2.2.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/8

(1)

Prin mesajul electronic din 16 iulie 2007, Polonia a notificat în prealabil Comisia cu privire la măsura sus-menționată. A fost organizată o reuniune cu autoritățile poloneze la 2 august 2007.

(2)

În conformitate cu articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, prin mesajul electronic din 24 decembrie 2007, Polonia a notificat Comisiei ajutorul propus în favoarea Dell Products (Poland) Sp. z o.o. Cazul a fost înregistrat cu numărul N 775/07.

(3)

Prin scrisorile din 15 februarie, 2 iunie și 3 octombrie 2008, Comisia a solicitat informații suplimentare care au fost oferite de autoritățile poloneze prin scrisorile din 18 aprilie, 1 iulie, 1 august, 6 august, 17 noiembrie și 9 decembrie 2008. S-au organizat reuniuni cu autoritățile poloneze la 5 martie, 26 iunie și 19 noiembrie 2008.

(4)

Prin scrisoarea din 10 decembrie 2008, Comisia a informat Polonia că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE cu privire la ajutor. Prin scrisoarea din 18 februarie 2009, Polonia și-a prezentat observațiile referitoare la decizia de inițiere a procedurii.

(5)

Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(6)

Comisia a primit observații din partea doamnei Kathy Sinnott, membru al Parlamentului European (scrisoarea din 24 februarie 2009), din partea Hewlett-Packard (HP), concurent al Dell (scrisoarea din 24 februarie 2009) și din partea unui alt concurent (4) (scrisorile din 2 martie și 12 martie 2009).

(7)

Prin scrisorile din 24 martie și 2 aprilie 2009, Comisia a înaintat aceste observații Poloniei, oferindu-i posibilitatea de a reacționa; observațiile acesteia au fost primite prin scrisoarea din 22 aprilie 2009.

(8)

Prin scrisoarea din 25 mai 2009 și prin mesajele electronice din 17 iunie și 8 iulie 2009, Comisia a solicitat informații suplimentare, care au fost furnizate de Polonia prin scrisorile din 10 iunie 2009 și prin mesajele electronice din 22 iunie, 13 iulie și 10 august 2009.

(9)

Beneficiarul ajutorului este Dell Products (Poland) Sp. z o.o. („Dell Polonia”) (5), o societate deținută integral de Dell Inc. (SUA) printr-un pachet de acțiuni de 99,9 % deținut de Dell Global BV (Țările de Jos) și un pachet de acțiuni de 0,1 % deținut de Dell International Holdings VIII BV (Țările de Jos).

(10)

Polonia intenționează să sprijine dezvoltarea economică în provincia Łódź oferind un ajutor regional pentru investiții societății Dell Polonia pentru un proiect de investiții în zona economică specială (ZES) Łódź.

(11)

Provincia Łódź este o regiune cu handicapuri socioeconomice semnificative, care este eligibilă pentru ajutor regional în baza articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat cu un plafon standard aplicabil ajutorului regional pentru întreprinderile mari de 50 % echivalent subvenție brută (ESB), conform hărții ajutoarelor regionale din Polonia pentru perioada 2007-2013 (6).

(12)

Proiectul de investiții constă în înființarea unei noi fabrici pentru producția de calculatoare, inclusiv desktop-uri, notebook-uri, și servere (7). Activitatea în cadrul proiectului a început în 2007; se așteaptă ca proiectul să fie finalizat până la sfârșitul anului 2012.

(13)

Proiectul prevede crearea a aproximativ 1 200 de locuri de muncă directe, cu o posibilă creștere la 3 000, ceea ce ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra economiei regionale și naționale. Investițiile indirecte viitoare în regiune ale furnizorilor Dell Polonia se așteaptă să se ridice la aproximativ 53 de milioane EUR, ceea ce va atrage investitori, producători și subcontractanți suplimentari și, prin urmare, va sprijini în continuare crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică.

(14)

Proiectul de investiții cuprinde cheltuieli eligibile totale cu o valoare nominală de 793 603 000 PLN (valoare actuală: 189 578 180 EUR) (8). Cheltuielile eligibile sunt calculate pe baza costurilor de investiții. O defalcare pe ani a cheltuielilor eligibile este prezentată în tabelul de mai jos.

Cheltuieli eligibile (milioane PLN, valoare nominală)

(15)

Autoritățile poloneze au confirmat că cererea de ajutor a fost depusă de Dell în mai 2006. La 19 septembrie 2006 autoritățile poloneze și Dell au semnat un memorandum de înțelegere (MdI) care stabilește condițiile de acordare a ajutorului. Într-o scrisoare din 13 noiembrie 2006, Ministerul Economiei din Polonia a indicat că MdI constituia o scrisoare de intenție prin care se confirma faptul că acordarea ajutorului depindea de aprobarea Comisiei.

(16)

Valoarea totală a ajutorului pe care Polonia intenționează să îl acorde (10) societății Dell Polonia se ridică la o valoare de 54,5 milioane EUR (nominal), echivalent cu o valoare de 216 365 000 PLN (nominal) calculată la cursul de schimb valutar menționat în același document (11), care corespunde unei intensități a ajutorului de 27,81 % (12) ESB (valoarea actuală). Valoarea totală a ajutorului include (a se vedea tabelul de mai jos):

Ajutor global (milioane PLN, valoare nominală)

(17)

Ajutorul se acordă cu condiția ca beneficiarul să își mențină instalația de fabricație la amplasament pentru o perioadă minimă de cinci ani după finalizarea investiției și ca locurile de muncă create prin intermediul investiției să fie menținute pentru o perioadă minimă de cinci ani de la data la care a fost ocupat pentru prima dată locul de muncă.

(18)

Autoritățile poloneze și-au asumat angajamentul ca sprijinul financiar pentru proiect să nu fie cumulat cu niciun alt sprijin financiar plătit pentru aceleași costuri eligibile din orice alte surse.

(19)

Autoritățile poloneze și-au asumat angajamentul de a trimite Comisiei un raport final detaliat, incluzând informații privind valoarea ajutorului achitat și punerea în aplicare a contractului de ajutor și a oricăror alte proiecte de investiții la aceeași întreprindere sau fabrică în termen de șase luni de la achitarea ultimei tranșe a ajutorului.

(20)

În decizia de inițiere a proceduri oficiale de investigare în conformitate cu articolul 88 alineatul (2) din tratat („decizia de inițiere a procedurii”), Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la compatibilitatea ajutorului cu dispozițiile de la punctul 68 din Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (17) („LAR”).

(21)

Punctul 68 din LAR este formulat după cum urmează:

(22)

Pentru efectuarea testelor la care se face referire la punctul 68 literele (a) și (b) din LAR este necesară definirea piețelor relevante ale produselor și a piețelor geografice relevante pentru produsele vizate de proiect, respectiv desktop-uri, notebook-uri și servere (18).

(23)

În conformitate cu punctul 69 din LAR, este necesară stabilirea pieței relevante a produselor căreia îi aparține fiecare produs vizat (19). Comisia a menționat în decizia de inițiere a procedurii (punctele 56-57 și 63) că desktop-urile și notebook-urile, pe de o parte, și serverele, pe de altă parte, formează piețe separate ale produselor, deoarece aceste două seturi de produse nu sunt reciproc substituibile.

(24)

Pentru a stabili dacă proiectul îndeplinește condiția prevăzută la punctul 68 litera (a) din LAR („testul cotei de piață”), Comisia a analizat cota de piață a Dell la nivelul grupului pe piețele relevante în cauză înainte și după investiție. Deoarece proiectul de investiții a fost inițiat în 2007 și se preconizează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2012, Comisia a luat ca referință anii 2006 și 2013 (20).

(25)

În ceea ce privește definirea pieței pentru desktop-uri și notebook-uri, Comisia a menționat în decizia de inițiere a procedurii (punctul 61) că există o diferență semnificativă de preț între desktop-urile și notebook-urile cu caracteristici, funcții și destinații similare. Comisia a menționat, de asemenea, că deși substituția are loc în principal într-o singură direcție (de la desktop-uri către notebook-uri) există șanse reduse ca un anumit segment de clienți să treacă de la un produs la altul. Comisia a menționat în continuare faptul că modificarea producției și comercializării de la un produs la altul ar putea determina costuri de adaptare semnificative în funcție de structura operațiunilor de fabricație și comercializare ale producătorilor.

(26)

În ceea ce privește condițiile prevăzute la punctul 68 litera (b) din LAR („testul creșterii capacității”), Comisia a menționat în decizia de inițiere a procedurii (punctul 90) că proiectul a creat o capacitate de producție care depășește 5 % din piața SEE, măsurată pe baza datelor privind consumul aparent (exprimat ca vânzări) pentru fiecare dintre cele trei produse în cauză (a se vedea tabelul de mai jos).

Capacitatea de producție creată de proiect (SEE)

(27)

În ceea ce privește cea de a doua parte a testului privind creșterea capacității, Comisia a menționat în decizia de inițiere a procedurii (punctele 95 și 96) că, în ceea ce privește desktop-urile (considerate o piață separată a produselor), rata anuală de creștere a vânzărilor pentru perioada 2001-2006 a fost negativă din punct de vedere valoric și, prin urmare, semnificativ mai redusă decât creșterea PIB-ului din punct de vedere valoric (21) (a se vedea tabelul de mai jos).

Rata anuală de creștere a vânzărilor (2001-2006, SEE)

(28)

Comisia a subliniat în decizia de inițiere a procedurii (punctul 94) că în cazul în care se consideră că desktop-urile și notebook-urile formează o piață unică a produselor, măsura de ajutor nu depășește cele două praguri prevăzute la punctul 68 litera (b) din LAR.

(29)

Prin urmare, în decizia de inițiere a procedurii (punctele 62 și 105), Comisia și-a exprimat îndoiala că desktop-urile și notebook-urile pot fi considerate ca formând o piață unică relevantă în scopul prezentei decizii.

(30)

În decizia de inițiere a procedurii (punctele 98 și 99) și ulterior ca parte a investigației oficiale, Comisia a analizat opțiunile de a limita capacitatea de producție creată de proiect la 5 % din piața SEE în cazul desktop-urilor sau de a considera că această limitare se obține ținând seama de capacitatea globală a beneficiarului în SEE, nu doar de efectul capacității create de proiect, adică echilibrarea capacității create de proiect prin reducerea concomitentă a capacității în alte state membre.

(31)

Comisia și-a exprimat în decizia de inițiere a procedurii (punctele 99 și 105) îndoiala că era adecvată luarea în considerare a efectului pe care capacitatea creată de proiect l-a avut asupra capacității întregii societăți Dell în SEE, în loc să se țină seama de doar de creșterea capacității în cazul Dell Polonia.

(32)

Comisia a subliniat în decizia de inițiere a procedurii (punctul 97) faptul că, în general, cifrele referitoare la valoare sunt mai bine adaptate pentru semnalarea sectoarelor aflate într-un potențial declin, însă ratele de creștere calculate pe baza cifrelor referitoare la valoare ar putea să nu reflecte în mod adecvat dinamismul relativ al sectoarelor de înaltă tehnologie, în care au loc reduceri semnificative ale prețurilor unitare, în special din cauza concurenței puternice și a progresului tehnologic. Comisia a menționat, de asemenea, în decizia de inițiere a procedurii (punctul 100) că scăderea prețurilor medii de vânzare a desktop-urilor, astfel cum este exprimată de cifrele referitoare la valoare, indică puterea unei piețe care face obiectul îmbunătățirii continue a calității și pe care sunt introduse noi produse.

(33)

Comisia și-a exprimat în decizia de inițiere a procedurii (punctele 100 și 105) îndoielile în ceea ce privește posibilitatea de a-și fundamenta evaluarea exclusiv pe cifrele referitoare la volum în scopul calculării ratelor de creștere ale produsului vizat de proiectul de investiții menționat la punctul 68 litera (b) din LAR.

(34)

În ceea ce privește definirea pieței serverelor, Comisia a propus în decizia de inițiere a procedurii (punctele 65-67), în conformitate cu deciziile anterioare (22) în cazuri de concentrări economice, să se utilizeze segmentarea pe baza clasei de produse și a categoriei de prețuri care face distincția între: (i) piața de volum a serverelor (cu configurație de bază), care cuprinde toate sistemele cu un preț mediu de vânzare (PMV) mai mic de 25 000 USD; (ii) piața serverelor cu configurație medie, care cuprinde toate sistemele cu un PMV între 25 000 USD și 499 999 USD; (iii) piața severelor cu configurație performantă, care cuprinde toate sistemele cu un PMV de 500 000 USD și peste.

(35)

Totuși, Comisia a menționat, de asemenea, în decizia de inițiere a procedurii (punctul 69) că în deciziile anterioare (23) în cazuri de concentrări economice confirmase că s-ar putea face o distincție între servere în funcție de arhitectura setului de instrucțiuni (tipul de procesor) x86 și non-x86. Cu toate acestea, Comisia a menționat în decizia de inițiere a procedurii (punctul 70) că, deși segmentarea în funcție de clasa de produse și categoria de prețuri nu a putut reflecta toate interacțiunile de natură concurențială de pe piața serverelor, definițiile alternative ale pieței au reflectat în mai mică măsură dinamica pieței. Având în vedere faptul că Dell este prezentă doar pe segmentul cu configurație de bază, Comisia a menționat în decizia de inițiere a procedurii (punctul 68) că ar trebui să se țină seama doar de acest segment.

(36)

În ceea ce privește testul cotei de piață, Comisia a subliniat în decizia de inițiere a procedurii (punctul 83) că înainte și după investiție cota de piață a Dell pe piața calculatoarelor, pe oricare dintre piețele produselor și piețele geografice relevante, atât din punctul de vedere al volumului, cât și din punctul de vedere al valorii, a fost mai mică de 25 % (a se vedea tabelul de mai jos).

Cota de piață a Dell pentru calculatoare

(37)

Cu toate acestea, în ceea ce privește serverele, în cazul în care se utilizează diferențierea x86/non-x86, Comisia a subliniat în decizia de inițiere a procedurii (punctele 71 și 86) că pe piața serverelor cota Dell a depășit 25 % (24) din vânzările produsului pe piața în cauză, înainte sau după investiție, doar dacă se ia în considerare cota acesteia de piață la nivel mondial din segmentul de piață alocat serverelor x86 (a se vedea tabelul de mai jos).

Cota de piață a Dell în cazul serverelor x86

(38)

Prin urmare, Comisia și-a exprimat în decizia de inițiere a procedurii (punctele 72 și 105) îndoielile în ceea ce privește posibilitatea ca segmentarea serverelor în funcție de clasa de produse/categoria de prețuri să constituite delimitarea adecvată a pieței.

(39)

În conformitate cu punctul 68 din LAR, piața geografică relevantă ar trebui să fie în mod normal SEE (25).

(40)

Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat la considerentul (37), în cazul în care se utilizează diferențierea x86/non-x86, iar piața mondială este considerată piața geografică relevantă a serverelor, cota de piață a Dell depășește 25 % din segmentul de piață alocat serverelor x86 (a se vedea decizia de inițiere a procedurii, punctele 71 și 79-81).

(41)

Prin urmare, Comisia și-a exprimat în decizia de inițiere a procedurii (punctele 78-81 și 105) îndoiala că piața geografică relevantă a serverelor poate fi considerată a fi SEE sau piața mondială.

(42)

Comisia a subliniat în decizia de inițiere a procedurii (punctul 108) că, în cazul în care pe baza informațiilor furnizate pe parcursul investigației oficiale nu se va ajunge la concluzia că măsura de ajutor a îndeplinit condițiile prevăzute la punctul 68 din LAR, va trebui să efectueze o evaluare aprofundată a măsurii de ajutor.

(43)

Prin urmare, Comisia a solicitat Poloniei să își prezinte observațiile și să furnizeze orice fel de informații în scopul evaluării măsurii de ajutor și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile (a se vedea decizia de inițiere a procedurii, punctele 107-109). În plus față de observațiile referitoare la îndoielile exprimate în ceea ce privește conformitatea măsurii cu punctul 68 din LAR, pentru a efectua evaluarea amănunțită, Comisia a solicitat informații privind obiectivul ajutorului, adecvarea instrumentului de ajutor, efectul stimulativ, proporționalitatea ajutorului, excluderea investițiilor private și efectul asupra schimburilor comerciale (a se vedea decizia de inițiere a procedurii, punctul 108).

(44)

Doamna Sinnott și-a exprimat îngrijorarea cu privire la presupusa relocare a operațiunilor de fabricație din Irlanda în Polonia. Doamna Sinott și-a exprimat, de asemenea, nemulțumirea cu privire la faptul că autoritățile poloneze au putut acorda un ajutor societății Dell, în timp ce în Irlanda nu s-a putut acorda un astfel de ajutor.

(45)

Observațiile primite de la HP fac referire doar la definirea piețelor relevante ale desktop-urilor/notebook-urilor și serverelor.

(46)

HP este de părere că piața relevantă a produselor pentru calculatoare include desktop-urile, notebook-urile (inclusiv netbook-urile și mini-notebook-urile), stațiile de lucru și terminalele ușoare (thin clients). HP menționează că aceste produse se bazează pe aceleași tehnologii sau pe tehnologii echivalente, au componente similare sau echivalente și capabilități similare, funcționează pe baza acelorași sisteme de operare și aplicații software sau pe baza unora echivalente și pot fi utilizate în aceleași scopuri sau în scopuri similare.

(47)

HP este de părere că există o substituibilitate din perspectiva cererii între: desktop-uri și notebook-uri, desktop-uri sau notebook-uri cu configurație performantă și stații de lucru (stații de lucru mobile și fixe), desktop-uri sau notebook-uri și terminale ușoare (terminale ușoare mobile și fixe). HP menționează că gradul de substituibilitate nu este complet în fiecare caz, însă este semnificativ și suficient în scopul definirii pieței. HP este, de asemenea, de părere că orice încercare de a majora prețurile notebook-urilor sau netbook-urilor comparativ cu desktop-urile sau viceversa ar determina clienții marginali să modifice cererea în asemenea măsură încât cererea redusă să contracareze veniturile mai mari obținute din prețurile majorate.

(48)

HP este de părere că există, de asemenea, o substituibilitate din perspectiva ofertei, deoarece o proporție semnificativă de producători de calculatoare își desfășoară activitatea pe toate cele patru segmente și pot modifica ușor producția și achiziția de componente pentru a îndeplini condițiile variabile în orice segment specific de produse. HP este de părere că există o piață unică în pofida prețurilor medii diferite ale desktop-urilor, notebook-urilor, terminalelor ușoare și stațiilor de lucru. HP consideră că prețurile tuturor calculatoarelor sunt constrânse de alte categorii de calculatoare din cauza lanțurilor de substituție.

(49)

HP nu a adoptat o poziție fermă în ceea ce privește definirea pieței serverelor, însă sugerează reevaluarea relevanței segmentărilor pieței utilizate în deciziile anterioare referitoare la cazuri de concentrări economice și a existenței unei piețe unice a serverelor.

(50)

Potrivit HP, delimitarea în funcție de clasa de produse/categoria de prețuri se bazează pe disponibilitatea și segmentarea datelor furnizate de firma de consultanță IDC mai degrabă decât pe considerațiile unei analize de piață fiabile.

(51)

HP este de părere că această delimitare a pieței nu este relevantă deoarece: (i) prețurile se află încă în scădere, iar clienții compară nu numai prețul inițial de achiziție, ci și costurile totale de proprietate, (ii) odată cu apariția serverelor scalabile și de procesare a datelor distribuite, clienții pot înlocui un server cu configurație performantă cu grupuri sau rețele de servere cu configurație de bază sau pot moderniza serverele existente, (iii) clienții pot migra și migrează în cadrul segmentelor și între acestea, (iv) operațiile specifice de procesare pot fi realizate de diferite tipuri de servere, (v) securitatea este disponibilă pentru toate categoriile de servere, iar fiabilitatea serverelor cu configurație medie sau configurație performantă poate fi atinsă, de exemplu, prin proiectarea redundanței grupurilor sau rețelelor de servere, (vi) există substituibilitate din perspectiva ofertei între serverele care aparțin unor categorii de prețuri diferite având în vedere faptul că majoritatea producătorilor importanți fabrică servere din toate categoriile de prețuri, (vii) există cazuri de producători nou intrați pe piața serverelor, care nu par să se limiteze la o anumită categorie de prețuri, (viii) prezența lanțurilor de substituție nu sugerează o redefinire a pieței serverelor, (ix) orice întrerupere a continuității funcțiilor și capabilităților serverului este arbitrară, deoarece categoriile de prețuri nu par să reflecte considerentele tehnice sau comerciale verificabile.

(52)

HP este de părere că piața geografică relevantă a serverelor se extinde cel puțin la nivelul SEE și eventual la nivelul întregii regiuni a Europei, Orientului Mijlociu și Africii (EMEA). În opinia HP, serverele sunt comercializate adesea la nivel internațional, iar clienții multinaționali pot procura servere de oriunde, utilizând mai degrabă proceduri de achiziții la nivel central decât proceduri distribuite. Potrivit HP, există indicii privind schimburi comerciale paralele și arbitraj pe piața serverelor care sugerează că nu ar putea fi aplicată o definiție mai restrânsă a pieței geografice.

(53)

Observațiile primite din partea unui alt concurent fac referire la problemele legate de definirea pieței și criteriile pentru evaluarea aprofundată.

(54)

Concurentul este de părere că desktop-urile și notebook-urile formează piețe separate ale produselor (respectiv, sectorul calculatoarelor este format din două piețe separate ale produselor). Concurentul menționează că există diferențe semnificative între caracteristicile fizice ale desktop-urilor și notebook-urilor și că mobilitatea reprezintă un factor distinctiv esențial. Concurentul menționează faptul că, deși performanța desktop-urilor și a notebook-urilor nu diferă în mod semnificativ la categoriile de prețuri de bază și medii, desktop-urile de înaltă performanță rămân mai puternice decât orice notebook.

(55)

Concurentul menționează faptul că persistă o anumită stabilitate în ceea ce privește cererea: există șanse reduse ca anumiți clienți să treacă de la desktop-uri la notebook-uri sau viceversa. Concurentul menționează că în ultimii ani s-a înregistrat o modificare a vânzărilor de la desktop-uri la notebook-uri, în pofida diferențelor de preț rămase între cele două produse. Potrivit concurentului, în cazul în care cele două produse ar forma o piață unică, ar exista niveluri ridicate ale modificării în ambele direcții – în special, din cauza costurilor și a valorii, de la notebook-uri la desktop-uri. Concurentul menționează că, deși prețurile ambelor produse au scăzut semnificativ în perioada 2006-2008, descreșterea relativă în cazul desktop-urilor este mai puțin evidentă. Potrivit concurentului, o analiză completă privind corelarea prețurilor nu ar demonstra o corelare solidă și directă între prețurile desktop-urilor și cele ale notebook-urilor.

(56)

Concurentul menționează, de asemenea, că există anumite diferențe semnificative în ceea ce privește fabricarea, comercializarea și distribuirea celor două produse. Concurentul menționează că reorientarea producției de la un produs la altul implică o anumită investiție, durează o perioadă de timp relativ lungă și reprezintă o decizie strategică adoptată în vederea rentabilității pe termen lung și poziției pe piață. Potrivit concurentului, producătorii importanți de calculatoare se confruntă cu obstacole în ceea ce privește reorientarea către un alt tip de producție, astfel cum s-a demonstrat în 2007 odată cu apariția netbook-urilor, când producătorii în cauză nu au răspuns imediat prin comercializarea unor produse similare. Concurentul subliniază faptul că, în cazul în care reorientarea din perspectiva ofertei nu s-ar fi confruntat cu obstacole de natură tehnică, comercială și financiară, acest răspuns ar fi fost mai rapid.

(57)

Concurentul este de părere că notificarea se referă la investiția din Polonia și, prin urmare, Comisia trebuie să evalueze în mod special efectele acestei investiții.

(58)

Concurentul susține că cifrele referitoare la volum nu reprezintă o bază suficientă pentru a renunța la efectuarea unei verificări aprofundate a ajutorului și este de părere că creșterea vânzărilor ca valoare ar trebui utilizată ca nivel de referință eficient pentru performanța pieței desktop-urilor (26).

(59)

Concurentul notează în mod special că cifrele referitoare la valoare oferă un indiciu mai exact nu numai al performanței actuale a pieței, ci și a perspectivelor viitoare de dezvoltare. Indiferent de creșterea volumului de vânzări, în cazul în care valoarea vânzărilor va scădea, ceea ce va atrage o scădere a veniturilor obținute, noii veniți de pe piață vor fi descurajați, extinderea comercială va deveni neatractivă pentru producătorii în cauză și, în cele din urmă, va fi încurajată consolidarea pieței sau ieșirea anumitor producători de pe piața în cauză.

(60)

Concurentul menționează că pe o piață care funcționează eficient și se află în creștere, o scădere a prețurilor medii de vânzare este neutralizată de creșterea volumului de vânzări, împiedicând orice pierdere a veniturilor la nivel global. Doar în cazul unei piețe subperformante o scădere a prețurilor medii de vânzare ar conduce automat la o scădere a valorii vânzărilor. Pe piața notebook-urilor, prețurile medii de vânzare au scăzut, de asemenea, însă, având în vedere creșterea semnificativă în termeni de volum, valoarea vânzărilor nu a scăzut în această perioadă.

(61)

Concurentul este de părere că o delimitare adecvată a pieței relevante a serverelor se bazează pe arhitectura setului de instrucțiuni (diferențierea x86/non-x86).

(62)

Concurentul este de părere că diferențierea x86/non-x86 este o modalitate de clasificare a serverelor în funcție de standardul industrial, utilizată de producători, clienți și analiștii de piață. În opinia concurentului, sectorul serverelor este în mod evident divizat între două tipuri diferite de produse bazate pe două tehnologii diferite: serverele x86, care utilizează arhitectura standard la nivel de industrie și serverele non-x86, care utilizează orice altă arhitectură. Concurentul subliniază faptul că aceste două produse sunt inerent diferite din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, iar această diferență oferă informații despre performanța, funcționalitatea, destinația și producția acestora, precum și despre segmentele de clienți cărora le sunt comercializate și distribuite.

(63)

Concurentul este de acord cu opinia exprimată de Comisie în decizia sus-menționată privind concentrarea economică HP/Compaq, potrivit căreia definițiile pieței bazate pe categoriile de prețuri „nu pot cuprinde în întregime toate interacțiunile de natură concurențială de pe piața serverelor, care este extrem de dinamică din punct de vedere tehnologic”. Concurentul menționează că există diferențe de ordin tehnic și din punctul de vedere al performanței, în funcție de arhitectura serverului. În opinia concurentului, serverele x86 rămân standard la nivel de industrie în ceea ce privește calculatoarele de bază, însă nu pot fi utilizate pentru funcții mai solicitante. Serverele non-x86 pot îndeplini funcții care depășesc capacitatea serverelor x86, care sunt limitate de tehnologia de bază Intel. Atributele de performanță ale serverelor x86 și non-x86 pot fi comparate doar la nivelul de bază. Serverele bazate pe o arhitectură x86 sunt utilizate în principal pentru operații obișnuite și nesolicitante, în timp ce în cazul serverelor non-x86 există mari șanse ca acestea să fie utilizate pentru procesare complexă.

(64)

Serverele non-x86 variază de la minicalculatoarele de bază la calculatoarele de mare putere foarte complexe, însă în cazul serverelor x86, exemplele de procesare cu configurație avansată sunt rare. Dacă o societate deține un număr de servere x86 pentru îndeplinirea funcțiilor standard de procesare zilnice și mai puțin solicitante, aceasta poate investi și într-un server non-x86 pentru a găzdui un pachet extins (de exemplu, pentru contabilitate sau proiectare asistată de calculator). Prin urmare, deși un client poate utiliza două tipuri de servere în paralel, serverele x86 și non-x86 vor funcționa separat, vor efectua sarcini diferite și nu vor interacționa. Concurentul subliniază faptul că serverele x86 utilizează în general aplicații ale Microsoft Windows Server care reprezintă standardul la nivel de industrie, în timp ce serverele non-x86 se limitează de obicei la utilizarea sistemelor de operare brevetate sau Unix. Majoritatea programelor informatice au fost create inițial pentru arhitectura x86 și nu sunt adecvate pentru un server non-x86.

(65)

În ceea ce privește substituția din perspectiva cererii, concurentul pretinde că, având în vedere diferențele de performanță, serverele x86 și non-x86 se adresează unor piețe diferite din punctul de vedere al profilului clienților și al aplicațiilor practice prevăzute, lucru demonstrat de tendințele de achiziție ale clienților. De regulă, o societate achiziționează mai multe servere x86, însă probabil un singur server non-x86, rezervat operațiilor de procesare care necesită o configurație avansată, mai degrabă decât funcționalității zilnice. Într-adevăr, unele societăți nu operează servere non-x86 și utilizează exclusiv tehnologie x86. Datorită variațiilor arhitecturii calculatoarelor, există obstacole semnificative de natură tehnică în ceea ce privește substituția din perspectiva cererii, ceea ce are un impact financiar considerabil, deoarece trecerea de la un server x86 la unul non-x86 ar determina probabil lipsa unei integrări eficiente, costuri de asistență mai ridicate și întreruperi în timpul instalării noii tehnologii. În afară de costurile efective pentru serverul non-x86, ar fi contractate costuri suplimentare datorită modificării formei de asistență tehnică și costurilor de formare, având în vedere cunoștințele de specialitate suplimentare necesare. Pot exista și alte dificultăți practice în legătură cu restricțiile privind transferul de conținut, obținerea licențelor și incompatibilitatea hardware sau software. Decizia de a achiziționa un server x86 sau non-x86 se bazează în cele din urmă pe destinația serverului și pe nivelul de performanță necesar, alături de considerentele referitoare la compatibilitate. Prețul serverului este de interes secundar.

(66)

În ceea ce privește substituția din perspectiva ofertei, concurentul susține că producătorii consideră serverele x86 și non-x86 piețe distincte ale produselor. Aproape fiecare producător nou intrat în sectorul serverelor din ultimii ani a intrat doar pe piața serverelor x86. În cazul în care producția, comercializarea și procesele de distribuție ale serverelor x86 și non-x86 ar fi similare, un producător nou intrat ar intra în sectorul serverelor comercializând ambele produse. Piața x86 este mai atractivă pentru producători datorită rentabilității. Această piață este mai extinsă și mai puțin concentrată – există numeroși producători de servere x86. Baza de clienți limitată pentru serverele non-x86 împiedică producătorii să obțină un volum de vânzări care să facă intrarea pe piață eficientă din punctul de vedere al costurilor și să o facă mai profitabilă pe termen scurt până la mediu. Stimulentele sunt limitate pentru modificarea ofertei de la x86 la non-x86, chiar și în contextul lipsei obstacolelor de ordin tehnic în ceea ce privește noua producție.

(67)

Concurentul este de părere că piața geografică relevantă a serverelor este piața mondială sau cel puțin cea formată din SEE și SUA, având în vedere corelarea prețurilor cu nivelul schimburilor comerciale între SUA și SEE.

(68)

De asemenea, concurentul arată că nu există niciun impediment semnificativ pentru expedierea serverelor la nivel internațional. În această privință, concurentul subliniază că nivelul schimburilor comerciale cu servere între SUA, Asia și SEE sugerează că schimburile comerciale cu servere sunt profitabile. Concurentul indică faptul că majoritatea producătorilor operează la nivel mondial și aprovizionează atât SUA, cât și SEE deoarece serverele sunt pe deplin compatibile (nu există bariere de natură tehnică, interoperabilitatea este completă) și sunt comercializate în categorii de prețuri similare.

(69)

În ceea ce privește criteriile aflate la baza evaluării aprofundate, concurentul este de părere că ajutorul va crea o denaturare a concurenței pe piața comună și va avea un efect negativ asupra schimburilor comerciale. Potrivit concurentului, ajutorul aduce beneficii unei societăți care dispune de putere pe piață. Concurentul pretinde în special că ajutorul va spori capacitatea pe o piață aflată în declin și va întări poziția Dell pe o piață pe care deține o cotă de aprovizionare care depășește 25 %. Concurentul susține că ajutorul contribuie doar la menținerea producției pe o piață aflată în declin; se poate considera că promovează deciziile iraționale și neeconomice în ceea ce privește amplasarea producției și alocarea resurselor publice și private și denaturează semnificativ stimulentele și concurența de pe piață. Concurentul este de părere că ajutorul nu are un efect stimulativ deoarece, astfel cum susține acest concurent, Dell ar fi investit oricum în Polonia. Potrivit concurentului, aceasta arată că utilizarea ajutorului ad hoc este complet nepotrivită și inutilă. De asemenea, concurentul este de părere că ajutorul este disproporționat deoarece concurenții nu beneficiază de un ajutor similar. În ultimul rând, concurentul este de părere că efectele pozitive ale ajutorului sunt limitate și extrem de îndoielnice și nu compensează efectele negative ale ajutorului.

(70)

Observațiile concurentului în ceea ce privește criteriile aflate la baza evaluării aprofundate sunt prezentate pe larg în titlurile relevante din subsecțiunea 6.7 a prezentei decizii.

(71)

Autoritățile poloneze au furnizat informații privind contextul deciziei adoptate de Dell în 2006 de a construi o nouă fabrică având în vedere necesitatea de a-și spori capacitatea de producție pentru a acoperi cererea preconizată. Autoritățile poloneze au furnizat, de asemenea, informații privind momentul adoptării de către Dell a deciziei de a investi în provincia Łódź, încheierea acordului cu guvernul polonez și notificarea ajutorului propus. Autoritățile poloneze au oferit explicații privind contextul reevaluării capacității de către Dell în 2008 și decizia acestei societăți de a reduce/sista principalele activități de producție la fabrica sa din Limerick (Irlanda).

(72)

Autoritățile poloneze au furnizat informații în vederea corectării anumitor puncte din decizia de inițiere a procedurii.

(73)

Autoritățile poloneze au notificat Comisia cu privire la modificările acordului din 15 noiembrie 2007 efectuate prin intermediul unei anexe la acord. Aceste modificări sunt legate de creșterea valorii subvenției pentru investiția inițială care corespunde valorii revizuite a ajutorului pentru achiziția de terenuri și modificarea corespunzătoare a valorii tranșei subvenției pentru 2007, cerințele privind depunerea unei sume care corespunde tranșelor subvenției într-un cont escrow în așteptarea unei decizii pozitive din partea Comisiei cu privire la ajutor și calificarea componentelor relevante ale ajutorului ca supliment la schemele de ajutor existente.

(74)

Autoritățile poloneze sunt de părere că întreaga piață a calculatoarelor ar trebui considerată piața relevantă, fără a fi segmentată în sub-piețe (desktop-uri sau notebook-uri).

(75)

Potrivit documentelor transmise de autoritățile poloneze înainte de adoptarea deciziei de inițiere a procedurii, caracteristicile comparabile și performanța ambelor produse și diferența de preț în scădere între celor două explică parțial creșterea proporțional mai mare a vânzărilor de notebook-uri. Autoritățile poloneze menționează faptul că Dell Polonia poate, în principiu, să fabrice desktop-uri și notebook-uri pe aceeași linie de producție și poate modifica rapid producția pe o linie de la un produs la altul. Având în vedere prezența semnificativă a producătorilor pe ambele segmente, autoritățile poloneze sunt de părere că nu există obstacole semnificative pentru intrarea pe piață în ceea ce privește producția oricăruia dintre produse (substituibilitatea din perspectiva ofertei).

(76)

În scrisoarea din 18 februarie 2009, autoritățile poloneze menționează că Dell Polonia poate fabrica desktop-uri și notebook-uri pe aceeași linie de producție, efectuând doar ajustări minore și înregistrând doar costuri și scăderi ale productivității marginale. Autoritățile poloneze menționează că, în conformitate cu punctul 68 din LAR, substituibilitatea din perspectiva ofertei este suficientă pentru ca două produse să facă parte din aceeași piață.

(77)

Autoritățile poloneze indică faptul că, ținând seama de proporționalitatea între reducerea anticipată a capacității de producție din Irlanda și creșterea capacității producției în Polonia, creșterea globală a capacității desktop-urilor ar reprezenta mai puțin de 5 % din piața desktop-urilor la nivelul SEE în 2006.

(78)

În acest context, autoritățile poloneze sunt de părere că este adecvat să se țină seama de efectul global pe care creșterea capacității care rezultă în urma proiectului îl are asupra capacității întregului grup Dell la nivelul SEE, mai degrabă decât să se concentreze toată atenția exclusiv asupra creșterii capacității înregistrate de Dell în Polonia.

(79)

Autoritățile poloneze susțin că ar trebui să se țină seama de reducerea capacității în Irlanda. Potrivit autorităților poloneze, o evaluare economică a efectelor capacității create de proiect are sens doar în cazul în care se ține seama și de reducerea capacității care are loc pe aceeași piață geografică (cu atât mai mult cu cât operațiunile de producție din Limerick se sistează, aspect care nu era planificat în momentul inițierii proiectului Łódź). Autoritățile poloneze menționează că aceste efecte pot fi stabilite doar dacă se ia în considerare întregul grup Dell (parțial din cauză că evaluarea cotei de piață se realizează la acel nivel). Dacă în timpul evaluării, din cauza reducerii capacității într-o altă zonă a SEE, proiectul nu mai depășește limita de 5 % (și, prin urmare, efectele de denaturare a concurenței dispar), trebuie să se țină seama de acest aspect. Autoritățile poloneze fac referire la o decizie anterioară privind un caz de ajutor de stat în care Comisia a fost nevoită să evalueze capacitatea de producție a unei societăți care își relocase o instalație de producție dintr-un stat membru în altul (27). Potrivit autorităților poloneze, în acest caz, Comisia a acceptat că proiectul nu crea o capacitate suplimentară și a fost de părere că grupul din care făcea parte beneficiarul ajutorului trebuie examinat în vederea evaluării eventualelor creșteri ale capacității (28).

(80)

Autoritățile poloneze prezintă, de asemenea, argumente împotriva sporirii capacității cu peste 5 % pe piața desktop-urilor. Potrivit autorităților poloneze, o astfel de creștere s-ar produce doar în cazul în care întreaga capacitate obținută de proiect ar fi utilizată pentru producția de desktop-uri, caz în care nu ar mai rămâne niciun fel de capacitate pentru notebook-uri. Capacitatea teoretică nu poate fi singura unitate de măsură; în cazul în care se realizează o evaluare realistă a utilizării prevăzute a instalațiilor de producție, capacitatea combinată efectivă a desktop-urilor în fabrica de la Limerick și fabrica de la Łódź reprezintă aproape jumătate din capacitatea teoretică maximă pentru desktop-uri. Autoritățile poloneze menționează că, în orice caz, o reducere a capacității tehnice a fabricii de la Łódź nu ar afecta rezultatele testului referitor la creșterea capacității în ceea ce privește desktop-urile, însă ar afecta capacitatea de producție a notebook-urilor (un segment care se dezvoltă mai rapid decât PIB-ul SEE) și ar împiedica atingerea obiectivului proiectului de investiții.

(81)

Autoritățile poloneze sunt de părere că pentru industriile de înaltă tehnologie, calculul ratelor de creștere pentru produsele în cauză trebuie să se bazeze pe cifre referitoare la volum mai degrabă decât pe cifre referitoare la valoare. Autoritățile poloneze sunt de părere că, pentru aceste sectoare, reducerile de preț apar adesea ca urmare a concurenței puternice și modificărilor tehnologice rapide și, prin urmare, reprezintă un indicator al puterii pieței. Autoritățile poloneze sunt de părere că în industriile de înaltă tehnologie, calculul ratelor de creștere pentru produsele în cauză trebuie să se bazeze pe cifrele referitoare la volum mai degrabă decât pe cifrele referitoare la valoare (29).

(82)

Autoritățile poloneze sunt de părere că cea mai adecvată segmentare a pieței serverelor se bazează pe clasa de produse și categoria de prețuri. Din perspectiva ofertei, producătorii de servere cu configurație de bază nu pot intra cu ușurință pe piața serverelor cu configurație performantă care este extrem de solicitantă din punct de vedere tehnic. Majoritatea producătorilor se concentrează asupra serverelor de calcul de bază deoarece există o cerere scăzută de servere performante, ceea ce are ca rezultat absența economiilor de scară în celelalte două segmente (superioare) ale pieței. Din perspectiva clientului, serverele de volum răspund unor nevoi diferite față de serverele cu configurație performantă și sunt utilizate în aplicații diferite. Clienții care necesită sisteme de calcul de bază nu vor achiziționa servere cu performanță mai ridicată care au prețuri mai mari.

(83)

Autoritățile poloneze menționează că trecerea de la serverele x86 la cele non-x86 determină costuri de asistență mai ridicate sau costuri de întrerupere pe parcursul instalării. O trecere de la nivelul de bază la o tehnologie mai performantă ar necesita adaptări corespunzătoare și ar cauza costuri suplimentare. Acest aspect este valabil nu numai pentru o trecere de la serverele x86 la cele non-x86, ci și de la serverele de bază la serverele mai sofisticate în general.

(84)

În ceea ce privește substituția din perspectiva ofertei, autoritățile poloneze sunt de părere că un volum limitat al pieței vizate a serverelor non-x86 nu poate constitui o bază pentru definirea unor piețe separate ale serverelor x86 și non-x86. Pentru funcționalitatea non-standard și pentru serverele cu performanță ridicată există o bază de clienți limitată. Serverele cu configurație performantă necesită investiții semnificative din perspectiva ofertei, nu garantează economii de scară și, în consecință, sunt mult mai scumpe. În contrast, există o bază extinsă de clienți care necesită o funcționalitate standard la nivel de industrie, indiferent dacă se bazează pe servere x86 sau non-x86.

(85)

Potrivit autorităților poloneze, canalele de comercializare și distribuție sunt proiectate în funcție de performanța serverelor și puterii de calcul, mai degrabă decât în funcție de sistemul de operare sau arhitectură. Deși Dell deține capabilitățile tehnice pentru a fabrica servere x86 cu configurație performantă, până în prezent nu a intrat pe piața serverelor cu configurație performantă din cauza caracteristicilor specifice ale acestei piețe și lipsei bazei de clienți și canalelor de distribuție Dell pe această piață.

(86)

Autoritățile poloneze sunt de părere că piața geografică a serverelor trebuie definită ca regiunea EMEA sau chiar exclusiv ca SEE. În opinia acestora, compatibilitatea între servere nu este singurul aspect de care trebuie să se țină seama. Costul și durata de livrare reprezintă elemente esențiale care au un impact foarte important asupra marjelor. Deoarece prețurile se află în scădere ca urmare a concurenței și modernizării tehnologiei, iar costurile de transport sunt ridicate, canalele de comercializare reprezintă o problemă importantă.

(87)

În scopul evaluării aprofundate, autoritățile poloneze au pus la dispoziție o analiză economică completă a ajutorului pe baza unui studiu realizat de consultanții LECG Consulting pentru Dell Polonia, care examinează impactul ajutorului în funcție de cerințele stabilite de Comisie în decizia de inițiere a procedurii.

(88)

Observațiile Poloniei referitoare la criteriile aflate la baza evaluării aprofundate sunt prezentate mai detaliat în titlurile relevante din subsecțiunea 6.7 a prezentei decizii.

(89)

Autoritățile poloneze iau notă de faptul că doamna Sinnott își exprimă preocuparea în ceea ce privește legalitatea ajutorului acordat de Polonia „pentru mutarea Dell din Irlanda la Łódź”.

(90)

Autoritățile poloneze fac referire la scrisoarea lor din 18 februarie 2009 în care menționează că ajutorul acordat societății Dell nu este destinat în niciun fel transferului activității din Irlanda la Łódź. Autoritățile poloneze declară că planul inițial al Dell era de a opera ambele fabrici în paralel, ceea ce s-a și întâmplat pentru o perioadă de timp. Autoritățile poloneze menționează faptul că decizia de a construi o fabrică la Łódź a fost luată în vara anului 2006 (MdI cu guvernul polonez a fost semnat la 19 septembrie 2006). Autoritățile poloneze subliniază faptul că decizia de a sista activitățile de producție de la Limerick a fost adoptată în urma unei revizuiri interne la sfârșitul anului 2008 și a fost influențată, în mare măsură, de deteriorarea condițiilor de pe piață ca urmare a crizei economice. Autoritățile poloneze menționează că nu există o legătură directă între decizia de punere în aplicare a proiectului de investiții la Łódź și decizia de sistare a activităților de producție de la Limerick. Autoritățile poloneze subliniază că atunci când guvernul polonez a decis ca ajutorul să fie acordat Dell Polonia, nu s-a pus problema sistării operațiunilor de producție de la Limerick.

(91)

Autoritățile poloneze fac referire la scrisoarea lor din 18 februarie 2009 în care menționează faptul că Dell intenționează să mențină activități semnificative la Limerick. Autoritățile poloneze menționează că, exceptând observațiile doamnei Sinnott, nu a existat nicio scrisoare din partea autorităților irlandeze sau din partea părților interesate din Irlanda.

(92)

Autoritățile poloneze sunt de acord cu observațiile HP privind definirea pieței produselor pentru calculatoare și a piețelor geografice pentru calculatoare și servere.

(93)

Autoritățile poloneze subliniază faptul că observațiile HP sprijină definirea pieței calculatoarelor ca o piață unică.

(94)

Autoritățile poloneze sunt de părere că observațiile HP demonstrează faptul că piețele relevante trebuie definite la nivelul SEE sau EMEA. Autoritățile poloneze sunt de părere că piața geografică relevantă pentru servere nu depășește granițele regiunii EMEA din cauza restricțiilor de timp și a costurilor de transport care constituie obstacole majore pentru comerțul mondial de calculatoare și servere.

(95)

Autoritățile poloneze își exprimă rezervele în privința observațiile HP referitoare la definirea pieței produselor în ceea ce privește serverele. Acestea recunosc că, deși această piață se unifică treptat ca urmare a evoluției descrise de HP, potrivit autorităților poloneze, încă mai există diferențe semnificative între serverele cu configurație performantă și cele cu configurație de bază atât din punct de vedere al cererii, cât și din punct de vedere al ofertei. Autoritățile poloneze menționează faptul că serverele cu configurație de bază sunt utilizate în principal pentru procesarea de bază, în timp ce serverele mai performante sunt utilizate pentru operațiuni mai solicitante. Din perspectiva ofertei, producătorii de servere cu configurație de bază nu pot intra cu ușurință pe piața serverelor cu configurație performantă. Autoritățile poloneze sunt de părere că, deși potrivit mențiunilor HP există indicii ale unor intrări noi pe piața serverelor care nu par să se limiteze la o categorie de prețuri sau la cealaltă, majoritatea producătorilor se concentrează asupra segmentului cu configurație de bază, reflectând cererea scăzută de servere mai performante. Autoritățile poloneze menționează că, din perspectiva clientului, serverele cu configurație de bază răspund unor nevoi diferite față de serverele cu configurație performantă și sunt utilizate în aplicații diferite (de exemplu, clienții care necesită doar funcționalitatea de bază nu vor achiziționa servere cu performanță ridicată, care sunt mai costisitoare).

(96)

Autoritățile poloneze menționează că partea neidentificată solicită păstrarea confidențialității nu numai în ceea ce privește identitatea sa, ci și în privința mai multor paragrafe din scrisoare. Autoritățile poloneze nu înțeleg anumite părți ale scrisorii; acest aspect este valabil în special în cazul secțiunii privind presupusele denaturări ale pieței. Autoritățile poloneze subliniază faptul că decizia Comisiei nu se poate baza pe niciun fel de fapte în privința cărora statul membru nu a fost informat. Acestea menționează că sunt incluse fapte în privința cărora părțile interesate solicită păstrarea confidențialității (30).

(97)

În ceea ce privește cererea de păstrare a confidențialității formulată de partea neidentificată, Comisia subliniază faptul că evaluarea sa în scopul prezentei decizii se bazează exclusiv pe informații oferite de către partea neidentificată în versiunea neconfidențială a observațiilor sale, astfel cum a fost transmisă Poloniei. Comisia nu a ținut seama de informațiile furnizate de partea neidentificată în versiunea confidențială a observațiilor sale (31).

(98)

Autoritățile poloneze contestă dreptul părții neidentificate de a prezenta observații. Autoritățile poloneze menționează că, în temeiul articolelor 1 litera (h), 6 alineatul (1) și 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 doar părțile interesate, respectiv părțile care ar putea fi afectate de acordarea ajutorului în cauză, au dreptul de a prezenta observații. Autoritățile poloneze sunt de părere că observațiile astfel cum le-au fost transmise nu precizează în ce măsură este afectată partea neidentificată de acordarea ajutorului către Dell Polonia. Autoritățile poloneze solicită Comisiei să nu țină seama de observațiile părții neidentificate, care nu a demonstrat un interes suficient în conformitate cu articolul 1 litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

(99)

În ceea ce privește dreptul părții neidentificate de a prezenta observații, Comisia subliniază faptul că partea neidentificată la care se face referire în nota de subsol 4 este un concurent al Dell. Comisia este de părere că, în scopul prezentei decizii, acest aspect este suficient pentru a demonstra poziția juridică a părții neidentificate ca parte interesată în temeiul articolului 1 litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

(100)

Autoritățile poloneze nu sunt de acord cu observațiile concurentului privind utilizarea cifrelor referitoare la volum pentru calcularea ratelor de creștere. Acestea fac referire la scrisoarea lor din 18 februarie 2009, care oferă explicații cu privire la motivul pentru care cifrele referitoare la volum mai degrabă decât cifrele referitoare la valoare trebuie examinate pentru a stabili dacă piața se află în declin. Autoritățile poloneze subliniază că în LAR se prevede în mod clar că este necesară examinarea ratei de creștere pe piața relevantă înainte de investiție în scopul evaluării conformității măsurii cu punctul 68 litera (b) din LAR și că nu există nicio bază pentru o abatere de la această normă formulată clar și pentru a aplica previziunile referitoare la creștere.

(101)

Ca răspuns la observațiile concurentului privind delimitarea pieței serverelor, autoritățile poloneze susțin că acestea se referă la o decizie referitoare la un caz de concentrare economică adoptată în 1997 și 1998, prin care s-a stabilit că singura segmentare adecvată este x86/non-x86. Totuși, autoritățile poloneze susțin că piața a evoluat semnificativ de la momentul respectiv. În opinia acestora, este incorectă afirmația potrivit căreia clasificarea x86/non-x86 este standardul oferit de societatea de cercetare a pieței IDC, deoarece baza de date IDC pentru inventarierea serverelor oferă posibilitatea de a subdiviza piața pe baza a peste 20 de criterii. Serverele cu putere de calcul mai mare pot fi fabricate, de asemenea, pe baza mai multor procesoare x86. Puterea necesară poate fi obținută utilizând servere cu arhitectură diferită și configurațiile acestora. Prin urmare, serverele non-x86 pot îndeplini aceleași funcții ca serverele x86. Nu se poate concluziona că serverele x86 nu pot îndeplini funcții de procesare performantă. Segmentul serverelor cu configurație performantă include un amestec de servere bazate pe non-x86 și x86 care utilizează diverse aplicații, oferind același tip de soluție finală. Atât serverele x86, cât și serverele non-x86 pot funcționa cu diverse sisteme de operare și pot utiliza aplicații specifice. Clienții pot alege tipul de server pentru a utiliza aplicațiile. Pot fi analizate numeroase segmentări în ceea ce privește serverele (în funcție de arhitectură, sistem de operare, compatibilitatea motorului bazei de date), însă puterea de calcul și performanța serverului sunt factorii decisivi pentru alegerile clienților care se reflectă în prețuri; acestea vor fi mai ridicate în cazul în care cerințele sunt mai complexe și mai specializate.

(102)

Comentariile autorităților poloneze privind observațiile concurentului referitoare la criteriile aflate la baza evaluării aprofundate sunt prezentate pe larg în titlurile relevante din subsecțiunea 6.7 a prezentei decizii.

(103)

În conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din tratat, cu excepția cazului în care în tratat se prevede contrariul, orice ajutor acordat de un stat membru sau din resurse de stat sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau producția anumitor mărfuri este incompatibil cu piața comună, în măsura în care afectează schimburile comerciale între statele membre.

(104)

Ajutorul este acordat de către autoritățile poloneze sub forma unor subvenții directe, reduceri de preț și scutiri de impozite. Prin urmare, se poate considera că ajutorul a fost acordat de către statul membru și prin intermediul resurselor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratat. Ajutorul este acordat unei singure societăți, Dell Polonia, fiind, astfel, selectiv. Ajutorul este acordat pentru o investiție în legătură cu producția de calculatoare și servere. Deoarece aceste produse fac obiectul schimburilor comerciale între statele membre, există multe șanse ca măsura să afecteze comerțul între statele membre. Ajutorul acordat Dell Polonia va scuti societatea de costuri pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte din bugetul propriu și, prin urmare, societatea beneficiază de un avantaj economic comparativ cu concurenții săi. Prin favorizarea Dell Polonia și a producției acestei societăți, măsura denaturează sau amenință să denatureze concurența.

(105)

În consecință, Comisia este de părere că măsura notificată constituie ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratat.

(106)

După ce s-a stabilit că măsura notificată constituie ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratat, este necesar să se stabilească dacă măsura poate fi declarată compatibilă cu piața comună.

(107)

Deoarece a notificat ajutorul acordat Dell Polonia înainte ca măsura respectivă să intre în vigoare, Polonia a respectat cerința de notificare individuală prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat (a se vedea considerentul 2).

(108)

Comisia menționează că deoarece obiectivul ajutorului este promovarea dezvoltării regionale, temeiul evaluării compatibilității ajutorului cu piața comună este reprezentat de LAR.

(109)

Comisia observă că proiectul de investiții poate fi considerat o investiție inițială în sensul punctului 34 din LAR, deoarece implică o investiție în active corporale și necorporale legate de înființarea unei noi întreprinderi.

(110)

Comisia observă, de asemenea, că proiectul inițial de investiții poate fi considerat a fi un proiect de investiții de mare anvergură în sensul punctului 60 din LAR, deoarece cheltuielile sale eligibile depășesc 50 milioane EUR, pe baza prețurilor și cursului de schimb valutar la data notificării.

(111)

Prin urmare, Comisia a evaluat măsura de ajutor în conformitate cu dispozițiile LAR privind ajutoarele regionale pentru investiții, în special, dispozițiile LAR privind ajutorul pentru proiectele mari de investiții, precum și în conformitate cu criteriile pentru evaluarea aprofundată a ajutoarelor regionale pentru proiectele mari de investiții prevăzute în Comunicarea Comisiei din 16 septembrie 2009 (32) („Comunicarea orientativă”).

(112)

În conformitate cu jurisprudența relevantă (33), Comisia trebuie să efectueze evaluarea pe baza normelor aplicabile la data adoptării deciziei.

(113)

Comisia a verificat dacă ajutorul a fost acordat în conformitate cu dispozițiile generale ale LAR. Această evaluare a condus la următoarele observații:

(114)

În conformitate cu articolul 9 din LAR, Dell Polonia nu este o firmă aflată în dificultate în sensul orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea firmelor aflate în dificultate (34).

(115)

Deși, ca regulă generală, în conformitate cu punctul 10 din LAR, Comisia nu este în favoarea acordării ajutoarelor regionale ad hoc, având în vedere informațiile prezentate în considerentele 10 și 13, se poate considera că proiectul contribuie la o strategie de dezvoltare regională coerentă. În special, se preconizează că proiectul de investiții va contribui la dezvoltarea activității economice în regiune prin efecte pozitive în termeni de creare de locuri de muncă (directe și indirecte), formarea și transferul de cunoștințe și un efect multiplicator în sensul unor investiții suplimentare din partea serviciilor și producătorilor din domenii relaționate.

(116)

Proiectul constituie o investiție inițială în sensul punctului 34 din LAR deoarece vizează înființarea unei noi întreprinderii (a se vedea considerentul 12).

(117)

În conformitate cu punctul 38 din LAR, înainte de începerea activităților în cadrul proiectului, beneficiarul a transmis o cerere de ajutor iar autoritățile poloneze au confirmat în scris faptul că, sub rezerva aprobării din partea Comisiei, proiectul de investiții al Dell Polonia ar fi eligibil pentru ajutor (a se vedea considerentul 15).

(118)

În conformitate cu punctul 39 din LAR, contribuția proprie a beneficiarului la cheltuielile eligibile depășește 25 % (a se vedea considerentul 16).

(119)

În conformitate cu punctul 50 din LAR, cheltuielile eligibile ale proiectului au fost calculate pe baza costurilor de investiții eligibile (a se vedea considerentul 14). În conformitate cu punctul 58 din LAR, ajutoarele pentru crearea de locuri de muncă au fost calculate pe baza costurilor pentru ocuparea forței de muncă pe o perioadă de doi ani (cheltuielile salariale brute și alte plăți obligatorii) pentru persoanele nou-angajate.

(120)

În conformitate cu punctul 64 din LAR, deoarece a notificat ajutorul înainte ca acesta să intre în vigoare, Polonia a respectat cerința de notificare individuală (a se vedea considerentul 2).

(121)

În conformitate cu punctele 71-75 din LAR, normele privind cumularea ajutoarelor au fost respectate (a se vedea considerentele 2 și 15).

(122)

Prin urmare, Comisia este de părere că ajutoarele respectă dispozițiile generale ale LAR.

(123)

Investițiile realizate de Dell Polonia au fost urmate de investiții realizate de doi furnizori ai acestei societăți, RR Donnelley Global Turnkey Solutions Poland și Flextronics.

(124)

În decizia de inițiere a procedurii (punctele 42-51), Comisia și-a exprimat opinia potrivit căreia nu există suficiente legături de natură tehnică, funcțională și strategică între investițiile realizate de Dell Polonia și investițiile realizate de cei doi furnizori ai acesteia pentru ca acestea să fie considerate ca făcând parte dintr-un singur proiect de investiții în sensul punctului 60 și al notei de subsol 55 din LAR.

(125)

Comisia menționează că nu a primit observații în ceea ce privește caracterul de investiție unică a proiectului.

(126)

Prin urmare, Comisia confirmă că investițiile realizate de Dell Polonia, pe de o parte, și de furnizorii sus-menționați, pe de altă parte nu pot fi considerate ca făcând parte dintr-un proiect unic de investiții în sensul punctului 60 și notei de subsol 55 din LAR.

(127)

Pe baza informațiile oferite de autoritățile poloneze și de părțile interesate ca urmare a procedurii oficiale de investigare, este necesar să se examineze dacă îndoielile exprimate în decizia de inițiere a procedurii ar fi put fi eliminate.

(128)

În decizia de inițiere a procedurii (punctele 62 și 105), Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la posibilitatea ca, în scopul deciziei, desktop-urile și notebook-urile să fie considerate ca făcând parte dintr-o singură piață de produse sau din două piețe de produse relevante separate.

(129)

Având în vedere observațiile autorităților poloneze și ale părților interesate, Comisia menționează că există indicații privind faptul că un anumit grad de substituție din perspectiva cererii are loc în ambele direcții (35) pentru cele două produse vizate și că anumiți producători, în special Dell, par să poată realiza substituibilitatea din perspectiva ofertei (36). Cu toate acestea, există și indicații privind faptul că se înregistrează un nivel semnificativ de cerere stabilă pentru celălalt produs sau de cerere exclusivă pentru oricare dintre produse și că, pentru unii dintre producători, pot exista bariere semnificative de ordin tehnic, organizațional și în legătură cu costurile în ceea ce privește trecerea producției de la un produs la altul.

(130)

Deși informațiile primite pe parcursul investigației oficiale au permis o mai bună înțelegere a sectorului calculatoarelor, în opinia Comisiei acestea sunt insuficiente pentru efectuarea unei investigații semnificative a pieței care ar face posibilă definirea pieței (piețelor) relevante de produse pentru desktop-uri și notebook-uri (37). Comisia observă, prin urmare, că îndoielile privind piața relevantă a produselor în ceea ce privește desktop-urile și notebook-urile nu au fost eliminate.

(131)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia este de părere că, deși definiția pieței relevante a produselor în ceea ce privește desktop-urile și notebook-urile poate rămâne deschisă, în scopul prezentei decizii este necesar ca desktop-urile și notebook-urile să fie luate în considerare separat, în vederea soluționării constrângerilor de natură concurențială care pot apărea în cazul în care desktop-urile sunt considerate ca o piață de produse separată (38).

(132)

În decizia de inițiere a procedurii (punctele 99 și 105), Comisia și-a exprimat îndoiala că este adecvat să se țină seama de efectul capacității create de proiect asupra capacității Dell în SEE în ansamblu, în opoziție cu capacitatea creată doar de proiect.

(133)

Având în vedere observațiile autorităților poloneze prezentate în considerentele 77 și 78, Comisia subliniază că punctul 68 litera (b) din LAR face referire la „capacitatea de producție creată de proiect”, ceea ce exclude posibilitatea de a lua în considerare, împreună cu capacitatea creată de proiect, nivelul capacității de producție a altor amplasamente sau societăți amplasate în SEE care aparțin destinatarului. Într-adevăr, dacă, pentru a stabili dacă pragul de la punctul 68 litera (b) din LAR este atins, creșterile de capacitate într-un stat membru ar putea fi compensate prin reducerile din alt stat membru – aceasta având ca rezultat faptul că nu ar exista, de exemplu, o creștere netă a capacității la nivelul societății – ceea ce ar însemna că cel puțin o categorie importantă de cazuri de ajutor de stat potențial dăunătoare ar putea eluda evaluarea aprofundată, respectiv acele măsuri de ajutor care au ca efect sporirea capacității de producție într-un stat membru în detrimentul altui stat membru, în care capacitatea este redusă din cauza ajutorului. Astfel cum s-a indicat la alineatele (52)-53 din comunicarea orientativă, aceste măsuri pot fi contrare chiar scopului ajutoarelor regionale și, prin urmare, trebuie controlate.

(134)

Având în vedere observațiile autorităților poloneze prezentate în considerentul 79, Comisia este de părere că este necesar să țină seama de efectele creșterii capacității de producție determinate de proiect, astfel cum s-a notificat, și că reducerile de capacitate la alte instalații de producție din cadrul SEE nu pot fi luate în considerare dacă aceste reduceri ale capacității de producție nu fac parte din proiectul de investiții pentru care a fost notificat ajutorul și, prin urmare, nu sunt afectate de acordarea ajutorului. Comisia subliniază că în cadrul deciziei privind cazul de ajutor de stat N 158/05 Getrag Ford Transmissions Slovakia s.r.o., menționat de autoritățile poloneze, reducerea anticipată a capacității într-un stat membru a făcut parte din proiectul notificat.

(135)

Având în vedere observațiile autorităților poloneze prezentate în considerentul 80, Comisia observă că, având în vedere flexibilitatea producției fabricii, întreaga capacitate creată de proiect ar putea fi alocată în principiu producției oricăruia dintre cele trei produse vizate (39).

(136)

În lumina celor de mai sus, Comisia constată că reducerea capacității de producție a unui beneficiar în alt stat membru nu poate fi luată în considerare. Comisia concluzionează că pe toate piețele produselor vizate capacitatea de producție creată de proiect depășește 5 % din piață.

(137)

În decizia de inițiere a procedurii (punctele 100 și 105), Comisia și-a exprimat îndoiala că ar putea calcula rata de creștere medie anuală a produselor vizate de proiectul de investiții, în conformitate cu punctul 68 litera (b) din LAR, exclusiv în funcție de cifrele referitoare la volum.

(138)

Comisia observă că există posibilitatea ca creșterea negativă a desktop-urilor din punct de vedere al valorii să poată reflecta scăderea puternică a prețurilor de vânzare medii ale desktop-urilor. Această rată de creștere negativă din punct de vedere al valorii ar putea indica faptul că majorarea volumului este insuficientă pentru a compensa venitul marginal în scădere, care este caracteristic unei piețe aflate în declin. Comisia observă că aceeași scădere a prețurilor medii de vânzare ale desktop-urilor se aplică și notebook-urilor și serverelor. Cu toate acestea, spre deosebire de desktop-uri, rata de creștere pozitivă atât din punct de vedere al volumului, cât și al valorii pentru notebook-uri și servere indică faptul că scăderea prețurilor de vânzare medii ale acestora este mai mult decât compensată prin creșterea cantităților vândute.

(139)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia constată că, în scopul evaluării posibilității ca desktop-urile să constituie o piață în declin în baza definiției plauzibile a pieței în care desktop-urile sunt considerate o piață de produse separată, rata de creștere medie anuală a desktop-urilor nu poate fi calculată în conformitate cu punctul 68 litera (b) din LAR, exclusiv pe baza cifrelor referitoare la volum.

(140)

Comisia concluzionează că, în eventualitatea în care desktop-urile sunt considerate o piață de produse separată de notebook-uri, ajutorul ar putea pune probleme în temeiul dreptului concurenței în sensul că ar constitui, pentru piața desktop-urilor, un ajutor pentru o societate dintr-un sector aflat în declin. Prin urmare, în ceea ce privește desktop-urile este necesar să se efectueze o evaluare aprofundată a efectelor ajutorului.

(141)

În decizia de inițiere a procedurii (punctele 65-67, 72 și 105), Comisia a afirmat că a fost adecvată utilizarea unei definiții a pieței bazată pe clasa de produse/intervalul de prețuri pentru a delimita piața de servere, dar și-a exprimat îndoiala că segmentarea în funcție de clasa de produse/intervalul de prețuri constituie delimitarea adecvată a pieței pentru servere.

(142)

Având în vedere observațiile primite, Comisia consideră că opinia sa inițială potrivit căreia delimitarea serverelor în funcție de clasă de produse/interval de prețuri constituie cea mai adecvată delimitare a pieței în acest caz ar putea fi contrazisă de argumente în favoarea altor modalități plauzibile de definire a pieței.

(143)

În lumina celor de mai sus, Comisia constată că îndoielile în ceea ce privește delimitarea adecvată a pieței care ar trebui aplicată în scopul măsurării cotei Dell pe piața de servere nu au fost eliminate.

(144)

În decizia de inițiere a procedurii (punctele 78-81 și 105), Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la posibilitatea ca piața geografică relevantă pentru servere să fie considerată a cuprinde SEE, regiunea EMEA sau poate avea nivel mondial.

(145)

În ceea ce privește observațiile autorităților poloneze, Comisia consideră că argumentele prezentate sunt specifice pentru modelul de afaceri al Dell și modul de operare al acestei societăți și nu se aplică în mod necesar altor producători de servere și nici nu reflectă funcționarea generală a pieței de servere.

(146)

Comisia menționează că observațiile primite de la părțile interesate indică faptul că schimburile comerciale de servere au loc la un nivel mai extins decât SEE sau regiunea EMEA și că majoritatea producătorilor operează la nivel mondial.

(147)

Cu toate acestea, Comisia subliniază că piața geografică pentru servere este relevantă doar atunci când se ține seama de cota de piață a Dell pentru serverele x86.

(148)

În lumina celor de mai sus, Comisia este de părere că, deși există motive pentru a considera că piața geografică pentru servere este piața globală, având în vedere faptul că există în îndoieli în ceea ce privește delimitarea corespunzătoare a pieței produselor în ceea ce privește serverele, delimitarea pieței geografice a serverelor poate rămâne deschisă.

(149)

Comisia concluzionează că, în funcție de definiția pieței utilizată pentru servere, ajutorul ar putea ridica probleme privind concurența. În special, în cazul în care se utilizează delimitarea x86/non-x86, măsura ar constitui, pentru segmentul x86 al pieței de produse, un ajutor pentru o societate cu o cotă care depășește 25 % din piața relevantă la nivel mondial. Prin urmare, în ceea ce privește piața serverelor, este necesară efectuarea unei evaluări aprofundate a efectelor ajutorului.

(150)

Comisia este de părere că îndoielile exprimate în decizia de inițiere a procedurii în ceea ce privește îndeplinirea de către măsura de ajutor a condițiilor definite la punctele 68 litera (a) și 68 litera (b) din LAR nu au fost eliminate.

(151)

În conformitate cu punctul 68 din LAR, în cazul în care oricare dintre cele două praguri definite la punctul 68 litera (a) și 68 litera (b) din LAR este depășit în ceea ce privește măsura evaluată (40), este necesară efectuarea unei verificări detaliate, în urma inițierii procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din tratat, a necesității ajutorului pentru a oferi un efect stimulativ investițiilor și a faptului că beneficiile măsurii de ajutor sunt mai mari decât denaturarea concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale între statele membre.

(152)

Evaluarea aprofundată este realizată pe baza comunicării orientative, care stabilește criteriile de evaluare a efectelor pozitive și negative ale ajutorului.

(153)

Autoritățile poloneze indică faptul că investiția Dell în provincia Łódź reprezintă un angajament pe termen lung (instalațiile de producție trebuie menținute timp de cel puțin cinci ani după finalizarea acestora, iar locurile de muncă create trebuie menținute timp de cinci ani) și constituie un precedent important care poate pune bazele unor investiții suplimentare în provincie. Prin urmare, acesta reprezintă un angajament credibil față de provincia Łódź, care va contribui la crearea de locuri de muncă directe și va stimula dezvoltarea regională.

(154)

Impactul pozitiv este consolidat de efectul de concentrare pe care îl va determina probabil proiectul de investiții, prin faptul că încurajează societățile din industrie sau din industrii asociate să își înființeze sedii în apropiere pentru a beneficia de economiile externe de scară sau de sferă de acoperire.

(155)

În special, contribuția Dell la crearea de locuri de muncă în provincia Łódź (41) va depăși probabil 2 500 (42) de locuri de muncă directe până în ianuarie 2010 (43), plus aproximativ 1 300 de locuri de muncă indirecte create de furnizori, subcontractanți și furnizori de servicii cu sedii în regiune.

(156)

În ceea ce privește dezvoltarea regională, autoritățile poloneze subliniază, de asemenea, impactul investiției asupra următoarelor:

(157)

Concurentul își exprimă îndoielile cu privire la crearea locurilor de muncă indirecte. Acesta afirmă că investitorii auxiliari nu își vor extinde capacitățile de producție, ci vor spori utilizarea instalațiilor existente în Polonia. Concurentul este, de asemenea, de părere că investițiile indirecte sunt supraestimate și că beneficiile rezultate din prezența Dell în provincie vor fi limitate.

(158)

Comisia observă că autoritățile poloneze au furnizat informații privind obiectivul ajutorului și efectele proiectului de investiții asupra dezvoltării regionale, educației, răspândirii cunoștințelor, potențialelor efecte multiplicatoare, creării de locuri de muncă directe și indirecte.

(159)

Comisia este de părere că autoritățile poloneze au furnizat informații adecvate pentru a demonstra că proiectul va contribui la dezvoltarea economică a provinciei Łódź.

(160)

Comisia este de părere că observațiile prezentate de concurent sunt nefondate și, prin urmare, nu pot fi luate în considerare.

(161)

În lumina celor de mai sus, Comisia constată că este posibil ca investiția să aducă o contribuție globală pozitivă la dezvoltarea economică în provincia Łódź și că, prin urmare, investiția va contribui la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare regională.

(162)

Astfel cum s-a specificat la alineatele (17) și (18) din comunicarea orientativă, ajutorul de stat sub forma ajutorului pentru investiția inițială reprezintă doar o modalitate pentru a elimina deficiențele pieței și pentru a promova dezvoltarea economică în regiunile dezavantajate. Ajutorul constituie un instrument adecvat dacă oferă avantaje specifice în comparație cu alte măsuri în domeniul politicii. În conformitate cu alineatul (18) din comunicarea orientativă, „Măsurile pentru care statul membru a luat în considerare alte opțiuni de politică și în cazul cărora sunt stabilite avantajele utilizării unui instrument selectiv cum ar fi ajutoarele de stat pentru o anumită întreprindere sunt considerate a fi un instrument adecvat”.

(163)

În scrisoarea din 18 februarie 2009, autoritățile poloneze au explicat în detaliu că acordarea de ajutor de stat pentru proiecte mari cu beneficii regionale, precum investiția Dell Polonia în Łódź a fost singura modalitate adecvată prin care puteau fi soluționate problemele economice ale provinciei (în plus față de măsurile generale deja aplicate).

(164)

Pe baza constatărilor studiului LECG, autoritățile poloneze subliniază faptul că în pofida măsurilor generale de sprijinire a dezvoltării economice la nivel național și regional prin investiții în infrastructura de bază și factorii productivi, în special prin utilizarea fondurilor structurale, deficiențele regionale majore afectează în continuare întreaga Polonie și în mod specific provincia Łódź. În special, datele furnizate în studiu indică faptul că PIB-ul pe cap de locuitori din provincia Łódź se situează sub media națională, în timp ce rata șomajului se situează deasupra mediei naționale, iar rata șomajului pe termen lung este, de asemenea, mai ridicată decât pe întreg teritoriul Poloniei. Nivelul mediu al salariilor în provincie se află, de asemenea, sub media națională. De asemenea, dezechilibrul între nivelurile salariale din provincia Łódź și cele din întreaga Polonie a crescut în perioada 2004-2007.

(165)

Autoritățile poloneze subliniază, de asemenea, că măsurile generale puse în aplicare pe întreg teritoriul Poloniei pentru a atrage investiții străine par să fi avut un efect limitat asupra volumului investițiilor străine directe (ISD). Potrivit datelor furnizate în studiu, Polonia are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ISD ca procentaj din PIB în comparație cu alte state membre care au aderat la Comunitate din 2004.

(166)

Autoritățile poloneze sunt de părere că subdezvoltarea relativă a provinciei Łódź indică necesitatea unei intervenții mai concentrate în provincie. Autoritățile poloneze observă în acest sens că, aducând beneficii pieței muncii și promovând dezvoltarea infrastructurii, investițiile mari atrag adesea investiții suplimentare prin intermediul grupării activității economice și a efectelor asociate ale acesteia (concentrarea industrială, creșterea indirectă, efecte de răspândire a tehnologiilor și cunoștințelor). Ajutorul de stat acordat pentru sprijinirea proiectelor de mari de investiții pot reprezenta, prin urmare, un mijloc eficace de sporire a dezvoltării regionale.

(167)

Concurentul afirmă că, din cauză că ajutorul este oferit ca ajutor ad hoc și nu în baza unei scheme, nu există nicio obligație pentru Polonia de a pune un astfel de ajutor la dispoziția tuturor operatorilor din sector, în termeni echivalenți. Concurentul observă că, în principiu, ar putea fi oferite ajutoare similare concurenților Dell, însă își exprimă îndoiala cu privire la posibilitatea ca în climatul economic actual să fie acordată o subvenție în valoare de peste 50 milioane EUR unui alt producător de calculatoare.

(168)

Concurentul subliniază că, în conformitate cu punctul 10 din LAR, ajutorul ad hoc poate fi acordat doar în situații excepționale. Concurentul este de părere că utilizarea unui ajutor ad hoc este nejustificată și inadecvată și va spori puterea de piață a unei societăți pe o piață în cadrul căreia deține o cotă semnificativă din ofertă, anume serverele, și pe o piață care se află în declin, anume cea a desktop-urilor.

(169)

Autoritățile poloneze subliniază că observațiile concurentului nu sugerează că dezavantajele economice ale provinciei Łódź ar putea fi depășite prin alte mijloace în afara ajutorului de stat pentru un proiect mare de investiții. Autoritățile poloneze observă că singura afirmație valabilă a concurentului este aceea că nu sunt disponibile ajutoare similare pentru alți operatori. Potrivit autorităților poloneze, această declarație se bazează pe înțelegerea eronată a conceptului de caracter adecvat, astfel cum este menționat în LAR, care obligă Comisia să analizeze dacă obiectivul ajutorului ar fi putut fi atins prin alte mijloace. În opinia autorităților poloneze, concurentul nu face nicio astfel de sugestie.

(170)

Comisia observă că autoritățile poloneze își întemeiază argumentele privind caracterul adecvat al instrumentului de ajutor pe o analiză macroeconomică a factorilor care afectează dezvoltarea economică la nivel național și regional în Polonia. Acestea indică faptul că în timp ce Polonia, în general, și provincia Łódź, în special, sunt zone dezavantajate, măsurile generale pe întreg teritoriul Poloniei (spre deosebire de ajutorul ad hoc pentru proiectele mari de investiții în anumite provincii) au avut un efect limitat asupra volumului de investiții străine directe și că în Polonia încă persistă diferențe regionale semnificative. Autoritățile poloneze subliniază că provincia Łódź este una dintre regiunile cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor, cea mai mare rată a șomajului și cel mai scăzut salariu lunar mediu brut. Autoritățile poloneze au concluzionat că, având în vedere faptul că deficiențele pieței împiedică funcționarea normală a pieței, ajutorul de stat pentru proiecte mari de investiții reprezintă un mijloc eficient pentru sporirea dezvoltării regionale prin concentrarea și gruparea activității industriale și efectele asociate ale acesteia (atractivitate, efecte de răspândire, creștere indirectă).

(171)

În ceea ce privește observațiile Poloniei, Comisia menționează că autoritățile poloneze au prezentat dovezi cuprinzătoare de natură economică, indicând că acordarea ajutorului de stat pentru proiecte mari de investiții cu beneficii regionale, precum proiectul desfășurat de Dell Polonia, reprezintă o modalitate adecvată pentru soluționarea problemelor economice din provincia Łódź (în plus față de măsurile generale deja aplicate).

(172)

În ceea ce privește comentariile concurentului, Comisia subliniază faptul că, exceptând schemele de ajutor fiscal, în cazul cărora ajutorul este acordat automat cheltuielilor eligibile fără ca autoritățile să aibă putere discreționară, statul membru nu are nicio obligație de a acorda ajutor tuturor operatorilor din sector în condiții echivalente, inclusiv în ceea ce privește ajutorul acordat în baza schemelor de ajutor aprobate sau existente. Comisia subliniază, de asemenea, că în timp ce ajutorul ad hoc individual trebuie justificat pe baza obiectivului și efectelor ajutorului, aceasta nu are legătură cu caracterul adecvat al instrumentului de ajutor, care vizează aspecte legate de necesitatea ajutorului comparativ cu măsurile generale ale politicii, indiferent de natura ajutorului.

(173)

În lumina celor de mai sus, Comisia constată că ajutorul notificat constituie un instrument adecvat pentru atingerea obiectivului ajutorului.

(174)

În decizia de inițiere a procedurii (punctul 108), Comisia a încercat să probeze dacă și în ce măsură ajutorul a afectat deciziile economice ale societății, pentru a evalua efectul stimulativ al ajutorului, astfel cum a fost definit la alineatele (19)-(28) din comunicarea orientativă.

(175)

Punctul 22 din comunicarea orientativă menționează două scenarii alternative în care efectul stimulativ poate fi dovedit. În scenariul 1 „ajutorul oferă un stimulent pentru adoptarea unei decizii investiționale pozitive deoarece o investiție care altfel nu ar fi fost profitabilă pentru întreprindere indiferent de locație poate fi efectuată în regiunea asistată”. În scenariul 2, „ajutorul oferă un stimulent pentru efectuarea unei investiții în regiunea respectivă mai degrabă decât în altă parte întrucât aceasta compensează dezavantajele nete și costurile legate de alegerea locației în regiunea asistată”.

(176)

Punctul 23 din Comunicarea privind orientările prevede că „statul membru trebuie să demonstreze Comisiei existența unui efect de stimulare al ajutorului”, „să specifice care scenariu se aplică” și „să furnizeze […] o descriere completă a scenariului contrafactual”.

(177)

Autoritățile poloneze au furnizat informații privind efectul stimulativ și proporționalitatea ajutorului. În special, autoritățile poloneze au indicat în scrisoarea din 18 februarie 2009 că, în perioada 2005-2006, Dell a stabilit caracteristicile necesare ale proiectului pentru a răspunde la cererea prevăzută și a decis să pună în practică proiectul indiferent de locația acestuia. Prin urmare, este inutil să se analizeze, în conformitate cu scenariul 1, dacă investiția ar fi fost realizată sau nu.

(178)

În ceea ce privește alineatul (25) din comunicarea orientativă, Comisia observă că ajutorul se încadrează la scenariul 2. Prin urmare, este necesar să se țină seama de efectele ajutorului în termeni de favorizare a locației sale în regiunea vizată comparativ cu altă regiune (pentru care, în scenariul alternativ, se presupune că nu se acordă nici un ajutor).

(179)

În scrisoarea din 18 februarie 2009, autoritățile poloneze indică faptul că, pentru a stabili locația proiectului, Dell a analizat și a comparat costurile și beneficiile mai multor potențiale locații și, astfel, a luat în calcul două potențiale locații pentru proiectul de investiții, respectiv Łódź în Polonia și Nitra în Slovacia (51).

(180)

În primăvara anului 2006, Dell a realizat o analiză, prezentată într-un document confidențial al societății transmis de autoritățile poloneze, pentru a identifica și examina factorii de cost reprezentând diferențele esențiale la momentul evaluării avantajelor comparative ale celor două locații, care au fost: […] (52). Documentul conținea, de asemenea, o comparație cantitativă a diferenței de cost în ceea ce privește valoarea actuală netă (VAN) între cele două locații luate în considerare pentru proiect (53).

(181)

Pe baza acestui document, consultantul LECG a realizat o analiză a VAN în privința costului diferențial între cele două posibile locații ale proiectului. Având în vedere situația alternativă, studiul LECG sugerează că dezavantajele amplasării în provincia Łódź comparativ cu cele din regiunea Nitra în ceea ce privește […] și […] nu sunt compensate de avantajele provinciei Łódź în ceea ce privește […] și […]. Analiza VAN, calculată pe perioada 2007-2018, concluzionează că, în general, în absența ajutorului (atât în Łódź, cât și în Nitra), ar fi fost mai avantajos pentru Dell să implementeze proiectul la Nitra mai degrabă decât la Łódź (a se vedea tabelul de mai jos).

Valoarea actuală a costului diferențial între Łódź și Nitra

(182)

Autoritățile poloneze subliniază că Dell nu a prezentat alte documente oficiale pentru compararea celor două locații selectate în vederea unei eventuale investiții. Nu a fost nevoie ca Dell să întocmească astfel de documente, deoarece procesul său de adoptare a deciziilor s-a bazat pe recomandările echipei de selectare a amplasamentului prezentate Consiliului de administrație. Echipa de selecție a amplasamentului a evaluat în profunzime toate amplasamentele posibile în urma unei serii de vizite și negocieri cu autoritățile privind pachetul de ajutoare de stat pentru a prezenta recomandări Consiliului de administrație în vederea deciziei finale.

(183)

Autoritățile poloneze subliniază faptul că MdI, care constituie scrisoarea de intenție, este ultimul document care confirmă decizia Dell de a investi în Polonia în baza condițiilor convenite, cuprinzând în special pachetul de ajutor de stat.

(184)

Autoritățile poloneze observă că termenii investiției, în special ajutorul, au făcut obiectul unor negocieri îndelungate între Dell și diverse instituții reprezentând guvernul polonez (desfășurate de Agenția de Informații și Investiții Străine din Polonia). Reuniunile inițiale au avut loc în aprilie 2005, fiind urmate de o serie de vizite la diverse locații din Polonia. Ofertele preliminare de ajutor au fost înaintate către Dell la sfârșitul anului 2005. Negocierile privind formularea MdI au durat din mai 2006 până la sfârșitul lunii iulie 2006, atunci când părțile au ajuns la un acord privind formularea provizorie. Au fost realizate unele modificări pe parcursul lunii august 2006, iar documentul a fost semnat în cele din urmă de toate părțile la 19 septembrie 2006, confirmând decizia Dell de a investi în Polonia.

(185)

Autoritățile poloneze au oferit o copie a documentului intern al Dell care a fost prezentat Consiliului de administrație și confirmă decizia de a investi în Łódź. Documentele sunt datate 6 septembrie 2006, dată la care formularea MdI fusese deja adoptată de către părți.

(186)

Concurentul afirmă că ajutorul nu prezintă nici un efect stimulativ real și este de părere că Dell nu a reușit să demonstreze că ajutorul a oferit un stimulent real pentru a-i modifica decizia în momentul în care Polonia a fost inițial de acord să-i sprijine investiția. Concurentul pretinde că, având în vedere amplasarea geografică centrală a Poloniei și disponibilitatea unei forțe de muncă stabile, aceasta a atras cu succes investiții străine directe și, prin urmare, Dell a urmat un curs economic rațional pe care l-ar fi urmat și în absența ajutorului de stat. Concurentul menționează că, începând cu ultimul trimestru al anului 2007, condițiile de piață s-au modificat considerabil în urma apariției netbook-urilor, ceea ce a subminat motivația investiției Dell în producția de desktop-uri, notebook-uri și servere.

(187)

În răspunsul din 22 aprilie 2009, autoritățile poloneze subliniază că au transmis dovezi economice detaliate în ceea ce privește motivul pentru care ajutorul a avut un efect de stimulare atunci când Dell a decis să amplaseze fabrica în Łódź în 2006. Autoritățile poloneze susțin că există mai multe contradicții în afirmațiile concurentului: acesta a început prin a pretinde că Dell ar fi pus în aplicare investiția în Polonia chiar și fără ajutor, însă apoi afirmă că deoarece în prezent condițiile de piață s-au modificat, Dell probabil nu ar mai decide să construiască fabrica. Autoritățile poloneze subliniază, de asemenea, că scrisoarea concurentului nu menționează motivul pentru care condițiile de piață actuale sunt relevante pentru analizarea efectului stimulativ în legătură cu o decizie investiție care a fost luată în 2006.

(188)

Autoritățile poloneze subliniază că niciuna dintre observațiile concurentului nu este relevantă pentru a evalua dacă ajutorul are efect de stimulare. Pentru autoritățile poloneze, singurul aspect relevant este dacă investiția ar fi fost efectuată în altă zonă în cazul în care ajutorul nu ar fi fost acordat.

(189)

În ceea ce privește observațiile concurentului, Comisia observă că acestea nu sunt relevante pentru o evaluare a efectului de stimulare în scenariul 2, potrivit căruia efectele ajutorului trebuie luate în calcul în sensul favorizării amplasării în regiunea vizată și nu în altă regiune. De asemenea, comentariile privind modificările ulterioare ale condițiilor de piață nu sunt relevante pentru evaluarea unei decizii de investiție care a fost luată anterior.

(190)

În ceea ce privește alineatul (23) din comunicarea orientativă, Comisia observă că autoritățile poloneze au oferit dovezi clare, astfel cum s-a demonstrat în considerentele 183-185, potrivit cărora ajutorul a avut un impact real asupra alegerii locației investiției, deoarece Dell a luat decizia de a efectua investiția în Łódź doar după ce societatea a ajuns la un acord cu autoritățile poloneze în privința condițiilor de ajutor care afectează aspectele economice și financiare ale aplicării proiectului în zona respectivă.

(191)

În ceea ce privește alineatul (25) din comunicarea orientativă, Comisia observă că autoritățile poloneze au oferit probe privind efectul stimulativ al ajutorului, punând la dispoziție documente ale societății și un studiu care arată că s-a realizat o comparație între costurile și beneficiile investiției în regiunea asistată în cauză și cele determinate de investiția într-o regiune alternativă (Nitra, Slovacia). Comisia este de părere că scenariul comparativ prezentat de autoritățile poloneze este realist.

(192)

Autoritățile poloneze indică faptul că decizia ca proiectul să fie implementat în Łódź a fost luată în urma unei decizii a guvernului polonez de a acorda ajutor societății Dell, pentru a compensa dezavantajele economice asociate cu amplasamentul din Łódź și dezavantajele și costurile aferente comparativ cu locația alternativă avută în vedere la momentul respectiv. În ceea ce privește punctele 21 și 28 din comunicarea orientativă, Comisia consideră, prin urmare, că ajutorul a contribuit la modificarea deciziei societății beneficiare și că investiția nu ar fi fost realizată în provincia Łódź fără acordarea ajutorului.

(193)

În lumina celor de mai sus, Comisia constată că ajutorul a oferit un stimulent societății Dell în ceea ce privește decizia de a amplasa noua sa fabrică de producție în Łódź, deoarece a compensat condițiile de investiție mai puțin favorabile comparativ cu altă locație avută în vedere și că, în absența ajutorului, investiția ar fi putut fi realizată în altă zonă.

(194)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a căutat dovezi potrivit cărora, ținând seama de ajutor, rentabilitatea investiției în proiectul vizat a fost în concordanță cu rentabilitatea normală a Dell în alte proiecte de investiții, cu costul de capital al societăți în ansamblu sau cu beneficiile observate în mod obișnuit în industria în cauză.

(195)

În scenariul 2 din comunicarea orientativă, ajutorul este considerat proporțional în cazul în care este egal cu diferența între costurile nete ale beneficiarului în legătură cu investiția în regiunea asistată și costurile nete pentru investiția în locația alternativă.

(196)

Comisia observă că datele furnizate pentru analizarea efectului de stimulare (a se vedea tabelul de mai jos) indică faptul că VAN a ajutorului nu depășește VAN a dezavantajelor totale asociate investiției în Łódź (costuri totale diferențiale fără ajutor).

Comparația costului diferențial între Łódź și Nitra și valoarea ajutorului

(197)

În lumina celor de mai sus, Comisia constată că ajutorul este limitat la valoarea necesară pentru compensarea costurilor nete suplimentare ale investiției în Łódź comparativ cu locația alternativă.

(198)

Comisia observă că punctul 40 din comunicarea orientativă prevede că „în cazul în care analiza comparativă sugerează că investiția ar fi fost întreprinsă chiar și în absența ajutorului, deși eventual în altă locație (scenariul 2) și, în cazul în care ajutorul este proporțional, în principiu, indicațiile posibile ale denaturărilor cum ar fi o cotă mare de piață și creșterea capacității pe o piață neperformantă ar fi aceleași, indiferent de ajutor”.

(199)

Polonia și partea interesată neidentificată au transmis observații cu privire la cele două subcriterii prezentate în comunicarea orientativă pentru eliminarea investițiilor private, anume crearea puterii de piață și crearea sau menținerea unor structuri de piață ineficiente.

(200)

În ceea ce privește eliminarea investițiilor private, autoritățile poloneze consideră că este improbabil ca reacția concurenților la proiectul de investiții să fie reducerea investițiilor acestora. Autoritățile poloneze consideră, de asemenea, că proiectul de investiții nu conduce la crearea sau menținerea puterii de piață sau la menținerea unor structuri de piață ineficiente.

(201)

Partea interesată neidentificată susține că Dell are o putere de piață semnificativă pe care ajutorul o va consolida. Potrivit concurentului, Dell va putea utiliza ajutorul pentru a obține avantaje secundare semnificative și va câștiga o capacitate sporită la un cost minim. Concurentul declară, de asemenea, că ajutorul nu trebuie utilizat pentru sporirea capacității pe o piață aflată în declin (desktop-uri).

(202)

În ceea ce privește puterea de piață, Comisia este de părere că, având în vedere faptul că ajutorul se încadrează în scenariul 2 și ținând seama de faptul că, astfel cum s-a indicat mai sus, proiectul de investiție ar fi fost realizat în orice caz, nu este relevant să se analizeze, în cadrul evaluării aprofundate, efectele pe care ajutorul le-ar putea avea în legătură cu o posibilă creștere a puterii de piață, deoarece o astfel de putere de piață ar exista indiferent de locația investiției și nu ar fi afectată de acordarea ajutorului. Prin urmare, Comisia este de părere că, în acest caz, nu se poate concluziona că puterea de piață a beneficiarului a crescut ca urmare a ajutorului.

(203)

În mod similar, în ceea ce privește crearea sau menținerea unor structuri de piață ineficiente, fără a aduce atingere eventualelor indicații menționate mai sus potrivit cărora proiectul de investiții ar putea determina apariția unei creșteri semnificative a capacității de producție a unei piețe care ar putea fi considerată în declin (desktop-uri), Comisia este de părere că nu poate concluziona că ajutorul va conduce probabil la eliminarea investițiilor private, deoarece teoria prejudiciului din scenariul 2 nu are legătură cu posibilitatea unui impact negativ al investiției asupra concurenților, ci cu posibilitatea ca ajutorul să aibă un efect asupra alegerii locației.

(204)

În lumina celor de mai sus, Comisia constată că ajutorul nu ridică probleme privind eliminarea investițiilor private.

(205)

În plus față de potențialele efecte negative cauzate de eliminarea investițiilor private, comunicarea orientativă menționează, de asemenea, potențialele efecte negative asupra schimburilor comerciale și asupra locației care pot fi asociate cu proiectele mari de investiții.

(206)

Pentru a determina impactul investiției asupra comerțului este necesar, în primul rând, să se evalueze posibilitatea ca ajutorul să determine relocarea activității existente dintr-o regiune în alta, spre deosebire de dezvoltarea activității economice suplimentare. În cazul relocării, efectele negative pentru regiunea în care activitățile economice dispar (în locațiile existente sau în locația alternativă în care investiția ar fi fost localizată în absența ajutorului) trebuie luate în considerare în cadrul testului general de echilibrare.

(207)

În conformitate cu punctul 50 din comunicarea orientativă, „Atunci când evaluează proiectele mari de investiții în conformitate cu prezenta comunicare, Comisia trebuie să dețină toate informațiile necesare pentru a analiza măsura în care ajutorul de stat ar avea ca efect o pierdere substanțială de locuri de muncă în locațiile existente din cadrul Comunității”.

(208)

Potrivit autorităților poloneze, decizia Dell de a construi noua sa fabrică de producție la Łódź și de a reduce producția în cadrul fabricii din Limerick nu sunt corelate. Autoritățile poloneze indică faptul că decizia inițială de a reduce activitățile de producție și, ulterior, de a înceta activitățile de producție prin închiderea fabricii de la Limerick, a fost adoptată la sfârșitul anului 2008, la mai mult de doi ani după decizia de a iniția proiectul de investiții la Łódź, și reflectă o înrăutățire rapidă a perspectivei economice globale.

(209)

Autoritățile poloneze indică faptul că închiderea instalației de producție de la Limerick, care a fost anunțată în ianuarie 2009, se așteaptă să conducă la o pierdere de 1 900 de locuri de muncă în perioada aprilie 2009 – ianuarie 2010. Autoritățile poloneze indică, totuși, că Dell va menține o selecție de activități comerciale la Limerick. În mod special, peste 900 de angajați vor lucra în continuare la fabrica din Limerick, continuând să coordoneze operațiunile de producție și să efectueze activitățile de logistică și ale lanțului de aprovizionare la nivelul mai multor funcții, inclusiv dezvoltarea produselor, inginerie și achiziții. Autoritățile poloneze indică, de asemenea, că Dell va menține și va dezvolta activități semnificative la alte amplasamente din Irlanda.

(210)

Concurentul nu a furnizat observații privind efectele negative asupra schimburilor comerciale (în maniera în care acest aspect este abordat în Comunicarea orientativă).

(211)

Comisia observă că, pe baza informațiilor primite pe parcursul investigației oficiale, în special faptul că Dell ar fi realizat investiția nouă chiar și în absența ajutorului (scenariul 2), nu există nicio indicație privind pierderea locurilor de muncă pe teritoriul Comunității în alte locații decât cele care aparțin grupului Dell, astfel cum s-a menționat mai sus (54).

(212)

Comisia concluzionează că recentele pierderi de locuri de muncă anunțate la amplasamentul Dell din Limerick nu au fost cauzate de ajutor. Astfel cum s-a menționat la considerentul 193, investiția în noua capacitate ar fi fost efectuată chiar și în absența ajutorului, dar la Nitra (Slovacia) și nu la Łódź (Polonia). Având în vedere că ajutorul a modificat locația investiției (de la Nitra la Łódź), dar nu decizia de investiție în sine, nu se poate afirma că ajutorul a afectat amplasamentul de la Limerick. Comisia ia notă, de asemenea, de argumentul autorităților poloneze potrivit căruia decizia de a înceta activitățile de producție prin închiderea instalației de producție de la Limerick nu este legată de decizia Dell de a amplasa proiectul de investiții la Łódź.

(213)

Comisia constată că pierderile de locuri de muncă care rezultă din decizia grupului Dell de a închide instalația de producție din Irlanda nu pot fi privite ca o consecință a ajutorului acordat de autoritățile poloneze. Prin urmare și fără a aduce atingere altor considerente referitoare la acest aspect (55), Comisia este de părere că astfel de pierderi de locuri de muncă nu reprezintă rezultatul ajutoarelor.

(214)

După stabilirea faptului că ajutorul oferă un stimulent pentru punerea în aplicare a investiției în regiunea vizată, este necesară echilibrarea efectelor pozitive ale ajutorului cu efectele negative.

(215)

În conformitate cu articolul 53 din comunicarea orientativă, în cazul în care, fără ajutor, investiția ar fi fost localizată într-o regiune mai săracă (mai multe handicapuri regionale – intensitate regională maximă a ajutorului mai ridicată) sau o regiune considerată ca având aceleași handicapuri regionale ca regiunea vizată (aceeași intensitate regională maximă a ajutorului), aceasta ar constitui un element negativ în cadrul testului de echilibrare globală care ar fi puțin probabil neutralizat de orice elemente pozitive deoarece este incompatibil cu motivația în sine a ajutorului regional. Totuși, Comisia este de părere că atragerea investițiilor într-o regiune mai săracă aduce mai multe beneficii coeziunii la nivelul Comunității decât amplasarea aceleiași investiții într-o regiune mai prosperă.

(216)

Comisia observă că în absența ajutorului acordat de către autoritățile poloneze, investiția ar fi fost realizată în altă locație (în acest caz, Nitra, Slovacia). Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat la alineatul (53) din comunicarea orientativă, Comisia este de părere că „efectele pozitive ale ajutoarelor regionale care nu fac decât să compenseze diferența în costuri relative legată de alegerea unei alte locații de investiții, mai dezvoltate (îndeplinind astfel criteriul proporționalității definit anterior, alături de condițiile de «efect pozitiv» legate de obiectiv, adecvare și efect de stimulare), compensează eventualele efecte negative ale celeilalte locații pentru noi investiții”.

(217)

În cazul de față, Comisia observă că intensitatea maximă a ajutorului aplicabilă în Západné Slovensko (regiunea în care este localizată Nitra) este de 40 % ESB (56), în timp ce în provincia Łódź este de 50 %. Această diferență în ceea ce privește intensitățile ajutorului maxim reflectă faptul că, pe baza datelor estimate în standardele puterii de cumpărare pentru perioada 2000-2002, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor în raport cu media UE-25 a fost de 45,42 % în Západné Slovensko și de 41,45 % în provincia Łódź.

(218)

Prin urmare, în scopul LAR și al comunicării orientative, Provincia Łódź este considerată a fi o regiune mai dezavantajată decât Západné Slovensko. Aceasta înseamnă că, a priori, beneficiile în ceea ce privește coeziunea comunitară de atragere a investițiilor în provincia Łódź sunt considerate mai mari decât efectele negative asociate cu faptul că investiția nu s-a realizat în regiunea Západné Slovensko.

(219)

În afara diferenței de la nivelul handicapurilor regionale, există o serie de alți indicatori potrivit cărora măsura de ajutor a îmbunătățit probabil nivelul de coeziune în cadrul Comunității.

(220)

Comisia observă că în 2006 (atunci când s-a luat decizia ca proiectul să fie localizat în Łódź), PIB-ul pe cap de locuitor în raport cu media UE-25 din Západné Slovensko (62,8 %) era mai mare decât în provincia Łódź (48 %) (57). În timp ce PIB-ul pe cap de locuitor a crescut atât în Západné Slovensko, cât și în provincia Łódź din 2002, creșterea a fost în mod considerabil mai mare în cea din urmă. Cu alte cuvinte, diferența între nivelurile de bunăstare ale celor două regiuni a crescut semnificativ de-a lungul anilor.

(221)

De asemenea, în 2006, rata șomajului în Západné Slovensko a fost de 9,19 %, în comparație cu 17,48 % în provincia Łódź (58), aspect care reflectă cererea relativă de forță de muncă mai ridicată și condițiile mai bune de piața muncii în Západné Slovensko (59). În plus, rata șomajului în perioada 2001-2005 a scăzut mai mult în această regiune (mai mult de 6 puncte procentuale) decât în regiunea Lodz (numai 2,4 puncte procentuale).

(222)

Alți indicatori arată, de asemenea, o diferență. De exemplu, autoritățile poloneze au făcut referire la așa-numita „rată a riscului de sărăcie”, care arată o diferență semnificativă între Polonia și Slovacia (60). Pentru 2006, rata sărăciei în Slovacia a fost de 11,7 %, care se află sub media europeană. În Polonia, pe de altă parte, rata a fost de 19,1 %, plasând această țară deasupra mediei comunitare (61).

(223)

Se pot obține informații suplimentare din statisticile privind ratele de migrație, care pot fi privite ca un indicator al dezvoltării regionale, deoarece sunt legate de oportunitățile pe care le poate oferi o regiune locuitorilor săi. Ratele migrației arată un aflux net în Slovacia, în timp ce Polonia a înregistrat un exod net în ultimii ani (62). Ratele de migrație nete la 1 000 de locuitori în 1995, 2000, 2005 și 2006 au fost – 0,5, – 0,5, – 0,3 și – 0,9 pentru Polonia, respectiv 0,5, 0,3, 0,6 și 0,7 pentru Slovacia.

(224)

În ceea ce privește alineatul (54) din comunicarea privind orientările, Comisia observă, din motivele descrise la considerentul 211, că ajutorul nu va avea ca rezultat pierderi de locuri de muncă semnificative în locațiile existente pe teritoriul Comunității, care ar fi putut fi păstrate pe termen mediu.

(225)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia constată că, deoarece ajutorul este proporțional cu diferența în ceea ce privește costurile nete pentru realizarea investiției în locația selectată în comparație cu o locație alternativă într-o regiune mai dezvoltată, efectele pozitive ale ajutorului în ceea ce privește obiectivul și caracterul adecvat al acestuia, astfel cum s-a demonstrat mai sus, elimină efectele negative asupra schimburilor comerciale în locația alternativă.

(226)

În conformitate cu punctul 68 din LAR și în lumina evaluării aprofundate efectuate pe baza comunicării orientative, Comisia concluzionează că ajutorul este necesar pentru a oferi un efect de stimulare pentru investiții și că beneficiile măsurii de ajutor elimină denaturarea rezultată a concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale între statele membre.

(227)

Comisia concluzionează că ajutorul regional pentru investiții propus în favoarea Dell Polonia îndeplinește toate condițiile stabilite în LAR și în comunicarea orientativă pentru a fi considerat compatibil cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din tratat,