30.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 217/81

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

La 29 iunie 2012, șefii de stat și de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, dar și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile existente. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4)

La 10 iulie 2012, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă pentru 2012 al Spaniei și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate al Spaniei pentru perioada 2012-2015.

(5)

La 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, marcând începutul semestrului european 2013 pentru coordonarea politicilor economice. La 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Spania ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să fie efectuat un bilanț aprofundat.

(6)

Parlamentul European a fost implicat în mod adecvat în derularea Semestrului european, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97, și, la 7 februarie 2013, a adoptat o rezoluție privind ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2013 și o rezoluție referitoare la contribuția la Analiza anuală a creșterii pentru 2013.

(7)

La 14 martie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării finanțelor publice și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a subliniat necesitatea continuării consolidării finanțelor publice într-un mod diferențiat și favorabil creșterii, a restabilirii condițiilor normale de creditare a economiei, a promovării creșterii economice și a competitivității, a combaterii șomajului și a consecințelor sociale ale crizei și a modernizării administrației publice.

(8)

La 10 aprilie 2013, Comisia a publicat rezultatele bilanțului aprofundat referitor la Spania, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma acestei analize, Comisia a concluzionat că Spania se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. În special, nivelurile foarte ridicate ale datoriei interne și externe continuă să comporte riscuri pentru creștere și stabilitatea financiară; sectorul bancar este în curs de recapitalizare și restructurare, inclusiv cu finanțare publică; lipsa de flexibilitate a piețelor produselor și a pieței forței de muncă contribuie la un nivel ridicat și aflat în creștere al șomajului și, pe un plan mai general, reprezintă un obstacol în calea ajustărilor din economie. Cu toate că astfel de ajustări au loc, amploarea corecțiilor necesare impune acțiuni de politică continue în ceea ce privește piețele produselor și ale serviciilor, piața forței de muncă, sectorul financiar și finanțele publice.

(9)

La 30 aprilie 2013, Spania și-a prezentat Programul său național de reformă pentru 2013 și Programul său de stabilitate pentru perioada 2012-2016. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(10)

Pe baza evaluării Programului de stabilitate, realizată în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din program este în linii mari plauzibil pentru 2013 și este supus unor riscuri de evoluție negativă în 2014 și ulterior, comparativ cu previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013. Chiar dacă previziunile de creștere din cadrul Programului de stabilitate sunt mai mici pentru perioada 2014 - 2016 decât cele realizate de serviciile Comisie în primăvara anului 2013, acestea din urmă se bazează pe ipoteza menținerii politicilor actuale, neținând așadar cont de consolidarea bugetară care va fi necesară pentru atingerea țintelor bugetare prevăzute în Programul de stabilitate. Obiectivul strategiei bugetare conturate în cadrul Programului de stabilitate este reducerea deficitului public general până sub valoarea de referință, de 3 % din PIB, până în 2016. Consolidarea se bazează în principal pe reducerea cheltuielilor, rata acestora scăzând cu 3,7 puncte procentuale în perioada 2012-2016, dar și pe anumite măsuri de creștere a veniturilor. Pe baza soldului bugetar structural (recalculat) (5), îmbunătățirea anuală medie a deficitului structural prevăzută în Programul de stabilitate este de 1,2 %, 0,4 %, 0,9 % și respectiv 0,9 % din PIB pentru fiecare an din perioada 2013-2016. După corectarea deficitului excesiv, Programul de stabilitate confirmă obiectivul pe termen mediu (OTM) de atingere a unei poziții bugetare echilibrate din punct de vedere structural, care ar urma să fie atins până în 2018. OTM este mai ambițios decât cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Ritmul de ajustare din punct de vedere structural prevăzut pentru perioada 2017-2018 reprezintă un progres suficient în direcția îndeplinirii OTM. În Programul de stabilitate se prognozează că ponderea datoriei publice va atinge nivelul maxim în 2016, după care va începe să scadă.

Calea aleasă pentru ajustarea deficitului și a datoriei este supusă unor importante riscuri de evoluție negativă. Măsurile de susținere a țintelor de deficit nu sunt detaliate suficient, în special la nivel regional. Pentru 2016, Programul de stabilitate nu prezintă nicio măsură, iar măsurile temporare anterioare sunt prelungite numai până în 2014. Economiile preconizate în urma reformei administrației locale sunt supuse unor riscuri de implementare semnificative. În plus, anumite incertitudini planează asupra situației economice, financiare și de pe piața forței de muncă, precum și asupra evoluției veniturilor în contextul unor dezechilibre macroeconomice persistente. Punerea în aplicare până la capăt a reformei privind pensionările anticipate, care a fost deja adoptată, precum și ajungerea la un acord privind factorul de sustenabilitate ar atenua riscurile din sistemul de securitate socială. Un alt risc derivă din datoriile contingente aferente schemelor/garanțiilor de protejare a activelor. S-au înregistrat progrese majore în materie de raportare a execuției bugetare, dar implementarea transparentă și la timp a mecanismelor de prevenire și de corecție din cadrul legii privind stabilitatea bugetară ar putea fi ameliorată. Lipsește raportarea sistematică și la timp a arieratelor publice, al căror volum mare de plată necesită un sistem de rambursare ad hoc. Înființarea unui consiliu bugetar independent înregistrează întârzieri față de calendarul prevăzut. O propunere de revizuire a regulilor privind indexarea tuturor veniturilor și cheltuielilor publice ar conduce la realizarea de economii bugetare și la o sensibilitate mai mare a prețurilor la condițiile economice. În cadrul Programului național de reformă se recunoaște de asemenea nevoia de a ameliora în continuare eficiența din punctul de vedere al costurilor a cheltuielilor din sistemul asistenței medicale și din cel farmaceutic, de exemplu prin revizuirea prețurilor de referință și prin centralizarea achizițiilor de produse farmaceutice sau prin extinderea coplății.

(11)

Cu toate că în 2012 a avut loc o reechilibrare semnificativă a sarcinii fiscale relative în direcția consumului și a taxelor de mediu, raportul dintre impozite și PIB din Spania rămâne printre cele mai mici din Uniune. Eficiența sistemului de impozitare poate fi ameliorată și mai mult prin creșterea ponderii impozitelor indirecte mai favorabile creșterii și prin încercarea de a rezolva problema fraudei și evaziunii fiscale, în acord cu eforturile de consolidare bugetară. Spania a adoptat anumite măsuri menite să rezolve problema favorizării îndatorării în cadrul sistemului de impozitare a întreprinderilor, dar în contextul nivelului ridicat al îndatorării private este necesară continuarea eforturilor.

(12)

Programul de ajustare a sectorului financiar se situează în parametrii stabiliți. Mai precis, au fost realizate recapitalizările de care era nevoie și s-a înființat societatea de administrare a investițiilor Sareb. Restructurarea băncilor în conformitate cu deciziile adoptate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat va necesită o atenție continuă în următorii ani. Pentru atenuarea constrângerilor în materie de finanțare și de lichidități cu care se confruntă întreprinderile, Spania a implementat în 2012 un plan amplu de rambursare a datoriilor comerciale ale autorităților regionale și locale către întreprinderi (în valoare de 27,3 miliarde EUR) și a lansat diverse inițiative pentru lărgirea gamei de opțiuni de finanțare aflate la dispoziția firmelor. Pentru 2013 este prevăzută o prelungire a planului menționat.

(13)

Situația de pe piața forței de muncă rămâne critică. Reajustarea economiei pentru a face față scăderii cererii interne și a cererii din domeniul construcțiilor în contextul lipsei de flexibilitate a pieței forței de muncă și a necorelării competențelor cu cererea de pe piață a contribuit, printre altele, la creșterea ratei șomajului până la valoarea de 27 % la începutul lui 2013. Deosebit de îngrijorătoare este creșterea pronunțată a ratei șomajului în rândul tinerilor, până la nivelul de 56 %, precum și creșterea ratei șomajului pe termen lung până la 44,4 % din numărul total al șomerilor la sfârșitul lui 2012. Datele disponibile sugerează că reforma pieței forței de muncă din 2012 a început să conducă la o mai mare flexibilitate internă (cu alte cuvinte în interiorul întreprinderilor), la o oarecare reducere a costurilor aferente concedierilor și la o moderație tot mai mare la nivelul salariilor. Programul național de refromă prevede că în iulie 2013 se va realiza o evaluare oficială a reformei, comparativ cu obiectivele declarate ale acesteia, în vederea completării acesteia în punctele unde este necesar. Reformele din domeniul politicilor active privind piața forței de muncă sunt în întârziere, sunt încă necesare acțiuni de modernizare și consolidare a serviciului public de ocupare a forței de muncă, iar recent adoptata deschidere a pieței pentru agențiile private de plasare a forței de muncă, precum și cooperarea dintre serviciile regionale de ocupare a forței de muncă (portalul unic pentru forță de muncă) nu sunt complet funcționale încă.

(14)

O proporție mare de șomeri necalificați (35 %) și o relevanță insuficientă a educației și a formării pe piața forței de muncă contribuie la o rată mare a șomajului în rândul tinerilor, precum și la șomaj pe termen lung. Strategia națională privind șomajul și antreprenoriatul în rândul tinerilor pentru perioada 2013-2016, prezentată în martie 2013, include o serie de măsuri pe termen scurt și lung menite să amelioreze oportunitățile de angajare ale tinerilor. În același timp, a fost introdusă formarea profesională duală, iar în 2012 au fost deja demarate proiecte-pilot. Programul național de refromă pentru 2013 evidențiază de asemenea importanța unei implementări rapide a reformei sistemului educațional și a ameliorării calității globale a educației și a formării.

(15)

În principal ca urmare a situației de pe piața forței de muncă, dar și din cauza eficacității limitate a protecției sociale în materie de reducere a sărăciei, Spania se situează sub media UE la principalii indicatori-cheie de măsurare a sărăciei și a excluziunii sociale, copiii fiind deosebit de expuși în această privință. În general, nu s-au înregistrat ameliorări majore în elaborarea de noi măsuri de politică. Programul național de refromă nu include informații privind conținutul sau calendarul de aprobare a planului național privind incluziunea socială pentru perioada 2013-2016. Principalele provocări sunt legate de nevoia de a raționaliza obiectivele și resursele într-un cadru de politică adecvat, de ameliorare a guvernanței și a coordonării interinstituționale la nivel național, regional și local, de simplificare a procedurilor pentru solicitanții de asistență socială și de revizuire a barierelor care stau în calea mobilității. S-au înregistrat anumite progrese în materie de măsuri pentru rezolvarea problemei sărăciei infantile și pentru ameliorarea eficienței serviciilor de asistență pentru familii.

(16)

Punctele slabe ale mediului de afaceri, cum ar fi segmentarea pieței interne sau barierele la intrarea pe piață în sectoarele serviciilor, încetinesc crearea de locuri de muncă, iar materializarea progreselor din acest domeniu durează mai mult decât se preconizase în planul de reformă din septembrie 2012. Proiectul inițial al legii privind unitatea pieței a fost adoptat de guvern în ianuarie 2013, iar aprobarea finală de către parlament este așteptată pentru sfârșitul lui 2013. Angajamentele reiterate în Programul național de refromă pentru 2013 prevăd elaborarea unui prim proiect al legii privind serviciile profesionale până la sfârșitul lunii iunie 2013 și adoptarea finală a legii privind antreprenoriatul și internaționalizarea societăților comerciale înainte de sfârșitul lui 2013. În pofida efectelor scontate ale acestor reforme, se mai pot încă face progrese în materie de facilitare a condițiilor de intrare pe piață și de ieșire de pe piață, în special prin reducerea timpului necesar pentru autorizarea întreprinderilor și prin revizuirea cadrului pentru insolvență. În plus, ar trebui abordată problema barierelor de reglementare și de altă natură care stau în calea creșterii firmelor. În pofida reformelor recente, barierele la intrare pentru spațiile de comercializare cu amănuntul de mari dimensiuni continuă să limiteze concurența în sectorul vânzărilor cu amănuntul. În septembrie 2012, guvernul a adoptat un proiect de lege pentru comasarea autorității naționale în materie de concurență cu autoritățile de supraveghere și reglementare din șase sectoare, creându-se astfel un organism unic — Comisia Națională pentru Piețe și Concurență. Această reformă vizează aplicarea consecventă a principiilor concurenței la nivelul diverselor sectoare economice. Eliminarea în 2012 a deductibilității fiscale a rambursărilor de credite ipotecare și a plății dobânzilor a fost esențială pentru reducerea stimulentelor de a realiza achiziții imobiliare, dar eforturile de creare a unei piețe a închirierilor mai mari și mai eficiente, care ar reprezenta de asemenea un factor de stimulare a mobilității forței de muncă, se află încă într-un stadiu incipient.

(17)

Problema deficitului tarifelor la energie electrică, care implică un potențial de datorii contigente considerabile pentru buget și riscuri macroeconomice care nu pot fi neglijate, nu a fost abordată în mod decisiv, iar măsurile prezentate în cursul lui 2012 și la începutul lui 2013 au fost insuficiente. În Programul național de reformă pentru 2013, guvernul a anunțat că până la sfârșitul lunii iunie 2013 va fi prezentat un proiect de lege vizând reformarea sectorului energiei electrice. Se mai pot face progrese în materie de ameliorare a concurenței pe piața cu amănuntul a energiei electrice. Infrastructura de transporturi este foarte dezvoltată, dar alegerea investițiilor ar putea să fie mai strictă, acordând prioritate întreținerii eficiente a rețelelor existente. Înființarea unui observator independent, conform celor preconizate, ar fi utilă în această privință. În același timp, obstacole de ordin tehnic și juridic îngreunează concurența în domeniul transportului feroviar de marfă și de călători.

(18)

Cadrul foarte descentralizat impune o coordonare mai bună între diversele administrații publice, atât pentru a reduce costurile, cât și pentru a limita sarcina administrativă suportată de societăți și de gospodării. În acest sens, au fost întreprinse sau sunt în curs de desfășurare o serie de inițiative. Mai precis, în februarie 2013 guvernul a prezentat un proiect de lege privind reforma administrației locale (care ar urma să fie adoptat de parlament înainte de sfârșitul lui 2013) și s-a înființat un comitet pentru reforma administrației publice. Acesta va prezenta propuneri de reformare a administrației publice din Spania până la sfârșitul lunii iunie 2013. Reformele pentru ameliorarea funcționării sistemului judiciar sunt în curs de desfășurare, cu toate că anumite măsuri acumulează întârzieri, iar eficiența sistemului judiciar din Spania încă lasă loc de ameliorări.

(19)

În contextul Semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Spaniei, analizând Programul de stabilitate și Programul național de reformă și ținând seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică fiscală și socioeconomică sustenabilă în Spania, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei emise în cadrul Semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-9 de mai jos.

(20)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(21)

Ținând seama de rezultatele bilanțului aprofundat realizat de Comisie și de această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Evaluarea conduce la concluzia că Programul de reformă propus este cuprinzător și se îndreaptă în direcția corectă. În același timp, evaluarea subliniază urgența adoptării și a implementării cu eficacitate a reformelor care lipsesc, astfel încât acestea să poată începe să producă efectele pozitive scontate. Recomandările Consiliului emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8 și 9 de mai jos.

(22)

În contextul semestrului european, Comisia a realizat de asemenea o analiză a politicii economice din zona euro considerată ca un întreg. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre care folosesc moneda euro (7). În calitate de țară a cărei monedă este euro, Spania ar trebui să asigure de asemenea implementarea integrală și la timp a acestor recomandări,

1.

Să realizeze eforturile bugetare structurale impuse de recomandarea emisă de Consiliu în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru a asigura corecția deficitului excesiv până în 2016. În acest sens, să implementeze măsurile adoptate în planurile bugetare pentru 2013 la toate nivelurile administrației publice, să consolideze strategia bugetară pe termen mediu cu măsuri structurale pentru perioada 2014-2016, care să aibă un nivel de detaliere suficient. O corecție durabilă a dezechilibrelor bugetare depinde de implementarea credibilă a reformelor structurale ambițioase care ar conduce la creșterea capacității de ajustare și ar stimula potențialul de creștere și de creare de locuri de muncă. După realizarea corecției deficitului excesiv, să continue ajustările structurale într-un ritm adecvat, astfel încât OTM să fie atins până în 2018. Să asigure aplicarea strictă și transparentă a măsurilor preventive și corective prevăzute în legea organică privind stabilitatea bugetară. Să înființeze, înainte de sfârșitul lui 2013, o autoritate bugetară independentă care să furnizeze analize și consiliere și care să monitorizeze respectarea în cadrul politicii bugetare a normelor bugetare naționale și a celor ale UE. Să amelioreze calitatea și eficiența cheltuielilor publice la toate nivelurile administrației și să întreprindă până în martie 2014 o analiză sistematică a articolelor de cheltuieli. Să crească eficiența din punctul de vedere al costurilor a sectorului asistenței medicale, păstrând în același timp accesibilitatea pentru grupurile vulnerabile, de exemplu prin reducerea cheltuielilor farmaceutice în spitale, prin consolidarea coordonării la nivelul diverselor tipuri de îngrijire și prin ameliorarea stimulentelor pentru utilizarea eficientă a resurselor. Să adopte măsuri pentru reducerea volumului arieratelor publice, pentru evitarea acumulării în continuare a acestora și pentru publicarea periodică a unor date privind sumele rămase de plată. Să adopte legea privind desființarea indexării, pentru a reduce gradul de inerție al prețurilor la nivelul cheltuielilor și al veniturilor publice, în timp util pentru ca aceasta să poată intra în vigoare înainte de începutul lui 2014, precum și să aibă în vedere măsuri suplimentare pentru a limita aplicarea clauzelor de indexare. Să finalizeze până la sfârșitul lui 2013 regulamentul privind factorul de sustenabilitate, astfel încât să asigure stabilitatea financiară pe termen lung a sistemului de pensii, inclusiv prin majorarea vârstei de pensionare efective prin corelarea vârstei de pensionare sau a beneficiilor de tip pensie cu evoluția speranței de viață.

2.

Să întreprindă până în martie 2014 o analiză sistematică a sistemului fiscal. Să aibă în vedere limitarea în și mai mare măsură a cheltuielilor fiscale prin impozitare directă, să exploreze măsura în care se poate limita și mai mult aplicarea ratelor reduse de TVA și să adopte măsuri suplimentare în materie de taxe de mediu, în special în ceea ce privește accizele și taxele pe combustibil. Să adopte măsuri suplimentare pentru a aborda problema favorizării îndatorării în cadrul sistemului de impozitare a întreprinderilor. Să intensifice combaterea economiei subterane și a muncii la negru.

3.

Să implementeze Programul privind sectorul financiar pentru recapitalizarea instituțiilor financiare, inclusiv măsurile de promovare a intermedierii non-bancare adoptate în noiembrie 2012.

4.

Să finalizeze, până în iulie 2013, evaluarea reformei pieței forței de muncă din 2012, care să acopere întreaga plajă a obiectivelor și a măsurilor acesteia, și să prezinte propuneri de modificare, dacă este cazul, până în septembrie 2013. Să adopte până în iulie 2013 planul național de ocupare a forței de muncă pentru 2013 și să pună în aplicare rapid o reformă a politicilor active privind piața forței de muncă orientată către rezultate, inclusiv printr-o mai bună direcționare și eficiență a orientărilor. Să consolideze și să modernizeze serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a asigura o asistență individualizată eficace pentru șomeri, în funcție de profilul și nevoile de formare ale acestora. Să consolideze eficacitatea programelor de reconversie profesională pentru lucrătorii mai în vârstă și cu calificare redusă. Să garanteze că portalul unic pentru forța de muncă devine complet funcțional și să accelereze implementarea cooperării dintre sectorul public și cel privat în domeniul serviciilor de plasare a forței de muncă, pentru a asigura aplicarea efectivă a acesteia încă din 2013.

5.

Să implementeze și să monitorizeze îndeaproape eficacitatea măsurilor de combatere a șomajului în rândul tinerilor prevăzute în strategia națională privind șomajul și antreprenoriatul în rândul tinerilor pentru perioada 2013-2016, de exemplu prin intermediul unor garanții pentru tineri. Să continue eforturile de ameliorare a relevanței educației și a formării pentru piața forței de muncă, de reducere a abandonului școlar și de consolidare a învățării pe tot parcursul vieții, prin extinderea aplicării formării profesionale duale dincolo de faza-pilot actuală și prin introducerea unui sistem cuprinzător de monitorizare a performanței elevilor până la sfârșitul lui 2013.

6.

Să adopte și să implementeze măsurile necesare pentru reducerea numărului de persoane supuse riscului de sărăcie și/sau excluziune socială prin consolidarea politicilor active privind piața forței de muncă pentru a ameliora capacitatea de inserție profesională a persoanelor îndepărtate de piața forței de muncă, printr-o mai bună direcționare și prin creșterea eficienței și a eficacității măsurilor de sprijin, inclusiv a serviciilor de calitate de asistență pentru familii.

7.

Să adopte și să implementeze urgent proiectul de lege privind unitatea pieței și să accelereze toate acțiunile complementare necesare pentru punerea în aplicare cu rapiditate a acesteia. Să asigure eficacitatea, autonomia și independența autorității de reglementare nou-create. Să adopte și să implementeze, până la sfârșitul lui 2013, legea privind asociațiile și serviciile profesionale, astfel încât să înlăture orice piedică nejustificată privind accesul și exercitarea activităților profesionale, și legea privind antreprenoriatul. Să regrupeze și să concentreze schemele de sprijin pentru internaționalizarea firmelor. Să reducă numărul procedurilor de autorizare și să scurteze durata acestora, inclusiv în cazul activităților industriale, precum și să generalizeze utilizarea abordării de tip „autorizație rapidă” pentru alte activități decât cele cu amănuntul. Să realizeze o revizuire a cadrului insolvenței pentru persoanele juridice și fizice, inclusiv prin limitarea răspunderii personale a întreprinzătorilor și prin acordarea cu mai mare ușurință a unei a doua șanse întreprinderilor în dificultate. Să elimine restricțiile nejustificate din calea înființării de spații de mari dimensiuni pentru comerțul cu amănuntul. Să analizeze până în martie 2014 eficacitatea cadrului de reglementare de sprijinire a dezvoltării pieței închirierilor de locuințe.

8.

Să abordeze problema deficitului tarifelor la energie electrică, prin adoptarea și implementarea până în 2013 a unei reforme structurale a sectorului energiei electrice. Să intensifice eforturile de finalizare a interconexiunii rețelelor de energie electrică și gaz cu țările învecinate. Să reducă datoria contingentă care grevează finanțele publice ca urmare a lipsei de profitabilitate a infrastructurii de transporturi. Să stabilească un observator independent care să contribuie la evaluarea viitoarelor proiecte majore de infrastructură. Să ia măsuri pentru asigurarea unei concurențe efective în domeniul serviciilor de transport feroviar de marfă și de călători.

9.

Să adopte reforma administrației locale, în acord cu calendarul prezentat, și să definească, până în octombrie 2013, un plan de consolidare a eficienței globale a administrației publice. Să adopte și să implementeze reformele în curs menite să consolideze eficiența sistemului judiciar.