Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32016D0449

    Decizia (UE) 2016/449 a Comisiei din 28 iulie 2015 privind ajutorul de stat SA.38544 2014/C (ex 2014/N) pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea întreprinderii Kem One [notificată cu numărul C(2015) 5169] (Text cu relevanță pentru SEE)

    JO L 86, 1.4.2016, p. 1–41 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document In force

    ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2016/449/oj

    1.4.2016   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 86/1


    DECIZIA (UE) 2016/449 A COMISIEI

    din 28 iulie 2015

    privind ajutorul de stat SA.38544 2014/C (ex 2014/N) pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea întreprinderii Kem One

    [notificată cu numărul C(2015) 5169]

    (Numai textul în limba franceză este autentic)

    (Text cu relevanță pentru SEE)

    COMISIA EUROPEANĂ,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

    având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

    după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu articolele menționate mai sus (1) și ținând seama de observațiile acestora,

    întrucât:

    1.   PROCEDURĂ

    (1)

    După stabilirea contactelor prealabile, Franța a notificat Comisiei, la 30 iulie 2014, trei măsuri de sprijin financiar (un împrumut FDES, subvenții și avansuri rambursabile și eventuale scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale) incluse în planul de restructurare prin continuare a întreprinderii Kem One SAS (denumită în continuare „întreprinderea Kem One” sau „întreprinderea”).

    (2)

    Prin scrisoarea din 1 octombrie 2014, Comisia a informat Franța cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind măsurile notificate (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”). Franța și-a prezentat observațiile prin scrisoarea din 3 noiembrie 2014.

    (3)

    Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsurile în cauză.

    (4)

    Comisia a primit observații cu privire la acest subiect de la șase părți interesate. Comisia a transmis observațiile Franței, care a avut posibilitatea de a reacționa, și a primit observațiile Franței prin scrisoarea din 25 februarie 2015.

    (5)

    La 20 martie 2015, Franța a prezentat informații suplimentare în sprijinul observațiilor sale. În aceeași zi, Comisia a solicitat informații suplimentare, pe care Franța le-a prezentat la 8 mai 2015. Ulterior, la 23 iunie 2015, Comisia a solicitat informații suplimentare, pe care Franța le-a prezentat la 2 iulie 2015.

    (6)

    De asemenea, au avut loc mai multe conferințe telefonice și reuniuni între Comisie și autoritățile franceze.

    2.   CONTEXT

    2.1.   BENEFICIARUL: ÎNTREPRINDEREA KEM ONE

    (7)

    Întreprinderea Kem One era o filială deținută în proporție de 100 % de întreprinderea Kem One Holding, care a fost creată în 2012 pentru a permite filializarea și preluarea activităților diviziei de produse pe bază de vinil ale întreprinderii Arkema de către grupul Klesch, un grup financiar cu sediul în Elveția. În 2012, Kem One și filialele sale (Kem One Italia și Kem One Hernani) au generat o cifră totală de afaceri de […] (*) milioane EUR, din care […] milioane EUR în Franța, care este centrul său principal de producție și de vânzare. Acestea are 1 315 de angajați în Franța și în jur de 80 în Spania și în Italia.

    Figura 1

    Structura grupului Kem One înainte de preluare

    Image

    Sursă: Notificare.

    (8)

    Întreprinderea Kem One desfășoară mai multe activități care aparțin unei filiere integrate pe verticală, mergând de la producția de sare până la prelucrarea clorurii de polivinil (PVC). Astfel, întreprinderea Kem One grupează activitățile din amonte care constau în producția și comercializarea de produse cloro-chimice și PVC în vederea utilizării acestora în numeroase sectoare economice: automobile, construcții, sectorul agricol și sectorul sănătății.

    Figura 2

    Activitățile întreprinderii Kem One în cadrul lanțului de producție a PVC-ului

    Image

    Sursă: Comisia, pe baza informațiilor furnizate de Franța și a observațiilor părților terțe interesate.

    (9)

    Activitățile întreprinderii Kem One au drept scop principal producerea ([…] % din cifra de afaceri) și comercializarea de PVC. Kem One produce trei tipuri de PVC: (i) PVC pentru uz general (M-PVC și S-PVC), reprezentând […] % din volumul producției de PVC, (ii) PVC emulsie (E-PVC), reprezentând […] % din volumul producției de PVC, dar […] % din marja totală legată de activitatea de producție de PVC și (iii) PVC postclorurată (PVC-C), reprezentând […] % din volumul producției de PVC. Din practica decizională a Comisiei (3) reiese că piața PVC-ului cuprinde două segmente de piață distincte: S-PVC și E-PVC. În cadrul segmentului S-PVC, trebuie efectuată o subsegmentare suplimentară în funcție de tipul de S-PVC: S-PVC de bază, S-PVC special și polimer cu aport de sarcină. Același lucru este valabil, de asemenea, pentru segmentul E-PVC (pastă PVC, E-PVC special).

    (10)

    În plus, Comisia a considerat că piețele respective sunt susceptibile de a fi de dimensiune europeană (la nivelul Spațiului Economic European, SEE) și că este posibil, pentru segmentul S-PVC, să se rețină o zonă geografică mai restrânsă, corespunzătoare Europei de Vest, sau chiar Europei de Nord-Vest (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos luate împreună).

    (11)

    În prezent, întreprinderea Kem One este activă, în principal, pe piața produsului SPVC de bază. Întreprinderea Kem One consideră că propriile cote de piață, precum și cele ale concurenților săi ar fi următoarele:

    Tabelul 1

    Cotele de piață pentru produsul S-PVC de bază în Europa de Nord-Vest (2012-2014)

    S-PVC – Europa de Nord – Vest

     

    2012

    2013

    2014

    PDM

    (Volum)

    (%)

    PDM

    (Valoare)

    (%)

    PDM

    (Volum)

    (%)

    PDM

    (Valoare)

    (%)

    PDM

    (Volum)

    (%)

    PDM

    (Valoare)

    (%)

    KemOne

    [10-20]

    [5-20]

    [5-10]

    [5-20]

    [10-20]

    [5-20]

    Ineos

    [30-40]

    [30-40]

    [30-40]

    [30-40]

    [30-40]

    [30-40]

    SolVin

    [20-30]

    [20-30]

    [20-30]

    [20-30]

    [20-30]

    [20-30]

    ShinEtsu

    [10-20]

    [10-20]

    [10-20]

    [10-20]

    [10-20]

    [10-20]

    Vinnolit

    [0-10]

    [0-10]

    [0-10]

    [0-10]

    [0-10]

    [0-10]

    Vestolit

    [0-10]

    [0-10]

    [0-10]

    [0-10]

    [0-10]

    [0-10]

    Sursă: Răspunsul Franței din 7 iulie 2015.

    (12)

    Pe piața E-PVC-ului, Franța consideră că întreprinderea comună Ineos și Solvay ar deține o cotă de piață în ceea ce privește capacitatea de aproximativ [20-30] %, în timp ce cota de piață a Vinnolit ar fi de aproximativ [30-40] %, cea a Vestolit de [1020] %, iar cea a Kem One de [10-20] %. Prin urmare, cei trei cei mai importanți concurenți (Vinnolit, întreprinderea comună Ineos și Solvay, precum și Vestolit) ar reprezenta împreună aproape [80-90] % din capacitatea de producție și din vânzările de E-PVC în Europa de Vest.

    (13)

    În afară de PVC, Kem One produce și comercializează sodă, clormetan și clor folosit pentru fabricarea de PVC (4).

    2.2.   DIFICULTĂȚILE CU CARE SE CONFRUNTĂ ÎNTREPRINDEREA KEM ONE

    (14)

    Dificultățile întâmpinate sunt generate atât de handicapurile structurale, cât și de criza mondială care a dus la pierderi financiare substanțiale în perioada cuprinsă între a doua jumătate a anului 2012 și începutul anului 2013.

    2.2.1.   Handicapurile structurale ale întreprinderii Kem One

    2.2.1.1.   Dezintegrarea verticală a lanțului de producție de etilenă

    (15)

    Autoritățile franceze consideră că competitivitatea operatorilor din sectorul PVC-ului depinde de mai mulți factori, printre care prețul de acces la energie și la materiile prime, integrarea și dimensiunea unităților întregului lanț de producție de vinil, situarea geografică și logistica asociată acestora, tehnologiile unităților și posibilitatea ca anumiți operatori să valorifice clorul de două ori.

    (16)

    Activitățile curente ale întreprinderii Kem One s-au dezvoltat în cadrul unităților de producție de produse pe bază de vinil Arkema, care a devenit un grup independent în 2006. Acestea au fost cedate ulterior grupului Klesch în 2012. Structura actuală a întreprinderii Kem One este rezultatul mai multor diviziuni realizate în urma diferitelor cesiuni ale unor activități preexistente în sectorul chimic în Franța, care au condus la o dezintegrare pe verticală a lanțului de producție de etilenă, nefavorabilă întreprinderii Kem One din cauza costurilor ridicate de achiziționare a etilenei pentru producția de PVC. Astfel, întreprinderea Kem One nu dispune de un acces integrat la etilenă, în special din cauza pierderii legăturii cu instalația de vapocracare a companiei Total, care constituie sursa sa de aprovizionare cu etilenă. Principalii concurenți ai Kem One beneficiază de o situație de integrare parțială datorită producției integrate de etilenă pentru o parte din nevoile lor (instalațiile de vapocracare ale Ineos din Norvegia și ale Solvay din Franța) sau datorită unor contracte pe termen lung echivalente cu o formă de integrare (de exemplu, SHIN-ETSU în Țările de Jos, care are acces la instalația de vapocracare a Shell).

    2.2.1.2.   Principalele echipamente de producție (electroliză) sunt învechite și neperformante

    (17)

    Din patru instalații de electroliză, doar una poate fi considerată modernă din punct de vedere tehnologic, iar trei sunt mari consumatoare de energie (instalațiile de electroliză cu diafragmă de la Fos-sur-Mer și Lavéra și instalațiile de electroliză pe bază de mercur de la Lavéra). Principalii concurenți ai întreprinderii Kem One s-au angajat să transforme instalațiile de electroliză pe bază de mercur și diafragmă în instalații de electroliză cu membrană, în perioada 2003-2013.

    (18)

    Astfel, întreprinderea Kem One nu are decât […] % capacități de ultimă generație (electroliză cu membrană), în timp ce această tehnologie reprezintă aproape […] % din capacitățile existente.

    2.2.1.3.   Costuri de producție ridicate

    (19)

    Transferul activităților diviziei de produse pe bază de vinil de la Arkema către Klesch nu a fost precedat de o filializare și o restructurare internă, care ar fi optimizat costurile structurale. Acestea din urmă au fost de […] milioane EUR în 2013.

    (20)

    De asemenea, a fost necesar să se încheie numeroase contracte de servicii și de prestații între Arkema și Kem One, ceea ce a condus la deficite de competitivitate.

    2.2.1.4.   O politică comercială prea puternic orientată către Europa de Sud

    (21)

    Localizarea geografică a întreprinderii Kem One, ale cărei principale unități de producție au acces direct la Marea Mediterană, a condus la stabilirea unei politici de vânzare (PVC și sodă) orientată în mare măsură către țările din sudul Europei, ale căror piețe au fost direct afectate de criza din 2008-2009 și de importurile de produse cu preț scăzut, în special sodă, în comparație cu cele de pe piețele din zona Europei de Nord-Vest. Această orientare a politicii comerciale a contribuit la degradarea marjei întreprinderii Kem One.

    2.2.2.   Dificultățile financiare ale întreprinderii Kem One

    (22)

    Situația economică precară din a doua jumătate a anului 2012 și de la începutul anului 2013 a condus în mod rapid întreprinderea Kem One la pierderi financiare substanțiale.

    (23)

    Efectele negative ale crizei au fost consolidate de mai multe evenimente care au antrenat o scădere semnificativă a vânzărilor și au afectat marja întreprinderii: încetarea pentru cinci ani a activității sitului de la Fos-sur-Mer în 2012, mai lungă decât s-a prevăzut, probleme privind calitatea etilenei furnizate de compania Total, incidentul major survenit la instalația de vapocracare a companiei Total din Lavéra la sfârșitul lunii decembrie 2012, care a condus la oprirea totală a activității acesteia până în martie 2013, urmată de funcționarea acesteia la jumătate de capacitate.

    2.2.3.   Suspendarea plăților și inițierea procedurii de reorganizare judiciară

    (24)

    Dificultățile recurente cu care s-a confruntat întreprinderea Kem One au determinat-o să solicite inițierea unei proceduri de conciliere în fața Tribunalului Comerțului din Lyon, în ianuarie 2013. Dat fiind că nu s-a ajuns la niciun acord, tribunalul menționat a constatat, la 27 martie 2013, suspendarea plăților de către întreprinderea Kem One și a dispus inițierea procedurii de reorganizare judiciară.

    (25)

    Prin hotărârea din 20 decembrie 2013, Tribunalul Comerțului din Lyon a acceptat oferta comună din partea dlui Alain de Krassny și a societății de investiții OpenGate Capital (denumită în continuare „OpenGate”) și a validat planul de redresare. Planul de redresare vizează continuarea activității întreprinderii.

    (26)

    O societate nouă, K1 Group SAS (denumită în continuare „K1”), a fost constituită pentru nevoile planului de redresare; aceasta are scopul de a dobândi și a deține titlurile întreprinderilor Kem One și Kem One Innovative Vinyls. K1 este deținută în proporție de 50 % de întreprinderea AK1, controlată de dl de Krassny, și 50 % de întreprinderea K1 International, controlată de OpenGate.

    2.3.   DESCRIEREA MĂSURILOR DE AJUTOR PUBLIC

    (27)

    […] (5):

    un împrumut de la Fondul de dezvoltare economică și socială (denumit în continuare „împrumutul FDES”), cu o valoare maximă a principalului de 30 de milioane EUR;

    o subvenție în valoare de 15 milioane EUR și avansuri rambursabile cu o valoare maximă de 80 de milioane EUR;

    o eventuală scutire de la plata creanțelor sociale și fiscale la cererea cumpărătorului.

    2.3.1.   Împrumutul FDES (30 de milioane EUR)

    (28)

    FDES este utilizat de autoritățile franceze drept instrument care însoțește restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate. Instrucțiunile de utilizare a FDES se bazează în prezent pe circulara din 26 noiembrie 2004 privind acțiunea statului în prevenirea și tratarea dificultăților întreprinderilor (6). FDES intervine sub formă de împrumuturi, limitate la întreprinderile a căror viabilitate este garantată la sfârșitul perioadei de restructurare și a căror dispariție ar avea un impact major asupra unui întreg sector sau asupra unei întregi regiuni. În toate cazurile, statul intervine prin cofinanțare cu sectorul privat. În noiembrie 2013, ministrul redresării productive a instituit un dispozitiv excepțional care, în cadrul FDES, viza sprijinirea, în special, a întreprinderilor mijlocii (7), care fac adesea obiectul unor proceduri colective.

    (29)

    Împrumutul FDES de 30 de milioane EUR este destinat să fie utilizat ca garanție la acordarea de credite furnizor întreprinderii Kem One și să contribuie la finanțarea necesarului de capital circulant al acesteia, precum și a necesarului de numerar pe termen scurt.

    (30)

    Împrumutul va fi acordat întreprinderii Kem One după semnarea contractului de împrumut, iar acordarea acestuia va fi subordonată, în special, subscrierii de către cumpărători a unei majorări de capital în numerar în valoare de cel puțin 10 milioane EUR, plătită integral.

    (31)

    Împrumutul va fi purtător de dobândă la o rată fixă de 3,5 % pe an. Întreprinderea Kem One va rambursa împrumutul FDES în șapte tranșe anuale.

    (32)

    Statul beneficiază de un gaj de prim rang constituit de întreprinderea Kem One asupra materialului și echipamentelor sale. Valoarea netă contabilă a materialelor și echipamentelor, astfel cum este înscrisă în conturile încheiate la 31 decembrie 2013, este de 138,49 de milioane EUR. Având în vedere validarea contribuțiilor de către un auditor în iulie 2012 și lipsa unor împrejurări excepționale care să poată pune în discuție perioadele de amortizare, autoritățile franceze consideră că valoarea contabilă netă reflectă valoarea reală a activelor.

    2.3.2.   Subvenția (15 milioane EUR) și avansurile rambursabile (80 de milioane EUR)

    (33)

    Aceste măsuri de finanțare sunt menite să pună în aplicare proiectul SAM pentru conversia echipamentelor industriale (instalație de electroliză pe bază de mercur din cadrul sitului de la Lavéra) în cadrul programului de investiții pentru viitor „sprijinirea reindustrializării”.

    (34)

    În notificarea sa, Franța a convenit că subvenția constituie ajutor de stat.

    (35)

    Avansurile vor fi rambursate pe o perioadă de șapte ani. Acestea includ o perioadă de grație de doi ani și sunt împărțite în două tranșe: (i) 65 de milioane EUR la rata fixă anuală de 3,5 % și (ii) 15 milioane EUR la rata fixă anuală de 10 %.

    (36)

    În contextul furnizării unor astfel de fonduri, se va constitui un comitet de monitorizare format din reprezentanți ai statului, ai întreprinderii Kem One și ai cumpărătorilor. Acesta va fi responsabil de validarea cheltuielilor aferente proiectului SAM, de validarea menținerii activității și a locurilor de muncă în cadrul sitului de la Lavéra și de observarea conformității eventualelor „management fees” (comisioane de administrare) percepute de către dl de Krassny.

    2.3.3.   Eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale

    (37)

    În notificarea sa, Franța estimează creanțele fiscale și sociale datorate de întreprinderea Kem One la 42 de milioane EUR.

    (38)

    La 20 februarie 2014, întreprinderea Kem One a sesizat Comisia Șefilor de Servicii Financiare (denumită în continuare „CSSF”), care este competentă în ceea ce privește anularea datoriilor fiscale sociale.

    (39)

    […], Kem One a depus la Tribunalul Comerțului din Lyon o cerere de modificare substanțială a planului de redresare a întreprinderii, în conformitate cu articolul L626-26 din Codul comercial (8), solicitând o reducere importantă a datoriilor publice remisibile în mod legal. În conformitate cu hotărârea pronunțată de Tribunalul Comerțului din Lyon, cererea de remitere formulată de întreprinderea Kem One se referă la 90 % din partea remisibilă a datoriilor. Autoritățile franceze au reținut suma de […] EUR, care corespunde unui procent de […] % din datoriile fiscale și sociale. Cererea de remitere nu fusese încă examinată în mod formal de către CSSF în ziua notificării măsurilor de ajutor către Comisie.

    2.4.   PLANUL DE RESTRUCTURARE A ÎNTREPRINDERII KEM ONE

    2.4.1.   Măsurile preconizate

    (40)

    Planul de restructurare se bazează pe continuarea activității Kem One, împreună cu celelalte filiale deținute de întreprinderea Kem One Innovative Vinyls SASU pentru a reconstitui perimetrul activităților din amonte și din aval.

    (41)

    Planul de restructurare prevede trei tipuri de măsuri: industriale, comerciale și financiare.

    2.4.1.1.   Măsuri industriale: modernizarea echipamentelor de producție, în special instalațiile de electroliză de la Lavera

    (42)

    Proiectul are trei obiective principale:

    respectarea angajamentului voluntar luat de producătorii de clor grupați în cadrul Eurochlor de a elimina tehnologia pe bază de mercur pentru producția de clor până în 2020;

    restabilirea competitivității sitului de la Lavéra în domeniul clor-sodă-clormetan-CVM la nivelul celei a concurenților săi europeni prin producerea de clor utilizând tehnologii pe bază de membrană;

    menținerea integrării verticale în amonte a sitului, prin accesul la saramura de Vauvert, precum și în aval, prin produsele CVM și clormetan.

    (43)

    Estimarea efectuată de întreprinderea Kem One pentru a recupera întârzierea privind competitivitatea este de ordinul a [20-40] de milioane EUR pe an din costurile de producție. Punerea în funcțiune este prevăzută pentru anul 2016. Valoarea totală a costurilor proiectului SAM se ridică la [150-250] de milioane EUR.

    2.4.1.2.   Măsuri comerciale: reorientarea politicii comerciale către piețele cu valoare adăugată

    (44)

    Întreprinderea Kem One intenționează să satureze capacitățile sale de producție pentru cele mai profitabile produse, în special PVC-C sau E-PVC și clorul lichid, permițând astfel o creștere constantă a marjei acesteia în ceea ce privește nivelul capacității de clor.

    (45)

    Întreprinderea Kem One intenționează, de asemenea, să își dezvolte vânzările în Franța și în Europa de Nord-Vest pentru sodă și S-PVC de bază.

    (46)

    Planul de redresare prevede o creștere de [10-30] de milioane EUR până în 2016, reprezentând o creștere de aproximativ [0-10] % din marja brută pentru cifra de afaceri.

    2.4.1.3.   Măsuri financiare: reducerea costurilor structurale

    (47)

    Planul prevede eliminarea a [90-110] locuri de muncă. [1-15] salariați au fost notificați cu privire la modificări substanțiale ale contractului lor de muncă din cauza închiderii sitului din Aix-en-Provence. În ceea ce privește reclasificarea, [80-100] de locuri de muncă au fost identificate în cadrul întreprinderii Kem One și al grupului. Acest plan social corespunde sumei de [0-10] milioane EUR economii în ceea ce privește costurile salariale.

    (48)

    Planul prevede, de asemenea, economii în ceea ce privește costurile structurale în valoare de [10-20] de milioane EUR, legate de reducerea costurilor de asigurare, închiderea sucursalei sediului social din Aix-en-Provence și amânarea unor proiecte informatice.

    (49)

    În cele din urmă, planul vizează [15-25] de milioane EUR de economii rezultate din îmbunătățirea productivității: reducerea cheltuielilor fixe și variabile, ameliorarea randamentelor. Aceste măsuri sunt independente de proiectul SAM și sunt destinate să fie efectuate în 2014 și 2015.

    2.4.2.   Estimarea costurilor de restructurare și finanțarea planului de restructurare

    (50)

    Costurile de restructurare se ridică la 222 de milioane EUR: proiectul pentru conversia instalațiilor de electroliză de la Lavéra ([150-210] de milioane EUR) și forajele pentru două puțuri duble în salina din Vauvert ([15-30] de milioane EUR).

    (51)

    În vederea finanțării costurilor de restructurare, planul prevede următoarele finanțări:

    Tabelul 2

    Sursele de finanțare prevăzute în planul de restructurare, astfel cum au fost prezentate în notificare

    Contribuții private (milioane EUR)

    Contribuții publice (milioane EUR)

    Autofinanțare

    [30-40]

    Subvenții

    15

    Împrumut bancar

    [60-70] (9)

    Avansuri rambursabile

    80

    Finanțare [Operator privat 1]

    [35-45]

    Împrumut FDES

    30

    Finanțare [Operator privat 2] (finanțare prin factoring)

    [40-50]

     

    Majorări de capital

    10

    Total

    187,5

    Total

    125

    Finanțare totală

    312,5

    Sursă: Notificare.

    (52)

    Finanțarea restructurării este completată cu măsuri de scutire de la plata creanțelor din partea unor creditori privați, în valoare de 158,8 milioane EUR, și din partea unor creditorii publici, în valoare de […] EUR.

    (53)

    În cele din urmă, în contextul transferului titlurilor Kem One către K 1, Kem One Trésorerie a plătit întreprinderii Kem One o sumă de [10-19] milioane EUR, corespunzătoare garanției „SEVESO”, care a fost constituită de grupul Kem One Holding prin intermediul Kem One Trésorerie pentru siturile Kem One din Franța în momentul transferării acestora de către Arkema, în temeiul articolului L 515-8 din Codul mediului (10), referitor la instalațiile clasificate pentru protecția mediului. Autoritățile franceze au precizat că, în cazul în care eliberarea și transferul către întreprinderea Kem One a sumei reprezentând garanția SEVESO depusă inițial de grupul Klesch au un efect pozitiv imediat asupra numerarului acesteia, cuantumul corespunzător nu a fost contabilizat ca o contribuție privată, întrucât acesta va trebui să fie utilizat progresiv pentru recuperarea garanțiilor financiare.

    2.4.3.   Planul de afaceri al întreprinderii Kem One

    (54)

    Planul de afaceri al Kem One acoperă perioada 2013-2017, cu o revenire a întreprinderii la viabilitate prevăzută începând din 2017 pe baza unor ipoteze realiste, potrivit autorităților franceze. În scenariul de bază, întreprinderea Kem One revine la un nivel satisfăcător de numerar încă din anul 2014, un nivel al marjei brute de [2535] % din cifra de afaceri începând cu anul 2017 și un nivel EBITDA de [412] % începând cu anul 2018, în conformitate cu trimiterile din sectorul chimic al produselor de bază.

    (55)

    Ameliorarea viabilității va rezulta, în special, din următoarele cinci măsuri: aporturi private semnificative pentru o reconstituire imediată a numerarului; investiții care permit fiabilizarea operațiunilor de electroliză și de foraj în scopul ameliorării competitivității întreprinderii; renegocierea unor contracte de acces la materiile prime și a unor platforme industriale; o restructurare internă asociată unui plan de performanță și de productivitate și o revizuire a politicii comerciale privind poziționarea întreprinderii Kem One pe piață.

    (56)

    Autoritățile franceze consideră că ipotezele reținute sunt realiste: câștigurile prevăzute sunt deja luate în considerare în noile contracte; cu excepția instalațiilor de electroliză, dimensiunea unităților de CVM și S-PVC se situează la nivelul celor mai bune unități concurente din Europa de Vest; în cele din urmă, ipotezele privind prețul de piață nu anticipează o reluare a cererii sau o ameliorare a echilibrului între oferta și cererea de PVC, prevăzută totuși de principalii consultanți în domeniu.

    (57)

    Planul de afaceri ia în considerare, de asemenea, scenarii alternative. În scenariul pesimist, autoritățile franceze emit ipoteza că unele incidente repetate de producție conduc la scăderea producției și a vânzărilor cu [8-14] % în comparație cu scenariul de bază, precum și a costurilor variabile și a câștigurilor identificate ca urmare a contractelor de aprovizionare. EBITDA rămâne degradat pe perioada 2014-2016 ([15] % din cifra de afaceri). Se constată un nivel satisfăcător de numerar la sfârșitul anului 2014, dar acesta nu permite întreprinderii Kem One să își reducă datoria. Cu toate acestea, restabilirea viabilității pe termen lung este garantată, chiar în acest scenariu, daorită proiectului de conversie a instalațiilor de electroliză.

    (58)

    Scenariul optimist presupune o creștere treptată a prețurilor de vânzare a PVC-ului pentru produse de bază și a sodei pentru următorii ani. În acest scenariu, se constată un nivel satisfăcător al numerarului încă din 2014 (+ [40-60] de milioane EUR). Planul permite, de asemenea, întreprinderii Kem One să finanțeze o parte din investițiile sale ([300-500] de milioane EUR între 2014 și 2020), să își reducă datoria în perioada 2017-2020 și să ajungă la un nivel al EBITDA de [10-15] % începând cu anul 2018.

    3.   ÎNDOIELI EXPRIMATE ÎN DECIZIA DE INIȚIERE A PROCEDURII

    (59)

    Prin decizia din 1 octombrie 2014, Comisia a inițiat procedura oficială de investigare. În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoielile atât în ceea ce privește calificarea măsurilor examinate drept ajutor de stat, cât și asupra eventualei compatibilități a acestora cu piața internă în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

    3.1.   CALIFICAREA DREPT AJUTOR DE STAT

    (60)

    În ceea ce privește cele trei măsuri notificate, și anume (i) împrumutul FDES, (ii) subvenția și avansurile rambursabile și (iii) scutirea de la plata unor creanțe, Comisia analizează prezența unui avantaj economic și, în cazul unui răspuns pozitiv, valoarea acestuia.

    3.1.1.   Împrumutul FDES

    3.1.1.1.   Valoarea garanțiilor

    (61)

    În primul rând, Comisia a ridicat problema condițiilor împrumutului FDES. În ceea ce privește garanțiile, Comisia a exprimat o serie de rezerve cu privire la estimarea valorii acestora. În primul rând, autoritățile franceze nu precizau instalațiile și echipamentele care sunt gajate. Comisia a observat, de asemenea, că îmbătrânirea și ineficiența sau chiar învechirea anumitor echipamente de producție este prezentată de autoritățile franceze drept una dintre dificultățile majore ale întreprinderii Kem One; acesta este cazul, în special, al instalațiilor de electroliză pe bază de mercur și cu diafragmă. Prin urmare, Comisia avea îndoieli cu privire la valoarea reală a echipamentelor și materialelor gajate și se îndoiește că valoarea contabilă netă reținută pentru estimarea garanției este valoarea cea mai relevantă, în special în comparație cu soluția alternativă care ar fi de a estima valoarea gajului în funcție de veniturile nete care se pot obține în urma exploatării sale.

    3.1.1.2.   Nivelul de remunerare a împrumutului

    (62)

    Având în vedere aceste îndoieli, majorarea cu 400 de puncte de bază a ratei de referință a Franței în momentul acordării împrumutului (0,53 %) pentru a calcula remunerația împrumutului părea insuficientă.

    (63)

    De asemenea, Comisia avea îndoieli cu privire la condițiile de remunerare a împrumutului. Într-adevăr, autoritățile franceze, prin aplicarea Comunicării Comisiei privind revizuirea metodei de calcul a ratelor de referință și de actualizare (denumită în continuare „Comunicarea privind ratele de referință din 2008”) (11), ajung la o remunerație de 4,53 %, dar au reținut o rată de 3,5 %.

    (64)

    Comisia considera, dimpotrivă, că majorarea în privința calității garanțiilor reale era insuficientă și că rata ar trebui să fie situată mai degrabă în intervalul cuprins între 6,53 % și 10,53 % (12).

    (65)

    Comisia a observat, de asemenea, că, în absența unui împrumut acordat de o bancă privată întreprinderii Kem One în aceleași condiții, în contextul dificultăților și al restructurării întreprinderii, valoarea totală a împrumutului ar putea fi considerată ajutor de stat.

    3.1.2.   Subvenție și avansuri rambursabile

    (66)

    Comisia era de opinie că o subvenție constituie un avantaj economic pe care beneficiarul nu l-ar obține în condiții normale de piață. Într-adevăr, o subvenție este un instrument financiar al cărei capital nu este rambursabil și care nu generează dobânzi de plătit de către beneficiar. Prin urmare, era exclus ca un creditor privat, care are un cost de finanțare și trebuie să își remunereze capitalul, să accepte să finanțeze o întreprindere prin subvenții.

    (67)

    În ceea ce privește avansurile rambursabile, Comisia a constatat prezența anumitor condiții legate de acordarea acestora, pe care un creditor privat este puțin probabil să le fi solicitat. Era vorba, în special, despre condiția referitoare la menținerea activității și a locurilor de muncă pe situl de la Lavéra timp de cinci ani după finalizarea proiectului, cu excepția cazului în care caracterul durabil al întreprinderii Kem One justifica acest lucru și după acordul prealabil al statului. În plus, în absența unor elemente de probă din partea autorităților franceze conform cărora creditorii privați ar fi fost dispuși să împrumute această sumă în aceleași condiții unei întreprinderi aflate în dificultate, Comisia considera că totalitatea avansurilor rambursabile ar putea fi considerată drept ajutor.

    3.1.3.   Eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale

    (68)

    Comisia remarca, în primul rând, că procentele de scutiri de la plata creanțelor nu erau identice pentru creditorii privați (70 %) și pentru creditorii publici ([…] %), chiar dacă nu era sigur că statul se află în aceleași condiții precum creditorii privați care aveau relații vechi cu întreprinderea Kem One.

    (69)

    În plus, în ceea ce privește principiul creditorului privat în economia de piață, scutirile de la plata unor creanțe constituie a priori ajutor, întrucât acestea favorizează o întreprindere în raport cu concurenții săi prin reducerea cheltuielilor. Acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când întreprinderea se află în dificultate și face obiectul unei proceduri colective. În speță, Comisia a pus sub semnul întrebării motivele acestei anulări a creanțelor fiscale și sociale, care ar fi contribuit la privilegierea ofertei unui anumit cumpărător. Comisia nu a exclus posibilitatea ca valoarea ajutorului să fie egală cu suma totală estimată a scutirilor de la plata creanței.

    3.2.   EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII

    (70)

    În ceea ce privește compatibilitatea măsurilor cu normele privind ajutoarele de stat, Comisia a considerat că temeiul juridic aplicabil era constituit din Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate din 2004 (denumite în continuare „orientările din 2004”) (13). În acest context, Comisia a exprimat îndoieli în ceea ce privește: (i) restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii Kem One, (ii) prevenirea oricărei denaturări a concurenței și (iii) limitarea ajutorului la minimul necesar.

    3.2.1.   Restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii Kem One

    (71)

    În primul rând, Comisia a avut îndoieli cu privire la durata exactă a planului de restructurare, având în vedere lipsa precizărilor în această privință din partea Franței.

    (72)

    Comisia a observat în continuare că autoritățile franceze nu includeau în costurile de restructurare decât costurile aferente modernizării aparatelor de producție [proiect de conversie a instalațiilor de electroliză de la Lavéra ([150-210] de milioane EUR) și forajele pentru două puțuri duble în salina din Vauvert ([15-30] de milioane EUR). Comisia considera că restructurarea internă a întreprinderii Kem One trebuia în mod necesar să genereze costuri suplimentare legate de reducerea costurilor structurale și de reorientarea politicii comerciale.

    (73)

    În plus, Comisia avea îndoieli cu privire la credibilitatea anumitor elemente ale scenariilor de restabilire a viabilității pe termen lung prezentate de Franța. Prin urmare, restabilirea numerarului părea nesigură, atât în scenariul nominal, cât și în scenariul pesimist.

    (74)

    Cele trei scenarii propuse de Franța în notificare integrau obținerea unui credit bancar în valoare de [60-70] de milioane EUR în 2016 de la instituții financiare private. Or, în această etapă, autoritățile franceze nu păreau să dispună de nicio garanție pentru obținerea unui astfel de împrumut. Prin urmare, caracterul realist al celor trei scenarii devenea vulnerabil ca urmare a acestei incertitudini.

    3.2.2.   Prevenirea denaturării concurenței

    (75)

    În absența oricăror măsuri compensatorii propuse de Franța, Comisia reamintea că prezența unor măsuri compensatorii constituie unul dintre criteriile de compatibilitate ale unui ajutor pentru restructurare. Prin urmare, Comisia a invitat autoritățile franceze să propună măsuri compensatorii susceptibile de a lua în considerare toate argumentele acestora.

    3.2.3.   Limitarea la minimum a ajutorului

    (76)

    Comisia a exprimat îndoieli în legătură cu datele luate în considerare de autoritățile franceze pentru a calcula valoarea contribuției proprii a întreprinderii Kem One și, în consecință, în legătură cu respectarea regulii conform căreia contribuția proprie a unei întreprinderi mari la propriile costuri de restructurare trebuie să reprezinte 50 % din suma totală.

    4.   RĂSPUNSUL FRANȚEI LA DECIZIA DE INIȚIERE A PROCEDURII

    (77)

    Prin scrisoarea din 3 noiembrie 2014, Franța și-a prezentat observațiile cu privire la decizia de inițiere a procedurii.

    4.1.   CU PRIVIRE LA CALIFICAREA DREPT AJUTOR DE STAT

    4.1.1.   Împrumutul FDES

    4.1.1.1.   Valoarea garanțiilor

    (78)

    Franța subliniază că valoarea contabilă a bunurilor puse drept gaj corespunde valorii lor de piață. Într-adevăr, valoarea contabilă netă este egală cu valoarea contabilă brută minus amortizarea. Cu toate acestea, valoarea brută corespunde valorii de achiziție a bunurilor sau valorii aportului acestora. Astfel, în momentul aportului parțial de active ale Arkema în întreprinderea Kem One la 2 iulie 2012, acest aport a fost evaluat de experți independenți la [110-120] de milioane EUR. În plus, Franța amintește că două tranzacții efectuate recent în sectorul PVC-ului și care vizează întreprinderi mai mici decât Kem One au fost încheiate la valori cu mult peste valoarea contabilă a activelor întreprinderii Kem One. Mai mult decât atât, dacă activitățile Kem One au fost evaluate prin metoda fluxurilor de numerar viitoare actualizate, valoarea acestora s-ar ridica la [80-90] de milioane EUR în 2014, [110130] de milioane EUR în 2015 și [330-340] de milioane EUR în 2016. În sfârșit, Franța subliniază că este vorba despre o garanție de prim rang, garantând statului că este dezinteresată înaintea tuturor celorlalți creditori.

    (79)

    Franța concluzionează, prin urmare, că trebuie să se considere că statul dispune de o garanție solidă și foarte ridicată în comparație cu valoarea împrumutului FDES.

    4.1.1.2.   Nivelul remunerației

    (80)

    În primul rând, Franța consideră că metoda de calcul a ratei dobânzii pe baza unui eșantion de întreprinderi pentru care contractele CDS (Credit Default Swap) pe patru ani sunt negociate și care au un rating JRC, astfel cum figurează la punctul 92 din decizia de inițiere a procedurii și care conduce la o rată de 20,95 %, nu poate conduce la o aproximare a realității ratelor practicate pe piață. Într-adevăr, nu poate fi vorba despre operațiuni de împrumut comparabile cu cele ale întreprinderii Kem One față de FDES, întrucât nu există o identificare a garanțiilor sau a nivelului garanțiilor atașate operațiunilor luate ca referință pentru determinarea ratei de 20,95 %.

    (81)

    În plus, având în vedere situația financiară a întreprinderii Kem One și nivelul garanțiilor, aplicarea comunicării privind ratele de referință din 2008 ar conduce la o remunerație de 4,53 % (rata de referință în cazul Franței de 0,53 % + 400 de puncte de bază), și nu de 6,53 %, astfel cum menționează Comisia în decizia de inițiere a procedurii.

    (82)

    În orice caz, rata calculată pe baza comunicării privind ratele de referință din 2008 este utilizată doar ca indicator. În speță, riscul redus de insolvabilitate al întreprinderii Kem One, ținând cont, în special, de punerea în aplicare efectivă a planului de redresare care ar permite restabilirea viabilității întreprinderii încă din anul 2017 și de o gestiune financiară solidă, precum și nivelul ridicat al garanțiilor justificau o rată de 3,5 % în concordanță cu piața.

    (83)

    În cele din urmă, contractul de finanțare cu [Operatorul privat 2] prevede o rată de finanțare Euribor 3 luni + […] %, cu un minim de […] %. Deși nu este vorba despre o rată bancară, condițiile de acordare a finanțării confirmă faptul că împrumutul FDES este în conformitate cu condițiile pieței.

    4.1.1.3.   Valoarea ajutorului

    (84)

    Astfel cum se indică în notificare, Franța consideră că valoarea ajutorului, în cazul în care există un ajutor, ar trebui să fie egală cu diferența dintre rata calculată pe baza comunicării privind ratele de referință din 2008 și rata aplicată, și anume 4,53 % și, respectiv, 3,5 %, și nu cu întregul împrumut.

    (85)

    Franța subliniază că, în trecut, Comisia a aplicat această abordare în mai multe rânduri.

    4.1.2.   Subvenția și avansurile rambursabile

    (86)

    Astfel cum s-a menționat deja, Franța recunoaște că subvenția constituie un ajutor acordat de stat în toate elementele sale.

    (87)

    În ceea ce privește avansurile rambursabile, Franța consideră că acestea nu pot fi considerate în întregime ca ajutor de stat. Într-adevăr, rambursarea avansurilor este sigură, întrucât aceasta devine automată la doi ani după terminarea lucrărilor de modernizare întreprinse. Prin urmare, avansurile ar trebui să fie asimilate unor împrumuturi și, prin urmare, valoarea ajutorului este echivalentă cu echivalentul subvenție, și anume 14,4 milioane EUR.

    4.1.3.   Eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale

    (88)

    În primul rând, Franța subliniază că, spre deosebire de ceea ce era susținut în notificare, valoarea creanțelor fiscale și sociale se ridică la […] EUR, și nu la 42 de milioane EUR. Acești […] EUR se defalchează după cum urmează: […] milioane EUR reprezentând datorii constituite înainte de inițierea procedurii de reorganizare judiciară și […] EUR reprezentând datorii constituite după inițierea procedurii respective. Autoritățile competente intenționează să acorde o reducere de […] % din datoriile remisibile constituite înainte de inițierea procedurii (14), adică o sumă de […] EUR dintr-un pasiv public total de […] EUR (adică […] % din pasivul public total).

    (89)

    În al doilea rând, Franța reamintește că majoritatea datoriilor către creditorii privați au fost anulate în proporție fie de 100 %, fie de 70 %.

    (90)

    În plus, renunțarea de către Franța la o parte din creanțele fiscale și sociale pe care le deține asupra întreprinderii Kem One este de natură să permită o bună execuție a planului de preluare și reabilitare a întreprinderii. Într-adevăr, în cazul dispariției întreprinderii Kem One, Franța ar putea pierde […] milioane EUR în plus (15) dacă nu ar acorda o reducere a cărei sumă totală nu va depăși […] milioane EUR.

    (91)

    Având în vedere aceste elemente, Franța acționează, așadar, ca un creditor rezonabil.

    (92)

    În orice caz, dacă măsura ar trebui să fie considerată ajutor de stat, valoarea ajutorului ar fi egală cu diferența dintre nivelul anulării datoriei acceptat, în final, de Franța și nivelul minim al anulării acceptat de toți creditorii privați.

    4.2.   CU PRIVIRE LA COMPATIBILITATE

    4.2.1.   Cu privire la restabilirea viabilității

    (93)

    În decizia de inițiere a procedurii, Comisia invita Franța să își prezinte observațiile cu privire la afirmația potrivit căreia aceasta nu ar include în costurile de restructurare decât costurile aferente modernizării aparatelor de producție, în timp ce restructurarea Kem One ar trebui în mod necesar să genereze costuri suplimentare asociate fiecărei măsuri de restructurare (reducerea costurilor structurale și reorientarea politicii comerciale). În observațiile sale, Franța subliniază că reducerea costurilor structurale nu a condus decât la treisprezece concedieri, ceea ce a antrenat o sarcină financiară în valoare de […] milioane EUR. Această sarcină nu a fost identificată separat în planul de afaceri și în planul în materie de lichiditate anexat la planul de notificare, dar a fost, totuși, dedusă din soldul inițial de numerar. În plus, celelalte eforturi interne asociate cu reducerea costurilor centrale nu au avut ca rezultat sarcini financiare specifice. În ceea ce privește reorientarea politicii comerciale, aceasta nu a implicat niciun cost direct asociat.

    (94)

    În plus, mai multe elemente pozitive sunt de natură să confirme caracterul realist al scenariilor de restabilire a viabilității prezentate de către întreprindere. Astfel, în scenariul inițial, soldul de numerar este majorat cu [30-40] de milioane EUR la sfârșitul anului 2017, ca urmare a scăderii investițiilor necesare și a reluării activității mai devreme decât s-a prevăzut, în timp ce câștigul din exploatare preconizat a fost revizuit la [35-45] de milioane EUR pe an în loc de [25-35] de milioane EUR. În plus, implicarea mai multor companii private, cum ar fi [Operatorul privat 1], [Operatorul privat 3], [Operatorul privat 4] și [Operatorul privat 5], care au fost de acord să anuleze toate creanțele lor asupra întreprinderii Kem One, precum și [Operatorul privat 2], care a acceptat să mărească capacitatea de factoring a Kem One, demonstrează convingerea acestora din urmă că restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii este posibilă.

    (95)

    Împrumutul bancar de [60-70] de milioane EUR rămâne ipotetic și nu a fost încă solicitat la data transmiterii răspunsului din partea Franței. În aceste condiții, Franța consideră că inexistența unei garanțiii cu privire la împrumutul bancar nu este de natură să determine compromiterea celor trei scenarii de restabilire a viabilității întreprinderii, nu mai mult decât valoarea contribuției proprii a întreprinderii.

    4.2.2.   Cu privire la contribuția proprie a întreprinderii

    (96)

    În observațiile sale, Franța nu contestă decizia de a nu include împrumutul bancar în valoare de [60-70] de milioane EUR în fondurile proprii ale Kem One, întrucât acesta are un caracter ipotetic, în lipsa unui angajament ferm din partea unei instituții financiare.

    (97)

    Cu toate acestea, anulările unor creanțe acceptate de [Operatorul privat 3], [Operatorul privat 1], [Operatorul privat 4] și [Operatorul privat 5] ar trebui să fie considerate drept veritabile fluxuri financiare în beneficiul întreprinderii Kem One și, prin urmare, să facă parte din contribuția proprie. Într-adevăr, aceste întreprinderi sunt parteneri comerciali vechi ai întreprinderii Kem One, ale căror interese depind de succesul Kem One. Astfel, anulările unor creanțe în valoare de 180,5 milioane EUR corespund unor decizii ale unor operatori industriali avizați, direct interesați de reușita planului de redresare întreprins de către întreprinderea Kem One și de cumpărătorii săi. Celelalte anulări ale creanțelor corespund aceleiași logici, cu sume mai mici implicate.

    (98)

    Prin urmare, contribuțiile private se ridică, în total, la 282,5 milioane EUR, defalcate după cum urmează:

    Tabelul 3

    Sursele contribuțiilor private prevăzute în planul de restructurare conform Franței

    Sursa contribuției

    Sumă (milioane EUR)

    Autofinanțarea Kem One

    [30-40]

    Finanțare [Operatorul privat 1]

    [35-45]

    Finanțare [Operatorul privat 2]

    [55-65]

    Majorarea de capital a cumpărătorilor

    [5-15]

    Plata creanțelor [Operatorul privat 6]

    [0-10]

    Scutirea de la plata unor creanțe [Operatorul privat 1]

    [90-100]

    Scutirea de la plata unor creanțe [Operatorul privat 3]

    [25-35]

    Scutirea de la plata unor creanțe [Operatorul privat 4]

    [0-10]

    Scutirea de la plata unor creanțe [Operatorul privat 5]

    [0-10]

    Total

    282,5

    Sursă: Răspunsul Franței la decizia de inițiere a procedurii.

    5.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR TERȚE INTERESATE ȘI COMENTARIILE FRANȚEI

    5.1.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR TERȚE INTERESATE

    5.1.1.   Observațiile Ineos

    5.1.1.1.   Cuantumul ajutorului de stat și contribuția proprie a întreprinderii Kem One

    (99)

    Potrivit Ineos, cererea Franței subestimează mult valoarea ajutorului de stat și nu are în vedere o contribuție suficientă a întreprinderii Kem One și a acționarilor acesteia.

    (100)

    Valoarea ajutorului de stat. În ceea ce privește, în primul rând, împrumutul FDES, Ineos respinge analiza Franței potrivit căreia numai diferența dintre rata efectivă a acestui împrumut (3,5 %) și o rată presupusă de piață de 4,53 % (adică 1,03 puncte procentuale) poate fi considerată drept ajutor. În cazul în care afirmațiile Franței ar fi corecte, întreprinderea Kem One ar trebui să fie în măsură să obțină un împrumut de la un creditor privat în aceleași condiții, ceea ce întreprinderea nu a fost, în niciun caz, capabilă să facă. În plus, valoarea garanției a fost, în mare măsură, supraestimată. Valoarea contabilă a activelor nu poate fi asimilată valorii de piață în cazul unor dificultăți economice și financiare grave, cu atât mai mult cu cât această garanție nu are valoare decât inclusă într-un ciclu de exploatare care i-a demonstrat fragilitatea. În concluzie, potrivit Ineos, întregul împrumut FDES ar trebui considerat drept ajutor.

    (101)

    În ceea ce privește subvenția directă și avansurile rambursabile, Ineos consideră că toate acestea constituie ajutoare de stat. În ceea ce privește avansurile rambursabile, condiția de a menține activitatea pe situl de la Lavéra nu ar fi impusă de niciun creditor privat. În plus, ratele sunt prea scăzute în comparație cu cele practicate în aceleași condiții de către un creditor privat.

    (102)

    În ceea ce privește reducerea datoriei, Ineos subliniază faptul că, în timp ce creditorii comerciali au un interes comercial legitim în ceea ce privește redresarea întreprinderii Kem One, statul francez se află în poziția unui simplu creditor financiar. Prin urmare, reducerea datoriei acordată de statul francez nu poate fi asimilată reducerilor acordate de creditorii privați.

    (103)

    Ineos subliniază că întreprinderea Kem One beneficiază de contracte de furnizare de energie electrică și etilenă avantajoase. Or, în opinia Ineos, deciziile EDF în această privință sunt, fără îndoială, imputabile statului francez. Ineos solicită Comisiei să investigheze motivele care au condus la acordarea acestor reduceri. Aceste tarife preferențiale sunt susceptibile să îmbunătățească poziția concurențială a întreprinderii Kem One.

    (104)

    Contribuția proprie a întreprinderii Kem One. Ineos consideră că valoarea contribuției proprii a întreprinderii Kem One la costurile de restructurare este supraevaluată de către Franța. Într-adevăr, Franța include în această contribuție proprie trei împrumuturi provenite din surse private: un împrumut cu o valoare cuprinsă între 60 și 80 de milioane EUR și alte două împrumuturi în cuantum de 35-45 de milioane EUR, respectiv de 40-50 de milioane EUR. Potrivit Ineos, nu există nicio dovadă că o entitate privată ar fi de acord cu un astfel de risc, iar caracterul ipotetic și puțin probabil al acestor împrumuturi implică faptul că acestea nu ar trebui să fie luate în considerare pentru a calcula valoarea contribuției proprii a întreprinderii Kem One.

    (105)

    În primul rând, Ineos subliniază că OpenGate, una dintre întreprinderile-mamă ale Kem One, se află într-o situație financiară bună, astfel încât aceasta ar putea să contribuie la costurile de restructurare. Ineos consideră că Franța trebuie să demonstreze că dificultățile întreprinderii Kem One sunt prea grave pentru a fi soluționate de către acționarii Kem One (OpenGate, în special). În al doilea rând, dacă ajutorul de stat este considerat eligibil în cazul întreprinderii Kem One, acționarii, și OpenGate în special, trebuie să mărească în mod substanțial valoarea contribuției lor.

    5.1.1.2.   Planul de restructurare

    (106)

    Ineos consideră că Franța nu oferă un plan de restructurare realist și susceptibil de a face ca întreprinderea Kem One să își restabilească viabilitatea economică într-o perioadă de timp rezonabilă.

    (107)

    În primul rând, actualul plan de restructurare se bazează pe investiții substanțiale și pe injecții de lichidități, dar nu prevede raționalizarea activităților Kem One. În al doilea rând, planul de restructurare presupune că întreprinderea Kem One va putea crește în mod semnificativ cota sa de piață și vânzările pe piețe ale produselor care se confruntă deja cu probleme grave legate de supracapacitate, precum și cu o concurență intensă și care au previziuni slabe în ceea ce privește cererea.

    (108)

    Potrivit Ineos, planul de restructurare nu prevede raționalizarea activităților generatoare de pierderi ale întreprinderii Kem One. Întreprinderea Kem One suferă de o problemă structurală de supracapacitate. În 2012, rata sa de producție raportată la capacitatea sa totală în S-PVC a fost de numai 60-70 %, cu mult sub media ratelor de utilizare ale producătorilor de S-PVC de pe piața din nord-vestul Europei.

    (109)

    În ipoteza prevăzută în planul de restructurare, întreprinderea Kem One ar trebui să își sporească în mod considerabil producția și vânzările pe piața din nord-vestul Europei. Pe lângă faptul că întreprinderea Kem One și-a concentrat vânzările de S-PVC, în mod tradițional, în sudul Europei, această perspectivă pare foarte puțin plauzibilă pentru Ineos. Piața PVC-ului din Europa de Nord-Vest este deja caracterizată de un surplus de aprovizionare, iar previziunile privind piața PVC-ului din nord-vestul Europei anunță o creștere slabă a cererii în următorii cinci ani. În plus, achiziția de Vestolit și Vinnolit de către doi producători de PVC americani ar trebui să aducă acestor actori o structură a costurilor mai eficientă, ceea ce îi va transforma în concurenți mai eficienți. În cele din urmă, întreprinderea Kem One are o reputație defavorabilă în rândul clienților de pe această piață din nord-vestul Europei.

    (110)

    Planul de restructurare prevede reorientarea politicii comerciale către produse mai profitabile, adică E-PVC, PVC-C și clor lichid. O creștere a vânzărilor de sodă caustică pe piața din nord-vestul Europei este, de asemenea, prevăzută. Potrivit Ineos, este puțin probabil ca această strategie să aibă succes.

    (111)

    În primul rând, planul prevede o creștere a producției și a vânzărilor de E-PVC în vederea utilizării capacității excedentare a Kem One, și deoarece acest produs este relativ mai profitabil. Cu toate acestea, piața E-PVC-ului în SEE este foarte competitivă și este deja afectată de supracapacitate. Nicio creștere semnificativă a cererii nu este așteptată pe termen mediu sau lung. Ineos subliniază, de asemenea, că alți producători de E-PVC, mai credibili și mai bine situați în cadrul SEE, au anunțat investiții recente sau planificate în capacitatea lor de producție.

    (112)

    În ceea ce privește proiectul de creștere a producției de PVC-C pentru a profita de cea mai mare rentabilitate a acesteia, Ineos insistă asupra faptului că este vorba despre un produs de nișă a cărui cerere în Europa este foarte scăzută. În ceea ce privește piața franceză a clorului lichid, aceasta se caracterizează printr-o dimensiune redusă și o intensitate concurențială puternică.

    (113)

    În cele din urmă, în ceea ce privește proiectul de creștere a vânzărilor de sodă caustică pe piața din nord-vestul Europei, Ineos reamintește că soda caustică reprezintă un subprodus inevitabil pentru producția de clor. Nivelul producției de sodă caustică (și, prin urmare, volumul vânzărilor) este determinat de cererea de derivați clorurați (cum ar fi PVC). Întreprinderea Kem One nu poate spera să își crească volumul de vânzări de sodă caustică decât dacă prezintă un plan plauzibil pentru a majora vânzările sale de derivați clorurați în aval.

    5.1.1.3.   Măsuri compensatorii

    (114)

    Potrivit Ineos, Franța nu propune măsuri compensatorii adecvate. Ineos insistă asupra faptului că orientările din 2004 prevăd fără echivoc recurgerea la măsuri compensatorii.

    (115)

    Ineos reamintește faptul că numai jumătate din capacitatea de producție de S-PVC pe piața din Europa de Nord-Vest este utilizată pentru revânzare pe aceeași piață. Această gravă problemă legată de supracapacitate pare puțin probabil să dispară pe termen mediu, având în vedere perspectivele pentru industria construcțiilor. Supracapacitatea și cererea redusă au dus la o reducere a marjelor producătorilor europeni de PVC. În acest context, ajutorul preconizat ar conferi întreprinderii Kem One un avantaj semnificativ.

    (116)

    În special, acesta i-ar permite să înlocuiască tehnologia pe bază de mercur, ceea ce ar mări pentru concurenții săi riscul de a trebui să închidă anumite părți din capacitățile lor. În plus, în cazul în care întreprinderea Kem One reușește efectiv să își crească vânzările pe piața din nord-vestul Europei, aceasta va contribui la creșterea și mai mult a presiunii concurențiale.

    (117)

    Ineos consideră că este imperativ să reducă permanent capacitatea de producție de PVC a întreprinderii Kem One, dat fiind că problema structurală a supracapacității pieței va continua pe termen lung.

    (118)

    În cele din urmă, Ineos subliniază că, în contextul unor piețe relevante care suferă de o problemă structurală legată de supracapacitate, orientările din 2004 prevăd ca Comisia să nu acorde, în principiu, decât un ajutor care vizează costurile de restructurare sociale și de mediu. Potrivit Ineos, ajutorul pentru restructurare ar trebui, prin urmare, să se axeze pe costurile de mediu și sociale legate de închiderea sitului de la Lavéra, mai degrabă decât să vizeze transformarea acestuia.

    (119)

    Ineos consideră că întreprinderea Kem One se bucură de o poziție foarte puternică pe piața produsului S-PVC din nord-vestul Europei, ceea ce constituie un motiv suplimentar pentru punerea în aplicare efectivă a unor măsuri compensatorii semnificative. În 2012, Kem One era cel de-al treilea actor de pe piața din nord-vestul Europei pentru S-PVC, cu procente cuprinse între 10 și 20 % din capacitățile totale.

    (120)

    În plus, Franța nu poate să afirme, pe de o parte, că întreprinderea Kem One suferă de o poziție slabă pe piața S-PVC-ului, și, pe de altă parte, că orice reducere a capacităților sale de producție ar putea duce la o deteriorare a structurii concurențiale pe aceeași piață.

    (121)

    Într-adevăr, Ineos subliniază că nu este vorba, cu aceste măsuri compensatorii, să elimine în totalitate întreprinderea, ci să reducă capacitatea acesteia. În plus, Ineos consideră că este inexact ca o reducere a capacității – și chiar dispariția, pur și simplu, a întreprinderii Kem One de pe piață – ar face clienții acesteia din urmă incapabili să pună în aplicare o strategie de aprovizionare multiplă. Într-adevăr, Ineos reamintește că există sau vor exista în viitorul apropiat, alți cinci furnizori principali, precum și alți concurenți mai mici. Ineos subliniază încă o dată că întreprinderea Kem One nu este considerată fiabilă pe această piață. În cele din urmă, Ineos insistă asupra faptului că piața în cauză este concurențială.

    (122)

    Potrivit Ineos, măsuri compensatorii sunt necesare și pe alte piețe, caracterizate, de asemenea, de probleme legate de supracapacitate și o poziționare puternică a întreprinderii Kem One. În primul rând, este vorba despre piața E-PVC-ului, pe care întreprinderea Kem One dispunea, în 2012, de 10-20 % din capacitatea totală. Pe piața de clormetan, ajutorul în cauză va conduce la o producție în aval pe o bază de costuri mai avantajoasă decât cea a concurenților Kem One. În cele din urmă, în ceea ce privește piața de sodă caustică, Ineos reamintește că este vorba despre un subprodus inevitabil în producția de clor.

    (123)

    Ineos consideră că sunt posibile măsuri compensatorii și că acestea ar contribui la crearea unui lanț de producție viabil.

    (124)

    În acest sens, Ineos consideră că întreprinderea Kem One ar trebui să adopte un plan de restructurare care să o conducă la:

    închiderea sălilor de electroliză de la Lavéra;

    închiderea uzinelor de producție de PVC care nu mai pot fi aprovizionate în mod corespunzător cu CVM de către situl din Fos-sur-Mer, și anume SaintFons și Balan.

    (125)

    Potrivit Ineos, o astfel de reducere a capacității întreprinderii Kem One ar permite atenuarea efectelor de denaturare a ajutorului pe piață, raționalizarea activităților Kem One pe o bază mai competitivă și concretizarea abandonării activităților generatoare de pierderi din punct de vedere structural (în special pe situl de la Lavéra). Această soluție ar permite rezolvarea problemei legate de supracapacitate a întreprinderii Kem One și eliminarea necesității ca statul francez să contribuie prin investiții masive la transformarea sitului de la Lavéra.

    5.1.2.   Observațiile societății anonime 1

    5.1.2.1.   Caracterul adecvat al ajutorului de stat

    (126)

    Societatea anonimă 1 insistă, în primul rând, pe faptul că sectorul PVC-ului este într-o situație de criză și că actorii săi principali se confruntă cu o presiune economică și financiară considerabilă. Operatorii europeni trebuie să facă investiții importante ca urmare a cadrului de reglementare într-un context marcat, începând din anul 2007, de scăderea marjelor, reducerea cererii europene de PVC, prețuri în scădere, costuri ridicate pentru energie, probleme legate de supracapacitate și, în cele din urmă, situația precară a sectorului construcțiilor.

    (127)

    În acest context, este important să se mențină condițiile unei concurențe echitabile. Un ajutor acordat întreprinderii Kem One este considerat o sursă potențială de denaturări grave ale pieței.

    (128)

    Franța afirmă că, fără măsura de ajutor pentru întreprinderea Kem One, piața ar fi caracterizată de o situație de oligopol restrâns. Societatea anonimă 1 nu este de acord cu acest punct de vedere. Aceasta reamintește că Comisia, în decizia sa Ineos/Solvay/JV nu a concluzionat că piața era caracterizată de o astfel de situație. Ulterior, Comisia a făcut trimitere la unsprezece întreprinderi care produc sau importă S-PVC.

    (129)

    În plus, societatea anonimă 1 constată că acordarea unui ajutor celui de-al treilea actor din acest sector nu ar face decât să întârzie rectificările necesare și îmbunătățirile pieței și să exacerbeze problemele financiare ale celorlalți operatori. Este posibil chiar să susțină, potrivit societății anonime 1, că niciun ajutor nu poate fi acordat, în conformitate cu punctul 8 din orientările din 2004, întrucât piața este afectată de o supracapacitate structurală.

    (130)

    Societatea anonimă 1 își exprimă, de asemenea, îndoielile cu privire la perspectivele de revenire la rentabilitate ale întreprinderii Kem One. Aceasta subliniază faptul că Comisia a constatat deja, în decizia sa Ineos/Solvay/JV, incapacitatea întreprinderii Kem One de a-și recăpăta viabilitatea economică, chiar și după achiziționarea sa de către Klesch.

    (131)

    Măsurile din cadrul planului de restructurare, astfel cum au fost anunțate în decizia de inițiere a procedurii nu sunt detaliate, în special în ceea ce privește noua strategie comercială a întreprinderii Kem One, conversia instalațiilor de electroliză și credibilitatea contractelor viitoare ale întreprinderii. În plus, este probabil ca perioada de restructurare să depășească cinci ani – perioada considerată acceptabilă de către Comisie în deciziile sale anterioare.

    (132)

    În plus, data la care trebuie să fie realizate investițiile necesare pentru modernizarea echipamentelor de electroliză este nesigură (2016 sau 2017). Legislația europeană impune operatorilor europeni să realizeze conversia tehnologiei pe bază de mercur înainte de sfârșitul anului 2017. În cazul în care Franța ar permite întreprinderii Kem One să întârzie investițiile necesare, ar fi vorba despre un tratament preferențial care poate constitui un avantaj financiar și, prin urmare, o formă de ajutor de stat.

    (133)

    În cele din urmă, instituirea măsurilor de restructurare depinde de factori externi și independenți de controlul întreprinderii. Este, în special, cazul împrumutului bancar de 60 până la 70 de milioane EUR în 2016.

    5.1.2.2.   Valoarea ajutorului de stat

    (134)

    În ceea ce privește cuantumul ajutorului, societatea anonimă 1 insistă asupra faptului că acesta este considerabil mai mare decât suma alocată de către Franța. Anumite măsuri pot fi considerate în întregime ca ajutor de stat, cum ar fi subvenția directă în valoare de 15 milioane EUR sau avansurile rambursabile în valoare de 80 de milioane EUR pentru modernizarea echipamentului de producție. Într-adevăr, un investitor privat nu ar fi atașat, în niciun caz, deciziei sale de a investi condiții referitoare la menținerea activității și la personalul sitului de la Lavéra. În plus, caracterul pur ipotetic al împrumutului bancar privat nu este suficient pentru a demonstra voința unui investitor privat de a acorda un împrumut în aceleași condiții.

    (135)

    În ceea ce privește împrumutul FDES de 30 de milioane EUR, în lipsa unei liste exacte a activelor și echipamentelor care constituie garanții, precum și a unei evaluări a valorii lor de piață, este imposibil să se concluzioneze că nivelul garanției este „ridicat”. Acest nivel, potrivit societății anonime 1, poate, în cel mai bun caz, să fie considerat normal, caz în care, în conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008, rata de bază de 0,53 % ar trebui să fie mărită cu cel puțin 6,00 %. Acest lucru ar mări considerabil suma considerată ca ajutor în cazul împrumutului FDES.

    (136)

    Societatea anonimă 1 menționează în cele din urmă anularea unor datorii fiscale și a unor contribuții sociale pentru o sumă de […] EUR. Potrivit societății anonime 1, aceste anulări ale unor datorii de către autoritățile de stat nu pot fi asimilate cu anulările acordate de creditorii privați decât în măsura în care acestea nu depășesc nivelul mediu în acest domeniu. Această sumă medie fiind de 70 %, cele […] EUR care depășesc această medie ar trebui să fie considerate ajutor de stat.

    (137)

    În plus, societatea anonimă 1 subliniază potențialul caracter de ajutor al plății amânate a garanției SEVESO. Se pare că un transfer în cadrul grupului în valoare de 10-19 milioane EUR a fost realizat în beneficiul întreprinderii Kem One de către grupul Klesch în scopul garanției SEVESO. Franța a afirmat că suma eliberată și transferată a garanției SEVESO ar trebui să fie alocată treptat pentru reconstituirea garanției financiare SEVESO de către întreprinderea Kem One. Garanțiile financiare au un caracter intuitu personae, astfel încât, în caz de schimbare a operatorului, Codul francez al mediului prevede ca noul operator să emită o declarație în fața prefectului competent în termen de o lună. Comisia ar trebui să solicite confirmarea Franței că această sumă transferată va fi folosită efectiv pentru reconstituirea garanției SEVESO și că amânarea plății garanției nu constituie un tratament financiar preferențial acordat întreprinderii Kem One de către prefect, care poate implica un ajutor de stat.

    (138)

    Mai mult, potrivit societății anonime 1, existența unor eventuale reduceri acordate de EDF întreprinderii Kem One la noile sale contracte de electricitate este un fapt bine cunoscut pe piață. Dacă acest aspect ar fi dovedit, nu ar fi nicio îndoială asupra faptului că acest tratament preferențial este imputabil statului francez, acesta din urmă controlând Consiliul de administrație al EDF și deținând mai mult de două treimi din capitalul său.

    (139)

    Societatea anonimă 1 își exprimă, de asemenea, îndoielile cu privire la limitarea ajutorului la strictul necesar, în special pentru proiectul de investiții SAM. Cele 95 de milioane EUR acordate sub forma unei subvenții directe și a unor avansuri rambursabile sunt utilizate, într-adevăr, pentru a finanța o investiție pe care întreprinderea este, în orice caz, obligată să o efectueze în conformitate cu legislația în vigoare. Este posibil ca ajutorul pentru acest proiect de conversie să nu mai aibă niciun efect stimulator pentru întreprinderea Kem One, dat fiind că întreprinderea nu ar face decât să acționeze în conformitate cu obligațiile sale legale. Prin urmare, există serioase îndoieli cu privire la faptul că proiectul SAM este, într-adevăr, o investiție esențială pentru a restabili viabilitatea Kem One.

    (140)

    Resursele proprii ale întreprinderii Kem One sunt în cea mai mare parte constituite din anularea datoriilor sale de către creditorii privați. Pe această bază, contribuția proprie a întreprinderii Kem One nu ar atinge nici măcar jumătate din valoarea ajutorului calculată de Franța, care, astfel cum s-a explicat deja, ar fi mult mai mică decât valoarea reală a ajutorului care trebuie luat în considerare.

    (141)

    În plus, anularea unor datorii private nu poate fi considerată ca o contribuție proprie, deoarece aceasta nu oferă resurse suplimentare întreprinderii Kem One pentru a-și acoperi costurile de restructurare.

    (142)

    Celălalt bloc care constituie contribuția proprie a întreprinderii Kem One este reprezentat de împrumutul bancar în valoare de 60-70 de milioane EUR. Cu toate acestea, societatea anonimă 1 a subliniat deja caracterul ipotetic al acestui împrumut.

    5.1.2.3.   Măsuri compensatorii

    (143)

    În cele din urmă, societatea anonimă 1 subliniază necesitatea unor măsuri compensatorii pentru a atenua efectele ajutorului. Ea nu este de acord cu poziția Franței potrivit căreia măsurile compensatorii ar pune în pericol viabilitatea întreprinderii Kem One și efectele ajutorului asupra structurii concurențiale ar fi limitate sau chiar benefice pentru concurența pe piață.

    (144)

    Societatea anonimă 1 insistă, în special, asupra punctului 40 din orientările din 2004, care precizează că măsurile compensatorii sunt deosebit de necesare pe piețele pe care întreprinderea beneficiară va deține o poziție semnificativă după restructurare. Cu toate acestea, societatea anonimă 1 estimează cota de piață a întreprinderii Kem One pe piața produsului S-PVC din nord-vestul Europei la 20 %.

    (145)

    Societatea anonimă 1 contestă poziția Franței potrivit căreia măsurile în cauză sunt necesare pentru menținerea unei structuri concurențiale pe piață. Într-adevăr, în urma punerii în aplicare a acțiunilor corective prevăzute în decizia Ineos/Solvay/JV, piața va sprijini apariția unor noi actori, indiferent de situația întreprinderii Kem One. În plus, nu s-a demonstrat că menținerea capacității de producție a Kem One reprezintă o condiție indispensabilă pentru redresarea economică a acesteia. Măsurile în cauză pot exacerba problema supracapacității pe piață.

    (146)

    În ceea ce privește posibilele măsuri compensatorii, societatea anonimă 1 înaintează mai multe propuneri:

    reducerea capacității întreprinderii Kem One de la 200 la 300 kilotone. În cazul în care o astfel de reducere ar afecta situl de la Lavéra, aceasta ar necesita o reducere corespunzătoare a capacității CVM a sitului;

    reducerea producției întreprinderii Kem One (în cazul în care măsurile de ajutor de stat permit întreprinderii să mențină în mod artificial un anumit nivel de producție marginală);

    alte măsuri: vânzarea unei participații minoritare, rezilierea anumitor acorduri de cooperare, angajamentul de a nu diversifica producția întreprinderii Kem One pentru o anumită perioadă de timp, repartizarea plății ajutorului pentru restructurare în mai multe tranșe subordonate punerii în aplicare efective a unor măsuri prevăzute în conformitate cu un calendar precis.

    5.1.3.   Observațiile societății Arkema

    (147)

    Arkema remarcă, în conformitate cu punctul 13 din decizia de inițiere a procedurii, că o dublă filializare a activităților diviziei de produse pe bază de vinil ale Arkema a fost realizată în momentul cesiunii către grupul Klesch. Cu ocazia acestui transfer, sa realizat o primă ajustare a costurilor structurale ale celor două entități transferate. Arkema indică faptul că, între 2005 și 2010, a realizat un plan de restructurare a polului său „vinil”. Arkema subliniază că anumite evenimente excepționale, precum criza economică din a doua jumătate a anului 2012 sau întreruperea aprovizionării cu etilenă din cauza unui incident pe situl de la Lavéra, explică dificultățile financiare cu care se confruntă întreprinderea Kem One în 2013.

    (148)

    În ceea ce privește punctul 14 din decizia de inițiere a procedurii, Arkema precizează că contractele de servicii și de prestații între Arkema și Kem One au fost introduse la cererea întreprinderii Kem One, pentru a-i permite acesteia să își continue activitățile sale obișnuite după realizarea filializării.

    (149)

    La punctul 126 din decizia de inițiere, Comisia arată că scutirea de la plata unor creanțe de către partenerii privați nu trebuie luată în considerare în contribuțiile private. În această privință, Arkema precizează faptul că, pe lângă scutirea de la plata unor creanțe, ea realizează o contribuție consolidată de 40,5 milioane EUR, ceea ce reprezintă un adevărat flux financiar și își exprimă încrederea în viabilitatea planului de redresare al întreprinderii Kem One. Potrivit Arkema, nu există niciun motiv ca scutirea de la plata creanțelor să fie analizată în mod diferit. Scutirea de la plata unor creanțe în valoare de 95,6 milioane EUR, pe care Arkema a aprobat-o, avea scopul de a contribui la asigurarea unei structuri a bilanțului întreprinderii Kem One care să îi permită acesteia să contracteze la timp împrumuturile necesare în condiții acceptabile.

    (150)

    Arkema reamintește că este implicată în o parte din riscurile legate de desfășurarea activității întreprinderii Kem One. De exemplu, Arkema a ales să mențină anumite fluxuri de furnizare a unor produse și subproduse cu întreprinderea Kem One, deși acestea din urmă ar fi putut fi redistribuite altor furnizori.

    5.1.4.   Observațiile societății Vestolit

    (151)

    Vestolit consideră că măsurile acordate întreprinderii Kem One de către statul francez vor afecta negativ situația concurențială de pe piața PVC-ului din Europa. Vestolit atrage atenția Comisiei asupra faptului că piața este în situație de supracapacitate și că mai multe studii independente prevăd o stagnare a cererii.

    (152)

    Aceste măsuri vor pune în dificultate mai ales întreprinderile care și-au modernizat activele prin eforturi proprii (prin intermediul resurselor proprii). Ajutorul de stat va permite de fapt întreprinderii Kem One să mențină active neviabile din punct de vedere economic și învechite.

    (153)

    În cele din urmă, Vestolit subliniază că întreprinderea Kem One nu ar fi putut să obțină împrumuturi în aceleași condiții pe piață.

    (154)

    În consecință, Vestolit invită Comisia să ia în considerare impunerea unor măsuri compensatorii.

    5.1.5.   Observațiile ECVM

    (155)

    European Council of Vinyl Manufacturers (ECVM) reprezintă interesele producătorilor europeni de rășini de PVC. Cei cinci membri ai săi reprezintă aproximativ 70 % din PVC-ul produs în Uniune și în Norvegia. ECVM este unul dintre membrii fondatori ai programului VinylPlus, care reprezintă un angajament voluntar privind dezvoltarea durabilă, lansat în 2011 pentru o perioadă de zece ani.

    (156)

    În 2012, Kem One a luat decizia unilaterală de a părăsi ECVM, renunțând, în același timp, să contribuie la programul VinylPlus. ECVM consideră că întreprinderea Kem One beneficiază de eforturile și de contribuțiile financiare ale altor producători de PVC la programul VinylPlus, fără a suporta o parte din sarcina financiară. Acest fapt cauzează un avantaj concurențial neloial pentru o societate care beneficiază, de asemenea, de un ajutor de stat. În consecință, ECVM solicită să fie pusă în aplicare o măsură compensatorie prin care întreprinderea Kem One să fie obligată să contribuie la VinylPlus.

    5.1.6.   Observațiile societății anonime 2

    (157)

    În primul rând, Comisia arată că observațiile societății anonime 2 au fost trimise după termenul limită pentru primirea observațiilor de la părțile terțe.

    (158)

    În primul rând, societatea anonimă 2 susține că măsurile în cauză ar constitui un important avantaj concurențial pentru întreprinderea Kem One. Aceasta consideră că înlocuirea tehnologiei pe bază de mercur nu este, în situația actuală a pieței, rentabilă pentru concurenții săi. În consecință, numai întreprinderile care beneficiază de ajutor de stat vor putea efectua o astfel de investiție. Acest fapt poate fi explicat în măsura în care diferența dintre costul de producție ale diclorurii de etilenă (EDC) prin clorinare și costul de achiziție al acesteia nu este de așa natură încât să justifice o investiție majoră pentru producerea de clor destinat clorinării. Cu toate acestea, EDC produs în mod direct este mai ieftin, astfel încât întreprinderea Kem One va beneficia de un avantaj considerabil față de concurenții săi ca urmare a ajutorului de stat.

    (159)

    În al doilea rând, societatea anonimă 2 subliniază faptul că piața este caracterizată de o ofertă excedentară semnificativă, pe care o estimează la 1 milion de tone pe an. În acest context, cu atât mai dificil cu cât cererea preconizată stagnează sau chiar este în declin, randamentul investițiilor este foarte nesigur.

    (160)

    Societatea anonimă 2 își exprimă dezacordul cu Franța cu privire la scenariul contrafactual, constând în absența ajutorului. Aceasta precizează că, dat fiind că politica comercială a Kem One este orientată, în mare măsură, către sudul Europei, nu există riscul ca dispariția acestei întreprinderi să afecteze în mod semnificativ capacitatea disponibilă în detrimentul consumatorilor de S-PVC din nordul Europei. Societatea anonimă 2 consideră că, în cazul în care întreprinderea Kem One nu ar realiza înlocuirea tehnologiei pe bază de mercur, aceasta ar putea în continuare să furnizeze clienților produse provenite de la platforma sa industrială care a făcut deja obiectul acestei înlocuiri.

    (161)

    În plus, piața fiind caracterizată de o ofertă excedentară, concurenții întreprinderii Kem One nu vor avea nicio dificultate în aprovizionarea clienților acesteia din urmă în cazul reducerii operațiunilor sale comerciale.

    (162)

    Societatea anonimă 2 sugerează ca societății Kem One să îi fie impusă o reducere a capacității sau a prezenței pe piață, ca măsură compensatorie.

    (163)

    În sfârșit, în ceea ce privește viabilitatea planului de restructurare, societatea anonimă 2 consideră că contextul ofertei excedentare subliniat deja, alături de o cerere stagnantă, fac imposibilă o creștere treptată a prețurilor PVC-ului, astfel cum se menționează la punctul 52 din decizia de inițiere a procedurii.

    5.2.   OBSERVAȚIILE FRANȚEI

    (164)

    Prin scrisoarea din 25 februarie 2015, Franța a răspuns la observațiile formulate de părțile terțe interesate.

    (165)

    Mai întâi, Franța face câteva observații generale cu privire la observațiile formulate de Ineos și de societatea anonimă 1.

    Franța subliniază existența unor erori factuale în citatele din decizia de inițiere, precum și a unor acuzații nefondate în ceea ce privește, de exemplu, presupuse reduceri („discounts”) acordate de EDF sau ajutoare de stat mascate.

    Franța este surprinsă de faptul că observațiile formulate de cele două întreprinderi în cadrul prezentei proceduri diferă în mod semnificativ de cele transmise de Ineos și Solvay în răspunsul la comunicarea obiecțiunilor în cazul Ineos/Solvay/JV. Astfel, întreprinderile susțineau că „despite [its financial difficulties], Kem One was a strong competitor in the market” („în pofida [dificultăților sale financiare], Kem One era un concurent puternic pe piață”), adăugând că „Kem One's production problems have been resolved” („problemele legate de producție ale întreprinderii Kem One au fost rezolvate”). În ceea ce privește proiectul de investiții al întreprinderii Kem One pentru înlocuirea tehnologiei pe bază de mercur, Ineos și Solvay scriau: „this investment will give Kem One the ability to produce sufficient chlorine in its fully owned integrated membrane plant to operate its S-PVC plant at full capacity.” („această investiție va oferi întreprinderii Kem One capacitatea de a produce suficient clor în unitatea sa utilată complet cu instalații pe bază de membrană pentru a exploata la capacitate maximă unitatea sa de producție de S-PVC”).

    În fine, autoritățile franceze amintesc că Ineos și Solvay au fost forțate să se angajeze să cesioneze unități de producție de PVC integrate pe verticală, cuprinzând active de producție din Belgia, Germania, Franța, Țările de Jos și Regatul Unit (denumite în continuare „Newco”).

    Acest set de active este considerat a fi un ansamblu autonom și viabil, care ar putea exercita o presiune concurențială comparabilă cu cea exercitată de Solvay asupra Ineos înainte de fuziune. Elementele de evaluare pozitive exprimate în decizia Ineos/Solvay/JV cu privire la acest set de active pot apărea ca fiind în contradicție cu îndoielile prezentate de Ineos și de societatea anonimă 1 cu privire la restabilirea viabilității Kem One. Într-adevăr, cele două entități (Newco și Kem One) ar trebui să aibă cifre de afaceri comparabile, deși activitatea Newco este axată exclusiv pe S-PVC și sodă, pentru care nivelurile marjelor sunt inferioare celor ale altor derivați din portofoliul întreprinderii Kem One.

    Aceste elemente sunt în contradicție cu observațiile Ineos potrivit cărora, în condițiile de piață actuale, care ar fi caracterizate de un nivel ridicat al supracapacității și de o cerere scăzută din partea clienților, planul de restructurare al întreprinderii Kem One nu ar permite o restabilire a viabilității.

    (166)

    În concluzie, Franța consideră că observațiile Ineos și ale societății anonime 1 sunt părtinitoare, viciate de erori factuale și motivate de considerații oportuniste.

    (167)

    Măsurile compensatorii solicitate de Ineos și de societatea anonimă 1 ar putea compromite restabilirea viabilității întreprinderii Kem One și ar putea conduce la ieșirea sa de pe piață, situație în mod incontestabil benefică pentru Ineos și societatea anonimă 1 în măsura în care aceasta ar consolida pozițiile lor pe piață, în detrimentul intensității concurențiale pe diversele piețe ale PVC-ului.

    (168)

    În fine, Franța subliniază că numeroase cazuri de conversie a instalațiilor de electroliză de la tehnologia pe bază de mercur la tehnologia cu membrană au beneficiat de ajutoare de stat aprobate de Comisie între 2003 și 2007. Astfel, Ineos și Solvay au fost beneficiarii unor astfel de ajutoare cu, respectiv, 57,2 milioane EUR pentru modernizarea siturilor de la Runcorn și 36 de milioane EUR pentru modernizarea siturilor de la Rosignano și Bussi. Conform informațiilor deținute de Franța, aceste ajutoare au fost acordate fără nicio măsură compensatorie.

    (169)

    Franța se ocupă în continuare de calificarea măsurilor și de compatibilitatea măsurilor cu piața internă.

    5.2.1.1.   Calificarea măsurilor

    (170)

    Împrumutul FDES. Franța subliniază, în primul rând, că ea a demonstrat deja că statul dispune de o garanție solidă, astfel încât rata efectivă de 3,5 % corespunde unei rate de piață. Dacă s-ar dovedi existența unui ajutor, acesta nu ar trebui calculat decât ca diferența dintre rata efectivă și o rată de referință.

    (171)

    În ceea ce privește valoarea garanției, repusă în discuție de părțile terțe interesate, Franța reafirmă că valoarea contabilă netă a acesteia este egală cu valoarea sa de piață. Într-adevăr, Franța a prezentat, în vederea confirmării, rapoartele unor experți independenți, realizate mai ales în momentul aportului parțial de active de la Arkema către întreprinderea Kem One, în iulie 2012. În plus, valoarea acestor contribuții a fost validată de către un expert evaluator. Chiar dacă valoarea acestor active ar fi scăzut ca urmare a dificultăților financiare cu care se confruntă întreprinderea Kem One, Franța subliniază că aceste active au fost estimate la [130-140] de milioane EUR, în timp ce valoarea împrumutului FDES se ridică la doar 30 de milioane EUR: prin urmare, valoarea garanției va acoperi în mare măsură valoarea împrumutului.

    (172)

    În ceea ce privește condițiile de remunerare a împrumutului, Franța precizează că rata de remunerare adecvată trebuie să fie calculată în funcție de riscul de insolvabilitate al întreprinderii beneficiare și de calitatea garanțiilor oferite. În conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008, o rată de referință se poate calcula în funcție de o rată de bază de 0,53 % majorată cu 400 de puncte de bază, adică 4,53 %, și nu 6,53 %, astfel cum se menționează de către societatea anonimă 1. Cu toate acestea, rata de referință nu este decât un indicator și riscul scăzut de insolvabilitate al întreprinderii Kem One, precum și nivelul foarte ridicat al garanției justifică o rată de 3,5 %.

    (173)

    În cele din urmă, astfel cum s-a menționat de către Comisie în decizia de inițiere a procedurii, planul de restructurare al întreprinderii Kem One face, de asemenea, obiectul unei finanțări de către [Operatorul privat 2] de [55-65] de milioane EUR.

    (174)

    Avansuri rambursabile. Franța reamintește că ea nu a susținut niciodată că aceste avansuri nu conțin niciun element de ajutor de stat. Ea consideră, totuși, că avansurile respective trebuie să fie analizate ca un împrumut rambursabil de către întreprinderea Kem One. În aceste condiții, diferența dintre rate este cea care poate constitui elementul de ajutor, și nu întreaga sumă a avansurilor. În consecință, contrar celor afirmate de Ineos și de societatea anonimă 1, nu valoarea totală a avansurilor rambursabile este cea care poate constitui elementul de ajutor, ci echivalentul subvenție, estimat la 29,4 milioane EUR (inclusiv cele 15 milioane EUR reprezentând subvenții).

    (175)

    În ceea ce privește finanțarea proiectului SAM, Franța precizează că proiectul SAM constituie o componentă importantă a planului de restructurare și că, în acest sens, măsurile de finanțare fac parte din planul de restructurare aprobat de Tribunalul Comerțului din Lyon. Acestea trebuie să fie examinate având în vedere orientările din 2004, la fel precum celelalte măsuri prevăzute în cadrul planului de restructurare.

    (176)

    Scutirea de la plata creanțelor fiscale și sociale. Franța reamintește că ea consideră că decizia CSSF de a renunța la astfel de creanțe remisibile în valoare de […] % nu este de natură să conțină elemente de ajutor de stat, având în vedere că rata de renunțare corespunde ratei medii de renunțare a creditorilor privați pentru a permite redresarea întreprinderii (anumiți creditori, în cadrul planului de redresare prin continuarea activității adoptat de Tribunalul comerțului din Lyon, au acceptat, întradevăr, să anuleze toate creanțele lor, astfel încât rata de renunțare medie a creditorilor se ridică la […] %).

    (177)

    Tarifele la energia electrică ale EDF. Franța subliniază că argumentele părților terțe cu privire la existența unor reduceri („discounts”) se bazează pe un citat eronat din decizia de inițiere a procedurii – care nu face niciun fel de mențiune la astfel de reduceri – și pe un zvon de piață raportat de societatea anonimă 1:„It is indeed well known in the market that Kem One has been granted price reductions by EDF for its new electricity contracts.” („Este, într-adevăr, bine știut pe piață că întreprinderii Kem One i s-au acordat reduceri de preț de către EDF pentru noile sale contracte de energie electrică”).

    (178)

    Franța insistă asupra faptului că întreprinderii Kem One nu i s-a acordat nicio reducere de către EDF.

    5.2.1.2.   Compatibilitatea măsurilor cu piața internă

    (179)

    Restabilirea viabilității pe termen lung. Franța subliniază că măsurile de restructurare industrială răspund în mod corespunzător diferitelor cauze ale dificultăților financiare cu care se confruntă întreprinderea Kem One și vor permite astfel restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii.

    (180)

    În primul rând, contrar argumentelor Ineos care urmărește să demonstreze că problema structurală legată de supracapacitate a întreprinderii Kem One nu va fi rezolvată într-un mediu competitiv marcat, de asemenea, de supracapacitate și de previziunile slabe în ceea ce privește cererea, Franța reamintește că supracapacitățile nominale pe piața S-PVC-ului din Europa de Vest trebuie să fie relativizate. Capacitatea practică trebuie, într-adevăr, să fie mai mică cu 10 % având în vedere inevitabilele neregularități ale producției (vânzările sezoniere, perioade mari de încetare a producției). Franța consideră că supracapacitatea reală a piaței globale este de numai 14 %.

    (181)

    Noțiunea de supracapacitate, astfel cum este definită de către Ineos nu corespunde celei a capacităților libere, ci sumei capacităților libere (fără a se ține cont de necesitatea de a dispune de o rezervă de 8 %) și cantităților vândute în afara Europei.

    (182)

    Această definiție presupune, în același timp, că instalațiile funcționează în mod constant la 100 % din capacitatea lor tehnică, că piața europeană este singura piață rentabilă (ceea ce este dezmințit de creșterea exporturilor) și face abstracție de realitatea geografică (caracterizată de situri europene foarte dispersate).

    (183)

    Întreprinderea Kem One estimează capacitatea disponibilă pe piața PVC-ului din nord-vestul Europei la […] kt, iar producția maximă la […] kt (– [5-15] % pentru efecte sezoniere, activități de întreținere). Prin urmare, pe piața produsului S-PVC, ratele de exploatare se ridică la [85-95] % din valoarea maximă realistă și la [8090] % din capacitatea operațională. Pentru pasta PVC (sau E-PVC), cifrele corespunzătoare sunt aproape identice, adică [85-95] % din valoarea maximă realistă și [80-90] % din capacitatea operațională.

    (184)

    Cifrele reale demonstrează astfel că situația pieței S-PVC-ului și cea a întreprinderii Kem One este mai bună decât descrierea furnizată de Ineos în observațiile sale.

    (185)

    În al doilea rând, Franța consideră că afirmațiile Ineos și ale societății anonime 1 potrivit cărora siturile de producție ale Kem One ar avea o rată de supracapacitate de 40 % sunt neîntemeiate. Într-adevăr, Ineos nu specifică metoda de calcul pe care o folosește. Chiar dacă volumele de producție ale activelor întreprinderii Kem One au scăzut în perioada 2011-2013 ca urmare a unor evenimente de ordin tehnic, rata medie de utilizare a activelor de S-PVC este, potrivit Franței, de [70-80] % pe cinci ani.

    (186)

    Astfel, contrar celor susținute de Ineos și de societatea anonimă 1, dificultățile cu care se confruntă întreprinderea Kem One nu sunt legate de niveluri de producție prea mici. În realitate, declararea falimentului întreprinderii Kem One la sfârșitul lunii martie 2013 rezultă în principal din acumularea unor dificultăți structurale (costuri ridicate legate de accesul la materiile prime, echipamente de producție a clorului și a sodei de la Lavéra insuficient de competitive) și de conjunctură (hotărâre cu caracter normativ programată pe termen lung și probleme tehnice privind aprovizionarea cu etilenă).

    (187)

    Pentru a răspunde în mod eficient la aceste diferite handicapuri, planul de restructurare prevede:

    investiții majore pentru a realiza conversia instalațiilor de electroliză de pe situl de la Lavéra și foraje la salina din Vauvert;

    renegocierea contractelor principale ale întreprinderii Kem One pentru aprovizionarea cu materii prime esențiale;

    o restructurare internă asociată cu un plan de performanță și de productivitate;

    în sfârșit, o revizuire a politicii comerciale.

    (188)

    În caz de reușită a scenariului nominal, planul de restructurare îi va permite întreprinderii Kem One să atingă un nivel al marjei brute de [25-35] % din cifra de afaceri încă din 2017, precum și un nivel EBITDA de [5-15] % începând din 2018, ceea ce este în concordanță cu nivelul de rentabilitate mediu din sectorul chimic al produselor de bază. În plus, ipotezele utilizate în planul de restructurare și în planul de afaceri se bazează pe o cifră de afaceri relativ stabilă (și nu neapărat un scenariu cu o creștere semnificativă a vânzărilor de S-PVC) și pe ipoteze de producție apropiate de nivelurile istorice ale întreprinderii.

    (189)

    În orice caz, datele FIDES (statistici din sectorul industriei S-PVC) arată că cota de piață deținută de întreprinderea Kem One în Europa de Vest pe piața S-PVC-ului este de [10-20] % în 2014, ceea ce corespunde unui nivel similar celui din 2011 și 2012 și în creștere comparativ cu anul 2013 ([10-20] %). În plus, întreprinderea Kem One beneficiază de șase luni de o creștere a vânzărilor și a marjelor pentru exportul către piața turcă, pe care întreprinderea Kem One consideră că a preluat, în mod oportun, cote de piață de la producătorii din America de Nord, având în vedere scăderea puternică a monedei euro în raport cu dolarul, precum și scăderea prețului petrolului.

    (190)

    De asemenea, autoritățile franceze menționează faptul că afirmațiile Ineos, potrivit cărora întreprinderea Kem One ar avea o reputație nefavorabilă în rândul consumatorilor de pe piața produsului S-PVC din nord-vestul Europei, sunt în dezacord cu pozițiile susținute pentru a justifica adoptarea unor măsuri compensatorii, în special: „Kem One is a significant player in the S-PVC market” („Kem One este un actor important pe piața produsului S-PVC”).

    (191)

    Franța consideră, de asemenea, că partea din planul de restructurare referitoare la reorientarea politicii comerciale a întreprinderii Kem One către alte piețe decât cea a S-PVC-ului se bazează pe ipoteze prudente și realiste și reprezintă doar o componentă minoră în raport cu partea industrială a planului.

    (192)

    Potrivit Franței, întreprinderea este pe deplin conștientă de faptul că cele mai importante beneficii în marjă nu vor fi înregistrate în ceea ce privește politica comercială, ci prin renegocierea contractelor pentru accesul la materii prime și platforme sau prin modernizarea infrastructurii.

    (193)

    Prevenirea oricărei denaturări excesive a concurenței. Franța și-a prezentat observațiile cu privire la următoarele puncte:

    supracapacitatea structurală a pieței S-PVC-ului;

    importanța cotelor de piață deținute de întreprinderea Kem One pe piața SPVC-ului;

    credibilitatea scenariului contrafactual;

    propunerea de către terți a unor măsuri compensatorii disproporționate.

    (194)

    Dacă nu se poate nega existența unei supracapacități structurale, cea invocată de Ineos trebuie, din perspectiva Franței, să fie puternic nuanțată în mai multe privințe. În primul rând, capacitățile neutilizate ale producătorilor variază, în general, între 8 și 10 % pentru a ține cont de distribuția inegală între cerere și ofertă. În plus, situația de pe piață, astfel cum subliniază Comisia în decizia sa Ineos/Solvay/JV, variază în mod semnificativ în funcție de zonele geografice. Pe piața produsului S-PVC, costul pentru transport și logistică are o influență semnificativă asupra delimitării regionale a pieței geografice. Atât prețurile, cât și marjele sunt diferite de la o regiune la alta.

    (195)

    Franța consideră că pozițiile întreprinderii Kem One pe piețele principale pe care aceasta este prezentă sunt semnificativ mai mici decât cele ale Ineos și Solvay. Franța reamintește, în acest sens, că, în decizia sa Ineos/Solvay/JV, Comisia a precizat că „Ineos is the largest supplier of commodity S-PVC in NWE with merchant market shares in 2012 of [30-40] %” („Ineos este cel mai mare furnizor de S-PVC de bază din regiunea de nord-vest a Europei, cu cote de piață de [30-40] % în 2012”) și „Solvay is the second largest player in the NWE market for commodity S-PVC” („Solvay este al doilea cel mai mare actor pe piața S-PVC-ului de bază din nord-vestul Europei”). În ceea ce privește întreprinderea Kem One, Comisia a afirmat că „Kem One is currently the number five player by sales volume and number three by capacity in NWE ([5-10]* % and [10-20]* % market shares, respectively)” [„Întreprinderea Kem One este în prezent cel de-al cincilea actor în ceea ce privește volumul vânzărilor și al treilea în ceea ce privește capacitatea în regiunea de nordvest a Europei ([5-10]* %, respectiv [10-20]* % din cotele de piață)”]. În plus, Ineos și Solvay reprezintă singurele două întreprinderi care desfășoară o activitate atât de intens concentrată pe piața din nord-vestul Europei, spre deosebire de întreprinderea Kem One.

    (196)

    Ineos și societatea anonimă 1 pun în discuție credibilitatea scenariului contrafactual propus de autoritățile franceze, potrivit căruia reducerea capacității de producție a întreprinderii Kem One pe piața PVC-ului ar conduce la o reducere a presiunii concurențiale asupra celorlalți actori de pe piață. Cu toate acestea, Franța subliniază că piața S-PVC-ului prezintă, în mod evident, caracteristicile unei piețe oligopolistice, astfel cum Comisia a constatat în decizia sa Ineos/Solvay/JV. Franța subliniază că, spre deosebire de cele susținute de părțile terțe interesate, Ineos, Solvay și întreprinderea Kem One sunt, în prezent, singurii actori care dispun de capacități de producție disponibile în zona Europei de Nord-Vest. Prin urmare, Franța consideră că, pe lângă faptul că amenință restabilirea efectivă a viabilității întreprinderii Kem One, instituirea unor măsuri compensatorii ar afecta structura concurențială a pieței în detrimentul clienților.

    (197)

    Franța consideră că măsurile compensatorii propuse de către părțile interesate sunt disproporționate. În primul rând, acestea par a fi incompatibile cu planul de restructurare în cauză. În opinia Franței, menținerea în activitate și restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii Kem One trec prin menținerea unui lanț de producție integrat pe verticală, care prezintă, așa cum se întâmplă în prezent, un echilibru economic între capacitățile celor două situri în amonte pentru producția de clor și CVM, pe de o parte, și ale celor cinci situri de producție de PVC în aval, pe de altă parte. Astfel, o închidere a sitului sau o reducere a capacităților întreprinderii Kem One ar pune în pericol echilibrul industrial al activității acesteia. În schimb, autoritățile franceze confirmă faptul că angajamentul propus, în ultimă instanță, de a nu spori capacitatea nominală de producție de clor și sodă la Fos-sur-Mer și Lavéra în […] constituie o măsură compensatorie adaptată. Acest angajament are avantajul de a menține intensitatea concurențială în cadrul pieței PVC-ului și perspectivele de restabilire a viabilității întreprinderii Kem One, pe de o parte, și, pe de altă parte, de a păstra locurile de muncă, a căror menținere a fost admisă prin planul de restructurare. În cele din urmă, Franța dorește să sublinieze că decizia întreprinderii Kem One de a se retrage din ECVM era perfect justificată de motive legate de guvernanța acesteia și de costurile de exploatare, ceea ce nu împiedică în niciun fel întreprinderea Kem One să implementeze o politică proactivă în materie de mediu.

    (198)

    Limitarea ajutorului la minimum prin contribuția proprie. Franța reamintește că a evaluat valoarea contribuțiilor private la 356,3 milioane EUR, adică 68,6 % din totalul contribuțiilor.

    (199)

    Franța răspunde obiecțiilor formulate de părțile interesate cu privire la împrumutul bancar în valoare de [55-65] de milioane EUR, la scutirile de la plata creanțelor de către partenerii privați, precum și la caracterul indispensabil al proiectului SAM.

    (200)

    Franța subliniază că observațiile primite de la părțile terțe cu privire la împrumutul bancar sunt inoperante, întrucât ea nu a inclus valoarea acestui împrumut în contribuția proprie a întreprinderii. Acest împrumut nu este considerat un element esențial pentru a permite finanțarea investițiilor proprii proiectului SAM. Chiar fără a ține seama de împrumutul bancar, contribuția proprie a întreprinderii Kem One reprezintă mai mult de 50 % din contribuțiile totale puse în aplicare pentru restructurarea întreprinderii.

    (201)

    Franța dorește să sublinieze faptul că Comisiei i s-a solicitat deja, în practica sa decizională, să țină seama de anularea creanțelor în calcularea contribuției beneficiarului. În plus, luarea în considerare a anulării creanțelor este prevăzută de noile orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (16) (denumite în continuare „noile orientări”), intrate în vigoare la 1 august 2014. Franța consideră că, prin îmbunătățirea situației capitalurilor proprii – care permite eliberarea unor lichidități pe care întreprinderea Kem One va putea, apoi, să le consacre restructurării sale – această măsură are același efect ca și un flux de numerar pozitiv. Ca și Arkema, Franța subliniază, în plus, faptul că scutirea de la plata unor creanțe este un indicator al încrederii partenerilor privați în continuarea activității întreprinderii. În orice caz, chiar presupunând că anularea creanțelor private ar fi exclusă din calcularea contribuției proprii, aceasta din urmă ar rămâne mai mare de 50 % din costurile de restructurare.

    (202)

    Vestolit consideră că măsurile de ajutor în cauză vor permite întreprinderii Kem One să mențină unele active neviabile, în timp ce concurenții săi au fost obligați să își modernizeze activele prin propria contribuție. Cu toate acestea, Franța indică faptul că numeroși concurenți ai întreprinderii Kem One au beneficiat deja de un ajutor de stat autorizat de Comisie pentru punerea în aplicare a măsurilor de reconversie tehnologică similară cu cea întreprinsă de Kem One. Această situație se justifică ținând cont de nivelul scăzut al randamentelor proiectelor de conversie în cauză. În fața obiecțiilor societății anonime 1, care precizează faptul că întreprinderea Kem One va fi obligată, în orice caz, să desfășoare lucrările menționate în cadrul proiectului SAM în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (17), Franța răspunde că investiția este deja întreprinsă, iar finalizarea acesteia este prevăzută înainte de sfârșitul anului 2016, adică cu un an înainte de termenul prevăzut de directivă. În plus, proiectul SAM nu se referă numai la instalația sau instalațiile de electroliză pe bază de mercur. Acesta vizează, de asemenea, modernizarea instalației de electroliză cu diafragmă de la Lavéra, ceea ce justifică importanța acesteia în dosarul de restructurare și permite întreprinderii să mențină echilibrul capacităților sale de producție între amonte (clor) și aval (vinil), asigurând, în același timp, reducerea semnificativă a costurilor.

    6.   EVALUAREA AJUTORULUI

    (203)

    Franța a notificat următoarele trei măsuri: (i) împrumutul FDES (30 de milioane EUR), (ii) o subvenție (15 milioane EUR) și avansuri rambursabile (80 de milioane EUR) și (iii) eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale (de 42 de milioane EUR, redusă, în cele din urmă, la […] EUR).

    6.1.   EVALUAREA PREZENȚEI UNUI AJUTOR DE STAT ÎN SENSUL ARTICOLULUI 107 ALINEATUL (1) DIN TFUE

    (204)

    Comisia trebuie să analizeze dacă măsurile notificate sunt susceptibile să constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

    (205)

    În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, sunt „incompatibile cu piața internă, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre, ajutoarele acordate de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri”.

    (206)

    În temeiul acestei dispoziții, calificarea unei măsuri de stat ca ajutor de stat presupune să fie îndeplinite următoarele condiții cumulative: (i) măsura în cauză conferă un avantaj economic pentru beneficiar, (ii) avantajul respectiv provine de la stat, (iii) avantajul este selectiv și (iv) măsura în cauză denaturează sau amenință să denatureze concurența și este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale între statele membre.

    6.1.1.   Prezența resurselor de stat și criteriul imputabilității

    (207)

    Împrumutul FDES se acordă prin ordin al ministrului economiei și finanțelor și punerea în aplicare a acestuia este încredințată directorului general al Trezoreriei. Legea finanțelor din 2014 a oferit FDES un buget de 300 de milioane EUR. Este oportun să se precizeze că FDES, care are o personalitate juridică distinctă de cea a statului, nu poate fi asimilat unui fond gestionat cu o obligație de echilibru financiar între rambursările de capital și utilizarea acestora pentru intervenții suplimentare. Împrumuturile FDES sunt efectuate prin intermediul unui cont special de trezorerie și constituie cheltuielile acestui cont. În ceea ce privește dobânzile la împrumuturi, acestea sunt plătite la bugetul general de stat. Instrucțiunile de folosire a FDES se bazează tot pe circulara din 26 noiembrie 2004 menționată la considerentul 28. Acordarea de împrumuturi prin intermediul FDES face încă obiectul unei examinări de la caz la caz. Acestea nu fac obiectul unei atribuiri automate, în conformitate cu criterii stabilite anterior.

    (208)

    Se prevede ca subvenția și avansurile rambursabile să fie acordate în temeiul schemei de ajutor pentru reindustrializare, în cadrul unui acord încheiat cu Bpifrance în numele statului.

    (209)

    Scutirea de la plata creanțelor fiscale și sociale va fi decisă în cadrul CSSF. Această comisie este prezidată de directorul departamental al finanțelor publice.

    (210)

    Împrumutul FDES, subvenția, avansurile rambursabile și scutirile de la plata creanțelor fiscale și sociale sunt acordate, așadar, prin intermediul unor resurse de stat și prin decizii adoptate de către stat.

    6.1.2.   Selectivitate

    (211)

    Măsurile în cauză sunt stabilite în mod ad hoc, exclusiv în favoarea întreprinderii Kem One în scopul recuperării.

    6.1.3.   Prezența unui avantaj economic

    (212)

    Există un avantaj economic atunci când situația financiară a unei întreprinderi este îmbunătățită ca rezultat al intervenției statului. Cu toate acestea, intervenția unei autorități publice nu conferă un avantaj beneficiarului și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat în cazul în care aceasta are loc în condiții normale de piață, și anume, dacă autoritatea publică a acționat ca un operator din economia de piață aflat într-o situație similară.

    6.1.3.1.   Împrumutul FDES (30 de milioane EUR)

    (213)

    Valoarea garanției.Ca urmare a inițierii procedurii, Franța a comunicat Comisiei lista activelor care fac obiectul garanției de prim rang a Franței.

    (214)

    Franța a transmis un raport de evaluare a acestor bunuri, întocmit de experți independenți. Prezentul raport dă naștere la trei tipuri de observații. În primul rând, Comisia remarcă faptul că raportul se referă la evaluarea bunurilor imobiliare ale întreprinderii Kem One și nu a materialelor și echipamentelor gajate. În plus, trebuie remarcat faptul că experții au evaluat valoarea bunurilor la [110-120] de milioane EUR, adică cu [20-30] de milioane EUR mai puțin decât valoarea contabilă netă, astfel cum a fost propusă de Franța, ceea ce confirmă îndoielile Comisiei conform cărora valoarea contabilă netă nu reflectă valoarea reală a bunurilor. În cele din urmă, raportul este datat în iulie 2012, adică înainte de inițierea procedurii de reorganizare judiciară, care datează din martie 2013. Cu toate acestea, valoarea activului care trebuie luată în considerare nu este valoarea contabilă, ci valoarea la care s-ar comercializa bunurile comune în cazul în care creditorul, și anume statul, și-ar exercita dreptul de gaj. În cazul în care o întreprindere se află în dificultate și este forțată să își vândă activele, slaba sa poziție și urgența în care se găsește fac, în general, ca bunurile sale să se negocieze la un preț mai mic decât prețul pieței.

    (215)

    În răspunsul său, Franța face, de asemenea, referire la sumele tranzacțiilor efectuate în 2014 în sectorul PVC-ului. Fără îndoială, acest tip de comparație nu este lipsită de valoare în termeni absoluți. Cu toate acestea, nici Vestolit, nici Vinnolit nu erau întreprinderi aflate în dificultate la momentul achiziționării lor, spre deosebire de întreprinderea Kem One. În plus, aceste tranzacții se refereau la întreaga întreprindere, nu numai la echipamente și materiale. Această comparație nu este, prin urmare, relevantă în acest caz.

    (216)

    În cele din urmă, Comisia a solicitat Franței să furnizeze o estimare a valorii bunurilor gajate în funcție de veniturile nete pe care le-ar putea genera exploatarea acestora. Or, Franța a prezentat o evaluare a valorii întreprinderii în ansamblu și nu numai a produselor gajate. În plus, pentru a determina valoarea viitoare a întreprinderii pentru anii 2014, 2015 și 2016, Franța ia în considerare investițiile de reconversie a instalațiilor de electroliză de la Lavéra, aceleași cu cele pe care împrumutul FDES le va finanța. Pe scurt, pentru a stabili valoarea garanțiilor împrumutului FDES, Franța ia în considerare valoarea unui bun modernizat datorită aceluiași împrumut FDES. Prin urmare, această evaluare nu poate fi admisă.

    (217)

    În sfârșit, în răspunsul său la decizia de inițiere a procedurii, Franța nu a adus niciun element care să permită înlăturarea îndoielilor Comisiei privind caracterul învechit și ineficient sau chiar depășit al anumitor echipamente de producție acoperite de garanția acordată de Franța.

    (218)

    În lumina acestor elemente, ar trebui să se adopte o abordare conservatoare și, prin urmare, să se considere garanțiile ca fiind „slabe” în sensul Comunicării privind ratele de referință din 2008, pentru a stabili nivelul de remunerare a împrumutului FDES în conformitate cu condițiile pieței.

    (219)

    Nivelul de remunerare. Comisia admite că nivelul de remunerare calculat în conformitate cu metodologia bazată pe datele Bloomberg și Capital IQ (care conduce la o rată de 20,95 %) nu poate conduce la o aproximare a ratelor reale de pe piață, fără a lua în considerare garanțiile. În plus, nicio instituție bancară nu a oferit vreun împrumut întreprinderii Kem One pe aceleași baze ca și statul.

    (220)

    În consecință și astfel cum s-a menționat la punctul 92 din decizia de inițiere, în lipsa unor date privind piața reale, satisfăcătoare și disponibile, Comisia trebuie să determine rata aplicabilă în temeiul Comunicării privind ratele de referință din 2008, care precizează: „Aceste rate [de referință și de actualizare] servesc drept indicatori ai ratei de piață și permit calcularea echivalentului subvenție al unui ajutor de stat”.

    (221)

    Așa cum s-a arătat, garanțiile constituite pentru a garanta împrumutul FDES nu pot fi considerate ca fiind semnificative și, prin urmare, nu pot justifica aplicarea a 400 de puncte de bază, astfel cum susține Franța.

    (222)

    În plus, Franța nu a furnizat niciun element nou care să justifice că punerea în aplicare efectivă a planului de redresare și angajamentul întreprinderii Kem One de a aplica o gestiune financiară solidă nu constituie obligații și contrapărți obișnuite ale unei măsuri de restructurare, ci că, dimpotrivă, acestea justifică o remunerare mai mică decât o rată a pieței.

    (223)

    În cele din urmă, compararea cu contractul de factoring al [Operatorului privat 2] nu este aplicabilă deoarece debitorul nu este întreprinderea Kem One, ci debitorii acesteia.

    (224)

    Având în vedere dificultățile sale financiare, întreprinderea Kem One trebuie să fie considerată o societate cu rating JRC în sensul Comunicării privind ratele de referință din 2008. În mod similar, garanțiile pot fi clasificate drept „slabe” în sensul acestei comunicări. În absența unor elemente care implică rate ale dobânzii stabilite în Comunicarea privind ratele de referință din 2008, Comisia consideră că rata dobânzii în condițiile pieței poate fi calculată pe baza acesteia din urmă și este de 10,53 % (0,53 % pentru rata de referință pentru Franța la momentul acordării împrumutului, plus 1 000 de puncte de bază).

    (225)

    Valoarea ajutorului. În conformitate cu practica sa anterioară, Comisia consideră că valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre rata dobânzii calculată în conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008 (10,53 %) și rata dobânzii percepută de Franța (3,5 %). Pentru fiecare scadență de plată (în fiecare an), se calculează diferența între, pe de o parte, produsul ratei dobânzii efective (3,5 %) pentru capitalul care rămâne de plătit și, pe de altă parte, produsul ratei dobânzii aplicate de către Comisie (10,53 %) pentru capitalul care rămâne de plătit. Sumele obținute (șapte în total, pentru cei șapte ani de rambursare a împrumutului) vor fi apoi actualizate și adunate pentru a ajunge la cifra de […] EUR.

    6.1.3.2.   Subvenția (15 milioane EUR) și avansurile rambursabile (80 de milioane EUR)

    (226)

    Subvenția.Comisia este de opinie că o subvenție constituie un avantaj economic pe care beneficiarul nu l-ar obține în condiții normale de piață. Într-adevăr, o subvenție este un instrument financiar al cărui capital nu este rambursabil și care nu generează dobânzi de plătit de către beneficiar. În consecință, este exclus ca un creditor privat, care are un cost de finanțare și trebuie să își remunereze capitalul, să accepte să finanțeze o societate prin subvenții. Prin urmare, valoarea ajutorului este echivalentă cu valoarea totală a subvenției acordate, și anume 15 milioane EUR.

    (227)

    Avansuri rambursabile. Comisia menționează existența anumitor condiții aferente acordării acestora pe care un creditor privat probabil că nu le-ar fi impus. Este vorba, în special, de condiția privind menținerea activității și a locurilor de muncă pe situl de la Lavéra timp de cinci ani după finalizarea proiectului, cu excepția cazului în care sustenabilitatea întreprinderii Kem One justifica acest lucru și după acordul prealabil al statului. Cu toate acestea, obligația de rambursare confirmă faptul că avansurile rambursabile pot fi asimilate unui împrumut în sensul prezentei decizii.

    (228)

    În ceea ce privește cuantumul ajutorului, în lipsa unor date privind piața reale, satisfăcătoare și disponibile (de exemplu, un împrumut bancar acordat efectiv întreprinderii Kem One în aceleași condiții ca și avansurile rambursabile), Comisia trebuie să determine rata aplicabilă în temeiul Comunicării privind ratele de referință din 2008. Având în vedere statutul său de întreprindere aflată în dificultate, întreprinderea Kem One trebuie să fie considerată o societate cu rating JRC în sensul Comunicării menționate. În plus, avansurile nu sunt asigurate prin nicio garanție. Prin urmare, rata dobânzii în condițiile de piață, calculată pe baza Comunicării privind ratele de referință din 2008 este de 10,53 % (0,53 % pentru rata de referință pentru Franța la momentul acordării împrumutului, plus 1 000 de puncte de bază).

    (229)

    În ceea ce privește tranșa 1 (65 de milioane EUR), valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre rata dobânzii calculată în conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008 (10,53 %) și rata dobânzii percepută de Franța (3,5 %), și anume 21,77 de milioane EUR. Aceste avansuri rambursabile sunt, într-adevăr, asimilate unor împrumuturi atunci când se calculează cuantumul ajutorului actualizat, astfel încât metoda de calcul este similară celei adoptate în cazul împrumutului FDES. Pentru fiecare scadență de plată (în fiecare an), se calculează diferența între, pe de o parte, produsul ratei dobânzii efective (3,5 %) pentru capitalul care rămâne de plătit și, pe de altă parte, produsul ratei dobânzii aplicate de către Comisie (10,53 %) pentru capitalul care rămâne de plătit. Sumele obținute (șapte în total, pentru cei șapte ani de rambursare a „împrumutului”) sunt apoi actualizate și adunate pentru a se ajunge la cifra de 21,77 de milioane EUR. În mod similar, în ceea ce privește tranșa 2 (15 milioane EUR), valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre rata dobânzii calculată în conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008 (10,53 %) și rata dobânzii percepută de Franța (10 %), și anume 1,64 milioane EUR.

    (230)

    Astfel, valoarea totală a avantajului economic în temeiul acestei măsuri se ridică la […] EUR.

    6.1.3.3.   Eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale

    (231)

    Mai întâi, trebuie menționat că, în răspunsul său la decizia de inițiere a procedurii, Franța a precizat că valoarea creanțelor sociale și fiscale nu se ridica la 42 de milioane EUR cum fusese indicat în notificare, ci la […] EUR. Într-adevăr, suma de 42 de milioane EUR corespundea unei sume estimate în sens foarte larg de către administrațiile fiscale și sociale și fusese declarată cu titlu provizoriu în cadrul procedurii de reorganizare judiciară inițiată de Tribunalul comerțului din Lyon, înainte de orice inventariere detaliată a creanțelor efective.

    (232)

    În ceea ce privește datoriile către creditori privați, cele mai multe dintre acestea au fost anulate în proporție de cel puțin 70 %.

    (233)

    În acest sens, scutirile de la plata creanțelor aprobate de [Operatorul privat 3] și [Operatorul privat 1] trebuie să fie analizate separat. Într-adevăr, acești doi creditori sunt, ambii, parteneri comerciali strâns legați de întreprinderea Kem One. […] și anumite producții de la Lavéra (CVM, reziduuri clorurate, cloroform) sunt esențiale pentru [Operatorul privat 1], ca urmare a integrării pe verticală a lanțului de producție de gaze fluorurate, care implică siturile de la Lavéra, Saint-Aubain și Pierre-Bénite, toate situate în sudul Franței. Aceste producții sunt foarte dificil de înlocuit cu surse mai îndepărtate ale produsului. În ceea ce privește [Operatorul privat 3], instalațiile sale sunt legate de cele ale întreprinderii Kem One prin conducte. În plus, nu există o piață alternativă pentru producția de etilenă prin instalațiile de vapocracare ale [Operatorului privat 3] de la Lavéra care să poată face obiectul unei valorificări echivalente.

    (234)

    În plus, partenerii industriali își cunosc clientul și sunt esențiali pentru funcționarea întreprinderii și menținerea acesteia. Prin urmare, aceștia au interesul să rămână implicați în întreprindere și să accepte anularea unor creanțe, spre deosebire de un creditor pur financiar al cărui unic scop este de a-și recupera datoria. Astfel, având în vedere particularitatea situației acestor doi creditori, estimarea nivelului mediu de anulare a creanțelor la […] % nu este admisibilă.

    (235)

    Cu toate acestea, toți ceilalți creditori care au acceptat anularea unor creanțe au făcut acest lucru la un nivel de 70 % (adică 368 de creditori, pentru o sumă totală de 33,4 milioane EUR). Acești creditori nu beneficiau de niciun privilegiu, nici de vreo garanție și, prin urmare, nu erau într-o situație comparabilă cu cea a creditorilor fiscali și sociali. Prin urmare, acceptând să renunțe la […] % din datoriile remisibile, Franța a mers mai departe decât acceptaseră creditorii privați.

    (236)

    Cu toate acestea, Franța explică că acordarea unor scutiri de la plata creanțelor de […] EUR permite evitarea unei eventuale pierderi de […] EUR. Totuși, diferența de […] EUR este mică în raport cu sumele pierdute iremediabil ([…] EUR), în special în ceea ce privește caracterul nesigur al pierderii de […] EUR. Prin urmare, această soluție nu pare a fi cea pe care ar adopta-o un creditor privat în economia de piață.

    (237)

    Având în vedere cele de mai sus, valoarea ajutorului este echivalentă cu diferența dintre nivelul scutirilor de la plata creanțelor aplicat de Franța ([…] % sau […] EUR) și nivelul scutirilor de la plata creanțelor investitorilor privați (70 % sau […] EUR), adică […] EUR.

    6.1.4.   Impactul asupra concurenței și asupra schimburilor comerciale dintre statele membre

    (238)

    Măsurile de sprijin public favorizează întreprinderea Kem One furnizându-i resurse financiare suplimentare și ajutând-o să evite încetarea activităților. Într-adevăr, acestea îi permit să mențină o poziție concurențială mai puternică decât cea pe care ar fi avut-o în absența ajutorului. Prin urmare, aceste măsuri amenință să denatureze concurența între operatorii din sectorul PVC-ului și pe piața producției de clor și de sodă.

    (239)

    În plus, aceste sectoare se caracterizează printr-un nivel semnificativ de schimburi comerciale între statele membre pe teritoriul european. Piața PVC-ului este relativ concentrată: cinci operatori, printre care și Kem One, reprezintă 90 % din piață, întreprinderea Kem One fiind al treilea producător european de S-PVC. Comisia a avut deja ocazia să considere că dimensiunea geografică a acestei piețe acoperă cel puțin Europa de Nord-Vest, ceea ce implică condiții de concurență relativ omogene în această zonă (18). În consecință, avantajul conferit de măsurile examinate unei întreprinderi care își desfășoară activitatea pe o piață care este deschisă concurenței și relativ concentrată este de natură să denatureze concurența și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

    6.1.5.   Concluzie cu privire la prezența ajutorului de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE

    (240)

    În lumina elementelor care au fost prezentate, Comisia concluzionează că toate măsurile analizate constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, în valoare totală de 49,27 de milioane EUR.

    6.2.   EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII MĂSURILOR CU NORMELE APLICABILE PRIVIND AJUTOARELE DE STAT

    6.2.1.   Temeiul juridic aplicabil

    (241)

    Interdicția de acordare a ajutoarelor de stat prevăzută la articolul 107 alineatul (1) din TFUE nu este nici absolută, nici necondiționată. În special, alineatele (2) și (3) din articolul 107 din TFUE constituie temeiuri juridice pentru a considera anumite ajutoare ca fiind compatibile cu piața internă. În speță, Comisia consideră că ajutoarele notificate prevăzute exclusiv în beneficiul întreprinderii Kem One vizează restabilirea viabilității pe termen lung a unei întreprinderi aflate în dificultate.

    (242)

    În pofida intrării în vigoare a noilor orientări la 1 august 2014, ajutorul în cauză va fi analizat pe baza orientărilor din 2004. Într-adevăr, punctul 136 din noile orientări prevede că măsurile a căror notificare a fost înregistrată de Comisie înainte de 1 august 2014 vor fi examinate în temeiul criteriilor în vigoare în momentul notificării. Întrucât măsurile în cauză au fost notificate la data de 30 iulie 2014 și înregistrate înainte de 1 august 2014, acestea vor fie examinate în lumina orientărilor din 2004.

    (243)

    În consecință, este necesar să se analizeze dacă măsurile în cauză ar putea fi considerate compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE, în conformitate cu criteriile prevăzute în orientările din 2004.

    6.2.2.   Eligibilitatea întreprinderii Kem One pentru ajutorul pentru restructurare

    (244)

    O nouă societate, K1, a fost înființată în scopul de a achiziționa și deține titlurile Kem One în conformitate cu planul de continuare și de redresare aprobat de Tribunalul comerțului din Lyon. Prin urmare, K1 asigură continuitatea economică cu întreprinderea Kem One.

    (245)

    Comisia nu contestă condițiile de eligibilitate ale întreprinderii Kem One la aplicarea orientărilor din 2004 invocate de autoritățile franceze. Aflată în situație de reorganizare judiciară începând cu 27 martie 2013, întreprinderea Kem One îndeplinește criteriile de la punctul 10 litera (c) din orientările din 2004.

    6.2.3.   Restabilirea viabilității pe termen lung

    (246)

    Punctul 17 din orientările din 2004 prevede că „[o] restructurare, pe de altă parte, se va baza pe un plan fezabil, coerent și de perspectivă, urmărind restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii. Restructurarea, de obicei, implică unul sau mai multe dintre următoarele elemente: reorganizarea și raționalizarea activităților societății pe baze mai eficiente, în general implicând retragerea din activitățile producătoare de pierderi, restructurarea acelor activități existente care pot fi din nou competitive și, dacă este posibil, diversificarea în direcția activităților noi și viabile. Restructurarea financiară (injecțiile de capital, reducerea datoriilor) trebuie, de obicei, să însoțească restructurarea industrială. Operațiunile de restructurare în sensul prezentelor linii directoare nu se pot totuși limita la ajutorul financiar destinat să compenseze pierderile din trecut, fără a aborda motivele respectivelor pierderi”.

    (247)

    În plus, punctele 34 și următoarele din orientările din 2004 stabilesc caracteristicile pe care trebuie să le prezinte un plan de restructurare în vederea asigurării compatibilității ajutorului acordat cu normele privind ajutoarele de stat.

    6.2.3.1.   Cu privire la costurile de restructurare

    (248)

    În cursul perioadei sale de investigații aprofundate, Comisia a avut posibilitatea de a examina argumentele invocate de Franța în răspunsul său la decizia de inițiere a procedurii, în special problema absenței costurilor legate de restructurarea efectivului. Franța a explicat că din cele [90-110] locuri de muncă care trebuiau să fie suprimate, numai [35-45] de plecări efective din întreprindere urmau să aibă loc. Arkema a confirmat preluarea a [25-35] de angajați, fără compensații și numai [115] salariați au trebuit să fie plătiți de întreprinderea Kem One, pentru o sumă totală de […] milion EUR. Această sumă a fost integrată în proiectările deduse din contul de profit și pierdere la începutul perioadei de restructurare. Celelalte posturi suprimate au fost posturi care, până în acel moment, erau vacante.

    (249)

    În plus, Franța și Kem One au confirmat că restructurarea nu ar genera niciun cost suplimentar.

    6.2.3.2.   Cu privire la durata planului de restructurare

    (250)

    Ca răspuns la îndoielile exprimate în decizia de inițiere a procedurii, Franța a explicat că punctul de plecare al perioadei de restructurare este 5 februarie 2014, adică data preluării activităților întreprinderii Kem One de către noul acționar (transferul acțiunilor Kem One Holding, societatea-mamă anterioară a întreprinderii Kem One, către K1, societate holding care deține titlurile Kem One). Sfârșitul perioadei de restructurare este 31 decembrie 2016, dată la care proiectul SAM va fi realizat. La această dată, toate acțiunile din planul de restructurare vor fi puse în aplicare.

    (251)

    Durata planului de restructurare este, prin urmare, mai mică de trei ani, ceea ce este în conformitate cu cerința de la punctul 35 din orientările din 2004, care prevede că durata planului de restructurare trebuie să fie „cât se poate de scurtă”. Astfel, planul de restructurare ar putea restabili profitabilitatea Kem One într-un termen rezonabil.

    6.2.3.3.   Cu privire la caracterul realist al scenariilor de restabilire a viabilității

    (252)

    În decizia de inițiere a procedurii, Comisia își exprima îndoiala cu privire la credibilitatea anumitor elemente din scenariile de restabilire a viabilității pe termen lung prezentate de autoritățile franceze. Aceasta observa, în special, că, în ceea ce privește restabilirea numerarului, scenariul nominal nu lăsa decât un mic excedent de numerar la sfârșitul perioadei de închidere în 2020. Veniturile de trezorerie erau mult mai afectate în scenariul pesimist, în care fluxul de numerar avea o valoare negativă de [100-150] de milioane EUR în 2020.

    (253)

    Părțile terțe au preluat, în cea mai mare parte, îndoielile exprimate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii.

    (254)

    Comisia constată că, în răspunsul la decizia de inițiere a procedurii, autoritățile franceze au furnizat detaliile și actualizările necesare în ceea ce privește ipotezele inițiale ale planului de afaceri.

    (255)

    În primul rând, Franța a confirmat faptul că necesitatea și obținerea împrumutului bancar în valoare de [60-70] de milioane EUR erau ipotetice și că un astfel de împrumut nu ar interveni, în orice caz, înainte de 2016. Având în vedere incertitudinile care planează atât asupra obținerii împrumutului, cât și asupra momentului obținerii și a condițiilor acestui împrumut, Comisia consideră că nu este relevant să se ia în considerare cele [60-70] de milioane EUR aduse de acest împrumut ipotetic în analiza restabilirii viabilității. În consecință, la solicitarea Comisiei, autoritățile franceze au furnizat previziuni contabile bazate pe ipoteze pesimiste, intermediare și optimiste care nu includ împrumutul bancar.

    (256)

    Comisia menționează apoi că proiectul de investiții legat de restructurare se derulează mai bine decât se estimase în previziunile inițiale. Prin urmare, valoarea investiției prevăzute de [150-250] de milioane EUR a scăzut cu [15-25] de milioane EUR. De asemenea, realizarea acesteia a fost devansată și ar putea fi avută în vedere pentru al patrulea trimestru al anului 2016, adică cu patru – cinci luni mai devreme decât era programat. Acest avans permite o economie estimată la [10-20] de milioane EUR. În consecință, în scenariul de bază, fluxul de numerar este ameliorat cu [30-40] de milioane EUR. În scenariul pesimist, fluxul de numerar este afectat în aceeași măsură și se ridică la o valoare negativă de [70-80] de milioane EUR.

    (257)

    În plus, Comisia observă că întreprinderea Kem One a înregistrat o creștere globală a volumelor produse și vândute de […] % în 2014 în comparație cu 2013, creștere care se apropie de nivelurile istorice de producție din 2007/2008 și de nivelul țintă specificat în planul de restructurare pentru anii 2017/2018. Această creștere a volumelor de producție de PVC și de sodă rezultă din punerea în aplicare, în mod treptat, a planului de restructurare și din lipsa incidentelor tehnice pe siturile de producție.

    (258)

    În plus, ca urmare a scăderii neîntrerupte înregistrate în 2014 în ceea ce privește prețul barilului de petrol și, prin urmare, a prețurilor etilenei, alături de creșterea prețului carbonatului de sodiu, întreprinderea Kem One a înregistrat o scădere în cifra de afaceri a depășit așteptările. Cu toate acestea, Comisia constată că această reducere a cifrei de afaceri nu are drept rezultat degradarea marjelor întreprinderii, întrucât prețurile materiilor prime necesare pentru producția de PVC scad în proporții echivalente sau chiar mai mari.

    (259)

    Comisia concluzionează că precizările aduse de autoritățile franceze în urma deciziei de inițiere a procedurii confirmă credibilitatea restabilirii viabilității pe termen lung a grupului Kem One. Măsurile de restructurare propuse urmăresc, în conformitate cu cerințele orientărilor din 2004, să facă tranziția necesară a întreprinderii Kem One către o structură industrială mai integrată pe verticală și, prin urmare, mai eficientă în ceea ce privește rentabilitatea, datorită proiectului SAM și controlului costurilor de producție cu privire la aprovizionarea cu materii prime.

    6.2.4.   Evitarea denaturărilor excesive ale concurenței

    (260)

    Punctul 38 din orientările din 2004 prevede că, „[p] entru a se asigura că efectele negative asupra condițiilor comerciale sunt reduse la minimum, astfel încât efectele pozitive urmărite să le depășească pe cele negative, trebuie luate măsuri compensatorii. Altfel, ajutorul va fi considerat «contravenind interesului comun» și, în consecință, incompatibil cu piața comună”. Punctul 39 din orientările din 2004 prevede că „[r]espectivele măsuri pot cuprinde vinderea activelor, reducerea capacității sau a prezenței pe piață și reducerea barierelor la intrarea pe piețele în cauză”.

    (261)

    Prin urmare, scopul măsurilor compensatorii este de a limita impactul ajutorului asupra piețelor pe care beneficiarul este prezent, fără a pune, totuși, în pericol structura concurenței pe aceste piețe și nici viabilitatea beneficiarului.

    6.2.4.1.   Transferul activelor nu constituie o măsură compensatorie adecvată în speță

    (262)

    Punctul 40 din orientările din 2004 precizează că măsurile compensatorii „ar trebui să aibă loc, mai ales, pe piața (piețele) pe care întreprinderea va avea o poziție semnificativă după restructurare”. Astfel cum s-a explicat în secțiunea 2.1 a prezentei decizii, întreprinderea Kem One își desfășoară, în principal, activitatea pe piața PVC-ului și, în special, a S-PVC-ului de bază și a E-PVC-ului, și deține poziții relativ importante în Franța și în Italia.

    (263)

    Cu toate acestea, punctul 39 din orientările din 2004 precizează că, „[a]tunci când evaluează dacă măsurile compensatorii sunt adecvate, Comisia va ține seama de structura pieței și de condițiile de concurență pentru a se asigura că nicio astfel de măsură nu duce la o deteriorare a structurii pieței, de exemplu având ca efect indirect crearea unui monopol sau a unei situații de oligopol îngust.În cazul în care un stat membru poate dovedi că o asemenea situație s-ar putea produce, măsurile compensatorii trebuie astfel concepute încât să evite apariția acestei situații”.

    (264)

    În ceea ce privește structura pieței, piața PVC-ului în general este caracterizată de necesitatea ca actorii să fie integrați pe verticală pentru a controla întregul lanț valoric și a putea fi competitivi. Prin urmare, necesitatea ca un operator să dispună de o structură de producție autonomă și integrată a fost prezentată de către Comisie în decizia Ineos/Solvay/JV.

    (265)

    Mai exact, Comisiei i s-a solicitat să evalueze în decizia Ineos/Solvay/JV, existența mai multor modele de întreprinderi cu nivele de integrare diferite în sectorul PVCului. În această privință, Comisia subliniază că modelele care nu oferă o integrare pe verticală a PVC-ului până la clor fac excepție în Europa și că „the current competitive landscape indicates that full vertical integration is the general trend in the industry” („peisajul concurențial actual arată că integrarea totală pe verticală este tendința generală din sector”).

    (266)

    În ceea ce privește recrearea unei „simili-integrări” prin crearea unei legături între diferiții actori prin contracte de furnizare privilegiate, mai multe exemple anterioare, dintre care unele includ întreprinderea Kem One, confirmă riscurile asociate cu o astfel de structură, bazată pe furnizarea externă de materii prime cheie.

    (267)

    Importanța unei integrări pe verticală pentru operatorii activi de pe piața PVC-ului a fost confirmată de angajamentele propuse de părțile care fac notificarea și acceptate de către Comisie în cauza Ineos/Solvay/JV. Într-adevăr, acestea s-au angajat să cesioneze un activ integrat pe verticală pentru a garanta viabilitatea acestuia pe piață și pentru a remedia problemele în materie de concurență identificate de Comisie pe piața S-PVC-ului.

    (268)

    În plus, în trecut, câțiva producători independenți de PVC care nu erau integrați pe verticală au încercat să se impună pe piața PVC-ului, fără succes.

    (269)

    În cele din urmă, având în vedere că există o separare geografică între unitățile din lanțul vertical, costurile de transport al CVM sunt deosebit de costisitoare, având în vedere natura produsului (gaz lichefiat extrem de toxice), indiferent de mijlocul de transport utilizat (feroviar, rutier sau transport maritim). Aceste costuri de transport ridicate (aproximativ 10 % din valoarea produsului) înrăutățesc în mod semnificativ situația în cazul unor marje scăzute, astfel cum a subliniat Comisia la punctul 1452 din decizia Ineos/Solvay/JV: „As regards imports from other areas, VCM transport costs seem to constitute a major hurdle. IHS, a global information company that provides, among other things, monthly and annual indexes, reports and news related to the vinyl industry, talks about «prohibitive freight rates». This is not surprising, as VCM is a chemical product that is hazardous and difficult to transport, as acknowledged by the Notifying Parties” („În ceea ce privește importurile din alte zone, costurile de transport al CVM par să constituie un obstacol major. IHS, societate mondială de informare care furnizează, printre altele, indicatori, rapoarte și informații lunare și anuale referitoare la sectorul vinilului, se referă la «tarife de transport prohibitive». Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că CVM este un produs chimic periculos și dificil de transportat, astfel cum au recunoscut părțile care fac notificarea”).

    (270)

    În plus, este demn de remarcat faptul că principala măsură compensatorie propusă de Ineos se referă la încetarea activității întregului lanț de producție de la Lavéra, inclusiv siturile din aval. Acest lucru arată că toți actorii de pe piață, inclusiv concurenții întreprinderii Kem One, recunosc că viabilitatea pe piață depinde de integrarea pe verticală.

    (271)

    În consecință, o măsură compensatorie care constă în cesionarea uneia dintre unitățile de producție de PVC ale întreprinderii Kem One (cum ar fi situl de la Balan sau de la Berre) nu pare a fi o opțiune viabilă. Într-adevăr, fără a avea acces intern la produsele din amonte (clor, etilenă), cumpărătorul ar fi constrâns să încheie contracte de furnizare cu întreprinderea Kem One, ceea ce l-ar pune într-o situație nesustenabilă, atât din punctul de vedere al independenței sale comerciale, cât și al capacității sale de a exercita o presiune concurențială reală. În plus, privarea întreprinderii Kem One de unul din siturile sale din aval ar destabiliza întregul lanț de producție al întreprinderii, privând unitățile sale de producție de clor și etilenă din amonte de piețe interne.

    (272)

    În cauza Ineos/Solvay/JV, Comisia a subliniat incertitudinea în ceea ce privește aspectul dacă întreprinderea Kem One ar putea constitui un concurent agresiv față de întreprinderea comună Ineos și Solvay, având în vedere dificultățile cu care se confruntă întreprinderea Kem One și lipsa de certitudine cu privire la reușita punerii în aplicare a planului de restructurare examinat. Cu toate acestea, Comisia a constatat că reducerea capacității de producție a întreprinderii Kem One ar conduce la o creștere a cotei de piață a întreprinderii comune Ineos și Solvay, în timp ce, pe de altă parte, punerea în aplicare a planului de restructurare ar putea avea ca efect reducerea stimulentelor Kem One pentru a-și crește semnificativ producția ca reacție la o creștere a prețurilor întreprinderii comune. În plus, în cadrul evaluării situației concurențiale de pe piață după operațiunea de concentrare, Comisia a adoptat o abordare conservatoare considerând că întreprinderea Kem One și-ar păstra pe deplin forța concurențială (19).

    (273)

    În aceste condiții, transformarea structurii întreprinderii Kem One reducând vânzările acesteia pe piața PVC-ului sau modificând în mod substanțial domeniul de activitate al acesteia ar pune sub semnul întrebării echilibrul pieței PVC-ului, astfel cum a rezultat în urma creării întreprinderii comune Ineos și Solvay și a punerii în aplicare a angajamentelor asumate de părți în cadrul procedurii de control al operațiunii (20).

    (274)

    Într-adevăr, în pofida punerii în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul deciziei Ineos/Solvay/JV, care a avut drept efect eliminarea suprapunerilor orizontale dintre Ineos și Solvay pe piața S-PVC-ului din nord-vestul Europei, întreprinderea comună Ineos și Solvay rămâne, de departe, cel mai important actor de pe piață cu o cotă de piață de [30-40] % în 2012. În consecință, impunerea unui transfer de active întreprinderii Kem One ar slăbi considerabil întreprinderea și ar diminua presiunea concurențială pe care aceasta o poate exercita asupra întreprinderii comune Ineos și Solvay.

    (275)

    Într-adevăr, o măsură compensatorie care ar consta în divizarea activităților din domeniul S-PVC-ului ale întreprinderii Kem One în două entități integrate pe verticală prin vânzarea unui sit de producție de S-PVC (Balan sau Berre) împreună cu un sit de producție de produse de bază (situl de producție de la Fos-sur-Mer) ar avea meritul de a menține caracterul integrat pe verticală al producției de S-PVC. Cu toate acestea, o astfel de soluție ar priva întreprinderea Kem One de aproximativ […] % din activitățile sale în domeniul S-PVC-ului și ar slăbi capacitatea sa de a concura cu întreprinderea comună Ineos și Solvay. Astfel, prin amploarea sa, o astfel de soluție ar afecta structura pieței S-PVC-ului care rezultă din crearea întreprinderii comune Ineos și Solvay și ar face insuficiente angajamentele puse în aplicare pentru a remedia problemele în materie de concurență create de această concentrare și a asigura o concurență efectivă pe piața S-PVC-ului.

    (276)

    Accidental, o astfel de măsură compensatorie ar repune în discuție restabilirea viabilității întreprinderii Kem One. În sfârșit, o astfel de măsură ar putea fi considerată ca fiind disproporționată, având în vedere atât valoarea ajutorului primit de întreprindere (de circa 10 ori mai mic), cât și costurile de restructurare (cu aproximativ 100 de milioane EUR mai puțin).

    6.2.4.2.   Absența supracapacității structurale pe termen lung pe piața în cauză

    (277)

    Părțile interesate au insistat asupra situației de supracapacitate a pieței europene a PVC-ului. În consecință, acestea au invocat punctul 42 din orientările din 2004, care prevede: „În cazul în care beneficiarul este activ pe o piață care suferă de supracapacitate structurală pe termen lung în sensul cadrului multisectorial privind ajutorul regional pentru investiții mari, reducerea capacității întreprinderii sau a prezenței pe piață poate să ajungă la 100 %”.

    (278)

    În decizia Ineos/Solvay/JV, Comisia a constatat efectiv o situație de supracapacitate pe piața europeană a PVC-ului. Cu toate acestea, Comisia subliniază două aspecte:

    Aceasta nu acceptă metoda de calcul a supracapacității utilizată de către Ineos și societatea anonimă 1. Într-adevăr, definiția supracapacității presupune că instalațiile industriale funcționează în mod consecvent la 100 % din capacitatea lor tehnică.

    Decizia Ineos/Solvay/JV se bazează pe datele din 2012.

    (279)

    Or, începând cu 2012, Comisia constată că mai mulți factori indică în mod clar că situația de supracapacitate de pe piața europeană a PVC-ului a evoluat.

    (280)

    Calcularea supracapacității. Comisia subliniază, în primul rând, faptul că, dacă au existat efectiv supracapacități în trecut, amploarea acestora pare să fi fost supraestimată de părțile terțe interesate. Într-adevăr, capacitatea de producție efectivă a unui operator prezent pe piață depinde, în ultimă instanță, de natura sezonieră a vânzărilor (vânzările de S-PVC în Europa sunt în scădere în august și în decembrie). În plus, ca urmare a perioadelor de încetare a producției programate pentru mentenanță, a scăderii producției de clor în perioadele de iarnă și a costului ridicat al energiei electrice, capacitățile de producție sunt foarte rar utilizate în proporție de 100 %. În plus, activitatea industrială de producție a PVC-ului este caracterizată de apariția periodică a unor defecte de fabricație și a unor incidente legate de aprovizionarea cu materii prime. În cele din urmă, capacitățile libere nu pot fi însumate, având în vedere factori legați de izolarea geografică și de costurile de transport semnificative chiar în interiorul Europei.

    (281)

    În realitate, producția efectivă de PVC depășește rareori, anual, 90 % din capacitățile afișate de toți producătorii.

    (282)

    În conformitate cu datele FIDES (statistici interne ale domeniului), în 2014, capacitatea nominală de producție de PVC pentru Europa de Vest și centrală era de [6 000-7 000] kt, iar producția efectivă de [5 000-6 000] kt, ceea ce înseamnă o rată de utilizare a capacităților nominale de [80-90] %. Supracapacitatea reală în 2014 este, prin urmare, limitată la piața respectivă. În plus, Comisia observă că rata de utilizare a capacităților de producție de S-PVC este, de asemenea, de ordinul a 84,3 % în SUA [în conformitate cu datele IHS, unul dintre principalii analiști specializați ai pieței cu ICIS (Independent Chemical Information Services)].

    (283)

    Supracapacitatea pieței S-PVC-ului. Începând din vara anului 2014, o serie de factori au afectat oferta de pe piața europeană. În primul rând, scăderea monedei euro, însoțită de o scădere puternică a prețului petrolului, au contribuit în mod semnificativ la creșterea vânzărilor la export (în Turcia, India, Africa de Nord). Într-adevăr, aceste piețe de export sunt ușor accesibile pentru producătorii europeni: astfel, pentru întreprinderea Kem One, costul transportului de S-PVC de la uzina sa din Berre către Turcia se ridică la aproximativ […] EUR/t, comparativ cu […] EUR/t către Germania și nordul Europei. În consecință, exporturile totale ale întreprinderii Kem One în primul trimestru al anului 2015 se ridicau la […] kt, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent ([…] kt). Un raport al IHS din martie 2015 subliniază această evoluție a situației producătorilor europeni de PVC. Acesta arată că, în 2009, exporturile producătorilor de S-PVC situați în Europa de Vest reprezentau 19 % din producție, față de 30 % la sfârșitul anului 2014. Această evoluție se află la originea unei tensiuni în creștere cu privire la disponibilități – situație strict contrară supracapacității pe o piață – fără ca aceasta să exercite o presiune concurențială asupra întreprinderii comune Ineos și Solvay. Această tensiune a condus la creșterea prețurilor de vânzare, la începutul anului 2015. Pe de altă parte, reducerea ofertei pe piața europeană crește puterea de negociere a producătorilor de PVC. Un articol din ICIS din 10 aprilie 2015 realizează această constatare, bazându-și analiza pe comunicări ale clienților cu privire la piață: „One buyer said that with European market seeing low imports, production difficulties and an increase in demand, April will be a month in which producers potentially can break long standing records for margin improvements” („Un cumpărător a declarat că, întrucât piața europeană se află într-o situație caracterizată de importuri scăzute, de dificultăți de producție și de creștere a cererii, aprilie va fi o lună în care producătorii ar putea bate recorduri stabilite cu mult timp în urmă în ceea ce privește îmbunătățirea marjei”). Acest lucru a determinat producătorii să impună clienților importanți cote și să majoreze prețurile de vânzare. În aceste condiții, o dezmembrare a întreprinderii Kem One și/sau o reducere susținută a vânzărilor sale nu ar face decât să întărească poziția concurențială a întreprinderii comune Ineos și Solvay în detrimentul concurenței pe piețe din afara Europei.

    (284)

    Comisia concluzionează că părțile interesate, în analiza lor privind situația de supracapacitate a pieței, nu au ținut seama suficient de evoluția pieței PVC-ului după decizia Ineos/Solvay/JV, în timp ce această evoluție poate duce la o situație în care exporturi orientate strategic către țări terțe și reorientări ale producției ar putea, în cazul unei concurențe reduse, să ducă la creșteri ale prețurilor în defavoarea clienților situați în Europa de Vest.

    6.2.4.3.   Măsurile compensatorii considerate adecvate de către Comisie

    (285)

    Cu titlu introductiv, trebuie amintit că punctul 39 din orientările din 2004 nu propune o listă exhaustivă a măsurilor compensatorii posibile, ci se limitează să enumere câteva dintre soluțiile acceptabile a priori, fără a restrânge totuși capacitatea Comisiei de a adopta măsuri compensatorii care nu sunt incluse în această listă.

    (286)

    La finalul investigației, Comisia a ajuns la concluzia că următoarele măsuri sunt măsuri compensatorii adecvate:

    plafonarea capacității nominale de producție de clor ([600-700] kt/an) și de sodă ([600-700] kt/an, excluzând consumul propriu) pe siturile de la Fos-sur-Mer și Lavéra, pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii;

    plafonarea cotei de piață a S-PVC-ului a întreprinderii Kem One în zona de nord-vest a Europei (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos, considerate împreună) (21), la [10-20] % în termeni de volum pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii;

    interzicerea achiziționării de participații sau de active ale unor întreprinderi pe piețele unor produse din SEE pe care este prezentă întreprinderea Kem One, pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii. Această interdicție se referă la întreprinderea Kem One și la orice persoană fizică sau juridică care realizează în prezent sau va realiza în următorii […] un control asupra întreprinderii Kem One în sensul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (22).

    (287)

    Aceste trei măsuri compensatorii sunt susceptibile să contracareze efectele negative ale ajutoarelor asupra condițiilor schimburilor comerciale împiedicând întreprinderea Kem One să utilizeze ajutorul primit în scopul extinderii prezenței sale atât pe piața PVC-ului, cât și pe celelalte piețe pe care își desfășoară activitatea.

    (288)

    Plafonare pentru o perioadă de […] începând de la data adoptării prezentei decizii, a capacității nominale de producție a clorului ([600-700] kt/an) și a sodei ([600-700] kt/an, excluzând consumul propriu) în unitățile de producție din Fos-sur-Mer și Lavéra. Această măsură are deja efectul de a „reduce” producția efectivă de clor cu […] kt comparativ cu capacitățile de producție efectivă ale întreprinderii Kem One, astfel cum sunt prevăzute după finalizarea proiectului SAM. Rata actuală de utilizare a capacităților de producție a clorului și sodei este de [80-90] % ([85-95] % corespunzând unei rate de utilizare practică obișnuită, redusă cu aproximativ [5-15] % în urma unui incident neobișnuit survenit pe situl de la Fos-sur-Mer în iunie 2014). Utilizarea capacității de producție la [90-100] % în 2015 și 2016 corespunde […] kt/an. Această rată de utilizare ar trebui să crească la [85-95] % după reconversia instalațiilor de electroliză clor/sodă realizată la Lavéra, ca urmare a unei fiabilități intrinseci mai mari, pentru a atinge producția efectivă de clor prevăzută de planul de afaceri, adică […] kt/an. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că noua instalație de electroliză cu membrană ar putea produce cu [5-15] % mai mult decât producția „nominală” de […] kt/an, mărind intensitatea curentului electric de la […] la […] kA/m2. Această opțiune tehnică a fost adoptată de întreprinderea Kem One, iar achiziționarea echipamentelor adecvate a fost negociată cu furnizorul, pentru a facilita o creștere a nivelului de producție ulterior, în conformitate cu creșterea preconizată a pieței clorului pentru anul 2017 și pentru anii următori.

    (289)

    Într-adevăr, dacă se ține seama de toate piețele de clor pentru întreprinderea Kem One, prin producțiile sale din aval (S-PVC, PVC pastă, PVC postclorurat și clormetan), Kem One dispune de capacități suficiente pentru a absorbi o producție de […] kt/an de clor. În plus, previziunile de creștere ale întreprinderii Kem One pentru cererea de clor și sodă în Europa de Vest sunt de […] %, respectiv de […] % pe an (23). Prin urmare, plafonarea capacităților de producție va împiedica întreprinderea Kem One să își dezvolte producția de clor până la [600-700] kt/an în producție efectivă, ceea ce i-ar fi permis să se apropie de saturarea tuturor piețelor sale potențiale, adică să maximizeze rata de utilizare a activelor sale în aval de clor. În cele din urmă, plafonarea capacității nominale la [600-700] kt/an de clor, adică o producție efectivă așteptată de […] kt/an de clor, privează întreprinderea Kem One de posibilitatea de a participa la creșterea pieței sodei, ceea ce înseamnă pierderea unei oportunități de aproximativ […] % privind creșterea vânzărilor în […]. Cota de piață deținută de întreprinderea Kem One pentru sodă în Europa de Vest, estimată la [5-15] %, ar ajunge astfel la [5-15] %.

    (290)

    În plus, o astfel de măsură ar pune întreprinderea Kem One în imposibilitatea de a-și mări vânzările și cotele de piață în Europa și/sau la export pentru derivatele din clor, precum S-PVC, E-PVC (sau PVC pastă), PVC-C (sau PVC postclorurat), clormetan și, într-o mai mică măsură, clorul lichid. Pierderea unei oportunități este de aproximativ […] kt de clor la […]. De exemplu, […] kt de clor permit fabricarea a […] kt de S-PVC, datorită cărora cota de piață a întreprinderii Kem One ar putea trece de la [10-20] % la [10-20] %, în funcție de nivelul vânzărilor de PVC ale Kem One ([…] kt/an) și de dimensiunea pieței S-PVC-ului accesibilă producătorilor europeni ([…] milioane tone).

    (291)

    Plafonare pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii a cotei de piață a S-PVC-ului a întreprinderii Kem One și a filialelor sale prezente sau viitoare în zona Europei de Nord-Vest (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos, considerate împreună), la [10-20] % în termeni de volum (24). În ceea ce privește S-PVC-ul (inclusiv M-PVC sau „PVC-masă” de la Saint-Fons, care îi este asimilat pe piață), întreprinderea Kem One are o capacitate nominală de producție de […] kt/an, ceea ce reprezintă aproximativ […] % din capacitățile totale de producție din Europa de Vest ([…] milioane tone/an).

    (292)

    […]

    (293)

    Combinarea acestor acțiuni industriale și comerciale ar trebui să conducă la o creștere semnificativă a volumelor comercializate în aria geografică respectivă (aproximativ […] kt), astfel încât cota de piață a S-PVC-ului întreprinderii în această zonă să crească la [10-20] %.

    (294)

    Prin urmare, Comisia consideră că plafonarea cotei de piață a întreprinderii Kem One la [10-20] % (în termeni de volum) pe piața S-PVC-ului […] începând de la data adoptării prezentei decizii în zona Europei de Nord-Vest ar garanta faptul că măsurile de ajutor nu sunt utilizate de întreprinderea Kem One în cadrul activității sale comerciale în această zonă. Plafonarea permite, de asemenea, reducerea impactului ajutorului și evitarea oricărui risc de afectare excesivă a concurenței. În plus, includerea în această arie geografică a Franței, unde se află principala unitate industrială și comercială a întreprinderii Kem One din domeniul S-PVC-ului, îndeplinește cerințele stabilite de jurisprudență privind măsurile compensatorii (25). Această soluție prezintă, de asemenea, avantajul de a menține presiunea concurențială asupra întreprinderii comune Ineos și Solvay, care este principalul actor pe piața S-PVC-ului din nord-vestul Europei (26), fără a îngheța totuși situația concurențială pe o perioadă excesiv de îndelungată.

    (295)

    Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că aceste plafonări temporare sunt de fapt măsuri mai adecvate decât transferul de active pentru a preveni denaturarea excesivă a concurenței prin ajutorul în cauză, menținând, în același timp, o presiune concurențială pe piața S-PVC-ului în nord-vestul Europei.

    (296)

    Interzicerea achizițiilor. Această interdicție va viza nu numai întreprinderea Kem One, ci și orice persoană fizică sau juridică care realizează în prezent sau va realiza în următorii […] un control asupra întreprinderii Kem One în sensul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul CE privind concentrările economice, care prevede că „[c]ontrolul decurge din drepturi, contracte sau orice alte mijloace care, separat sau combinate și având în vedere considerentele de drept sau de fapt relevante, conferă posibilitatea exercitării unei influențe decisive asupra unei întreprinderi, în special prin: (a) dreptul de proprietate sau dreptul de folosință integrală sau parțială asupra activelor unei întreprinderi; (b) drepturi sau contracte care conferă o influență decisivă asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor unei întreprinderi”. Astfel, nici întreprinderea Kem One, nici entitățile care o vor controla nu vor fi în măsură să direcționeze acest ajutor plătit de Franța și să îl utilizeze pentru a crește puterea lor de piață în detrimentul operatorilor care nu au beneficiat de subvenții publice.

    (297)

    Interdicția nu se referă la achizițiile (i) care sunt necesare pentru restabilirea viabilității întreprinderii Kem One și (ii) care nu constituie o eludare a obligației de a limita efectele ajutorului la strictul minim necesar pentru a îndeplini obiectivele planului de restructurare al întreprinderii Kem One. O achiziție nu se va putea realiza până când Comisia nu consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la punctele (i) și (ii). Intenția de a realiza o achiziție și elementele care permit Comisiei să evalueze dacă sunt îndeplinite aceste condiții trebuie comunicate Comisiei în timp util.

    6.2.4.4.   Monitorizare și rapoarte semestriale

    (298)

    Punctul 49 din orientările din 2004 prevede: „Comisia trebuie să poată fi în măsură să se asigure că planul de restructurare este pus în aplicare în mod corespunzător, prin rapoarte regulate și detaliate comunicate de statul membru în cauză”.

    (299)

    În speță, având în vedere cuantumul ajutorului în cauză, natura măsurilor compensatorii necesare pentru a asigura compatibilitatea acestui ajutor cu normele în materie de ajutoare de stat, obiectivul de a asigura restabilirea viabilității întreprinderii Kem One și situația concurențială de pe piața în cauză, Comisia consideră că este necesar ca Franța să îi înainteze rapoarte semestriale, care să evidențieze următoarele elemente:

    punerea corectă în aplicare a planului de restructurare, cu o apreciere privind urmărirea obiectivului de restabilire a viabilității întreprinderii Kem One;

    plafonarea efectivă a capacității nominale de producție de clor și de sodă de la Fos-sur-Mer și Lavéra;

    plafonarea efectivă a cotei de piață a întreprinderii Kem One pe piața S-PVC-ului în zona Europei de Nord-Vest (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos, considerate împreună), la [10-20] %;

    lipsa achiziționării de participații sau active ale unor întreprinderi pe piețele unor produse din SEE pe care este prezentă întreprinderea Kem One;

    situația concurențială actuală a pieței PVC-ului și a piețelor din amonte și din aval în SEE, incluzând, în special, cotele de piață și capacitățile operatorilor, modificările structurii piețelor, evoluția prețurilor și orice alt element util pentru o înțelegere adecvată de către Comisie.

    (300)

    Aceste rapoarte vor trebui furnizate pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii. Primul raport trebuie trimis Comisiei în termen de șase luni de la data adoptării prezentei decizii.

    (301)

    În concluzie, în ceea ce privește prevenirea oricărei denaturări excesive a concurenței cauzate de măsurile de ajutor, dată fiind prezența întreprinderii comune Ineos/Solvay, care ocupă un rol mult mai important pe piața S-PVC-ului, faptul că măsuri compensatorii mai drastice, sub forma unui transfer de active, astfel cum se prevede la punctul 39 din orientările din 2004, ar putea pune în pericol viabilitatea întreprinderii Kem One și ar slăbi forța concurențială a acesteia, ceea ce ar putea avea consecințe negative asupra structurii și a performanței concurențiale a pieței și având în vedere faptul că măsurile compensatorii examinate în secțiunea 6.2.4 din prezenta decizie pot să atenueze în măsură suficientă efectele și permit o redresare adecvată, în circumstanțele respective, a denaturării concurenței generate de ajutor și vor fi evaluate împreună cu situația concurențială de pe piață în rapoarte periodice, măsurile compensatorii menționate sunt considerate adecvate de către Comisie.

    6.2.5.   Limitare la minimum a ajutorului: contribuție reală, fără ajutor

    (302)

    Punctul 43 din orientările din 2004 prevede că „[s]uma și intensitatea ajutorului trebuie să fie limitate la minimul strict al costurilor de restructurare necesare pentru a permite efectuarea restructurării în funcție de resursele financiare existente ale întreprinderii, ale acționarilor sau ale grupului de întreprinderi din care face parte”.Punctul 44 din orientările din 2004 prevede că „În mod normal, Comisia va considera că sunt adecvate următoarele contribuții la costurile de restructurare: […] 50 % pentru întreprinderilor mari”.

    (303)

    În primul rând, elementele colectate ca urmare a inițierii procedurii nu justifică includerea împrumutului de [60-70] de milioane EUR în contribuția proprie a întreprinderii Kem One. Într-adevăr, Franța a confirmat caracterul ipotetic și nesigur al împrumutului, subliniind în același timp că, în orice caz, acesta nu va interveni înainte de 2016. Prin urmare, împrumutul nu îndeplinește condiția caracterului real (cu alte cuvinte efectiv) al contribuției proprii a beneficiarului, prevăzută în orientările din 2004. Prin urmare, Comisia consideră că nu este justificat să îl ia în considerare la calcul.

    (304)

    Investigația Comisiei a arătat că resursele care trebuie să fie luate în considerare la calcularea contribuției proprii a întreprinderii Kem One la costurile de restructurare sunt următoarele:

    Tabelul 4

    Surse din contribuții private prevăzute în planul de restructurare potrivit Comisiei

    Sursa contribuției

    Sumă (milioane EUR)

    Autofinanțarea întreprinderii Kem One

    [10-20]

    Finanțare [Operatorul privat 1]

    [35-45]

    Finanțare [Operatorul privat 2]

    [55-65]

    Majorarea capitalului de către cumpărători

    10

    Plata creanțelor [Operatorului privat 6]

    [0-10]

    Total

    133,4

    Sursă: Comisia.

    (305)

    Mai multe elemente noi au apărut în cursul investigației. În primul rând, în ceea ce privește autofinanțarea întreprinderii Kem One, numai 18 milioane EUR au fost injectate de către întreprinderea Kem One în proiectul de modernizare până în prezent. Caracterul ipotetic al soldului împiedică aceste sume să fie calificate drept contribuție proprie. În plus, factoringul [Operatorului privat 2] se ridică, în final, la [55-65] de milioane EUR (față de [40-50] de milioane EUR prevăzute inițial) în urma negocierilor între Kem One și [Operatorul privat 2].

    (306)

    Costul restructurării este estimat la 222 de milioane EUR. Contribuția proprie a întreprinderii Kem One la această restructurare reprezintă, prin urmare, 60 % din costurile de restructurare.

    (307)

    În consecință, se poate concluziona că ajutorul este limitat la minimum, fără a fi necesară pronunțarea cu privire la natura anulărilor unor creanțe acordate de creditorii privați.

    6.2.6.   Principiul „pentru prima și ultima dată”

    (308)

    În conformitate cu punctul 72 și următoarele din orientările din 2004, ajutorul pentru restructurare nu poate fi acordat unei întreprinderi decât o singură dată într-o perioadă de zece ani.

    (309)

    Franța a precizat în notificarea sa că nici întreprinderea Kem One, nici grupul căruia aceasta îi aparține nu au beneficiat deja de ajutor pentru salvare sau pentru restructurare în trecut.

    (310)

    În consecință, principiul „pentru prima și ultima dată” este respectat.

    7.   CONCLUZIE

    (311)

    Comisia consideră că ajutorul în cauză poate fi declarat compatibil cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, cu condiția ca măsurile compensatorii enumerate în secțiunea 6.2.4.3 din prezenta decizie să fie respectate și rapoartele prevăzute în secțiunea 6.2.4.4 din prezenta decizie să fie transmise Comisiei în termenele stabilite,

    ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

    Articolul 1

    Ajutorul pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea întreprinderii Kem One SAS (denumită în continuare „întreprinderea Kem One”) sub forma (i) unui împrumut de la Fondul de Dezvoltare Economică și Socială, (ii) a unei subvenții și a unor avansuri rambursabile, precum și (iii) a unor eventuale scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale este compatibil cu piața internă în condițiile prevăzute la articolul 2.

    Articolul 2

    (1)   Franța se asigură că capacitatea nominală de producție de clor ([600-700] kt/an) și de sodă ([600-700] kt/an, excluzând consumul propriu) a întreprinderii Kem One pe siturile de la Fos-sur-mer și Lavéra rămâne neschimbată pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii.

    (2)   Franța se asigură că cota de piață a întreprinderii Kem One pe piața S-PVC-ului în Europa de Nord-Vest (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos) nu depășește [10-20] % pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii.

    (3)   Franța se asigură că întreprinderea Kem One și orice persoană fizică sau juridică care realizează în prezent sau va realiza în următorii […] după data adoptării prezentei decizii, un control asupra întreprinderii Kem One, nu va achiziționa participații sau active ale unor întreprinderi pe piețele unor produse din Spațiul Economic European (SEE) pe care este prezentă întreprinderea Kem One, pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii.

    Interdicția prevăzută la prezentul alineatul nu se aplică achizițiilor:

    (a)

    care sunt necesare pentru restabilirea viabilității întreprinderii Kem One; și

    (b)

    care nu constituie o eludare a obligației de a limita efectele ajutorului la strictul minim necesar pentru a îndeplini obiectivele planului de restructurare al întreprinderii Kem One.

    Intenția de a realiza o achiziție menționată la prezentul alineat și elementele care să permită Comisiei să evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la literele (a) și (b) sunt comunicate Comisiei în timp util. Achiziția nu poate avea loc până când Comisia nu va considera că respectivele condiții sunt îndeplinite.

    Articolul 3

    Franța pune la dispoziția Comisiei rapoarte semestriale, care prezintă următoarele elemente:

    (a)

    punerea corectă în aplicare a planului de restructurare, cu o apreciere privind urmărirea obiectivului de restabilire a viabilității întreprinderii Kem One;

    (b)

    orice informație utilă privind respectarea condițiilor prevăzute la articolul 2 și, în special, evoluția cotei de piață a întreprinderii Kem One pe piața menționată la alineatul (2) din articolul respectiv;

    (c)

    situația concurențială actuală a pieței PVC-ului și a piețelor din amonte și din aval în SEE, incluzând, în special, cotele de piață și capacitățile operatorilor, modificările în structura piețelor, evoluția prețurilor și orice alt element util pentru o înțelegere adecvată de către Comisie.

    Rapoartele în cauză sunt furnizate pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii. Primul raport trebuie trimis Comisiei în termen de șase luni de la data adoptării prezentei decizii.

    Articolul 4

    Franța informează Comisia, în termen de două luni de la data notificării prezentei decizii, cu privire la măsurile adoptate în vederea respectării acesteia.

    Articolul 5

    Prezenta decizie se adresează Republicii Franceze.

    Adoptată la Bruxelles, 28 iulie 2015.

    Pentru Comisie

    Margrethe VESTAGER

    Membru al Comisiei


    (1)  JO C 460, 19.12.2014, p. 40.

    (2)  Informații confidențiale

    (*)  A se vedea nota de subsol 1.

    (3)  A se vedea, în special, Decizia Comisiei din 8 mai 2014 în cauza M. 6905 – Ineos/Solvay/JV (denumită în continuare „Decizia Ineos/Solvay/JV”).

    (4)  Clorul este utilizat pentru fabricarea clorurii de vinil monomer (CVM), utilizată, la rândul ei, pentru fabricarea de PVC.

    (5)  […]

    (6)  Jurnalul Oficial al Republicii Franceze nr. 279, 1.12.2004, p. 20468.

    (7)  Conform definiției utilizate de Institutul Național de Statistică și de Studii Economice, o întreprindere mijlocie este o întreprindere care are între 250 și 4 999 de angajați și fie o cifră de afaceri care nu depășește 1,5 miliarde EUR, fie un bilanț total care nu depășește 2 miliarde EUR. O întreprindere care are mai puțin de 250 de angajați, dar o cifră de afaceri de peste 50 de milioane EUR și un bilanț total de peste 43 de milioane EUR este, de asemenea, considerată o întreprindere mijlocie.

    (8)  „Orice modificare substanțială în ceea ce privește obiectivele sau mijloacele planului poate fi decisă doar de către tribunal, la cererea debitorului și în urma raportului comisarului pentru punerea în aplicare a planului. În cazul în care situația debitorului permite o modificare substanțială a planului în beneficiul creditorilor, sesizarea tribunalului poate fi făcută de comisarul pentru punerea în aplicare a planului.”

    (9)  Decizia de a contracta împrumutul va fi luată în funcție de fluxul de trezorerie generat de Kem One în 2014 și 2015.

    (10)  „Atunci când o cerere de autorizare se referă la o instalație clasificată pentru a intra pe un nou sit și susceptibilă de a crea, prin pericolul de explozie sau de emanare de substanțe nocive, riscuri semnificative pentru sănătatea sau siguranța populației din vecinătate și pentru mediu, pot fi impuse obligații de utilitate publică în ceea ce privește utilizarea solului, precum și executarea de lucrări pentru care este necesară autorizația de construcție.”

    (11)  JO C 14, 19.1.2008, p. 2.

    (12)  Aplicarea majorării cu 650 de puncte de bază pentru un nivel al garanțiilor considerat drept normal și cu 1 000 de puncte de bază pentru un nivel al garanțiilor considerat drept scăzut.

    (13)  JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

    (14)  […] EUR reprezentând contribuții ale angajatorului + […] EUR impozite și taxe + […] EUR contribuții aferente sistemului obligatoriu, datorate grupului Malakoff Médéric.

    (15)  Cota de […] % din datoriile nereduse, și anume […] EUR plus datoriile care nu sunt remisibile, adică […] EUR, plus datoriile sociale constituite după reorganizarea judiciară, adică 13 milioane EUR.

    (16)  JO C 249, 31.7.2014, p. 1.

    (17)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

    (18)  Decizia Comisiei din 26 iulie 2011 în cazul M. 6218 – Ineos/Tessenderlo Group S-PVC Assets. A se vedea, de asemenea, decizia Ineos/Solvay/JV.

    (19)  A se vedea punctele 805, 828 și 838 din decizia Ineos/Solvay/JV.

    (20)  Prin urmare, la 9 iunie 2015, Comisia a autorizat achiziționarea anumitor întreprinderi din ramura „cloruri de vinil” a Ineos de către ICIG și a aprobat achiziționarea de către aceasta din urmă a activelor cesionate în legătură cu crearea unei întreprinderi comune (IP/15/5147).

    (21)  A se vedea punctul 403 din Decizia Ineos/Solvay/JV.

    (22)  Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (denumit în continuare „Regulamentul CE privind concentrările”) (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

    (23)  Istoria din ultimul deceniu tinde, într-adevăr, să demonstreze faptul că cererea de sodă, a cărei utilizare este extrem de variată, crește conform unei rate foarte apropiate de cea a PIB, în timp ce cea a clorului crește într-un ritm ușor mai scăzut.

    (24)  Dat fiind că volumul vânzărilor în aria geografică respectivă este cunoscut cu o anumită întârziere în statisticile profesionale și nu depinde doar de întreprinderea Kem One, iar respectarea pragului poate necesita adaptarea relativ rapidă a politicii comerciale prin redistribuirea vânzărilor în aria geografică acoperită, este necesar să se reglementeze pragul cotei de piață aleasă. Astfel, în cazul în care cota de piață depășește cu 10 % plafonul stabilit prin prezenta decizie, se consideră că plafonul nu a fost depășit dacă beneficiarul restabilește cota de piață la 11 % în termen de maximum un an de la primul raport semestrial care indică această depășire.

    (25)  T-115/09 și T-116/09 – Electrolux și Whirlpool/Comisia, EU:T:2012:76, punctele 50-58.

    (26)  A se vedea punctul 403 și următoarele din hotărârea Ineos/Solvay/JV.


    Top