This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32011R0118
Commission Regulation (EU) No 118/2011 of 10 February 2011 imposing a provisional anti-dumping duty on imports of certain ring binder mechanisms originating in Thailand
Regulamentul (UE) nr. 118/2011 al Comisiei din 10 februarie 2011 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda
Regulamentul (UE) nr. 118/2011 al Comisiei din 10 februarie 2011 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda
JO L 37, 11.2.2011, p. 2–15
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
11.2.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 37/2 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 118/2011 AL COMISIEI
din 10 februarie 2011
de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,
după consultarea Comitetului consultativ,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea procedurii
(1) |
La 20 mai 2010, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de anumite mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda (denumită în continuare „țara în cauză”). |
(2) |
Procedura antidumping a fost deschisă în urma unei plângeri depuse la 6 aprilie 2010 de către societatea comercială Ring Alliance Ringbuchtechnik GmbH (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 50 %, din producția totală a Uniunii de anumite mecanisme de îndosariere cu inele. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri. |
1.2. Părțile vizate de procedură
(3) |
Comisia a informat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din Thailanda, reprezentanții țării în cauză, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul-limită fixat în avizul de deschidere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. |
(4) |
Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celor care au solicitat un chestionar în termenul precizat în avizul de deschidere, și anume reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorul-exportator cunoscut din Thailanda, reprezentanții țării în cauză, importatori și utilizatori cunoscuți. Tuturor părților care au prezentat o cerere în acest sens în termenul stabilit și care au arătat că există motive întemeiate pentru a fi audiate li s-a acordat o audiere. |
(5) |
Un exportator-producător din Thailanda, producătorul din Uniune reclamant, cinci importatori și comercianți independenți (unul dintre aceștia fiind și producător în Uniune), precum și un utilizator au transmis răspunsuri la chestionare și alte declarații. |
(6) |
Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare în incintele următoarelor societăți:
|
1.3. Perioada de anchetă și perioada examinată
(7) |
Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a cuprins perioada dintre 1 aprilie 2009 și 31 martie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada de examinare a prejudiciului”). |
2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul în cauză
(8) |
Produsul în cauză constă în mecanisme de îndosariere cu inele, alcătuite din cel puțin două plăci sau sârmă din oțel pe care sunt fixate cel puțin patru semiinele din sârmă de oțel și care sunt îmbinate prin intermediul unei plăci de acoperire din oțel. Acestea se deschid fie trăgând semiinelele, fie cu ajutorul unui mic dispozitiv de declanșare din oțel fixat pe mecanismul de îndosariere cu inele, sunt originare din Thailanda („produsul care face obiectul anchetei”) și se încadrează în prezent la codul NC ex 8305 10 00. Mecanismele cu pârghie în formă de arc încadrate la același cod NC nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentei anchete. |
(9) |
Mecanismele de îndosariere cu inele sunt utilizate pentru a clasa diferite tipuri de documente sau hârtii. Ele sunt folosite, printre altele, de către producătorii de dispozitive de îndosariere cu inele, de manuale tehnice, de albume pentru fotografii și timbre, de cataloage și de broșuri. |
(10) |
Un mare număr de tipuri diferite de mecanisme de îndosariere cu inele au fost vândute în Uniunea Europeană în cursul PA. Modelele variază în funcție de dimensiune, formă și număr de inele, de dimensiunea plăcii de susținere și de sistemul de deschidere a inelelor (prin tragerea inelelor sau cu ajutorul unui dispozitiv de deschidere). Având în vedere că toate prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice, iar modelele de mecanisme de îndosariere cu inele pot fi, în anumite game, interschimbabile, Comisia a stabilit că toate mecanismele de îndosariere cu inele constituie un produs unic în scopul prezentei proceduri. |
2.2. Produsul similar
(11) |
S-a constatat faptul că produsul fabricat și vândut pe piața internă a Thailandei și produsul fabricat și vândut pe piața Uniunii de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
3. EȘANTIONAREA
3.1. Eșantionarea importatorilor independenți
(12) |
Având în vedere numărul aparent ridicat de importatori independenți, în avizul de deschidere s-a preconizat o eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să selecteze un eșantion, toți importatorii independenți cunoscuți au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor legate de produsul în cauză (după cum se specifică în secțiunea 2.1 de mai sus), desfășurate în perioada 1 aprilie 2009-31 martie 2010. |
(13) |
După examinarea informațiilor prezentate și ținând seama de numărul mic de importatori care și-au făcut cunoscută intenția de a coopera, s-a decis că eșantionarea nu este necesară. |
4. DUMPINGUL
(14) |
O societate din Thailanda a răspuns la chestionarul pentru producători-exportatori. O societate implicată în vânzările de produs în cauză și localizată în Hong Kong, afiliată acestui producător-exportator a răspuns, de asemenea, la chestionar. Pe baza datelor de import comunicate de Eurostat, producătorul-exportator (împreună cu societatea sa afiliată) reprezintă totalitatea exporturilor thailandeze în Uniune. |
4.1. Valoarea normală
(15) |
Ancheta a dezvăluit faptul că producătorul-exportator a furnizat informații incomplete și incorecte referitoare la elemente semnificative în ceea ce privește costurile sale de producție, precum consumul aparent de nichel și consumul aparent de alte materii prime. În plus, alte date declarate în legătură cu costurile de producție și capacitățile de producție au fost contradictorii și nu au putut fi verificate. În cele din urmă, ancheta a dezvăluit faptul că, în mod contrar declarațiilor inițiale ale producătorului-exportator, o societate afiliată localizată în Republica Populară Chineză participa la vânzarea și administrarea produsului în cauză. Costurile declarate nu includeau costurile relevante ale respectivei societăți afiliate și, prin urmare, au fost considerate incomplete. |
(16) |
În temeiul constatărilor de mai sus, s-a ajuns la concluzia că datele furnizate referitoare la costuri nu reprezintă o bază suficient de exactă pentru determinarea valorii normale. Prin urmare, concluziile au trebuit fondate, cel puțin parțial, pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. |
(17) |
Societatea în cauză a fost informată imediat și a avut posibilitatea de a furniza explicații complementare în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, explicațiile furnizate de societate au fost nesatisfăcătoare având în vedere faptul că aceasta nu a clarificat contradicțiile constatate. Societatea nu a putut nici să prezinte elemente care să contrazică dovezile care arătau că respectivele societăți au furnizat informații incomplete, false și înșelătoare. Mai mult, societatea nu a furnizat informații esențiale despre societatea afiliată, mai sus menționată, cu sediul în Republica Populară Chineză, care era implicată în activitățile de producție și vânzare a produsului în cauză. |
(18) |
Având în vedere informațiile prezentate mai sus, s-a hotărât că valoarea normală pentru producătorul-exportator ar trebui să fie determinată provizoriu pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. |
(19) |
În lipsa altor informații mai fiabile, valoarea normală a fost calculată provizoriu pe baza informațiilor referitoare la costul de producție din Thailanda, furnizate în cadrul plângerii. În conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, informațiile respective au fost confruntate cu informații verificate obținute în timpul anchetei, printre care se numără date referitoare la costurile legate de personal și de energie în Thailanda. Acolo unde a fost considerat necesar, informațiile furnizate în cadrul plângerii au fost corectate în funcție de informațiile verificate obținute în timpul anchetei. |
(20) |
Pe baza informațiilor furnizate în cadrul plângerii, la costurile de producție stabilite mai sus a fost adăugată o sumă rezonabilă pentru costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate, precum și pentru beneficiile realizate, de 16 % și, respectiv, 8 %. |
4.2. Prețul de export
(21) |
Producătorul-exportator exporta în uniune prin intermediul societății comerciale afiliate localizate în afara Uniunii. |
(22) |
Prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor produsului în momentul vânzării efectuate de societatea comercială afiliată pe piața Uniunii, și anume către un cumpărător independent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează a fi plătite. |
4.3. Comparație
(23) |
Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat pe baza nivelului franco fabrică. |
(24) |
În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În măsura în care erau aplicabile și justificate, au fost efectuate ajustări în temeiul diferențelor în materie de costuri de transport, de asigurare și de credit. |
4.4. Marja de dumping
(25) |
În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorul-exportator care a cooperat s-a stabilit pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată pe tip de produs și un preț de export mediu ponderat pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus. |
(26) |
Pe baza metodologiei de mai sus, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:
|
(27) |
Având în vedere că producătorul-exportator care a cooperat reprezintă totalitatea exporturilor thailandeze ale produsului în cauză către Uniune, s-a considerat că ar trebui să se stabilească marja reziduală de dumping la nivelul marjei de dumping stabilite pentru acesta din urmă, respectiv 17,2 %. |
5. DEFINIȚIA INDUSTRIEI DIN UNIUNE
(28) |
În cursul perioadei de anchetă, în UE au fost fabricate mecanisme de îndosariere cu inele de către următorii producători:
|
(29) |
Primul producător este solicitantul care a cooperat la anchetă. Ancheta a stabilit că solicitantul reprezenta mai mult de 50 % din producția totală de mecanisme de îndosariere cu inele din Uniune în cursul PA. |
(30) |
Al doilea producător (mai mic) importă, de asemenea, mecanisme de îndosariere cu inele din Thailanda și s-a opus procedurii. În baza informațiilor furnizate de societate, s-a constatat că în timpul perioadei de examinare a prejudiciului, volumul de achiziții de produse thailandeze a fost comparabil, în medie, cu volumul propriei sale producții. |
(31) |
Conform informațiilor de mai sus, se consideră că, în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a), al doilea producător ar trebui să fie exclus din definiția industriei din Uniune și, prin urmare, numai producătorul solicitant ar trebui să constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. În consecință, acesta este denumit în continuare „industria din Uniune”. |
(32) |
Ar trebui remarcat faptul că, în trecut, industria din Uniune era compusă inițial din doi producători diferiți (Koloman Handler – Austria și Robert Krause – Germania), care au dat faliment și au fost preluați de către un grup austriac. Aceste societăți au făcut obiectul unei restructurări semnificative, iar structura actuală, „Ring Alliance Ringbuchtechnik GmbH” a fost înființată în 2003. Sediul social se află în Austria, în timp ce producția este realizată în Ungaria. |
6. PREJUDICIUL
6.1. Consumul din Uniune
(33) |
Consumul s-a stabilit pe baza următoarelor elemente:
|
(34) |
Pe această bază, consumul de mecanisme de îndosariere cu inele în UE a evoluat după cum urmează:
|
(35) |
Consumul a scăzut cu 5 % în cursul perioadei totale de examinare a prejudiciului (3). Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că după o creștere de aproximativ 10 % între 2006 și 2008, consumul a scăzut cu 15 % în perioada următoare. |
6.2. Importuri din Thailanda
(a) Volumul importurilor și cota de piață
|
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
Volumul importurilor |
100 |
65 |
153 |
116 |
119 |
Cota de piață |
12,0 % |
7,8 % |
16,5 % |
15,0 % |
15,0 % |
Sursă: răspunsuri verificate la chestionar și Eurostat. |
(36) |
Importurile din Thailanda pentru perioada cuprinsă între 2008 și PA sunt stabilite pe baza răspunsurilor la chestionar furnizate de către producătorul-exportator cooperant – singurul exportator thailandez cunoscut – și a datelor Eurostat pentru ceilalți ani. În funcție de informațiile de mai sus, s-a stabilit că volumul total al importurilor de mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda a crescut cu aproape 20 % în perioada cuprinsă între 2006 și PA. Cu toate acestea, nivelul importurilor a fluctuat în mod semnificativ în această perioadă, cea mai importantă creștere înregistrându-se între 2007 și 2008, când importurile au crescut mai mult decât dublu. |
(37) |
Cotele de piață deținute de Thailanda au urmat o tendință generală de creștere și au crescut cu trei puncte în perioada cuprinsă între 2006 și PA. La fel ca în cazul volumului de vânzări, cotele de piață au atins cel mai înalt nivel în 2008, adică 16,5 %. |
(b) Prețul de import al produsului în cauză/subcotarea
|
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
Prețul de import |
100 |
103 |
123 |
113 |
113 |
(38) |
Mai întâi, prețurile de import au crescut cu peste 20 % în perioada cuprinsă între 2006 și 2008 și au scăzut în perioada următoare. |
(39) |
În pofida unei creșteri globale de 13 % în cursul perioadei de examinare a prejudiciului, prețurile thailandeze au rămas semnificativ mai scăzute față de prețurile producătorilor din Uniune în timpul PA. Comparația prețurilor în raport cu modelele corespunzătoare, ajustate în mod adecvat în funcție de caz, a arătat, în mod efectiv, că, în medie, prețurile de import erau cu peste 30 % mai mici decât prețul de vânzare practicat de industria din Uniune în timpul PA. O comparație a nivelului mediu al prețurilor în ceilalți ani sugerează rate de subcotare comparabile pentru perioada 2006-2009. |
(40) |
Nivelul absolut al prețurilor de import thailandeze era, de asemenea, în mod sistematic inferior prețurilor altor importuri și, într-o mai mare măsură, inferior prețurilor practicate de către celălalt producător din uniune. |
6.3. Situația economică a industriei din Uniune (4)
(a) Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
Producția |
100 |
130 |
131 |
80 |
83 |
Capacitate de producție |
100 |
110 |
115 |
80 |
75 |
Gradul de utilizare a capacității de producție |
79 % |
94 % |
90 % |
79 % |
88 % |
(41) |
În timpul întregii perioade, a scăzut atât producția, cât și capacitatea de producție cu aproximativ 20 % și, respectiv, 25 %. Gradul crescut de utilizare a capacității de producție ar trebui înțeles numai ca rezultat al unei reduceri cu 25 % a capacității de producție în cursul aceleiași perioade. Aceasta reducere este, în special, o consecință a concedierilor (a se vedea ocuparea forței de muncă de mai jos). |
(42) |
Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că volumul și capacitatea de producție mai întâi au crescut până în 2008, apoi au scăzut în mod semnificativ. |
(b) Stocuri
|
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
Stocuri finale |
100 |
137 |
153 |
124 |
126 |
(43) |
În cursul perioadei de examinare a prejudiciului, stocurile industriei din Uniune au crescut în mod global cu 26 %. O parte semnificativă a producției de mecanisme de îndosariere cu inele este compusă din produse standard, iar industria din Uniune trebuie să mențină un anumit nivel al stocurilor pentru a fi în măsură să satisfacă rapid cererea clienților săi. Orice creștere a stocurilor finale peste nivelul mediu indică, totuși, dificultăți în vânzarea produselor. |
(c) Volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea
|
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
Volumul de vânzări în UE |
100 |
105 |
113 |
79 |
77 |
Cote de piață |
29,6 % |
31,1 % |
30,2 % |
25,2 % |
24,0 % |
(44) |
Volumul de vânzări realizate de industria din Uniune pe piața UE a scăzut cu 23 % de-a lungul perioadei analizate, ceea ce corespunde declinului înregistrat de cotele de piață, de la 29,6 % la 24,0 %, respectiv o scădere de peste 5 puncte procentuale. Volumul de vânzări și cotele de piață au început să se deterioreze efectiv începând cu 2008. |
(45) |
Evoluția de mai sus indică faptul că, între 2006 și PA, industria din Uniune nu a înregistrat, în mod global, nicio creștere. |
(d) Prețuri de vânzare
|
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
Preț de vânzare |
100 |
99 |
99 |
110 |
107 |
(46) |
Prețul de vânzare mediu ponderat al industriei din Uniune a rămas relativ stabil până în 2008. Apoi a crescut cu 10 % în 2009 pentru ca apoi să scadă cu trei puncte procentuale în cursul PA. Această creștere a prețurilor este rezultatul combinației a doi factori: o modificare a combinației de produse din cauza scăderii volumului de vânzări ale produselor mai standardizate – și mai ieftine – și încercarea industriei din Uniune de a compensa pierderile suferite în 2008. Totuși, această încercare nu a avut succes, având în vedere faptul că industria din Uniune a continuat să funcționeze în pierdere în perioada următoare (a se vedea mai jos). |
(e) Rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități
|
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
Profit și pierderi: % din cifra de afaceri |
100 |
9 |
135 |
167 |
146 |
Fluxul de lichidități |
100 |
– 502 |
– 685 |
– 136 |
– 291 |
Randamentul activelor nete |
100 |
87 |
104 |
146 |
176 |
(47) |
Industria din Uniune a fost deficitară de-a lungul întregii perioade de examinare a prejudiciului, iar tendințele de mai sus indică o creștere globală a nivelului de pierderi. În timp ce situația s-a îmbunătățit ușor în 2007 (s-a ajuns oarecum la un punct de echilibru), totuși, începând din 2008 aceasta s-a deteriorat. Chiar dacă s-a putut limita într-o oarecare măsură diminuarea fluxului de lichidități, acesta a rămas negativ începând din 2007. Randamentul activelor nete a fost, de asemenea, negativ pe parcursul întregii perioade și a scăzut în mod constant între 2006 și PA. |
(f) Investițiile și capacitatea de mobilizare a capitalului
|
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
Investiții |
100 |
45 |
50 |
17 |
26 |
(48) |
Investițiile au urmat o tendință descrescătoare puternică, mai precis de – 75 % pe parcursul întregii perioade de examinare a prejudiciului. |
(49) |
Astfel cum se precizează mai sus, având în vedere situația financiară fragilă a industriei din Uniune, se poate concluziona că respectiva sa capacitate de a mobiliza capital din surse independente era grav afectată. |
(g) Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile
|
2006 |
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
Ocuparea forței de muncă |
100 |
111 |
118 |
99 |
87 |
Productivitate |
100 |
117 |
111 |
81 |
95 |
Salarii |
100 |
106 |
113 |
92 |
71 |
(50) |
Pe parcursul întregii perioade, ocuparea forței de muncă (posturi cu normă întreagă) a scăzut cu 13 %, iar cel mai important declin s-a produs după anul 2008, an în care ocuparea forței de muncă a atins nivelul maxim. Salariile s-au înscris, în mare parte, în aceeași tendință. |
(51) |
Productivitatea, măsurată în mii de bucăți produse per salariat în cursul perioadei, s-a înscris, în general, în aceeași tendință ca și ocuparea forței de muncă, însă declinul a putut fi limitat în timpul PA. |
(h) Amploarea marjei de dumping efective
(52) |
Pe baza celor mai bune date disponibile, ancheta a stabilit existența unui dumping substanțial în cursul PA, respectiv de 17,2 %. |
(i) Redresarea de pe urma efectului dumpingului anterior
(53) |
Industria din Uniune a avut de suferit de pe urma efectelor importurilor care au făcut obiectul unui dumping timp de mai mulți ani. Cu toate acestea, ea a putut beneficia de măsuri relativ eficiente până în 2008, însă apoi situația s-a deteriorat din nou. Acest aspect este explicat în detaliu în cadrul secțiunii de mai jos referitoare la interesul Uniunii. |
6.4. Concluzie
(54) |
Situația economică a industriei din Uniune s-a deteriorat în mod clar între 2006 și PA. Acest declin s-a caracterizat mai ales printr-o scădere semnificativă a producției și a volumului de vânzări (de – 17 %, respectiv – 13 %), ceea ce a atras, de asemenea, o scădere a cotei de piață de la 29,6 % până la 24 %. Situația financiară a industriei din Uniune a fost, de asemenea, afectată. Nivelul pierderilor suferite de societate a crescut efectiv, iar fluxul de lichidități și randamentul activelor nete s-au înscris în aceeași tendință negativă. Încercarea industriei din Uniune de a limita nivelul pierderilor prin creșterea prețurilor în 2009 nu a avut succes, situația agravându-se. |
(55) |
Prin urmare, investițiile au fost reduse la minimum, iar societatea nu a avut altă opțiune decât aceea de a concedia un număr substanțial de persoane pentru a face față situației. |
(56) |
Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, în timpul întregii perioade de examinare a prejudiciului, situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură între 2006 și 2008. Într-adevăr, în această perioadă, producția, volumul de vânzări și ocuparea forței de muncă au urmat o tendință de creștere. Totuși, acești indicatori au scăzut în mod semnificativ începând din 2009. Pe de altă parte, indicatorii de rentabilitate au continuat să fie negativi pe parcursul întregii perioade, chiar dacă în 2007 s-a ajuns, într-o oarecare măsură, la un punct de echilibru. |
(57) |
Ținând cont de cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
7. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
7.1. Introducere
(58) |
În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prejudiciul material suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țara în cauză. Mai mult, au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut aduce prejudicii industriei Uniunii, pentru a se asigura că orice prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping. |
7.2. Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping
(59) |
Trebuie remarcat faptul că piața Uniunii se caracterizează printr-un număr relativ restrâns de surse de aprovizionare (două în Uniune, una în India, una în Thailanda și încă câteva surse de aprovizionare din China) și că, prin urmare, piața este destul de transparentă în ceea ce privește prețurile, prin intermediul cotațiilor de preț. Mai mult, o parte importantă din cererea existentă în UE se referă la tipuri standard de mecanisme de îndosariere cu inele, al căror preț este de departe factorul decisiv în momentul achiziționării produsului. |
(60) |
În acest context, ancheta a arătat că volumul importurilor de mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda a crescut cu aproape 20 % în timpul perioadei de examinare a prejudiciului și a atins o cotă de piață de 15 % în cursul PA. Industria din Uniune a pierdut un volum semnificativ de vânzări pe parcursul aceleiași perioade. În plus, s-a stabilit că, în timpul PA, prețurile mecanismelor de îndosariere cu inele originare din Thailanda erau cu 30 % mai mici decât cele ale industriei din Uniune, o diferență foarte importantă pentru acest tip de produs. |
(61) |
Volumul important al importurilor împreună cu nivelul scăzut al prețurilor a condus la exercitarea unei presiuni puternice asupra pieței Uniunii. Dacă nu ar fi avut loc dumpingul, prețurile thailandeze ar fi fost – cel puțin în cursul PA – cu aproape 20 % mai mari decât nivelul lor real, iar acest lucru ar fi putut însemna o creștere globală a prețurilor de pe piața Uniunii. |
(62) |
Având în vedere volumul și prețurile lor, se consideră, așadar, că importurile care fac obiectul unui dumping au subminat încercarea industriei din Uniune de a realiza din nou un profit sau, cel puțin, de a-și reduce pierderile, prin creșterea volumului de vânzări și/sau a prețurilor în vederea atingerii unui nivel mai adecvat în cursul perioadei cuprinse între 2009 și PA. Presiunea continuă exercitată asupra pieței Uniunii de importurile la prețuri mici care fac obiectul unui dumping originare din Thailanda a determinat pierderi în ceea ce privește volumul de vânzări și cotele de piață, precum și o scădere a prețurilor și, prin urmare, pierderea rentabilității industriei din Uniune. |
(63) |
Ar trebui amintit faptul că o anchetă recentă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (5) a ajuns la concluzia că industria era totuși într-o situație foarte precară în 2008 și extrem de sensibilă la efectele importurilor care făceau obiectul unui dumping. |
(64) |
Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile din Thailanda care făceau obiectul unui dumping au avut un impact negativ asupra situației economice a industriei din Uniune. |
7.3. Efectul altor factori
7.3.1. Reducerea cererii pe piața Uniunii
(65) |
Cererea de pe piața Uniunii a crescut cu 10 % în 2008, pentru ca în anul următor să scadă în mod semnificativ cu aproximativ 15 %. Această reducere ar trebui analizată în contextul crizei financiare și al deciziei multor întreprinderi de a reduce cheltuielile generale, inclusiv cheltuielile legate de articole de papetărie. Întregul sector al îndosarierii cu inele a avut de suferit de pe urma acestei situații. Importurile din India și Thailanda au scăzut în volum absolut, precum și vânzările industriei din Uniune. |
(66) |
Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, în termeni relativi, industria din Uniune a suferit mai mult decât alți actori implicați, cota sa de piață scăzând de la 30,2 % la 25,2 % între 2008 și 2009. Având în vedere faptul că industria îndosarierii cu inele suportă costuri fixe importante, pierderea înregistrată de volumul de vânzări a avut un impact negativ asupra situației financiare a solicitantului. Cu toate acestea, scăderea consumului ar trebui luată în considerare în legătură cu evoluția importurilor originare din Thailanda care făceau obiectul unui dumping. Într-adevăr, importurile thailandeze dețineau o cotă de piață importantă care reprezenta aproximativ de trei ori cantitatea corespunzătoare scăderii consumului. |
(67) |
Din acest punct de vedere, se poate trage concluzia că scăderea consumului, care fusese cauzată de criza economică, ar fi putut contribui la prejudiciul important suferit de industria din uniune. Cu toate acestea, dacă a existat un efect, acesta a fost consolidat în mod considerabil de importurile vizate de anchetă. |
7.3.2. Importurile din alte țări terțe
(68) |
Mecanismele de îndosariere cu inele sunt de asemenea produse și exportate din India și China. Aceste importuri au evoluat după cum urmează:
|
(69) |
Nu există decât un singur producător-exportator de mecanisme de îndosariere cu inele în India, iar volumul importurilor sale a scăzut cu aproximativ 10 % în timpul perioadei de examinare a prejudiciului. Cu toate acestea, India reprezintă o parte importantă din piața Uniunii, deoarece a deținut în medie 45 % din cota de piață în cursul perioadei de examinare a prejudiciului. În plus, prețurile importurilor originare din India au crescut în total cu 13 %, atingând un nivel ușor superior prețurilor importurilor originare din Thailanda. Având în vedere poziția sa dominantă pe piața Uniunii și prețul concurențial al importurilor, India reprezintă un concurent important pentru industria din Uniune. Cu toate acestea, dacă observăm tendința descrisă mai sus, și anume volumul descrescător asociat creșterii prețurilor, nimic nu indică faptul că India ar fi contribuit la deteriorarea situației industriei din Uniune în timpul PA. În sfârșit, trebuie remarcat că o anumită parte din importurile indiene, aproximativ o treime, a fost cumpărată și vândută direct pe piața Uniunii de către un distribuitor afiliat industriei din Uniune. |
(70) |
Importurile originare din China sunt supuse din 2004 unor taxe antidumping cuprinse între 51,2 % și 78,8 %. Volumul importurilor din China a crescut cu aproximativ 50 % între 2006 și PA, ceea ce înseamnă o creștere cu două puncte a cotei de piață, de la 3,5 % la 5,5 %. Chiar dacă prețurile importurilor originare din China au urmat o tendință de scădere pe parcursul întregii perioade de examinare a prejudiciului, totuși, nivelul lor global a rămas cu mult superior prețurilor thailandeze, chiar fără a se lua în calcul aplicarea taxelor antidumping. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că aceste importuri nu au contribuit la deteriorarea situației industriei din Uniune pe parcursul PA. |
(71) |
Pe baza constatărilor de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că importurile din aceste țări terțe nu au contribuit, cel puțin nu în mod semnificativ, la prejudiciul material suferit de industria din Uniune. |
7.3.3. Performanța la export a industriei din Uniune
(72) |
Performanța la export a fost examinată, de asemenea, în calitate de factor cunoscut, altul decât importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să cauzeze un prejudiciu industriei din Uniune. |
(73) |
Exporturile industriei din Uniune au reprezentat, în medie, în jur de 5 % din totalitatea vânzărilor de mecanisme de îndosariere cu inele pe parcursul perioadei de examinare a prejudiciului și au rămas relativ stabile. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia provizorie potrivit căreia acestea nu ar fi putut cauza prejudicii industriei din Uniune. |
7.4. Concluzie privind legătura de cauzalitate
(74) |
Analiza de mai sus a demonstrat că importurile din Thailanda au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune pe parcursul PA, având în vedere volumul acestora și nivelul prețurilor. Într-adevăr, importurile au crescut în termeni absoluți și s-a constatat că ele făceau obiectul unui dumping, iar prețurile lor erau în mod semnificativ mai mici decât prețurile facturate de industria din Uniune pe piața Uniunii pentru tipuri de produse similare. Pe această piață sensibilă la factorul preț, unde numărul de furnizori este relativ limitat, iar piața destul de transparentă, un grad de subcotare mai mare de 30 % a avut în mod definitiv un impact semnificativ asupra prețurilor de pe piață. |
(75) |
Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut produce prejudicii industriei din Uniune a dezvăluit faptul că reducerea cererii ar fi putut juca un rol în acest sens. Cu toate acestea, în ciuda efectului negativ al reducerii cererii pe piața Uniunii, s-a ajuns la concluzia provizorie potrivit căreia acest factor nu fost de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile din Thailanda care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria din Uniune. Reducerea cererii ar trebui, efectiv, să fie luată în considerare împreună cu efectele importurilor care au făcut obiectul unui dumping și care au agravat, de fapt, impactul negativ al crizei financiare. |
(76) |
Având în vedere analiza menționată mai sus, care a evidențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, se concluzionează cu titlu provizoriu că importurile din Thailanda care au făcut obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
8. INTERESUL UNIUNII
8.1. Observație preliminară
(77) |
În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri antidumping provizorii în cazul de față. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, impactul probabil al unor eventuale măsuri asupra tuturor părților implicate în prezenta procedură și, de asemenea, consecințele probabile ale neinstituirii de măsuri au fost examinate pe baza tuturor elementelor de probă prezentate. |
(78) |
Pentru a determina impactul probabil al măsurilor, toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază. Producătorul solicitant din Uniune și patru importatori neafiliați au furnizat răspunsuri la chestionar. Celălalt producător din Uniune, care este, în același timp, importator, a furnizat câteva informații, iar un utilizator a răspuns la chestionar. |
8.2. Descrierea pieței din Uniune
(79) |
Pentru o mai bună înțelegere a tuturor intereselor implicate, se consideră importantă, în primul rând, descrierea principalelor caracteristici ale pieței. |
(80) |
Instituirea unor măsuri antidumping a avut loc pentru prima dată în 1997 împotriva importurilor de anumite mecanisme de îndosariere cu inele originare din China (6). Nivelul inițial al taxei a fost mărit trei ani mai târziu în urma unei reexaminări intermediare. Măsurile respective au fost recent prelungite pentru a doua oară în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor care a stabilit că, fără aceste măsuri, importurile prejudiciabile care fac obiectul unui dumping s-ar relua (7). |
(81) |
Mai multe anchete au stabilit că măsurile împotriva Chinei au fost eludate, motiv pentru care acestea au fost extinse în vederea includerii Vietnamului și a Republicii Democrate Populare Laos, în 2004 și, respectiv, în 2006, iar sfera de aplicare a măsurilor a trebuit, de asemenea, să fie extinsă pentru a include anumite mecanisme de îndosariere cu inele ușor modificate (8). În sfârșit, ar trebui menționat faptul că importurile de mecanisme de îndosariere cu inele din Thailanda au făcut obiectul a două anchete diferite privind eludarea, în 2004 și, respectiv, în 2008, precum și al unei noi anchete antidumping în 2008. În timp ce aceste anchete nu au condus la instituirea de măsuri, ancheta în curs a stabilit în mod clar că exportatorul thailandez a furnizat informații false în cadrul răspunsului la chestionar. |
(82) |
Ar trebui remarcat faptul că mecanismele de îndosariere cu inele sunt importate pe piața Uniunii fie de către distribuitori, agenți, fie direct de către utilizatori, și anume societățile producătoare de astfel de mecanisme. |
(83) |
În sfârșit, ar trebui amintit faptul că numărul de producători de mecanisme de îndosariere cu inele care aprovizionează piața Uniunii este relativ limitat. Într-adevăr, pe lângă cei doi producători din UE, există un singur producător cunoscut în Thailanda, unul în India și câțiva în China, aceștia din urmă fiind supuși unor măsuri antidumping, astfel cum se explică mai sus. Atât producătorul-exportator din Thailanda, cât și cel din India aparțin unor societăți cu sediul în Hong Kong, și anume Wah Hing Stationary, societate care funcționează în sectorul mecanismelor de îndosariere cu inele și care posedă o unitate de producție în China, și, respectiv, World Wide Stationary, care a încheiat un contract de furnizare cu Bensons, un distribuitor deținut de industria din Uniune. |
8.3. Industria din Uniune
(84) |
Trebuie amintit faptul că, acum câțiva ani, industria din Uniune se confrunta deja cu dificultăți economice grave cauzate, printre altele, de importurile efectuate în condiții neloiale, trebuind să se restructureze pentru a-și putea asigura continuitatea, astfel cum se explică mai sus. |
(85) |
În 1995, când a fost depusă prima plângere antidumping, industria din Uniune era compusă, de fapt, din doi producători: Koloman Handler GmbH, o societate austriacă, și Robert Krause GmbH & Co, o societate germană. Aceste două societăți erau deja prezente de mult timp pe piața UE a mecanismelor de îndosariere cu inele, însă situația lor economică s-a agravat atât de mult încât ambele au declarat faliment. În timp ce Robert Krause GmbH a inițiat procedura de faliment în 1998 și societatea sa succesoare a trebuit să facă același lucru în 2002, Koloman Hander a devenit insolvabilă în 2001. Ambele societăți au fost preluate de o altă societate, SX Bürowaren Produktions- und Handels GmbH, care a fost, la rândul ei, achiziționată de Ring Alliance Ringbuchtechnik GmbH, solicitantul în cazul de față. |
(86) |
De atunci, activitatea a fost restructurată pentru a fi mai competitivă la nivel mondial, dar în special pe piața principală a solicitantului, respectiv piața UE. Această restructurare a inclus achiziționarea societății Bensons, societate care aparținea de multă vreme sectorului mecanismelor de îndosariere cu inele și dispunea de unități implantate în Țările de Jos, în Singapore, în Regatul Unit și în SUA. |
(87) |
Cu toate acestea, eforturile depuse de industrie pentru a-și îmbunătăți situația au fost compromise, întrucât efectele pozitive ale măsurilor instituite împotriva importurilor neloiale au fost diluate din cauza practicilor de absorbție și de eludare, astfel cum se explică mai sus. Drept consecință, în pofida unei îmbunătățiri semnificative în special până în 2008, situația industriei a rămas fragilă, conform concluziei anchetei care a condus la prelungirea măsurilor antidumping instituite împotriva Chinei. |
(88) |
Ancheta actuală a concluzionat că în ultimii ani industria din Uniune a suferit din nou un prejudiciu important cauzat de importuri originare din Thailanda care făceau obiectul unui dumping. |
(89) |
Prin intermediul eforturilor sale de restructurare, industria din Uniune a dovedit că rămâne o industrie viabilă și că este în continuare în măsură să aprovizioneze o parte importantă a pieței UE. Cu toate acestea, ea are nevoie de o protecție suplimentară și eficientă împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping, oricare ar fi proveniența acestora, pentru a ajunge într-o situație solidă și sănătoasă. Aproape 60 de locuri de muncă s-au pierdut între 2008 și PA, iar industria din Uniune a înregistrat pierderi importante în ultimii ani. În lipsa instituirii unor măsuri împotriva importurilor neloiale originare din Thailanda, nu poate fi exclus ca solicitantul să fie forțat să își înceteze activitatea, peste 160 de locuri de muncă suplimentare fiind amenințate. |
(90) |
Având în vedere faptul că s-a constatat că importurile din Thailanda produc un prejudiciu material industriei din Uniune, că industria din Uniune a depus toate eforturile necesare de restructurare și este capabilă să concureze pe o piață unde importurile se efectuează în condiții loiale, s-a ajuns la concluzia că ar fi în interesul industriei din Uniune sa se instituie măsuri provizorii împotriva importurilor de mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda. |
8.4. Importatori și comercianți
(91) |
În urma deschiderii anchetei, cinci importatori, inclusiv al doilea producător din Uniune, s-au făcut cunoscuți și fie au răspuns la chestionar, fie au furnizat alte informații. Societățile respective reprezentau 75 % din importurile de mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda în cursul perioadei de anchetă. |
(92) |
Unul dintre importatorii de mai sus, care reprezenta în jur de 20 % din totalitatea importurilor thailandeze, a hotărât să înceteze orice activitate legată de mecanismele de îndosariere cu inele după perioada de anchetă. Pentru un al doilea importator, volumul de vânzări de mecanisme de îndosariere cu inele a fost împărțit la trei de-a lungul întregii perioade de examinare a prejudiciului și a reprezentat doar o parte minoră din cifra sa de afaceri globală în cursul PA (în jur de 1 %) Mai mult, acesta din urmă a pus capăt achizițiilor din Thailanda în 2008 și a optat pentru un distribuitor din UE. Prin urmare, instituirea d măsuri nu ar afecta situația acestor doi importatori. |
(93) |
Un alt importator, care reprezenta mai puțin de 10 % din totalitatea importurilor din Thailanda, a afirmat că, dacă s-ar institui măsuri împotriva Thailandei, acesta nu ar avea surse alternative de aprovizionare și ar fi obligat să își înceteze activitatea în sectorul mecanismelor de îndosariere cu inele. În această privință, ar trebui amintit, mai întâi, faptul că obiectivul măsurilor antidumping nu este, totuși, acela de a exclude toate importurile de pe piața Uniunii, ci, mai degrabă, de a permite continuarea importurilor, însă la prețuri care nu fac obiectul unui dumping. Acest importator ar putea, așadar, să importe în continuare mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda sub rezerva achitării unor taxe antidumping, și ar putea repercuta parțial sau integral creșterea costurilor asupra clienților săi. |
(94) |
Cu toate acestea, este recunoscut faptul că acest lucru nu se poate realiza atât de ușor din cauza sensibilității la prețul produsului în cauză și a concurenței din partea importurilor din alte țări, precum India. Mai mult, având în vedere structura pieței Uniunii și numărul limitat de producători la scară globală, este efectiv probabil ca acest importator să se confrunte cu dificultăți în ceea ce privește trecerea la alte surse de aprovizionare. Totuși, ar trebui remarcat faptul că partea din vânzările de mecanisme de îndosariere cu inele ale societății, în comparație cu cifra sa de afaceri totală, a scăzut în cursul perioadei de examinare a prejudiciului, de la aproximativ 40 % la 25 %, și, ceea ce este mai important, ancheta a dezvăluit că activitatea din sectorul mecanismelor de îndosariere cu inele a generat pierderi semnificative în ultimii ani. Cu alte cuvinte, și în prezent există îndoieli cu privire la viabilitatea activității acestui importator în sectorul mecanismelor de îndosariere cu inele. |
(95) |
Al patrulea importator a afirmat, de asemenea, că în cazul în care ar fi impuse măsuri, ar fi obligat să înceteze comercializarea de mecanisme de îndosariere cu inele din cauza lipsei de surse alternative de aprovizionare. Vânzările de mecanisme de îndosariere cu inele nu reprezenta, totuși, în acest caz, decât o parte minoră din cifra de afaceri totală a societății în cursul PA, doar o singură persoană ocupându-se de produsul în cauză, și este foarte probabil ca societatea să își poată menține activitatea globală relativ ușor, inclusiv fără comercializarea de mecanisme de îndosariere cu inele, dacă instituirea unor măsuri ar face inevitabilă renunțarea la această activitate. |
(96) |
Prin urmare, chiar dacă impunerea de măsuri ar putea, într-adevăr, afecta în mod negativ situația celor doi importatori de mai sus, totuși, aceste măsuri nu ar avea efecte majore asupra activităților lor economice. |
(97) |
Situația ultimului importator este mai puțin clară, deoarece aproape jumătate din vânzările sale de mecanisme de îndosariere cu inele includ produse thailandeze (acestea reprezintă o proporție semnificativă din importurile totale ale UE de mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda), cealaltă jumătate fiind produsă în UE. Mai mult, chiar dacă societatea vinde, în principal, mecanisme cu pârghie în formă de arc, vânzările de mecanisme de îndosariere cu inele reprezintă o parte deloc neglijabilă a cifrei totale de afaceri a societății (în jur de 15 %). Vânzările sunt considerate, de asemenea, cruciale de către societate, deoarece clienții săi au nevoie deseori de furnizori capabili să ofere o gamă completă de produse. |
(98) |
O parte importantă a activității societății se sprijină așadar pe importurile de mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda și, în special, pe produse mai puțin sofisticate care sunt necesare pentru a se oferi o gamă de produse completă, o condiție importantă pentru menținerea unui număr suficient de clienți. Conform declarațiilor societății, instituirea de măsuri poate avea ca rezultat încetarea activității sale globale și pierderea unui număr aproximativ de 170 de locuri de muncă. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că acest număr corespunde numărului total de angajați ai societății și că se estimează că activitatea referitoare la mecanismele de îndosariere cu inele este reprezentată de mai puțin de 30 de persoane. |
(99) |
În această privință, ar trebui să se sublinieze faptul că această societate a reușit în ultimii ani să își îmbunătățească situația pe piața mecanismelor de îndosariere cu inele – cota de piață totală a produselor importate și a producției proprii a crescut de la 9 % la 15 % în timpul perioadei de examinare a prejudiciului – deoarece a beneficiat de importuri ieftine și care făceau obiectul unui dumping. |
(100) |
În al doilea rând, s-ar putea susține faptul că această societate ar putea, măcar parțial, să continue să importe din Thailanda, dar la prețuri care să nu facă obiectul unui dumping sau chiar să privească aceste măsuri ca pe o ocazie de a-și mări producția și/sau capacitatea de producție, precum și vânzările de mecanisme de îndosariere cu inele pe care le produce în intern. Societatea a admis această posibilitate cu precizarea că ar trebui totuși să facă față concurenței puternice cu produsele indiene care sunt importate, totuși, de diverse societăți, și nu numai de comerciantul afiliat industriei din Uniune. |
(101) |
Este clar că societatea ar trebui efectiv să facă față unei concurențe puternice cu produsele indiene care, în timpul PA, au fost în medie doar ușor mai scumpe decât importurile thailandeze (+ 6 %). Cu toate acestea, atât timp cât nu se demonstrează că importurile indiene fac obiectul unui dumping, această situație ar trebui considerată ca fiind rezultatul unei concurențe loiale. |
(102) |
În sfârșit, impactul negativ al măsurilor împotriva Thailandei ar putea, totuși, fi într-o oarecare măsură limitat dacă ar fi posibilă atingerea unui anumit echilibru între creșterea propriei sale producții și continuarea unui anumit nivel al importurilor, însă la prețuri care să nu facă obiectul unui dumping. Se amintește, de asemenea, faptul că 75 % din cifra de afaceri a societății este alcătuită din vânzări de alte produse. |
(103) |
Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că instituirea unor măsuri provizorii ar putea avea un impact negativ semnificativ numai asupra situației ultimului importator, și anume celălalt producător din Uniune, însă acesta din urmă a beneficiat în mare măsură de pe urma prețurilor scăzute și a importurilor din Thailanda care au făcut obiectul unui dumping în trecut, iar impactul negativ ar rezulta în mare parte din concurența cu importurile din India, care nu poate fi considerată drept concurență neloială. |
8.5. Utilizatori
(104) |
Un utilizator a răspuns la chestionar, ceea ce a arătat că aproape trei sferturi din achizițiile sale de mecanisme de îndosariere cu inele erau importuri din alte țări decât Thailanda, restul fiind mai mult sau mai puțin egal distribuit între industria din Uniune și Thailanda. |
(105) |
Acest utilizator a afirmat că în cazul în care se vor institui măsuri, sursele de aprovizionare ar fi limitate și s-ar produce o situație de monopol. Această afirmație se bazează pe ideea că industria din Uniune și Bensons, societatea sa afiliată și importator de produse indiene, ar deveni aproape singura sursă de aprovizionare de pe piața Uniunii. Anumiți importatori au susținut aceleași argumente. |
(106) |
În această privință, ar trebui, mai întâi, remarcat că faptul că numărul de furnizori de pe piața Uniunii este limitat nu reprezintă în sine un motiv suficient pentru a nu se institui măsuri antidumping. Într-adevăr, se consideră că, în lipsa unor măsuri, industria din Uniune ar putea dispărea, iar acest producător încă reprezintă 25 % din vânzările de pe piața UE și este în măsură să livreze produse specializate și standard în UE. Ar fi așadar și în interesul utilizatorilor ca această industrie să își continue activitățile pe piață. |
(107) |
În al doilea rând, în pofida instituirii de măsuri, nu este exclus faptul ca importurile din Thailanda, chiar dacă ar scădea în volum, să continue să fie prezente pe piața Uniunii. În mod similar, astfel cum se explică mai sus, este probabil ca al doilea producător din Uniune să fie în măsură să își mențină sau chiar să își extindă activitatea legată de mecanismele de îndosariere cu inele. |
(108) |
În sfârșit, importurile din India vor continua, iar utilizatorii, inclusiv unicul utilizator cooperant, vor putea să continue să se aprovizioneze cu mecanisme de îndosariere cu inele originare din această țară. Chiar dacă societatea afiliată industriei din Uniune are un contract de furnizare de bunuri cu producătorii indieni, acest lucru nu înseamnă că este importator/distribuitor exclusiv de produse indiene. Din contră, alte societăți distribuie în egală măsură mecanisme de îndosariere cu inele originare din India pe piața Uniunii, iar utilizatorii pot achiziționa în mod direct mecanisme de îndosariere cu inele din India. În acest context, ar trebui subliniat faptul că aproximativ două treimi din exporturile indiene către UE sunt comercializate sau achiziționate de alte societăți decât Bensons, societatea afiliată industriei din Uniune. |
(109) |
În baza informațiilor de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că este foarte probabil ca efectul măsurilor antidumping împotriva importurilor de mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda să nu aibă un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor produsului în cauză. |
8.6. Concluzie privind interesul Uniunii
(110) |
Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, în general, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de mecanisme de îndosariere cu inele originare din Thailanda. Chiar dacă instituirea de măsuri poate avea consecințe negative asupra situației celuilalt producător din Uniune (a se vedea mai sus secțiunea privind importatorii) care a beneficiat în trecut de pe urma importurilor care au făcut obiectul unui dumping, se consideră că este totuși necesar să se remedieze efectul negativ al importurilor neloiale asupra situației industriei din Uniune. |
9. MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII
9.1. Nivelul de eliminare a prejudiciului
(111) |
Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul dumpingului. |
(112) |
Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de producătorii din Uniune. |
(113) |
În vederea calculării valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze un profit înainte de impozitare pe care producătorii de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Uniune. Se consideră, în mod provizoriu, că o marjă de profit de 5 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar fi putut obține în absența dumpingului prejudiciabil. Este vorba despre același procentaj care a fost utilizat în cadrul procedurilor anterioare privind același produs și nu există informații care să indice faptul că circumstanțele s-au schimbat în acest sens și că acest nivel nu ar fi adecvat în cazul de față. Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru producătorii din Uniune. |
(114) |
Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea, pe tipuri de produse, a prețului de import mediu ponderat al producătorului-exportator din Thailanda cu prețul neprejudiciabil al tipurilor de produse vândute de producătorii din Uniune pe piața Uniunii pe parcursul PA. Eventualele diferențe rezultând din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF medie de import a tipurilor de produse comparate. Marja de prejudiciu astfel obținută a fost superioară marjei de dumping. |
9.2. Măsuri provizorii
(115) |
Luând în considerare cele menționate mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile originare din Thailanda, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În acest caz, nivelul taxei ar trebui stabilit, în consecință, la nivelul marjelor de dumping constatat. |
(116) |
Prin urmare, marjele de eliminare a prejudiciului, precum și marjele de dumping și nivelurile propuse ale taxei provizorii antidumping pentru Thailanda, exprimate la un preț CIF franco la frontiera Uniunii înainte de vămuire, sunt următoarele:
|
10. DISPOZIȚIE FINALĂ
(117) |
În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate, care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere, să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, ar trebui precizat că concluziile privind instituirea unor drepturi adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricărui drept definitiv, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie privind mecanismele de îndosariere cu inele care se încadrează în prezent la codul NC ex 8305 10 00 (coduri TARIC 8305100011, 8305100013, 8305100019, 8305100021, 8305100023, 8305100029, 8305100034, 8305100035 și 8305100036) și care sunt originare din Thailanda. În sensul prezentului regulament, mecanismele de îndosariere cu inele sunt compuse din cel puțin două plăci sau sârme din oțel, pe care sunt fixate cel puțin 4 semiinele din sârmă de oțel și care sunt prinse laolaltă de o placă de acoperire din oțel. Ele se deschid prin tragerea semiinelelor sau cu ajutorul unui mic dispozitiv din oțel fixat pe mecanism.
(2) Nivelul taxei antidumping definitive aplicabil pentru produsele descrise la alineatul (1) la prețul net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 17,2 %.
(3) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.
(4) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, părțile interesate pot solicita să fie informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot prezenta în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru a fi audiate de către Comisie, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
În conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, părțile în cauză pot prezenta observații privind aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 10 februarie 2011.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.
(2) JO C 131, 20.5.2010, p. 13.
(3) Sunt indicate doar intervalele, pentru a păstra confidențialitatea datelor singurului reclamant.
(4) Informațiile se bazează pe datele verificate comunicate de industria din Uniune în răspunsurile la chestionar și sunt exprimate în indici (2006 = 100) sau într-un interval, în cazul în care este necesar să se păstreze confidențialitatea.
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 157/2010 al Consiliului (JO L 49, 26.2.2010, p. 1).
(6) Regulamentul (CE) nr. 119/97 al Consiliului (JO L 22, 24.1.1997, p. 1).
(7) Regulamentul (UE) nr. 157/2010.
(8) Regulamentul (CE) nr. 818/2008 al Consiliului (JO L 221, 19.8.2008, p. 1).