„Articolul 41

Măsuri tranzitorii referitoare la aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană

(1)   Dovada de origine eliberată în mod corespunzător de către un stat AELS sau de Republica Croația ori întocmită în cadrul unui acord preferențial aplicat între statele AELS și Republica Croația este considerată dovadă a originii preferențiale SEE, cu condiția ca:

În cazul în care mărfurile au fost declarate pentru a fi importate dintr-un stat AELS sau din Republica Croația în Republica Croația sau, respectiv, într-un stat AELS înainte de data aderării Republicii Croația la Uniunea Europeană, în cadrul acordurilor preferențiale aplicate între un stat AELS și Republica Croația la momentul respectiv, dovada de origine eliberată retroactiv în temeiul acestor acorduri poate fi de asemenea acceptată în statele AELS sau în Republica Croația, cu condiția ca aceasta să fie înaintată autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării Republicii Croația la Uniunea Europeană.

(2)   Statele AELS, pe de o parte, și Republica Croația, pe de altă parte, sunt autorizate să mențină autorizațiile pe baza cărora s-a acordat statutul de «exportatori autorizați» în cadrul acordurilor încheiate între statele AELS, pe de o parte, și Republica Croația, pe de altă parte, cu condiția ca exportatorii autorizați să aplice regulile de origine din prezentul protocol.

Statele AELS, pe de o parte, și Croația, pe de altă parte, examinează, în termen de cel mult un an de la data aderării Republicii Croația la Uniunea Europeană, necesitatea de a înlocui astfel de autorizații cu autorizații noi eliberate în conformitate cu prezentul protocol.

(3)   Cererile de verificare ulterioară a dovezii de origine eliberate sau întocmite în temeiul acordurilor preferențiale menționate la alineatele (1) și (2) se acceptă de către autoritățile vamale competente ale statelor AELS sau ale Republicii Croația pe o perioadă de trei ani de la data emiterii sau întocmirii dovezii de origine în cauză și pot fi formulate de către autoritățile respective timp de trei ani de la data acceptării dovezii de origine înaintate autorităților respective în sprijinul unei declarații de import.

(4)   Dispozițiile acordului se pot aplica mărfurilor exportate fie din Republica Croația în statele AELS, fie din statele AELS în Republica Croația, care respectă dispozițiile prezentului protocolul și care, la data aderării Republicii Croația la Uniunea Europeană, fie se află în tranzit, fie sunt depozitate temporar într-un antrepozit vamal sau într-o zonă liberă dintr-un stat AELS sau din Croația.

(5)   Tratamentul preferențial poate fi acordat în cazurile menționate la alineatul (4), cu condiția înaintării către autoritățile vamale din țara importatoare, în termen de patru luni de la data aderării Republicii Croația la Uniunea Europeană, a dovezii de origine eliberate retroactiv de autoritățile vamale din țara exportatoare.”