrul anchetei de reexaminare ca în ancheta inițială. Cu toate acestea, ulterior informării părților, solicitantul a transmis două seturi de observații cu privire la ajustarea calității și, respectiv, la prețurile de import relevante. În ceea ce privește primul set de observații, solicitantul a susținut că producătorii chinezi și-au îmbunătățit calitatea produselor de la ancheta inițială și au demonstrat că cei mai mari producători chinezi respectă în prezent cerințele de calitate pentru toate domeniile principale de aplicare. Astfel cum se arată în considerentele 101-103 de mai jos, pe baza dovezilor furnizate de solicitant și în absența oricăror dovezi întemeiate contrare, Comisia a decis să nu aplice ajustarea calității în cadrul acestei reexaminări.

(98)

În ceea ce privește cel de al doilea set de observații, solicitantul a mai susținut, ulterior informării părților, că prețurile importurilor din China utilizate pentru această comparație a prețurilor nu ar fi reprezentative având în vedere volumele relativ scăzute. Având în vedere aceste volume scăzute și taxa antidumping ridicată, solicitantul a sugerat că importurile din China care au avut loc în perioada anchetei de reexaminare au fost importuri de produse de calitate foarte înaltă destinate piețelor mici de nișă. Prin urmare, valoarea medie ar fi prea mare în comparație cu valoarea medie a importurilor chineze în cazul în care nu ar exista măsuri, deoarece aceste importuri ar reprezenta gama „normală” de produse la prețuri reduse.

(99)

Ulterior informării suplimentare, potrivit producătorilor chinezi, Comisia nu ar fi trebuit să accepte dovezile prezentate de solicitant cu privire la ajustarea calității, deoarece acestea nu ar fi fost întemeiate. În plus, aceștia au susținut că, în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia este obligată să utilizeze aceeași metodologie care a fost aplicată în cazul inițial și, prin urmare, ar trebui să continue să aplice ajustarea calității aplicată în cadrul anchetei inițiale.

(100)

Comisia a analizat și a luat în considerare toate observațiile prezentate ulterior informării părților și informării suplimentare, după caz.

(101)

În ceea ce privește observațiile prezentate de solicitant, Comisia a acceptat primul set de observații referitoare la ajustarea calității. Într-adevăr, Comisia a considerat că solicitantul și-a justificat în mod corespunzător afirmația potrivit căreia existau dovezi că producătorii chinezi își îmbunătățiseră calitatea produselor și că, prin urmare, în contextul acestei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, nu mai era necesar să se facă aceeași ajustare a calității care a fost făcută în cadrul anchetei inițiale. În această privință, în observațiile sale transmise ulterior informării părților, solicitantul a oferit detalii relevante cu privire la afirmațiile privind ofertele și calitatea din partea producătorilor chinezi, astfel cum apar pe site-urile producătorilor chinezi ai produsului în cauză și, de asemenea, a prezentat informații privind fuziunile importante dintre producătorii chinezi, care au ca scop îmbunătățirea performanței acestora, sprijinul puternic acordat de stat industriei țesăturilor cu ochiuri deschise pentru îmbunătățirea calității, îmbunătățirea utilajelor de producție la mai mulți producători-cheie, îmbunătățirea calității principalelor materii prime utilizate și o atenție sporită acordată gestionării calității produselor în industria chineză în cauză. Toate aceste evoluții ar avea drept rezultat o îmbunătățire majoră a calității țesăturilor cu ochiuri deschise din China, datorită căreia producătorii chinezi fabrică în prezent produsul în cauză la un nivel care respectă aceleași standarde de calitate ca producătorii din Uniune în ceea ce privește parametri precum rezistența la tracțiune după expunerea la substanțe alcaline (testată conform ETAG004) și întinderea, pe direcția de avans a utilajului și perpendicular pe aceasta. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi și a oricăror dovezi care să ateste contrariul prezentate de aceștia și, întrucât nici Comisia nu a reușit să obțină dovezi contrare, s-a constatat o îmbunătățire substanțială a calității produselor chinezești în ansamblu și că această îmbunătățire ar putea caracteriza, de asemenea, exporturile viitoare către Uniune.

(102)

În ancheta inițială, ajustarea s-a bazat parțial pe informațiile de care dispunea Comisia, obținute de la producătorii-exportatori cooperanți. În cadrul anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, producătorii chinezi nu au răspuns la chestionare și, prin urmare, nu au prezentat nicio informație verificabilă relevantă care ar fi putut să pună sub semnul întrebării afirmația solicitantului sau să respingă constatările de mai sus. Acest lucru a forțat Comisia să tragă concluzii pe baza informațiilor aflate la dispoziția sa. În consecință, și ca urmare a lipsei de cooperare și a lipsei de date care să indice contrariul, Comisia nu a putut stabili, pe baza unei comparații între calitatea importurilor din China și calitatea produsului similar produs și vândut de industria Uniunii, după cum s-a justificat, în cursul perioadei de anchetă de reexaminare, dacă era necesară în continuare o ajustare a calității. În cele din urmă, Comisia subliniază că, inclusiv în observațiile transmise în urma informării suplimentare, producătorii chinezi nu au furnizat dovezi justificate care să arate că afirmația solicitantului potrivit căreia nicio ajustare a calității nu mai era justificată era greșită.

(103)

Prin urmare, Comisia a acceptat primul set de observații formulate de către solicitant și a respins afirmațiile făcute de exportatorii chinezi, concluzionând că nu mai există nicio bază pentru aplicarea ajustării calității în calculele subcotării.

(104)

În ceea ce privește cel de-al doilea set de observații prezentate de solicitant, Comisia nu a acceptat afirmațiile solicitantului, întrucât acestea nu erau susținute de dovezi întemeiate. În pofida faptului că aceste afirmații au fost respinse, Comisia a concluzionat totuși că marja de subcotare de 22,5 % (calculată astfel cum se arată în considerentul 96 de mai sus) a rămas substanțială.

(105)

În plus, Comisia a subliniat că neaplicarea unei ajustări a calității în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor nu reprezintă o schimbare a metodologiei față de ancheta inițială. Necesitatea ajustării calității a fost evaluată în cadrul anchetei inițiale, având în vedere circumstanțele care prevalau la acel moment și pentru a asigura o comparație a produsului în cauză cu cel produs în Uniune la același nivel de comercializare. Cu toate acestea, având în vedere noile dovezi prezentate, această ajustare impunea o reevaluare. Astfel cum se menționează în considerentele 101-103, dovezile furnizate de solicitant au indicat o concurență la același nivel de comercializare care nu a impus aplicarea unei ajustări a calității pentru produsul în cauză. Pe baza elementelor de probă care i-au fost puse la dispoziție, Comisia a concluzionat, așadar, că circumstanțele în cazul de față nu mai justificau o astfel de ajustare.

(106)

În cele din urmă, în ceea ce privește afirmația producătorilor chinezi potrivit căreia Comisia ar fi trebuit să continue să aplice ajustarea calității aplicată în ancheta inițială, ar trebui subliniat că jurisprudența (14) citată de exportatorii chinezi în observațiile transmise se referă la o modificare a metodologiei de calcul a marjei de dumping atunci când se compară prețul de export și valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază (și anume autoritatea responsabilă cu ancheta a utilizat „metoda bazată pe intrări” în cadrul anchetei inițiale și „metoda reziduală” în cadrul reexaminării). Prin urmare, situația diferă substanțial de cazul de față în care Comisia nu a modificat metodologia comparativ cu ancheta inițială. Mai degrabă, aceasta a analizat în mod corespunzător circumstanțele diferite dintre ancheta inițială și reexaminare care nu mai justificau aplicarea unei ajustări a calității.

(107)

Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile făcute de producătorii chinezi menționate la considerentul 99 și a confirmat decizia sa de a nu aplica ajustarea calității în această reexaminare.

(108)

În cadrul unei audieri cu serviciile Comisiei ulterior informării suplimentare, autoritățile chineze au susținut că, de mult timp, producătorii chinezi foloseau o formulă specială a fibrei de sticlă, C-Glass, care este diferită de formula fibrei de sticlă rezistente la substanțe alcaline utilizată pe scară largă în Uniune, susținând, prin urmare, că ajustarea calității ar trebui menținută. În primul rând, Comisia a observat că această observație a fost făcută după expirarea termenului de prezentare a observațiilor în legătură cu informarea suplimentară. În al doilea rând, afirmația nu a fost susținută cu dovezi privind nivelul actual al calității țesăturilor chinezești cu ochiuri deschise sau cu dovezi care să arate în ce măsură se utilizează C-Glass în comparație cu alte tipuri de fibră de sticlă per producător de țesături cu ochiuri deschise din RPC. În al treilea rând, în lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, nu a fost posibil să se obțină și să se verifice o astfel de afirmație cu producătorii-exportatori în cauză, astfel încât Comisia a trebuit să se bazeze pe datele concrete de care dispunea. În al patrulea rând, această afirmație privind materialul de intrare pentru fabricarea țesăturilor cu ochiuri deschise din fibră de sticlă nu invalidează dovezile care susțin afirmația solicitantului că, de la ancheta inițială, calitatea produselor producătorilor chinezi se îmbunătățise, inclusiv rezistența acestora la substanțe alcaline, ca parte a respectării standardului ETAG004, circumstanță care face ca ajustarea calității să nu fie justificată în cadrul acestei reexaminări. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(109)

Următorul tabel prezintă evoluția importurilor în Uniune din țări terțe, altele decât RPC, în cursul perioadei examinate, în ceea ce privește volumul și cota de piață, precum și prețul mediu al acestor importuri. Tabelul se bazează pe datele din baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6).

Tabelul 4

Importuri din țări terțe

(110)

În timpul perioadei examinate, volumul total al importurilor din alte țări decât RPC a scăzut cu 11 %, înregistrând o scădere deosebit de puternică între 2013 și 2014 care poate fi explicată prin eficacitatea măsurilor împotriva eludării.

(111)

Între timp, importurile din trei țări care se află aproape de Uniune din punct de vedere geografic – Republica Moldova, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Serbia – au crescut considerabil și, în mare măsură, au înlocuit importurile din toate celelalte țări terțe. Cota de piață combinată a acestora a crescut de la doar 1,5 % în 2013 la 5,9 % în perioada anchetei de reexaminare. Începând cu anul 2013, nivelul lor de prețuri a fost, în general, mult mai scăzut decât nivelul mediu al prețurilor importurilor din alte țări terțe, dar în continuare a fost mai mare decât prețurile importurilor din RPC.

(112)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți indicatorii economici care au avut o influență asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. Astfel cum se menționează în considerentul 18, eșantionarea a fost utilizată pentru industria Uniunii.

(113)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a analizat indicatorii macroeconomici referitori la întreaga industrie a Uniunii pe baza informațiilor furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare. Acești macroindicatori au fost verificați în mod corespunzător de către Comisie. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici referitori numai la societățile incluse în eșantion, pe baza datelor verificate din răspunsurile la chestionar. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(114)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(115)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(116)

Într-o etapă ulterioară a procedurii, mai multe părți interesate au susținut că analiza indicatorilor microeconomici a fost neclară din cauza faptului că eșantionul a fost dominat de un singur producător integrat pe verticală, în timp ce majoritatea producătorilor din Uniune ar fi țesători neintegrați care cumpără materie primă din fibră de sticlă de pe piața liberă. Țesătorii s-ar afla într-o situație foarte diferită și mult mai puțin prosperă în comparație cu producătorul integrat dominant. Acest argument a fost prezentat din nou după informarea părților.

(117)

După cum se menționează în considerentul 18 și în conformitate cu dispozițiile articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, eșantionul reprezintă cel mai mare volum reprezentativ de producție și vânzări care poate fi anchetat în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil. Se reamintește că acesta reprezintă aproximativ 70 % din producția și vânzările realizate de producătorii din Uniune. În același timp, însă, este adevărat că, în cadrul acestei anchete de reexaminare, indicatorii microeconomici sunt stabiliți în mare parte de una dintre părțile incluse în eșantion care are o structură organizatorică și a costurilor semnificativ diferită de cea a majorității celorlalți producători. Această chestiune este abordată suplimentar în considerentul 28.

(118)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(119)

În perioada examinată, producția, exprimată ca volum, a crescut cu 26 %. Comparativ cu 2013, aceasta a crescut în fiecare an, o creștere deosebit de puternică înregistrându-se în perioada 2014-2015.

(120)

Pentru a răspunde unei cereri tot mai mari și pentru a permite creșterea mai sus menționată a producției, industria Uniunii și-a crescut capacitatea de producție cu 24 % în perioada examinată, o creștere importantă având loc între 2013 și 2014.

(121)

Creșterea producției și a capacității de producție a corespuns în linii mari unei creșteri similare a consumului din Uniune, care a permis industriei Uniunii să mențină un grad de utilizare a capacității relativ stabil în perioada în cauză.

(122)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(123)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor pe piața Uniunii a crescut cu 28 %. Acesta crescut în fiecare an – cu 9 % între 2013 și 2014, cu încă 15 puncte de indice între 2014 și 2015 și cu încă 4 puncte de indice între 2015 și perioada anchetei de reexaminare.

(124)

Creșterea volumului vânzărilor a fost ușor mai mare decât creșterea consumului din Uniune pe parcursul perioadei examinate și a permis industriei Uniunii să își mărească cota de piață cu 4,9 puncte procentuale, și anume de la 86,6 %, în 2013, la 91,5 % în perioada anchetei de reexaminare.

(125)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a înregistrat o creștere puternică a producției și a vânzărilor, care i-au permis să profite din plin de evoluția ascendentă a consumului din Uniune.

(126)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(127)

În perioada examinată, numărul angajaților a crescut cu 21 %, înregistrându-se creșteri în fiecare an.

(128)

Eforturile de restructurare pe termen lung care au fost întreprinse de industria Uniunii deja din timpul anchetei inițiale au continuat și i-au permis acesteia să își crească volumul producției mai mult decât numărul de angajați, ceea ce a dus la o creștere generală a productivității, măsurată ca producție (metri pătrați) per persoană angajată per an, care a crescut cu 4 % în perioada examinată.

(129)

Dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare, după cum se arată în secțiunea 3.2.

(130)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, precum și din țări care fac obiectul măsurilor împotriva eludării a fost scăzut, astfel încât se poate concluziona că impactul amplorii marjei de dumping asupra industriei Uniunii nu a fost foarte semnificativ. În comparație cu ancheta inițială, situația industriei Uniunii s-a îmbunătățit în ceea ce privește producția, vânzările și cota de piață, ceea ce arată că aceasta s-a redresat pe deplin în urma dumpingului anterior.

(131)

Prețurile de vânzare medii ale industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune și costul unitar de producție

(132)

Prețul de vânzare unitar al producătorilor din Uniune către clienți neafiliați din Uniune a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate. Cu un mic decalaj temporal, evoluția prețurilor a urmat tendința costurilor de producție, cu excepția perioadei anchetei de reexaminare, când costul unitar de producție a crescut cu aproximativ 1 %, dar prețul mediu de vânzare unitar a scăzut cu aproximativ 1,5 %.

(133)

Costurile medii cu forța de muncă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(134)

În 2014, costul mediu cu forța de muncă per angajat a scăzut cu 6 % față de anul 2013, apoi a crescut în 2015 și a scăzut din nou în perioada anchetei de reexaminare, când a atins un nivel cu 3 % mai scăzut decât în 2013.

(135)

Nivelurile stocurilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(136)

Stocurile finale ale industriei Uniunii au crescut cu 8 % între 2013 și 2014 și apoi au rămas relativ stabile în 2015, înainte de a scădea cu 30 % în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2013. Stocurile finale ca procent din producție au urmat o tendință similară și au fost cu 43 % mai scăzute în perioada anchetei de reexaminare decât în 2013. Ancheta a constatat că nivelurile stocurilor nu reprezintă un indicator important al prejudiciului pentru industria Uniunii. Scăderea semnificativă a nivelului stocurilor finale la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, comparativ cu toate celelalte perioade, se datorează caracterului sezonier al sectorului construcțiilor. Industria Uniunii acumulează stocuri în extrasezonul din timpul iernii, astfel încât, la 31 decembrie, stocurile ating un nivel ridicat, dar se diminuează în sezonul de vârf din timpul verii și, prin urmare, la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (30 iunie 2016), stocurile sunt scăzute.

(137)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(138)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. În timpul perioadei examinate, rentabilitatea industriei Uniunii a fluctuat între 14,2 % și 17 %. În cadrul anchetei inițiale, profitul țintă pentru industrie a fost stabilit la 12 % (15). În consecință, se remarcă faptul că, în fiecare an al perioadei examinate, industria Uniunii a atins un profit mai mare decât profitul țintă.

(139)

Ulterior informării părților, solicitantul a subliniat faptul că profitul a fost relativ ridicat în cursul perioadei anchetei de reexaminare datorită evoluției favorabile excepționale a costurilor materiilor prime și a cursurilor de schimb în perioada respectivă. După perioada anchetei de reexaminare, aceste tendințe s-ar fi inversat, conducând la o scădere a rentabilității industriei. Comisia a analizat aceste observații și a constatat că aceste elemente nu au afectat semnificativ concluzia că rentabilitatea industriei Uniunii, stabilită pe baza eșantionului, a fost mai mare decât profitul țintă în cursul perioadei examinate.

(140)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități a fost pozitiv și a urmat cursul evoluției rentabilității.

(141)

Pentru a putea beneficia de cererea tot mai mare de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă atât în Uniune, cât și în străinătate, în perioada examinată, industria Uniunii a realizat investiții semnificative în capacități noi. Astfel de investiții au fost deosebit de ridicate în 2013, ceea ce explică motivul pentru care tendința pentru întreaga perioadă examinată este una negativă, observându-se o scădere de 30 %.

(142)

Randamentul investiției constă în profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a activelor fixe. Acesta a fost pozitiv în fiecare an al perioadei examinate, iar evoluția sa a urmat cursul evoluției rentabilității.

(143)

Având în vedere rentabilitatea ridicată a industriei Uniunii și continua creștere a vânzărilor și a cererii de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, nu există indicii că industria Uniunii a întâmpinat dificultăți în ceea ce privește strângerea de capital în cursul perioadei examinate pentru finanțarea investițiilor sale mari.

(144)

În cursul perioadei examinate, toți indicatorii de prejudiciu, cu excepția prețurilor de vânzare, au arătat că industria Uniunii s-a aflat într-o situație bună, toți indicatorii financiari fiind pozitivi. În ceea ce privește prețurile de vânzare, Comisia a observat că scăderea lor reflectă în mare măsură o scădere similară a costurilor de producție.

(145)

Ancheta a confirmat că măsurile impuse de ancheta inițială, precum și măsurile împotriva eludării care au urmat au adus beneficii industriei Uniunii, care și-a redobândit și și-a mărit și cota de piață, a desfășurat activități de restructurare, a realizat investiții majore, și-a scăzut costurile de producție și și-a crescut rentabilitatea.

(146)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a fost afectată de un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(147)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției prejudiciului în eventualitatea expirării măsurilor împotriva RPC, a fost analizat impactul potențial al importurilor din China asupra pieței și industriei Uniunii, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(148)

În considerentul 64, Comisia a stabilit că dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare, deși în volume mici.

(149)

În considerentul 74, Comisia a stabilit că, în timpul perioadei anchetei de reexaminare, capacitatea neutilizată din RPC ar putea fi estimată în mod rezonabil la 406 milioane de metri pătrați, ceea ce reprezintă 57 % din consumul Uniunii în aceeași perioadă. În considerentul 80, Comisia a concluzionat că piața Uniunii a fost atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, având în vedere nivelul prețurilor din Uniune și eforturile sale continue de a intra pe această piață. Având în vedere aceste constatări, Comisia a concluzionat, în considerentul 81, că este probabil ca abrogarea măsurilor să conducă la creșterea exporturilor produsului care face obiectul anchetei la prețuri de dumping din RPC către Uniune.

(150)

În același timp, ancheta a mai arătat că, în ultimii patru ani, inclusiv pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, industria Uniunii s-a aflat, per ansamblu, într-o situație financiară solidă, majoritatea indicatorilor de prejudiciu prezentând tendințe pozitive (a se vedea considerentele 144-146). Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că piața Uniunii a fost protejată în mod eficace împotriva prezenței unor volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping în perioada respectivă datorită măsurilor antidumping existente, iar industria Uniunii ar putea profita în mod clar de această situație.

(151)

În cadrul audierilor și al observațiilor transmise, câțiva producători din Uniune și Asociația europeană a producătorilor de țesături tehnice (TECH-FAB Europe) au susținut că, având în vedere capacitatea mare de producție din RPC și prețurile de vânzare mai mici, abrogarea măsurilor ar conduce imediat la o creștere accentuată a importurilor de produs care face obiectul anchetei din RPC în Uniune la prețuri de dumping care ar fi mai scăzute decât costul de producție al majorității producătorilor din Uniune. Ulterior informării părților, aceste observații au fost coroborate, după cum urmează.

(152)

În primul rând, solicitantul a demonstrat că diferența de calitate, care era semnificativă la momentul anchetei inițiale, a dispărut. În consecință, s-ar putea preconiza într-adevăr ca volumul crescut al importurilor chineze la prețuri reduse și care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii să exercite o presiune generală de scădere asupra prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii. Industria Uniunii a susținut, în al doilea rând, că o scădere relativ modestă a prețurilor, de ordinul a 0,04 euro pe metru pătrat, care, într-un astfel de context, este plauzibilă într-adevăr, având în vedere decalajele actuale dintre prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii și prețul mediu de import din China de cel puțin 0,10 euro pe metru pătrat, ar anula deja întreaga rentabilitate pe care o realizează în prezent.

(153)

Prin urmare, Comisia a recunoscut că, în lumina informațiilor disponibile în cadrul reexaminării actuale, în eventualitatea expirării măsurilor, este probabil ca importurile de produs care fac obiectul anchetei din RPC în Uniune să crească puternic, iar prețurile practicate să fie unele de dumping. Astfel, ele ar exercita o presiune semnificativă asupra prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii și, în același timp, ar câștiga o cotă de piață în detrimentul industriei Uniunii.

(154)

În timp ce efectul prejudiciului probabil asupra prețului poate fi stabilit într-un mod relativ simplu, prejudiciul la nivelul volumului este mai dificil de stabilit. Într-adevăr, este clar că în prezent există o capacitate neutilizată semnificativă în China care ar putea ocupa mai mult de 50 % din piața Uniunii. În schimb, este dificil de prognozat dacă cota de piață a industriei Uniunii va scădea la 70 %, 60 % sau sub 50 %, la fel ca în ancheta inițială, ținând seama de creșterea consumului la nivel mondial și de lipsa de cooperare a părților chineze din cauza căreia nu s-au putut obține informații privind dezvoltarea viitoare a capacităților din China. Totuși, este clar că, în eventualitatea expirării măsurilor, s-ar pierde volume semnificative în favoarea părților chineze și, prin urmare, pe lângă scăderea devastatoare a cifrei de afaceri determinată de scăderea prețurilor de vânzare, industria Uniunii s-ar confrunta, de asemenea, cu costuri crescute care, la rândul lor, ar afecta grav rentabilitatea și viabilitatea industriei Uniunii din nou.

(155)

Ulterior informării părților, producătorii-exportatori chinezi au susținut că documentul de informare suplimentară nu conținea o serie de elemente care au fost prezente în prima informare.

(156)

În acest sens, Comisia ar trebui să sublinieze mai întâi că, în ciuda acestei afirmații, concluziile privind situația sănătoasă a industriei Uniunii în perioada examinată în ceea ce privește vânzările și rentabilitatea nu au fost eliminate (a se vedea considerentele 119, 124 și 138 din prezentul regulament).

(157)

În al doilea rând, ca urmare a reevaluării necesității unei ajustări a calității (a se vedea considerentul 97), s-au stabilit câteva aspecte. În primul rând, pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile din China au subcotat prețurile industriei Uniunii, în situațiile în care s-au dedus taxele antidumping (a se vedea considerentul 96). În al doilea rând, industria Uniunii nu a mai avut avantaje în ceea ce privește calitatea, care să împiedice scăderea prețului de vânzare al Uniunii în cazul expirării măsurilor (a se vedea considerentul 152). Aceste concluzii au pus într-o lumină diferită mai multe elemente ale analizei prospective privind probabilitatea reapariției prejudiciului.

(158)

În al treilea rând, în ceea ce privește prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii pe piețele țărilor terțe menționate în primul document de informare: aceste prețuri s-au dovedit a fi la același nivel cu prețurile de vânzare ale industriei Uniunii în Uniune. În urma informării suplimentare, industria Uniunii a prezentat observații și a furnizat dovezi că prețurile sale practicate pe piețele țărilor terțe fuseseră influențate de gamele de produse vândute în afara Uniunii. Într-adevăr, exporturile sale au constat în produse cu o greutate mai mare decât cele vândute în Uniune. În plus, vânzările la export ale industriei Uniunii au reprezentat o cotă scăzută din totalul vânzărilor. În consecință, potrivit Comisiei, constatările stabilite inițial în cadrul primei informări nu mai erau relevante.

(159)

În al patrulea rând, ulterior informării suplimentare, producătorii-exportatori chinezi au pus la îndoială plauzibilitatea dovezilor utilizate de solicitant pentru a susține că o scădere modestă a prețurilor, menționată în considerentul 152, ar elimina, într-adevăr, întreaga rentabilitate pe care industria Uniunii o realizează în prezent. Comisia subliniază că un astfel de efect nu este o simplă posibilitate, ci rezultatul simulărilor bazate pe nivelul actual al marjei de rentabilitate a industriei Uniunii pe metru pătrat. Prin urmare, această constatare a fost reconfirmată, iar afirmația producătorilor-exportatori chinezi a fost respinsă.

(160)

În cele din urmă, producătorii-exportatori chinezi au mai susținut că, în conformitate cu jurisprudența UE, concluzia privind probabilitatea reapariției prejudiciului nu ar trebui se bazeze doar pe o simplă posibilitate, ci pe o probabilitate susținută de o analiză prospectivă care încearcă să rezolve problema a ceea ce s-ar putea întâmpla în eventualitatea abrogării măsurilor. Comisia a subliniat că a întreprins o astfel de analiză prospectivă și a descris-o în considerentele 147-154 de mai sus.

(161)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor antidumping la importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă din RPC ar conduce, probabil, la reapariția unui prejudiciu.

(162)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(163)

Se reamintește că, în cadrul anchetei inițiale, s-a considerat că adoptarea măsurilor nu este împotriva interesului Uniunii.

(164)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(165)

Din aceste motive, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a reapariției prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(166)

Ancheta a constatat că măsurile existente au permis industriei Uniunii să se redreseze în urma practicilor anterioare de dumping prejudiciabil. În special, măsurile au permis industriei Uniunii să își recâștige cota de piață, să efectueze investițiile necesare care fuseseră neglijate de mult timp pentru a profita de cererea tot mai mare, obținând în același timp un profit sănătos. Fără să existe o presiune asupra volumului și asupra prețurilor din partea importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, acest proces va continua. Din aceste motive, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping în vigoare ar fi în interesul industriei Uniunii.

(167)

Niciun importator nu a cooperat prin oferirea de răspunsuri la chestionar (a se vedea considerentul 22). Prin urmare, nu au existat indicii că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ asupra importatorilor, care să depășească impactul pozitiv al măsurilor și nici ancheta Comisiei nu a stabilit contrariul.

(168)

Producătorii-exportatori chinezi au susținut că impunerea în continuare a taxelor i-ar priva pe utilizatori de posibilitatea de a achiziționa produsul în cauză la prețuri rezonabile. Totuși, niciun utilizator nu a cooperat prin oferirea de răspunsuri la chestionar (a se vedea considerentul 22). Prin urmare, nu au existat indicii că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor.

(169)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate legate de interesul Uniunii împotriva extinderii actualelor măsuri antidumping asupra importurilor din RPC.

(170)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la probabilitatea continuării și a reapariției dumpingului și a reapariției prejudiciului, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, extinse la importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă modificate, originare sau expediate din RPC, impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 791/2011, ar trebui menținute.

(171)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(a)

nu a exportat către Uniune produsul descris la alineatul (1) în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 31 martie 2010 (perioada anchetei inițiale);

(b)

nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor antidumping instituite prin prezentul regulament;

(c)

a exportat efectiv în Uniune produsul în cauză sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă în Uniune după încheierea perioadei anchetei inițiale,