29.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/29

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, la nivelul UE și la nivelul zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4)

Irlanda a făcut obiectul unui program de ajustare macroeconomică până în decembrie 2013. Prin urmare, în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), aceasta a fost scutită, pe durata programului, de monitorizarea și evaluarea semestrului european pentru coordonarea politicilor economice. În vederea încheierii cu succes a programului de ajustare macroeconomică al Irlandei, Irlanda ar trebui acum să fie integrată pe deplin în cadrul semestrului european.

(5)

La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice 2014. De asemenea, la 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă.

(6)

La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării bugetare și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea bugetară într-un mod diferențiat și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(7)

La 5 martie 2014, Comisia a publicat rezultatele bilanțului său aprofundat privind Irlanda, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 și ținând seama de încheierea cu succes de către Irlanda a programului de ajustare economică și, prin urmare, de faptul că Irlanda ar trebui integrată pe deplin în cadrul semestrului european. Concluzia care se desprinde din analiza Comisiei este că programul de ajustare macroeconomică recent încheiat de Irlanda a fost crucial în gestionarea riscurilor economice și în reducerea dezechilibrelor. Cu toate acestea, dezechilibrele macroeconomice care persistă necesită o monitorizare specifică și adoptarea unor măsuri de politică ferme. În special, evoluțiile din sectorul financiar, gradul de îndatorare a sectorului public și privat și, în conexiune cu aceasta, nivelul ridicat al datoriei externe brute și nete, precum și situația pieței muncii, arată că riscurile sunt prezente în continuare.

(8)

La 17 aprilie 2014, Irlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2014, iar la 29 aprilie 2014 Programul de stabilitate pentru 2014. În vederea luării în considerare a legăturilor dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(9)

Principalele obiective ale strategiei bugetare prezentate în Programul de stabilitate pentru 2014 sunt corectarea deficitului excesiv până în 2015 și atingerea obiectivului pe termen mediu până în 2018. Programul de stabilitate vizează atingerea unui nivel al deficitului de sub 3 % din PIB până în 2015, în conformitate cu recomandarea din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Programul de stabilitate confirmă obiectivul pe termen mediu al unui buget echilibrat în termeni structurali, care este în conformitate cu dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. După 2015, Programul de stabilitate prevede o reducere a deficitului bugetar global cu aproximativ 1 punct procentual din PIB pe an în perioada 2016-2018. Aceasta are ca scop reducerea datoriei de la aproape 124 % din PIB în 2013 la 107 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de stabilitate a fost aprobat ca fiind „în limitele unor proiecții adecvate” de către un organism independent (Consiliul consultativ de politică fiscală al Irlandei). Acesta este, în linii mari, în concordanță cu previziunile Comisiei pentru 2014 și 2015, cu unele diferențe în ceea ce privește contribuțiile componentelor cererii. Cu toate acestea, previziunile autorităților pentru ultimii ani ai Programului de stabilitate sunt optimiste. În plus, atingerea obiectivelor bugetare nu este sprijinită de măsuri suficient de detaliate pentru anul 2015. Prin urmare, previziunea Comisiei privind deficitul pentru 2015 este mai ridicată decât obiectivul recomandat de Consiliu. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, pe baza evaluării Programului de stabilitate și pe baza previziunilor Comisiei, Consiliul consideră că obiectivele Programului de stabilitate sunt coerente cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, însă vor trebui sprijinite prin măsuri specifice începând din 2015. Au fost întreprinse măsuri semnificative vizând ameliorarea unor aspecte importante ale cadrului bugetar al Irlandei, precum și a calității și a punctualității datelor furnizate. Normele actuale privind plafoanele de cheltuieli pe termen mediu permit schimbări discreționare de către autoritățile publice, care nu se limitează la situații predefinite.

(10)

Reformele fiscale au contribuit la ajustarea bugetară, însă sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește eficiența sistemului fiscal și caracterul favorabil creșterii al acestuia. În ceea ce privește impozitarea proprietăților, Irlanda a trecut de la o taxă pe tranzacții la un impozit recurent bazat pe valoarea proprietăților imobiliare locative, însă baza de impozitare este în continuare relativ redusă, întrucât anumite tipuri de proprietăți rămân în afara sferei de cuprindere a impozitului. Impozitarea veniturilor salariale este fragmentată și complexă, iar bazele de impozitare pentru impozitele pe consum și taxele de mediu, care sunt mai favorabile creșterii, sunt limitate prin reducerea ratelor și prin aplicarea de exceptări. Aplicarea unor cote zero sau reduse de TVA determină o eficiență a TVA-ului inferioară față de media UE. Cotele reduse de TVA sunt utilizate pe scară largă pentru a îndeplini obiective de redistribuire, deși acestea nu reprezintă un instrument de politică eficient și bine direcționat pentru a garanta protecția categoriilor vulnerabile. Se pot face mai multe pentru a îmbunătăți eficacitatea instrumentelor fiscale în materie de mediu și pentru a elimina subvențiile care au efecte negative asupra mediului.

(11)

Deși populația Irlandei este relativ tânără, cheltuielile din domeniul sănătății publice au fost printre cele mai ridicate din UE în 2012, reprezentând 8,7 % din VNB, mult peste media UE, de 7,3 %. Având în vedere dificultățile actuale privind gestionarea bugetului pentru sănătate, precum și presiunile demografice prevăzute ca urmare a îmbătrânirii populației, nivelul actual al serviciilor nu va putea fi menținut decât dacă se vor obține ameliorări ale raportului preț-calitate pe termen mediu-lung. Conform estimărilor, până în 2060, creșterea cheltuielilor legate de sănătate ca urmare a presiunii demografice va fi de 1,2 puncte procentuale din PIB. Sectorul sănătății se confruntă cu provocări multiple. Gestiunea financiară și sistemele și procesele contabile sunt fragmentate între furnizorii de asistență medicală. Acest fapt cauzează întârzieri și probleme în colectarea și prelucrarea informațiilor. De asemenea, această situație îngreunează monitorizarea cheltuielilor din domeniul sănătății și eforturile de îmbunătățire a raportului preț-calitate, precum și alocarea adecvată a resurselor. Nivelul ridicat al cheltuielilor pentru produse farmaceutice constituie altă provocare, cheltuielile cu medicamente pentru tratament ambulatoriu fiind comparativ ridicate.

(12)

Irlanda se confruntă cu provocări legate de șomaj, în special șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată; de asemenea, numărul persoanelor în vârstă de muncă slab calificate continuă să fie ridicat, ceea ce determină inegalități și necorelări ale competențelor. Șomajul de lungă durată s-a redus progresiv odată cu consolidarea recentă a pieței forței de muncă, însă rămâne ridicat ca proporție din șomajul total, reprezentând peste 61 % din cifra totală la sfârșitul anului 2013. Rata șomajului în rândul tinerilor a atins nivelul maxim de peste 30 % la mijlocul anului 2012. De asemenea, proporția tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut cu 8 puncte procentuale între 2007 și 2012, până la 18,7 %, înainte de a scădea la 16,1 %, rămânând totuși printre cele mai ridicate din Uniune. În conformitate cu obiectivele garanției pentru tineret, este necesar ca toți tinerii care au nevoie de sprijin să fie acoperiți într-un interval maxim de patru luni. Odată cu reechilibrarea economiei au apărut neconcordanțe ale competențelor, sistemul de educație și de formare trebuind să răspundă unor provocări legate de recalificarea și perfecționarea profesională. În plus, participarea la învățarea pe tot parcursul vieții este mai scăzută decât media UE (în 2013, 7,3 % față de 10,7 %).

(13)

Irlanda înregistrează una dintre cele mai ridicate proporții ale persoanelor care trăiesc în gospodării cu o intensitate scăzută a muncii din Uniune, ceea ce antrenează provocări sociale grave. Această proporție era peste media UE înaintea crizei și a crescut de la 14,3 % în 2007 la 24,2 % în 2011. Intensitatea scăzută a muncii este deosebit de acută în cazul gospodăriilor monoparentale. Această situație a contribuit la creșterea riscului de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor și agravează problema participării mai scăzute a femeilor pe piața muncii, aceasta fiind de 67,2 % în 2013, față de 83,4 % pentru bărbați. Prin urmare, atenția s-a îndreptat către problema disponibilității și accesibilității ca preț a serviciilor de îngrijire a copilului, care constituie un obstacol important pentru părinți în calea găsirii unui loc de muncă și a evitării riscului de sărăcie. Piața forței de muncă este, de asemenea, afectată de mai multe categorii de capcane ale șomajului. Structura nediferențiată a ajutoarelor de șomaj acordate sub forma indemnizației și a alocației pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă, durata nelimitată a alocației respective, precum și pierderea plăților suplimentare (în special a suplimentului pentru chirie și a cardurilor pentru asistență medicală gratuită) odată cu găsirea unui loc de muncă fac ca ratele de înlocuire să fie relativ ridicate pentru șomerii de lungă durată cu potențial modest de câștig și pentru alte categorii de lucrători, în funcție de situația familială.

(14)

Împrumuturile acordate IMM-urilor rămân la un nivel modest, reflectând o combinație între o cerere de credite scăzută și constrângerile legate de acordarea creditelor, având în vedere că IMM-urile continuă să fie afectate de o îndatorare excesivă și de o cerere internă redusă, în timp ce băncile trebuie să facă progrese suplimentare pentru a găsi soluții sustenabile în privința portofoliilor lor de credite neperformante generate de IMM-uri. Din ultima analiză efectuată de societatea Red C reiese că, din procentul de 35 % de IMM-uri care au solicitat un credit bancar între octombrie 2013 și martie 2014, 19 % s-au confruntat cu un refuz. La sfârșitul anului 2009 a fost instituit Biroul pentru monitorizarea creditelor, care are rolul de a media litigiile dintre instituțiile creditoare și IMM-urile solicitante cărora li s-a refuzat creditul. Activitatea biroului a avut un impact pozitiv, dar care deocamdată pare a fi relativ limitat, în parte din cauză că numărul sesizărilor a fost destul de mic. IMM-urile depind în mare măsură de credite bancare pentru investiții, sursele nebancare de finanțare fiind relativ subdezvoltate, deși în prezent sunt în curs de examinare unele alternative, printre care fondurile de împrumut. Cu toate acestea, pe măsură ce redresarea va câștiga teren și cererea internă se va restabili, va fi probabil să se manifeste o creștere a constrângerilor legate de acordarea creditelor, în cazul în care canalele creditului nu se vor fi restabilit în mod adecvat, ceea ce este crucial pentru perspectivele de creștere economică. Au fost instituite programe și fonduri specifice pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare, printre care schema de garantare a creditelor, Fondul de împrumut pentru microîntreprinderi și trei fonduri pentru IMM-uri, dar deocamdată nivelul de utilizare a acestora a fost scăzut.

(15)

În ciuda reformelor sectorului bancar realizate în cadrul programului de asistență financiară recent încheiat, continuă să existe provocări considerabile. Aceste provocări au fost analizate în detaliu de Comisie în cadrul bilanțului său aprofundat din 2014 privind Irlanda. În iunie 2013, creditele neperformante reprezentau aproape 27 % din totalul creditelor acordate de principalele trei bănci din Irlanda. În ciuda reducerii recente, îndatorarea sectorului privat este în continuare printre cele mai ridicate din Uniune, continuând să reprezinte un risc pentru stabilitatea financiară și o povară pentru economie. Reducerea gradului de îndatorare a gospodăriilor și a IMM-urilor este incompletă, iar ajustarea bilanțurilor băncilor și ale IMM-urilor este esențială pentru restabilirea canalelor creditului. Împrumuturile bancare continuă să scadă, iar sectorul bancar încă se confruntă cu probleme de rentabilitate, parțial din cauză că bilanțurile băncilor includ un număr mare de credite ipotecare cu rate variabile în funcție de indici de referință (active istorice cu rentabilitate scăzută).

(16)

Costurile aferente executării contractelor sunt ridicate. Onorariile avocaților reprezintă cea mai mare parte a acestor costuri, și anume 18,8 puncte procentuale, iar costurile ridicate ale serviciilor juridice afectează structura costurilor tuturor întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor. În plus, spre deosebire de alte servicii profesionale, costurile serviciilor juridice nu au fost ajustate în sens descrescător de la declanșarea crizei, în parte din cauza concurenței insuficiente. Autoritățile s-au angajat să introducă reforme ale sectorului serviciilor juridice în cadrul programului de ajustare macroeconomică. În 2011, acestea au publicat un proiect de lege privind reglementarea serviciilor juridice, care nu a fost încă promulgat. Resursele judiciare și resursele administrative de care dispun instanțele în vederea unei gestionări active a cazurilor în etapa precontencioasă sunt foarte limitate, ceea ce poate determina întârzieri ale soluționării litigiilor și costuri mai mari. În plus, Irlanda se confruntă cu deficiențe importante legate de capacitatea de a colecta date privind eficiența sistemului judiciar.

(17)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Irlandei. A evaluat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Irlanda, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-7 de mai jos.

(18)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (5) se reflectă îndeosebi în recomandările 1 și 2 de mai jos.

(19)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și evaluarea sus-menționată, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1, 3, 5 și 6 de mai jos.

(20)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (6). Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Irlanda ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare completă și în timp util a respectivelor recomandări,

1.

Să execute integral bugetul 2014 și să asigure corectarea în mod sustenabil a deficitului excesiv până în 2015, susținând strategia bugetară prin măsuri structurale suplimentare și realizând în același timp efortul de ajustare structurală specificat în recomandarea Consiliului formulată în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. După corectarea deficitului excesiv, să urmărească, în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu, o ajustare structurală de cel puțin 0,5 % din PIB pe an sau mai mult în condiții economice favorabile ori dacă acest lucru este necesar în vederea asigurării respectării regulii privind gradul de îndatorare, pentru a înscrie ponderea datoriei publice, în prezent ridicată, pe o traiectorie descendentă susținută. Să consolideze credibilitatea strategiei de ajustare bugetară, să pună în aplicare în mod eficace planificarea bugetară multianuală și să definească măsuri bugetare cuprinzătoare care să permită atingerea obiectivelor bugetare pe termen mediu. Să asigure caracterul obligatoriu al plafonului de cheltuieli ale administrațiilor publice, inclusiv prin limitarea posibilităților legale de schimbare discreționară. Pentru a susține consolidarea bugetară, ar trebui să se aibă în vedere sporirea veniturilor prin extinderea bazei de impozitare. Să consolideze caracterul favorabil creșterii și protecției mediului al sistemului fiscal.

2.

Să facă progrese cu privire la reforma sistemului de sănătate inițiată prin cadrul strategic „Future Health” (Sănătatea în viitor), pentru a optimiza raportul cost-eficacitate. Să ia măsuri suplimentare pentru a reduce cheltuielile pentru produse farmaceutice, inclusiv prin procese mai frecvente de realiniere a prețurilor pentru medicamentele brevetate, favorizarea pătrunderii pe piață a medicamentelor generice și îmbunătățirea practicilor de prescriere. Să reformeze sistemele de gestiune financiară ale autorității naționale de sănătate pentru a realiza o raționalizare la nivelul tuturor furnizorilor și pentru a favoriza gestionarea optimizată a cererilor de rambursare. Să introducă identificatori individuali de sănătate începând de la sfârșitul primului trimestru al anului 2015, cel târziu.

3.

Să îmbunătățească în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă, acordând o atenție specială șomerilor de lungă durată și persoanelor slab calificate, precum și tinerilor, în conformitate cu obiectivele garanției pentru tineret. Să ducă mai departe actuala reformă a sistemului de educație și formare continuă (further education and training – FET), a mecanismelor de sprijinire a ocupării forței de muncă și a programelor de ucenicie. Să ofere mai multe posibilități de formare la locul de muncă; să amelioreze și să asigure relevanța cursurilor FET și a uceniciilor în raport cu necesitățile de pe piața muncii. Să amelioreze nivelul și calitatea serviciilor de sprijin furnizate de birourile Intreo pentru ocuparea forței de muncă. Să introducă un sistem eficient de recomandare a activităților de educație și formare continuă între birourile Intreo și comitetele pentru educație și formare.

4.

Să ia măsuri referitoare la gospodăriile cu intensitate scăzută a muncii și să abordeze riscul de sărăcie în rândul copiilor prin introducerea unui sistem de prestații degresive și prin acordarea unor suplimente pentru persoanele care reîncep să muncească. Să încurajeze participarea pe piața muncii a femeilor prin îmbunătățirea disponibilității și a accesibilității ca preț a structurilor cu program prelungit de îngrijire a copilului, în special pentru familiile cu venituri mici.

5.

Să dezvolte politici pentru sectorul IMM-urilor, inclusiv inițiative pentru a aborda disponibilitatea finanțării bancare și nebancare și restructurarea datoriilor, evitând, în același timp, riscurile pentru finanțele publice și stabilitatea financiară. Să promoveze inițiative de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la împrumuturile bancare și la finanțarea nebancară. Să introducă un sistem de monitorizare a împrumuturilor acordate IMM-urilor de sectorul bancar. În paralel, să facă eforturi pentru a garanta o utilizare optimizată a facilităților de credit nebancar, inclusiv a celor trei fonduri pentru IMM-uri, cofinanțate de Fondul național de rezervă pentru pensii, de Microfinance Ireland și de schema de garantare temporară a împrumuturilor. Să promoveze utilizarea schemelor menționate și a altor scheme de finanțare nebancară de către IMM-uri. Să mărească vizibilitatea Biroului pentru monitorizarea creditelor și capacitatea acestuia de a media litigiile dintre bănci și IMM-urile solicitante cărora li s-a refuzat creditul.

6.

Să monitorizeze performanțele băncilor în raport cu obiectivele privind restructurarea creditelor ipotecare restante. Să anunțe obiective ambițioase pentru al treilea și al patrulea trimestru din 2014 astfel încât principalele bănci de credit ipotecar să propună și să adopte soluții pentru restructurarea creditelor ipotecare restante de peste 90 de zile, pentru a soluționa în mod eficace creditele ipotecare restante până la sfârșitul anului 2014. Să continue să evalueze sustenabilitatea acordurilor de restructurare încheiate, prin intermediul auditurilor și al unor examinări specifice la fața locului. Să elaboreze orientări referitoare la caracterul durabil al soluțiilor. Să publice cu regularitate date privind portofoliile de credite restante pentru IMM-uri emise de bănci, pentru a spori transparența. Să elaboreze o strategie pentru a aborda problema expunerilor la credite imobiliare comerciale cu risc ridicat de neplată. Să instituie un registru central al creditelor.

7.

Să diminueze costurile procedurilor și ale serviciilor juridice și să stimuleze concurența, inclusiv prin promulgarea legii privind reglementarea serviciilor juridice până la sfârșitul anului 2014, inclusiv a dispoziției care permite introducerea unor practici multidisciplinare, și prin urmărirea obiectivului de a desființa dreptul de reținere al avocatului (solicitor's lien). Să monitorizeze impactul acesteia, inclusiv asupra costurilor serviciilor juridice. Să ia măsuri de executare pentru a se asigura că Autoritatea de Reglementare a Serviciilor Juridice devine operațională cât mai curând și își îndeplinește obligațiile prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce privește publicarea de reglementări sau de orientări privind practicile multidisciplinare și soluționarea plângerilor. Să îmbunătățească sistemele de colectare a datelor pentru a eficientiza monitorizarea și evaluarea eficienței procedurilor judiciare astfel încât să fie identificate aspectele în care este necesară reforma.