5.6.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 139/12

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit prin Regulamentul (CE) nr. 383/2009 al Consiliului (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 986/2012 (3), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și posttensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”).

(2)

Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem de 46,2 %, cu excepția Kiswire Qingdao, Ltd (0 %), precum și Ossen Innovation Materials Co. Joint Stock Company Ltd și Ossen Jiujiang Steel Wire Cable Co. Ltd (ambele cu 31,1 %).

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit, la 7 februarie 2014, o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor respective, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea a fost depusă de către European Stress Information Service („ESIS”, denumit în continuare „solicitantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de cabluri și toroane PSC la nivelul Uniunii.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar duce probabil la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

Stabilind, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, existența unor elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 8 mai 2014, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (5) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

Ancheta privind probabilitatea de continuare sau de reapariție a dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada 1 aprilie 2013-31 martie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(8)

Comisia a informat în mod oficial solicitantul, producătorii din Uniune, producătorii-exportatori din China, importatorii și utilizatorii din Uniune cunoscuți a fi interesați și reprezentanții Chinei cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și transmite opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(9)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din China, precum și de importatori neafiliați din Uniune, Comisia a indicat în avizul de deschidere că pot fi utilizate metode de eșantionare pentru aceste părți în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(10)

În avizul său de deschidere, Comisia a anunțat că selecționase provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza producției de produs similar. Eșantionul este format din cinci producători din Uniune. Cei cinci producători din Uniune selectați reprezentau 64 % din producția totală a industriei Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu, dar nu a primit nicio observație. Eșantionul provizoriu a fost, prin urmare, confirmat și este considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(11)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară în ceea ce privește producătorii-exportatori din China, precum și importatorii neafiliați din Uniune, s-a cerut părților menționate anterior să se facă cunoscute și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Cu toate acestea, întrucât niciuna dintre aceste părți nu s-a prezentat, eșantionarea nu a fost necesară pentru producătorii-exportatori, nici pentru importatorii neafiliați.

(12)

Comisia a căutat să obțină și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului, probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(13)

În acest scop, Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor celorlalte părți care au solicitat acest lucru în termenele stabilite în avizul de deschidere, și anume producătorilor-exportatori cunoscuți din China, producătorilor cunoscuți în opt țări terțe cu economie de piață în care există indicii că fabricarea produsului similar este în curs de desfășurare, producătorilor din Uniune incluși în eșantion și utilizatorilor cunoscuți din Uniune.

(14)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la cinci producători din Uniune incluși în eșantion și de la alți doisprezece producători. Un singur răspuns la chestionar a fost primit din partea unui utilizator. Unsprezece utilizatori și trei furnizori au prezentat observații în scris. Niciun producător-exportator chinez nu a răspuns la chestionar. S-au primit trei răspunsuri la chestionare din partea producătorilor din țări terțe cu economie de piață.

(15)

S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(16)

Produsul în cauză constă în cabluri din oțel nealiat neacoperite sau neplacate, cabluri din oțel nealiat acoperite sau placate cu zinc și toroane din oțel nealiat placate/acoperite sau nu, cu maximum 18 cabluri, care conțin în greutate minimum 0,6 % carbon, cu dimensiunea maximă a secțiunii transversale mai mare de 3 mm, încadrate la codurile NC ex 7217 10 90, ex 7217 20 90, ex 7312 10 61, ex 7312 10 65 și ex 7312 10 69 și originare din China. Toroanele galvanizate (dar fără alt material de acoperire) formate din șapte cabluri, în care diametrul cablului central este egal sau depășește cu mai puțin de 3 % diametrul oricăruia dintre celelalte șase cabluri, nu intră sub incidența măsurilor în vigoare în prezent și nu fac obiectul prezentei reexaminări.

(17)

Produsul în cauză este utilizat în principal în industria construcțiilor pentru armarea betonului, dar poate fi, de asemenea, utilizat pentru elementele de suspensie și pentru podurile hobanate. Este produs din sârme laminate din oțel cu un conținut ridicat de carbon, care sunt curățate, trase, încălzite și – în cazul toroanelor – sunt înfășurate elicoidal pentru a realiza caracteristici specifice de diametru, rezistență și stabilitate.

(18)

Ancheta privind reexaminarea măsurilor a confirmat că cablurile și toroanele PSC produse și vândute de către industria din Uniune în Uniune, cele produse și vândute pe piața internă din Africa de Sud, care a servit drept țară analoagă, precum și cele produse în China și potențial vândute în Uniune prezintă, în esență, aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări de bază.

(19)

În consecință, aceste produse sunt considerate ca fiind produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(20)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar putea duce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din partea Chinei.

(21)

China a exportat cantități neglijabile din produsul în cauză în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, nu există probabilitatea continuării dumpingului din partea Chinei. Evaluarea s-a limitat la probabilitatea de reapariție a dumpingului, fiind analizate în acest sens prețurile de export către alte țări terțe.

(22)

După cum s-a precizat în considerentul 14 de mai sus, Comisia nu a primit niciun răspuns din partea producătorilor-exportatori chinezi. În consecință, în lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din China, analiza globală, inclusiv calcularea dumpingului, s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Autoritățile chineze au fost informate în consecință în legătură cu intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și de a-și întemeia concluziile pe datele disponibile.

(23)

Prin urmare, probabilitatea reapariției dumpingului a fost evaluată utilizând informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile de comerț privind importurile și exporturile (statisticile Eurostat, ale Chinei și ale altor țări terțe) și rapoarte ale sectorului.

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază China nu este considerată o țară cu economie de piață. În cadrul anchetei inițiale, Turcia a fost utilizată drept țară terță cu economie de piață în scopul stabilirii valorii normale („țară analoagă”).

(25)

În avizul de deschidere, Comisia: (i) a intenționat să folosească din nou Turcia ca țară analogă în scopul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, astfel cum a sugerat solicitantul; (ii) a identificat alte țări terțe cu economie de piață care exportă cabluri și toroane PSC către Uniune, și anume Brazilia, India, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud și Thailanda. Aceste țări au cele mai înalte niveluri ale importurilor de cabluri și toroane PSC în Uniune în 2013 (pe baza datelor Eurostat).

(26)

Comisia a examinat dacă există producție și vânzări de cabluri și toroane PSC în acele țări terțe cu economie de piață în cazul cărora există indicii că are loc producția de cabluri și toroane PSC. Comisia a contactat producătorii și asociațiile industriale ale acestora din șapte țări producătoare de oțel menționate în avizul de deschidere și în SUA.

(27)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la producătorii din India, Africa de Sud și Turcia. Solicitantul a formulat o obiecție de a se folosi India ca țară analoagă, susținând că piața sa internă este denaturată prin subvenții guvernamentale care sprijină industria siderurgică. Comisia nu a primit observații din partea altor părți interesate.

(28)

Comisia a concluzionat că Africa de Sud este cea mai adecvată țară analoagă în cadrul prezentei reexaminări pe baza următoarelor elemente:

(29)

Informațiile primite de la producătorul cooperant din țara analoagă au fost utilizate ca bază pentru stabilirea valorii normale pentru China, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(30)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale producătorului cooperant din țara analoagă a fost reprezentativ. Vânzările interne ale produsului similar către clienți independenți au reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export de cabluri și toroane PSC către țări terțe utilizate la calcularea dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Pe această bază, vânzările interne totale ale produsului similar efectuate de producătorul cooperant din produsul similar pe piața internă din țara analoagă au fost reprezentative.

(31)

Ulterior, Comisia a identificat tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produse vândute la export către țări terțe utilizate la calcularea dumpingului.

(32)

Comisia a determinat apoi, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare, pentru a decide dacă trebuie utilizate vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(33)

Valoarea normală se bazează pe prețul real de pe piața internă per tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:

(34)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(35)

Valoarea normală este prețul real de pe piața internă per tip de produs, înregistrat numai în cazul vânzărilor interne profitabile ale tipurilor de produs în cursul perioadei anchetei de reexaminare, dacă:

(36)

Pentru un tip de produs, în cazul în nu au fost constatate vânzări pe piața internă din țara analogă, valoarea normală a fost construită adăugând la costurile de fabricație medii ponderate ale produsului similar o anumită sumă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și pentru profit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(37)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, această sumă s-a bazat pe datele reale referitoare la producție și vânzări, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, ale produsului similar, ale producătorului cooperant din țara analoagă.

(38)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețurile de export trebuiau calculate pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(39)

Comisia a analizat în primul rând statisticile furnizate de Eurostat. Cantitățile de produs importate din China au fost însă foarte scăzute și, prin urmare, prețurile acestora au fost considerate nereprezentative.

(40)

Comisia a analizat statisticile chineze privind comerțul. Aceste statistici au clasificat produsul în cauză în conformitate cu codurile SA care au inclus alte produse de valoare semnificativ mai mare, cum ar fi produsele din oțel inoxidabil și cablurile din oțel. Prin urmare, Comisia a considerat că statisticile chineze privind comerțul nu puteau fi utilizate pentru a stabili prețurile de export probabile ale produsului în cauză.

(41)

Comisia a selecționat țările cele mai mari care sunt destinatare ale exporturilor chineze efectuate în conformitate cu codurile SA inclusiv produsul în cauză (Brazilia, Japonia, Malaysia, Coreea de Sud, SUA și Vietnam). Comisia a verificat ulterior dacă statisticile privind importurile din aceste țări au permis să se identifice cablurile și toroanele PSC ca produs în cauză și a arătat că aceste cabluri și toroane PSC au fost importate în cantități semnificative. Întrucât numai statisticile comerciale ale unora dintre aceste țări au reunit aceste două criterii, prețul probabil de export a fost stabilit pe baza statisticilor comerciale respective cu privire la importurile originare din China.

(42)

Comparația dintre valoarea normală și prețul probabil de export s-a efectuat pe o bază franco la bord (FOB) China.

(43)

Pentru a asigura efectuarea unei comparații echitabile, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor. După caz, s-au făcut ajustări pentru diferențele înregistrate în ceea ce privește costurile de transport, costurile de asigurare, TVA nerambursabilă, costurile de export, rabaturile și reducerile.

(44)

Pe baza celor de mai sus, marja de dumping probabil, în sensul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a fost stabilită la 27,2 %.

(45)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, s-au utilizat următoarele surse:

(46)

Industria siderurgică din China este cunoscută ca fiind, în mod detașat, cea mai mare din lume. Potrivit informațiilor furnizate de solicitant, China a avut o producție anuală între 2,5 și 3 milioane de tone de cabluri și toroane PSC în 2013 și o capacitate estimativă între 4 și 5 milioane de tone. Din această producție, între 1 și 1,5 milioane de tone au fost exportate către țări terțe și între 1 și 2 milioane de tone au fost comercializate pe piața internă. Importurile de cabluri și toroane PSC în China au fost neglijabile. Capacitatea de producție neutilizată în China (respectiv între 1,5 și 2 milioane de tone) este de 3 ori mai mare decât capacitatea pieții Uniunii.

(47)

Conform estimărilor solicitantului, capacitatea de producție de cabluri și toroane PSC în China depășește cu mult 11 milioane de tone pe an. Având vânzări interne și la export între 6 și 7 milioane de tone pe an, capacitatea neutilizată totală ar depăși 4 milioane de tone.

(48)

În acest sens, înainte de instituirea măsurilor, importurile din China au crescut de șapte ori în termen de trei ani, ajungând la aproape 87 000 de tone (ceea ce reprezintă 8,2 % din consumul în cursul anchetei inițiale, însă 17 % din consumul de pe piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare).

(49)

În consecință, dacă măsurile sunt abrogate, există un risc substanțial ca producătorii-exportatori chinezi să vândă pe piața Uniunii volume semnificative de cabluri și toroane PSC, la prețuri de dumping.

(50)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, constatările s-au bazat pe datele disponibile. Evaluarea probabilității riscului de reorientare a schimburilor comerciale către piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor s-a bazat pe surse public disponibile.

(51)

Piața Uniunii este substanțială și se ridică la aproximativ 365 de milioane de euro în perioada anchetei de reexaminare. În plus, în comparație cu prețul de vânzare mediu al industriei din Uniune, nivelul de subcotare realizat de exporturile chineze către țări terțe relevante menționate la considerentul 41 a fost stabilit de prezenta anchetă la 47 %. Aceste diferențe de preț demonstrează evident atractivitatea pieței Uniunii și capacitatea întreprinderilor chineze de a fi competitive datorită prețurilor, în cazul în care măsurile se abrogă.

(52)

În urma comunicării informațiilor, părțile interesate au furnizat elemente care, pe lângă prețurile de pe piața Uniunii, demonstrează atractivitatea pieței din Uniune. Printre ele se numără:

Aceste elemente demonstrează că prețul nu este singurul element care face ca Uniunea să fie o piață atractivă pentru exportatorii chinezi.

(53)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există un risc semnificativ de reorientare a schimburilor comerciale de la piețele mai puțin atractive ale țărilor terțe către piața Uniunii, în cazul în care măsurile se abrogă.

(54)

Capacitatea de producție de rezervă disponibilă în China și atractivitatea pieței Uniunii conduc la concluzia că există un risc de creștere semnificativă a exporturilor de produs în cauză din China la prețuri de dumping, în cazul în care se permite expirarea măsurilor în vigoare.

(55)

Produsul similar a fost fabricat de către 21 de producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceste 21 de societăți constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(56)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii la importurile originare din China și din alte țări terțe, pe baza datelor Eurostat la nivelul codului TARIC (Tariful vamal integrat al Uniunii Europene).

(57)

Pe această bază, consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(58)

Consumul Uniunii a scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Această scădere a cererii a avut loc în principal în perioada 2011-2012 și reflectă o tendință generală în sectorul construcțiilor în urma crizei financiare.

(59)

Volumul și cota de piață a importurilor din China au fost stabilite pe baza datelor Eurostat.

(60)

Volumul și cota de piață a importurilor în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importului și cota de piață a Chinei

(61)

Instituirea de măsuri antidumping a determinat încetarea aproape în totalitate a importurilor chineze. În cursul perioadei examinate, importurile din China au fost foarte reduse și au scăzut de la 676 de tone în 2010 (0,1 % din piața Uniunii) la 99 de tone în perioada anchetei de reexaminare.

(62)

Vânzările foarte reduse de produs în cauză din China către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu au putut fi utilizate pentru a trage o concluzie pertinentă.

(63)

Deoarece nu a fost posibil să se utilizeze statisticile comerciale chineze în ceea ce privește exporturile chineze către alte piețe (a se vedea considerentul 40 de mai sus), prețul probabil de export a fost stabilit pe baza statisticilor comerciale ale anumitor țări terțe referitoare la importurile de cabluri și toroane PSC originare din China (a se vedea considerentul 41 de mai sus).

(64)

S-a realizat o comparație între prețurile produsului similar fabricat și vândut de industria din Uniune și prețurile cablurilor și toroanelor PSC produse în China, vândute către anumite țări terțe, ajustate la nivelul prețului CIF la frontiera Uniunii.

(65)

Comparația prețurilor a arătat existența unei marje probabile de subcotare semnificative de 47 %.

(66)

Volumul, cota de piață și prețurile importurilor din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul și cota de piață a importurilor din alte țări terțe

(67)

Importurile din alte țări terțe cu excepția Chinei au avut o cotă de piață relativ stabilă între 4,6 % și 5,9 % în cursul perioadei examinate. Mai mult de jumătate din aceste importuri proveneau din Thailanda și Africa de Sud. Printre alte țări exportatoare se numărau India, Rusia și Ucraina.

(68)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei din Uniune.

(69)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(70)

Consumul Uniunii a scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Datorită stabilității cotei de piață a industriei din Uniune, producția a urmărit îndeaproape evoluția consumului produsului în cauză pe piața Uniunii.

(71)

Industria din Uniune a reacționat la această scădere a volumului de producție prin urmărirea un efort semnificativ de restructurare. Restructurarea a condus la o reducere a capacității de producție de 18 % în cursul perioadei examinate, care a depășit reducerea cererii.

(72)

În consecință, gradul de utilizare a capacității s-a îmbunătățit de la 66 % la 70 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, acesta a rămas sub nivelul optim, ceea ce sugerează persistența capacității excedentare în industria din Uniune.

(73)

În perioada luată în considerare, volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune la nivelul Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(74)

Volumul vânzărilor de produs similar realizate de industria din Uniune au scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate, în paralel cu evoluția consumului din Uniune.

(75)

Cota de piață a industriei din Uniune a rămas în general stabilă în perioada luată în considerare. Prețul mediu al industriei din Uniune a fost cu 10 % mai mic decât prețul mediu al importurilor din țări terțe în ultimii trei ani ai perioadei supuse reexaminării și aproximativ echivalent înainte.

(76)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut în aceeași proporție ca și consumul Uniunii, ceea ce a condus la o cotă de piață stabilă de 95,2 %.

(77)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(78)

Ca urmare a restructurării industriei, ocuparea forței de muncă în industria din Uniune a scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate, trecând de la 1 580 de angajați în 2010 la 1 267 de angajați în perioada anchetei de reexaminare.

(79)

Ocuparea forței de muncă a crescut cu 9 % pe parcursul perioadei examinate. Această situație a fost cauzată de o scădere mai rapidă a ocupării forței de muncă decât a producției din Uniune.

(80)

Prețurile de vânzare medii aplicate de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile medii de vânzare în Uniune

(81)

Prețul de vânzare unitar mediu aplicat de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune a scăzut cu 5 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Creșterea înregistrată între 2010 și 2011 și, ulterior, scăderea înregistrată în anul următor, au reflectat în principal creșterea costului materiilor prime. Scăderea prețurilor care a urmat este mai degrabă legată de presiunea asupra prețurilor care rezultă din efectul combinat al scăderii consumului din Uniune și din existența unor capacități excedentare în industria din Uniune.

(82)

În ansamblu, producția a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate. După cum s-a menționat mai sus, creșterea observată în primii doi ani a fost generată de creșterea costurilor materiilor prime. Ca urmare a eforturilor semnificative de restructurare, de îmbunătățire a utilizării capacităților și a productivității, industria a reușit să echilibreze costurile de producție și prețurile medii de vânzare în perioada anchetei de reexaminare.

(83)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 8

Costul forței de muncă, pe angajat

(84)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 6 %. Dincolo de efectul inflației, acesta este, în principal, un indicator al concentrației de pierderi de locuri de muncă în țările cu un nivel scăzut al costurilor salariale și al eforturilor depuse pentru a îmbunătăți productivitatea.

(85)

Nivelurile stocurilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(86)

Stocurile finale totale au crescut cu 8 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, stocurile finale ca procentaj din producție au rămas stabile și la un procent scăzut din producția Uniunii.

(87)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(88)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări. În ansamblu, rentabilitatea producătorilor incluși în eșantion s-a îmbunătățit în cursul perioadei examinate, de la un nivel foarte scăzut de – 3,2 % pentru a atinge un prag de rentabilitate în perioada anchetei de reexaminare.

(89)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și finanța activitățile. Fluxul net de lichidități a indicat aceeași tendință ca și rentabilitatea, adică o îmbunătățire continuă în cursul perioadei examinate, cu o îmbunătățire semnificativă în cursul ultimelor trei perioade până în perioada anchetei de reexaminare.

(90)

Investițiile au crescut cu 48 % pe parcursul perioadei examinate. Acestea au fost, în principal, investiții necesare pentru întreținere.

(91)

La fel ca în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor rezultat din producerea și din vânzarea produsului similar a fost negativ, dar s-a îmbunătățit din 2011. Diferența exprimată în procente față de ceilalți indicatori financiari exprimă o intensitate redusă a capitalului industriei din Uniune și scăderea activelor nete ca urmare a nivelului limitat al investițiilor.

(92)

Într-un context economic marcat de un acces limitat la finanțare, în special în cazul industriilor legate de sectorul construcțiilor, și ținând seama de situația financiară a industriei din Uniune, capacitatea acesteia de a mobiliza capitaluri noi a fost extrem de limitată.

(93)

Ancheta a stabilit probabilitatea reapariției dumpingului cu marje semnificative. Prin urmare, amploarea nu poate fi considerat ca fiind neglijabilă.

(94)

Indicatorii macroeconomici examinați mai sus arată că, deși măsurile antidumping și-au atins parțial obiectivul de a înlătura prejudiciul suferit de producătorii din Uniune, industria este încă foarte fragilă și vulnerabilă. Într-adevăr, în cursul perioadei luate în considerare, volumul producției a scăzut cu 12 %, volumul vânzărilor către clienții neafiliați din UE a scăzut cu 12 %, iar rata ocupării forței de muncă a scăzut cu 20 %. Pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune a înregistrat pierderi continue. Prin urmare, nu s-a putut constata o redresare completă după efectele dumpingului anterior și Comisia consideră că industria din Uniune rămâne foarte vulnerabilă la efectele prejudiciabile ale oricăror importuri la prețuri de dumping pe piața Uniunii.

(95)

Indicatorii principali de prejudiciu au arătat o tendință negativă legată de impactul crizei suferite de sectorul construcțiilor. Prin urmare, consumul, volumul producției și vânzările au scăzut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare.

(96)

Cu toate acestea, măsurile au fost eficiente în a ajuta industria din Uniune să treacă de această criză și să întreprindă un efort semnificativ de restructurare materializat printr-o reducere a capacităților de producție și a forței de muncă.

(97)

Au apărut semne de îmbunătățire în ultimii ani din perioada examinată și poate fi observată o creștere a productivității și a gradului de utilizare a capacității de producție. În plus, costurile de producție au fost aduse aproape de prețul mediu de vânzare.

(98)

Cu toate acestea, situația industriei din Uniune rămâne fragilă. În timp ce majoritatea indicatorilor financiari s-au îmbunătățit, aceștia nu au atins un nivel durabil. Consumul și prețurile se mențin la un nivel scăzut și există indicații ale unei supracapacități persistente în Uniune.

(99)

Măsurile antidumping și-au realizat, parțial, obiectivul prin eliminarea unei părți a prejudiciului suferit de către industria din Uniune, ca urmare a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din China. Deși indicatorii financiari, cum ar fi profitabilitatea și randamentul investițiilor s-au îmbunătățit de-a lungul perioadei examinate, aceștia rămân negativi. Fluxul de lichidități s-a îmbunătățit, de asemenea, și a devenit ușor pozitiv. În consecință, este clar că industria din Uniune nu s-a redresat complet de pe urma efectelor dumpingului anterior și se află încă într-o situație fragilă, fiind, prin urmare, foarte vulnerabilă în fața unei reapariții a importurilor la prețuri de dumping.

(100)

Chiar dacă situația fragilă a industriei din Uniune a fost calificată ca fiind un prejudiciu important, aceasta nu poate fi atribuită importurilor din China care reprezintă o cotă de piață mai mică de 1 % pe piața Uniunii. În absența presiunii prețurilor din China, industria din Uniune a fost în măsură să își mențină cota de piață și să își reducă pierderile.

(101)

Situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit, dar rămâne fragilă. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din China a fost neglijabil. În același timp, după cum s-a subliniat în considerentele 20-54 de mai sus, ancheta a arătat că există o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care măsurile vor fi lăsate să expire.

(102)

Comisia a analizat probabilitatea reapariției prejudiciului dacă s-ar permite expirarea măsurilor aflate în vigoare în prezent, și anume impactul potențial al exporturilor din China asupra pieței și industriei Uniunii, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(103)

Această analiză s-a concentrat pe capacitatea neutilizată a producătorilor-exportatori chinezi și pe comportamentul lor de stabilire a prețurilor atunci când exportă către alte țări.

(104)

Astfel cum s-a stabilit în considerentul 46 de mai sus, capacitatea neutilizată totală pentru producția de cabluri și toroane PSC în China a fost estimată la aproximativ 1,7 milioane de tone în 2013. Această capacitate depășește cu mult consumul total al Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(105)

Se poate concluziona în mod rezonabil că, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, cel puțin o parte din această capacitate neutilizată va fi direcționată, după toate probabilitățile, către piața Uniunii.

(106)

În acest sens, după cum s-a menționat în considerentul 48 de mai sus, înainte de instituirea măsurilor aflate în prezent în vigoare, importurile din China au crescut de șapte ori în termen de trei ani, ajungând la aproape 87 000 de tone ceea ce reprezintă 8,2 % din consumul din perioada anchetei inițiale sau 17 % din consumul actual de pe piața Uniunii. Acest lucru demonstrează capacitatea importurilor chineze de a pătrunde rapid pe piața Uniunii în absența măsurilor.

(107)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 65 de mai sus, prețurile de import chineze în absența taxelor antidumping ar fi de natură să subcoteze prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu o marjă semnificativă (47 %). Această marjă foarte probabilă de subcotare pe baza comparației între prețurile chineze de export către țări terțe și prețurile practicate de industria din Uniune, face ca piața Uniunii să fie mai atractivă decât piețele din alte țări terțe pentru exporturile chineze. Într-adevăr, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori chinezi ar putea exporta către Uniune la prețuri mai mari decât cele practicate față de țări terțe, continuând totuși să subcoteze prețurile industriei din Uniune.

(108)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că, în absența măsurilor, producătorii-exportatori chinezi vor spori, cel mai probabil, presiunea asupra prețurilor și cota lor de piață pe piața Uniunii, cauzând astfel un prejudiciu important industriei din Uniune.

(109)

Având în vedere constatările anchetei, și anume capacitatea neutilizată estimată a producătorilor-exportatori chinezi și nivelul preconizat al prețurilor importurilor din China, se consideră că abrogarea măsurilor ar duce, după toate probabilitățile, la o reapariție a prejudiciului și la o deteriorare și mai gravă a situației fragile a industriei din Uniune, din cauza creșterii probabile a importurilor din China la prețuri de dumping, care ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(110)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Chinei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor, furnizorilor și ale utilizatorilor.

(111)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(112)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului și a prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(113)

Ancheta a stabilit că există probabilitatea reapariției unui prejudiciu important în cazul în care măsurile împotriva importurilor chineze ar fi lăsate să expire.

(114)

Dacă măsurile ar fi menținute, se preconizează că industria din Uniune va fi în măsură să își continue restructurarea și, în cele din urmă, să-și îmbunătățească rentabilitatea.

(115)

Prin urmare, s-a concluzionat că menținerea măsurilor în vigoare aplicabile importurilor din China ar fi în interesul industriei din Uniune.

(116)

Niciun importator/comerciant nu s-a manifestat în urma publicării avizului de deschidere.

(117)

Deși nu se poate exclude că instituirea măsurilor a avut un impact negativ asupra activității lor, importatorii nu sunt dependenți de China și se pot aproviziona cu cabluri și toroane PSC din alte țări furnizoare precum Thailanda sau Africa de Sud.

(118)

Trei furnizori și-au exprimat sprijinul în favoarea măsurilor. Doi dintre aceștia erau producători de sârmă laminată și erau afiliați solicitantului. A treia societate furniza lubrifianți și produse chimice pentru desen industriei din Uniune.

(119)

Sârma laminată vândută către industria din Uniune reprezintă o mică parte din cifra de afaceri a sectorului și, prin urmare, nu este de așteptat ca abrogarea măsurilor să aibă un impact semnificativ asupra furnizorilor. Cu toate acestea, menținerea măsurilor este în interesul producătorilor de sârmă laminată.

(120)

Doisprezece utilizatori s-au făcut cunoscuți în cursul respectivei anchete pentru a-și exprima sprijinul pentru aceste măsuri, inclusiv o societate cu un volum mare de achiziții de produs similar.

(121)

Niciun utilizator nu a răspuns în întregime la chestionarul nostru. Cu toate acestea, ancheta inițială a stabilit că cablurile și toroanele PSC au reprezentat 5 % din costul lor de producție și sub 1 % din cel al consumatorilor lor finali.

(122)

În absența unor măsuri privind alte țări decât China, utilizatorii au avut acces la surse alternative de aprovizionare. În plus, cei mai mari producători din Uniune au cote de piață similare, care mențin un nivel ridicat de concurență internă.

(123)

Utilizatorii care s-au manifestat și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că abrogarea măsurilor ar destabiliza industria din Uniune și, prin urmare, ar afecta fiabilitatea lanțului lor de aprovizionare. Aceșia au acordat o mai mare importanță securității aprovizionării decât posibilelor economii de costuri.

(124)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping vizând importurile din China.

(125)

Din cele de mai sus rezultă că, astfel cum prevede articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și posttensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica Populară Chineză, instituite de Regulamentul (CE) nr. 383/2009 ar trebui menținute.

(126)

Ratele taxelor antidumping specificate de prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică numai importurilor de produs în cauză fabricat de societățile respective și, deci, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în expunerea de motive a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților specific menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(127)

Orice societate poate cere aplicarea acestor rate individuale ale taxei antidumping, în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (6). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante cu ajutorul cărora se poate demonstra că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de rata taxei care i se aplică. Dacă schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul acesteia de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, se va publica un aviz de informare cu privire la schimbarea denumirii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(128)

Prezentul regulament este conform cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,