22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1487/2005 (2) („regulamentul inițial”), Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite țesături finite din filamente de poliester („ȚFP” sau „produsul în cauză”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „țara în cauză”). Perioada de desfășurare a anchetei care a dus la adoptarea regulamentului menționat („ancheta inițială”) a fost perioada cuprinsă între 1 aprilie 2003 și 31 martie 2004 („PA inițială”).

(2)

În urma unei noi anchete pentru stabilirea unor măsuri, acestea au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 1087/2007 al Consiliului (3). Nivelul taxelor în vigoare în prezent variază între 14,1 % și 74,8 %.

(3)

La 1 aprilie 2008, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a primit o cerere de inițiere a unei reexaminări intermediare parțiale vizând examinarea posibilității ca unele tipuri de produse să intre sub incidența măsurilor antidumping actuale.

(4)

Cererea a fost depusă de Hüpeden GmbH & Co. KG („solicitantul”), un importator din Germania.

(5)

Solicitantul afirmă că produsul pe care îl importă este utilizat numai pentru fabricarea unei benzi adezive speciale destinate izolării firelor care alcătuiesc mănunchiurile de cabluri din motoare, în special motoare de autovehicule (denumită în continuare „produs de tip panglică”), și că proprietățile tehnice și chimice ale acestui produs de tip panglică sunt diferite de acelea ale produsului în cauză, astfel cum a fost el definit în ancheta inițială. În special, rezistența la tracțiune și colorarea produsului de tip panglică par să fie diferite. Solicitantul a afirmat că respectivul produs de tip panglică ar trebui, în consecință, să fie considerat ca fiind în afara domeniului anchetei inițiale și, prin urmare, nefăcând obiectul măsurilor menționate mai sus.

(6)

În urma consultării comitetului consultativ și după ce a constatat că există suficiente dovezi care să justifice inițierea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a anunțat, printr-un aviz de inițiere publicat la 26 iunie 2008 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4), inițierea unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, limitată la examinarea definiției produsului în cauză. În mod particular, reexaminarea a trebuit să determine dacă produsul de tip panglică face parte din produsul în cauză astfel cum a fost definit în ancheta inițială.

(7)

Comisia a notificat oficial autoritățile din RPC și toate celelalte părți cunoscute a fi interesate, adică producătorii-exportatori din țara în cauză, producătorii, precum și utilizatorii și importatorii din Comunitate, asupra inițierii anchetei de reexaminare intermediară parțială. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de inițiere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(8)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor celorlalte părți care și-au manifestat interesul în termenele precizate în avizul de inițiere.

(9)

Având în vedere domeniul de aplicare a reexaminării, nu s-a stabilit nicio perioadă de anchetă în sensul prezentei reexaminări. Informațiile primite în răspunsurile la chestionar au acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2007 și 30 iunie 2008 („perioada luată în considerare”). Pentru perioada luată în considerare au fost solicitate informații privind volumul și valoarea vânzărilor/achizițiilor, volumul producției și capacitatea pentru produsele de tip panglică și pentru toate tipurile de ȚFP. În plus, părțile în cauză au fost invitate să prezinte observații cu privire la orice diferențe sau similarități între produsele de tip panglică și alte tipuri de ȚFP, referitoare la procesul de producție, caracteristicile tehnice, utilizările finale, caracterul interschimbabil etc.

(10)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea solicitantului, din partea unui producător-exportator chinez de produs de tip panglică, a unui producător comunitar de produs de tip panglică, din partea a doi producători comunitari de alte tipuri de ȚFP și din partea unui utilizator de produs de tip panglică.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru evaluarea necesității de modificare a domeniului de aplicare a măsurilor antidumping în vigoare și a efectuat vizite de verificare în sediile următoarelor societăți:

(12)

Toate părțile au fost informate în legătură cu faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a ajuns la concluziile din prezenta anchetă de reexaminare („comunicarea finală”). De asemenea, li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare.

(13)

Observațiile prezentate oral și scris de către părți au fost luate în considerare în mod corespunzător și li s-a răspuns în considerentele următoare.

(14)

Conform definiției sale din regulamentul inițial, produsul în cauză este alcătuit din țesături de fibre de filamente sintetice, conținând în greutate cel puțin 85 % filamente de poliester texturate și/sau netexturate, vopsite (inclusiv în alb) sau imprimate, originare din RPC și încadrate în prezent la codurile NC ex 5407 51 00, 5407 52 00, 5407 54 00, ex 5407 61 10, 5407 61 30, 5407 61 90, ex 5407 69 10 și ex 5407 69 90.

(15)

În primul rând, s-a examinat dacă produsul de tip panglică se integrează în domeniul de aplicare a măsurilor instituite cu privire la anumite țesături finite din filamente de poliester originare din RPC, astfel cum este descris în regulamentul inițial. Apoi, s-a examinat posibilitatea ca definiția produsului să fie modificată pe motivul că produsul de tip panglică și celelalte tipuri de ȚFP nu constituie un singur produs.

(16)

Se reamintește că ȚFP sunt produse prin țeserea firelor de filamente de poliester și aplicarea unui finisaj pe respectiva țesătură. Firele pot fi vopsite sau nu în prealabil. Finisajul constă în general în imprimarea sau vopsirea țesăturii, cu toate că se pot aplica alte finisaje pentru a produce un efect de coajă de piersică sau pentru a face ca țesătura să fie, de exemplu, hidrofugă.

(17)

În considerentul 8 din regulamentul inițial se menționează că produsul în cauză trebuie să fie diferit de ȚFP obținute din fire de diferite culori, al căror fir prevopsit este țesut în interiorul pânzei și al căror desen este creat prin țeserea modelului. Aceste țesături se încadrează la codurile NC 5407 53 00 și 5407 61 50 și sunt excluse din definiția produsului și prin urmare, nu fac obiectul măsurilor antidumping în vigoare.

(18)

În cererea sa de reexaminare, solicitantul susține că produsul de tip panglică nu se încadrează în definiția produsului în cauză astfel cum este prezentată în regulamentul inițial, deoarece este alcătuit din fire prevopsite și corespunde, prin urmare, produsului descris la considerentul 17 de mai sus. Solicitantul a explicat, de asemenea, că a declarat întotdeauna importurile sale de produse de tip panglică originare din RPC în cadrul codului NC 5407 53 00, chiar și înainte de instituirea măsurilor de antidumping în 2005. În această privință, ar trebui să se remarce că un regulament antidumping precum cel de față nu este instrumentul juridic adecvat pentru a stabili în cadrul cărui cod NC ar fi trebuit să fie încadrate anumite transporturi. Aceasta este, în primul rând, o chestiune care interesează autoritățile naționale, care pot, dacă este necesar, să se bazeze pe o informație tarifară obligatorie și/sau pe o cerere de decizie preliminară adresată Curții de Justiție a Comunităților Europene. Totuși, dacă niciunul dintre produsele importate de către solicitant nu poate fi supus taxei antidumping instituite prin regulamentul inițial, prezenta anchetă de reexaminare ar părea lipsită de sens. Rezultatele anchetei au revelat, în această privință, că produsul de tip panglică este alcătuit din fire prevopsite, dar că aceste fire nu sunt de culori diferite și că nu se creează un motiv vizibil prin țeserea acestor fire. Prin urmare, în sensul prezentei anchete, se consideră că produsul de tip panglică se poate distinge de produsul descris în considerentul 17 de mai sus.

(19)

În urma comunicării finale, solicitantul a susținut că produsul de tip panglică ar trebui să fie considerat ca fiind alcătuit din fire de diferite culori, deoarece carbonul care nu este topit în mod omogen în firul de poliester creează nuanțe de negru în fir. Solicitantul justifică această afirmație printr-o trimitere la notele de subtitlu din anexa I partea a doua secțiunea XI din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (5), în care definiția țesăturilor din fire de diferite culori include țesătura care este alcătuită din fire de diferite nuanțe ale aceleiași culori, precum și printr-o trimitere la avize ale experților independenți.

(20)

Ca răspuns la această afirmație, se reamintește că prezentul regulament nu are drept scop stabilirea codului NC în cadrul căruia ar trebui declarate importurile de produs de tip panglică. Prin urmare, afirmația a fost considerată irelevantă în sensul prezentei anchete, deoarece, astfel cum s-a menționat anterior, chestiunile privind clasificările vamale țin, în principal, de autoritățile naționale competente.

(21)

În cererea sa de reexaminare, solicitantul afirmă, de asemenea, că în stadiul inițierii și în stadiul provizoriu ancheta inițială se focaliza numai pe ȚFP destinate fabricării de îmbrăcăminte și că numai aceste tipuri de țesături ar trebui să fie incluse în definiția produsului în cauză și vizate de măsurile antidumping. Solicitantul susține, de asemenea, că definiția produsului vizat de ancheta inițială a fost lărgită doar în regulamentul inițial care a instituit măsurile antidumping definitive pentru a acoperi toate tipurile de utilizări. Acesta a susținut, în plus, că produsul de tip panglică este utilizat pentru o aplicație deosebit de specifică în industria automobilelor și, în consecință, nu ar trebui să fie considerat ca făcând parte din produsul în cauză.

(22)

În această privință, se remarcă faptul că avizul de inițiere al anchetei inițiale (6) făcea referire la ȚFP „destinate, în mod normal, fabricării de îmbrăcăminte”, și nu la ȚFP utilizate exclusiv pentru această utilizare. Aceasta înseamnă că nu a existat o lărgire a definiției produsului în cauză în intervalul dintre inițierea anchetei și instituirea măsurilor definitive, astfel cum pretinde solicitantul. Mai mult, în afara unei clarificări a definiției produsului, vizând includerea ȚFP „vopsite în alb”, nu există nicio altă diferență între produsul în cauză, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 426/2005 al Comisiei (7) („regulamentul provizoriu”) și regulamentul definitiv al anchetei inițiale (și anume regulamentul inițial). În ambele regulamente, nici dispozitivul [articolul 1 alineatul (1)], nici considerentele privind definiția produsului în cauză nu scutesc de taxa antidumping ȚFP importate pentru o utilizare finală specifică. În regulamentul provizoriu, în special considerentul 11 prima teză, produsul în cauză este descris conform caracteristicilor sale fizice. Din nou, se afirmă doar că ȚFP sunt „în mod normal” utilizate la fabricarea îmbrăcămintei, fără ca aceasta să constituie în niciun caz o condiție pentru ca ele să fie acoperite de anchetă și/sau de taxa (provizorie). Ulterior, în lumina numeroaselor utilizări posibile descoperite în cursul anchetei inițiale, cum ar fi mobilierul sau decorațiunile interioare, s-a reamintit în mod explicit, la considerentul 6 din regulamentul inițial, că toate ȚFP sunt incluse în definiția produsului, indiferent de utilizarea lor finală. În consecință, produsul de tip panglică și toate celelalte ȚFP, inclusiv ȚFP utilizate în industria automobilelor, au fost incluse în definiția produsului în cauză din ancheta inițială.

(23)

Solicitantul a afirmat, de asemenea, în aceeași linie de argumentație descrisă mai sus, că nu a putut să-și exercite în mod corespunzător dreptul la apărare în cursul anchetei inițiale, din cauza faptului că definiția produsului în cauză fusese extinsă în intervalul dintre stadiul provizoriu și stadiul definitiv, fără ca vreo informație specifică cu privire la această modificare să fie trimisă părților eventual interesate. Solicitantul a afirmat că acesta este motivul pentru care nici solicitantul, nici furnizorul său chinez nu au cooperat la ancheta inițială.

(24)

Se reamintește că, după cum se menționează în considerentul 22, definiția produsului nu a fost extinsă în cursul anchetei inițiale, dat fiind că utilizările eventuale, altele decât fabricarea de îmbrăcăminte, erau deja luate în considerare în stadiul de inițiere. În plus, solicitantul este un importator comercial experimentat care a participat la alte anchete antidumping și cunoaște, prin urmare, foarte bine procedurile și sursele de informații (ca, de exemplu, Jurnalul Oficial) referitoare la aceste anchete. În acest context, este de asemenea important să notăm că, după cum se arată în considerentele 9 și 10 din regulamentul inițial, ulterior publicării regulamentului provizoriu, mai multe părți interesate au contestat instituirea de măsuri privind ȚFP destinate unor utilizări, altele decât fabricarea de îmbrăcăminte (de exemplu: mobilier, decorațiuni interioare, umbrele). Aceasta ne arată că părțile interesate au înțeles că ancheta nu s-a limitat niciodată la ȚFP utilizate pentru fabricarea de îmbrăcăminte. Pe baza celor de mai sus, cererea a trebuit să fie respinsă.

(25)

În urma comunicării finale, solicitantul a susținut și că prezentase observații în cursul anchetei inițiale și că, în paralel, discutase, de asemenea, activ cazul cu mai multe asociații textile implicate în respectiva anchetă. Conform solicitantului, nu a existat în niciun moment vreo indicație din partea Comisiei conform căreia țesăturile produse de tip panglică ar putea să intre sub incidența anchetei sau a măsurilor.

(26)

În primul rând, se remarcă faptul că este clar că solicitantul era informat în totalitate în legătură cu existența anchetei inițiale. În plus, astfel cum s-a explicat anterior, ancheta respectivă se referea la ȚFP chiar de la început. De asemenea, solicitantul nu a adus nicio dovadă conform căreia Comisia a exclus vreodată produsul de tip panglică din domeniul de aplicare a anchetei inițiale sau că vreo parte a sugerat vreodată Comisiei să facă acest lucru. Într-adevăr, observațiile prezentate de solicitant în cursul anchetei inițiale se refereau la aspecte de procedură de interes comunitar general și la aspecte legate de posibila includere a țesăturilor albite sau nealbite în domeniul de aplicare a măsurilor antidumping. Este posibil ca solicitantul să nu se fi considerat vizat de ancheta inițială în ceea ce privește importurile sale de produs de tip panglică. Dacă aceasta era într-adevăr situația, ar părea să fie datorită faptului că solicitantul își declara importurile de produs de tip panglică în cadrul codului NC 5407 53 00, un cod care nu era vizat de ancheta inițială. Cu toate acestea, domeniul de aplicare a unei anchete nu este limitat de faptul că un operator economic poate să fi declarat mărfuri care fac parte din respectivul domeniu de aplicare, în cadrul unui cod NC incorect. Din acest motiv, afirmația solicitantului a trebuit să fie respinsă.

(27)

Ținând seama de cele de mai sus, se confirmă că importurile de produs de tip panglică originare din RPC intră în domeniul de aplicare a măsurilor descrise în regulamentul inițial.

(28)

În scopul de a examina dacă produsul de tip panglică și celelalte tipuri de ȚFP constituie un singur produs, produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP au fost comparate în funcție de caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice de bază. Alte criterii secundare, cum sunt procesul de producție, prețurile, utilizările finale și caracterul interschimbabil, au fost, de asemenea, examinate.

(29)

Ancheta a arătat că fibrele utilizate pentru pregătirea firelor înainte de țeserea produsului de tip panglică conțin o cantitate redusă de carbon (sub 3 %). Pentru producerea acestor fibre, se topesc împreună așchii conținând carbon cu așchii de poliester pur, iar amestecul este proiectat prin orificii mici pentru a produce filamente negre. Respectivele filamente sunt apoi filate în fibre negre.

(30)

Adaosul de carbon la o materie primă conferă produsului de tip panglică o culoare neagră care rezistă la diferitele tratamente de decolorare, fie ele chimice (spălare în săpun sau înmuierea într-o baie de solvent) sau mecanice (frecare umedă sau uscată). Utilizarea acestei materii prime reduce, de asemenea, rezistența la tracțiune a țesăturii fabricate ca produs de tip panglică, în comparație cu alte tipuri de ȚFP alcătuite din același număr de fire.

(31)

Solicitantul afirmă că produsul de tip panglică ar putea, de asemenea, să se distingă de alte tipuri de ȚFP prin faptul că rezistența sa mai mică la tracțiune permite să fie deșirat manual. Această proprietate a produsului de tip panglică constituie o exigență specifică a industriei automobilelor, pentru ca lucrătorii să poată tăia rapid banda adezivă atunci când pregătesc cablurile izolate.

(32)

Totuși, un producător comunitar de produs de tip panglică produce în prezent un alt sortiment de produs de tip panglică utilizat, de asemenea, de industria automobilelor, care nu poate fi deșirat manual. Această țesătură este fabricată, de asemenea, cu fibre conținând carbon, dar proporția de carbon din fibre este inferioară celei din „produsul de tip panglică” importat de solicitant, fabricat de producătorul-exportator chinez care a cooperat. Această activitate de producție și specificațiile produsului vândut de producătorul comunitar au fost constatate în cursul vizitei de verificare efectuate de Comisie. S-a stabilit, de asemenea, că alte tipuri de ȚFP pot fi și ele deșirate manual dacă sunt constituite dintr-un număr redus de fire. Deci, această proprietate nu poate fi considerată ca o caracteristică intrinsecă a produsului de tip panglică prin comparație cu alte tipuri de ȚFP, nici ca o caracteristică care ar permite excluderea produsului de tip panglică din definiția produsului în cauză. Același lucru este valabil pentru comparația bazată pe rezistența la tracțiune.

(33)

În urma comunicării finale, solicitantul a insistat că produsul de tip panglică are o rezistență la tracțiune măsurabil mai mică decât ȚFP, deoarece rezistența la tracțiune a produsului de tip panglică este cu 20 % mai mică decât rezistența la tracțiune a ȚFP cu un număr identic de fire. Solicitantul recunoaște că ȚFP cu un număr redus de fire poate fi deșirat manual, dar că nu este potrivit pentru aplicarea peliculei de clei, deoarece cleiul ar traversa țesătura din cauza densității sale mai mici.

(34)

În ceea ce privește această afirmație, se remarcă faptul că, în cursul anchetei, nicio parte interesată nu a putut identifica un prag clar și obiectiv referitor la rezistența la tracțiune, astfel încât să se poate face distincția între produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP, și nu doar de ȚFP cu același număr de fire. Mai mult, ancheta a constatat că se poate produce produsul de tip panglică cu o mai mare rezistență la tracțiune în funcție de specificațiile solicitate de clienții acestui produs. În cele din urmă, solicitantul nu a furnizat niciun prag absolut pentru rezistența la tracțiune și pentru densitatea sub care cleiul ar traversa țesătura. Prin urmare, aceste afirmații au trebuit să fie respinse.

(35)

În ceea ce privește natura materiei prime utilizate pentru produsul de tip panglică, se semnalează faptul că proporția de carbon din fibre este foarte redusă: de la 1 % la 3 %, în funcție de tipul produsului examinat în cursul anchetei. În plus, ancheta a arătat că nu se poate măsura proporția exactă de carbon odată ce fibra a fost pregătită. Este, deci, foarte dificil să se determine conținutul de carbon din țesătură. Acest lucru a fost, de asemenea, confirmat de solicitant în observațiile pe care le-a prezentat în urma comunicării finale.

(36)

În ceea ce privește culoarea produsului de tip panglică, se specifică mai întâi că, în mod contrar afirmațiilor solicitantului, respectivul produs de tip panglică nu poate fi decât negru, țesăturile finite ca produs de tip panglică pot fi fie negre, fie cenușii, în funcție de proporția de carbon din fibre. Se subliniază că ȚFP vopsite în negru sau în cenușiu după țesere au același aspect ca și produsul de tip panglică și că aceste sortimente diferite nu pot fi distinse cu ochiul liber.

(37)

În privința rezistenței culorii produsului de tip panglică, se știe că țesătura de produs de tip panglică rezistă la tratamentele decolorante, dar s-a descoperit, de asemenea, în timpul anchetei, că ȚFP alcătuite din fibre prevopsite pot fi și ele rezistente la decolorare. În plus, pe parcursul anchetei, nu s-a putut identifica un prag măsurabil pentru a face distincția între țesăturile considerate ca susceptibile de decolorare și cele considerate ca rezistente la decolorare, în special în ceea ce privește ȚFP alcătuite din fire prevopsite. Într-adevăr, se remarcă faptul că, în conformitate cu notele de subtitlu din anexa I partea a doua secțiunea XI din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, definiția „țesăturilor vopsite” include țesăturile alcătuite din fire vopsite într-o singură culoare uniformă. Conform aceluiași document, definiția „firului colorat” include fire care sunt colorate în masă, altele decât cele albe. În consecință, rezistența culorii nu poate fi considerată ca o diferență majoră între produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP.

(38)

În urma comunicării finale, solicitantul a prezentat un raport din partea unui institut tehnic specializat în produse textile și chimice, având drept scop să dovedească faptul că rezistența culorii produsului de tip panglică este o caracteristică intrinsecă a acestui produs. Acest raport se bazează pe așa-numita „metodă Baumgarte”, care constă în înmuierea țesăturii într-o baie de solvent precum clorbenzolul. Țesăturile de produs de tip panglică își păstrează culoarea neagră în urma unui astfel de test, în timp ce ȚFP vopsite negru la suprafață se decolorează, culoarea rămânând în baie.

(39)

În această privință, după reexaminarea diferitelor rapoarte prezentate de solicitant în cursul anchetei, se remarcă faptul că experții fac distincția între două modalități de a vopsi ȚFP: fie prin înmuierea firului sau chiar a țesăturii într-o baie de culoare (vopsire la suprafață), fie prin topirea culorii în poliester atunci când este fabricat firul (vopsire în masă). Metodologia propusă în diversele rapoarte face posibilă distincția între ȚFP vopsite negru în masă și alte ȚFP vopsite negru la suprafață. Totuși, aceste rapoarte nu au demonstrat că produsul de tip panglică este singurul tip posibil de ȚFP vopsit negru în masă. Prin urmare, rapoartele nu au furnizat nicio modalitate de a face distincția între produsul de tip panglică și ȚFP alcătuite din fire vopsite negru în masă. Aceste rapoarte au confirmat chiar că ȚFP vopsite în masă ar rezista și la testul de decolorare cu solvent. În consecință, rezistența la solvent nu poate fi considerată ca fiind o caracteristică intrinsecă a produsului de tip panglică prin comparație cu alte ȚFP, iar această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(40)

În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat că, în pofida unor diferențe, nu există caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice care să permită o distincție clară a produsului de tip panglică față de alte tipuri de ȚFP.

(41)

Ancheta a arătat că aceleași echipamente de producție pot fi utilizate pentru a fabrica produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP, deoarece aceleași războaie de țesut sunt utilizate pentru țeserea tuturor tipurilor de ȚFP, iar procesul de finisaj este, în general, încredințat unor subcontractanți, atât pentru produsele de tip panglică, cât și pentru alte tipuri de ȚFP. De fapt, toți producătorii de produs de tip panglică care au fost vizitați în cursul anchetei produc în același timp și produse de tip panglică și alte tipuri de ȚFP.

(42)

Ancheta a arătat, totuși, că există unele diferențe între finisajul produselor de tip panglică și cel al altor tipuri de ȚFP. În timp ce produsul de tip panglică este acoperit, în final, cu clei, el este aplatizat pe o parte înainte de a fi vândut, astfel încât pelicula de clei să nu adere decât pe partea neaplatizată (așa-numitul proces de „calandrare”). Mai mult, produsul de tip panglică nu are nevoie să fie vopsit sau imprimat pentru a dobândi culoarea neagră, în mod contrar altor tipuri de ȚFP vopsite. Există, totuși, o gamă largă de finisaje posibile pentru celelalte tipuri de ȚFP și, cu toate acestea, toate acele tipuri au fost considerate ca fiind un singur produs în ancheta inițială.

(43)

În urma comunicării finale, solicitantul a susținut că echipamentele de producție comune nu constituie un punct de plecare pentru o constatare conform căreia ȚFP țesute din fire prevopsite ar trebui considerate ca fiind un singur produs.

(44)

În ceea ce privește această afirmație, se reamintește, astfel cum s-a menționat în considerentul 31, că principalul punct de plecare pentru a determina dacă produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP ar trebui considerate ca fiind un singur produs sau două produse diferite sunt, într-adevăr, caracteristicile fizice, tehnice și/sau chimice ale produselor. Cu toate acestea, pot fi examinate alte criterii secundare, cum sunt procesul de producție și caracterul interschimbabil al diferitelor tipuri de produse. De asemenea, se remarcă, referitor la această afirmație, că scopul prezentei anchete nu este de a examina dacă ȚFP țesute din fire prevopsite fac parte din produsul în cauză, ci, mai exact, dacă produsul de tip panglică face parte din produsul în cauză. Din acest motiv, afirmația trebuie să fie respinsă.

(45)

Solicitantul a susținut, în plus, că există diferențe în procesul de producție, deoarece este utilizată o materie primă diferită și nu este necesară vopsire sau imprimare ulterioară pentru a produce produsul de tip panglică, prin comparație cu alte tipuri de ȚFP.

(46)

În ceea ce privește afirmația referitoare la diferența de materie primă utilizată, se indică deja, în considerentul 29, că materia primă utilizată pentru „produsul de tip panglică” este ușor diferită de alte fire prevopsite utilizate pentru a țese ȚFP, deoarece conține o mică proporție de carbon. Cu toate acestea, se reamintește că toate părțile, inclusiv solicitantul, au fost de acord că măsurarea conținutului de carbon în țesătura finală este imposibilă; astfel, această materie primă ușor diferită nu poate fi detectată în produsul final. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(47)

Solicitantul a afirmat, de asemenea, că absența vopsirii sau a imprimării a fost utilizată anterior pentru a exclude așa-numitele țesături gri din domeniul de aplicare al măsurilor și că, astfel, același lucru ar trebui să se aplice produsului de tip panglică.

(48)

În ceea ce privește afirmația referitoare la absența vopsirii sau a imprimării în cursul procesului de producție a produsului de tip panglică finit, se remarcă faptul că același lucru se aplică ȚFP alcătuite din fire prevopsite și că ȚFP alcătuite din fire prevopsite fac parte din produsul în cauză. Într-adevăr, țesătura gri a fost considerată ca fiind un produs diferit de ȚFP, dar produsul de tip panglică nu poate fi considerat drept țesătură gri, deoarece, după țesere, se aplică mai multe operațiuni de finisaj, precum calandrarea (explicată la considerentul 42), întinderea în lățime (operațiune de încălzire care are drept scop evitarea micșorării țesăturii) și descleierea (operațiune de spălare pentru a elimina agentul de consolidare aplicat pe fir înainte de țesere). Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(49)

În contextul celor de mai sus, se concluzionează că procesul de producție al produselor de tip panglică este foarte similar cu cel al altor tipuri de ȚFP.

(50)

Din informațiile verificate colectate pe parcursul anchetei, reiese că nu există o diferență clară de prețuri între produsul de tip panglică și o ȚFP vopsită în negru: costul mai ridicat al materiei prime utilizate pentru produsul de tip panglică pare a fi compensat prin absența costului de vopsire sau de imprimare. În consecință și contrar celor susținute de solicitant în cererea sa de reexaminare, produsul de tip panglică nu poate fi considerat a fi un produs cu înaltă valoare adăugată față de alte tipuri de ȚFP.

(51)

Este recunoscut faptul că produsul de tip panglică este utilizat în special pentru fabricarea benzii adezive pentru izolarea cablurilor în industria automobilelor. Produsul de tip panglică este foarte comun pentru acest tip de utilizare, așa cum confirmă cataloagele principalilor producători de benzi adezive pentru aplicații în industria automobilelor din Comunitate. Alte tipuri de ȚFP pot fi, de asemenea, utilizate pentru a produce benzi adezive colorate destinate industriei automobilelor, dar cu o aplicație diferită, de exemplu pentru marcare.

(52)

Cu toate acestea, în cursul anchetei, s-a constatat cel puțin o altă utilizare posibilă pentru produsul de tip panglică: acesta poate fi acoperit cu o peliculă argintie pentru a fabrica storuri opace pentru ferestre de rulote, iar ancheta a stabilit că, în prezent, au loc vânzări de produs de tip panglică pentru această utilizare specifică. Se amintește că ȚFP pot fi utilizate pentru multe alte aplicații, altele decât fabricarea de îmbrăcăminte, precum țesături pentru perdele ocultante, genți, capitonaje, mobilier de birou etc., conform informațiilor disponibile. În plus, una dintre părțile interesate a susținut că produsul de tip panglică poate fi utilizat pentru fabricarea de îmbrăcăminte, de exemplu pentru confecționarea căptușelilor. Mai mult, dată fiind slaba cooperare din partea producătorilor de produse de tip panglică din RPC, nu se poate exclude existența altor utilizări posibile.

(53)

De asemenea, se cuvine să se noteze că proprietățile tehnice ale produsului de tip panglică permit utilizarea acestuia la capitonarea scaunelor, ceea ce îl fac interschimbabil cu alte tipuri de ȚFP utilizate pentru această aplicație și supus măsurilor antidumping.

(54)

În urma comunicării concluziilor finale, solicitantul a afirmat că proprietățile produsului de tip panglică sunt adaptate unei utilizări specifice în industria automobilelor și că ambalarea în rulouri industriale uriașe de 3 500 de metri face ca acest produs să fie unul pur tehnic, care nu este adecvat pentru a fi utilizat în industria îmbrăcămintei, unde pot fi manipulate doar rulouri cu o lungime maximă de 100 de metri. Solicitantul a susținut, în plus, că țesăturile acoperite cu o peliculă argintie nu fac parte din domeniul de aplicare al măsurilor antidumping instituite asupra ȚFP și că, prin urmare, nu ar trebui comparate cu produsul de tip panglică în cadrul prezentei reexaminări a definiției produsului.

(55)

În ceea ce privește această afirmație, s-a recunoscut deja, la considerentul 51, că principala utilizare a produsului de tip panglică care a fost observată în cursul anchetei a fost izolarea cablurilor în industria automobilelor. Totuși, cel puțin încă o utilizare a fost observată în cursul anchetei, și anume acoperirea cu o peliculă argintie a produsului de tip panglică pentru a face storuri pentru ferestre de rulote. Într-adevăr, astfel cum a afirmat solicitantul, țesăturile acoperite cu o peliculă argintie nu fac parte din domeniul de aplicare al măsurilor antidumping instituite asupra ȚFP în același fel în care banda adezivă nu face parte din domeniul de aplicare al acestor măsuri, din moment ce ambele sunt produse cu utilizare finală de produs de tip panglică. Țesătura de produs de tip panglică este, în ambele cazuri, materialul de bază pentru fabricarea de storuri pentru ferestre (o dată acoperite cu o peliculă argintie) sau bandă adezivă (o dată acoperită cu peliculă de clei) și, prin urmare, se confirmă că există cel puțin încă o utilizare posibilă pentru produsul de tip panglică pe lângă izolarea cablurilor în industria automobilelor. În ceea ce privește afirmația referitoare la ambalarea produsului de tip panglică, se remarcă că este posibil, de asemenea, să se fabrice rulouri de produs de tip panglică mai mici, în cazul în care ar fi vizată o altă utilizare finală decât cea a industriei automobilelor. Prin urmare, aceste afirmații au trebuit să fie respinse.

(56)

Solicitantul a contestat, în continuare, posibilitatea de a utiliza produsul de tip panglică pentru căptușeli și a sugerat consultarea unui institut textil independent în acest sens. Solicitantul a contestat, în același mod, posibilitatea de a utiliza produsul de tip panglică pentru capitonarea scaunelor, din cauza rezistenței reduse la tracțiune și a faptului că ar face ca persoana care stă pe un astfel de scaun să transpire mai mult.

(57)

Se remarcă faptul că, deoarece părțile interesate nu au putut face decât afirmații contradictorii privind posibilitatea de a utiliza produsul de tip panglică pentru căptușeală sau capitonare, faptul că acest produs ar putea fi utilizat pentru îmbrăcăminte nu a fost suficient demonstrat. Totuși, rămâne valabil faptul că s-a observat cel puțin încă o utilizare a produsului de tip panglică, și anume storuri pentru ferestre acoperite cu o peliculă argintie. Se reamintește faptul că măsurile antidumping instituite după ancheta inițială se aplică ȚFP destinate pentru toate tipurile de utilizare, și nu doar pentru îmbrăcăminte. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(58)

Ținând seama de cele de mai sus, se concluzionează că produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP sunt cel puțin parțial interschimbabile.

(59)

Ținând seama de constatările precedente, se consideră că diferențele eventuale între produsul de tip panglică și celelalte tipuri de ȚFP nu sunt de natură a duce la concluzia că produsul de tip panglică este un produs diferit care prezintă caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice de bază observabile cu claritate. Trebuie deci să se concluzioneze că produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP constituie un singur produs în sensul regulamentului de bază.

(60)

Anumite părți au pretins că examinarea prejudiciului și a interesului comunitar nu au fost realizate în mod corespunzător pentru produsul de tip panglică în ancheta inițială, deoarece niciun producător comunitar de produs de tip panglică nu a fost găsit la momentul respectiv și deoarece industriei automobilelor nu i s-a dat posibilitatea de a reacționa la propunerea de a institui măsuri asupra produsului de tip panglică.

(61)

Ca răspuns la această afirmație, se remarcă faptul că nu s-a demonstrat că nu există niciun producător comunitar de produs de tip panglică în Comunitate și că nu se poate exclude faptul că produsul de tip panglică a fost supus anchetei inițiale fără să fi fost identificat ca atare. În orice caz, se subliniază că pot fi instituite măsuri asupra unui produs chiar dacă nu au fost anchetate separat toate subtipurile produsului.

(62)

În ceea ce privește prezenta anchetă, se reamintește faptul că scopul acesteia este de a determina dacă produsul de tip panglică ar trebui considerat ca un produs diferit față de alte tipuri de ȚFP, și nu de a evalua prejudiciul cauzat industriei comunitare sau de a efectua o evaluare a interesului comunitar. Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că rezultatele anchetei au revelat că există cel puțin un producător comunitar de produs de tip panglică care aprovizionează piața din 2008 și care a fost implicat în procesul de producție al produsului de tip panglică nefinit timp de mulți ani. De asemenea, a existat în Comunitate cel puțin încă o societate implicată în producția produsului de tip panglică nefinit în timpul perioadei luate în considerare. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că, în cursul prezentei anchete, a fost contactată industria automobilelor (Asociația europeană a producătorilor de automobile), care a declarat că nu este parte interesată. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(63)

Din constatările precedente reiese că, în ciuda anumitor diferențe, produsul de tip panglică și alte tipuri de produse care fac obiectul măsurilor prezintă aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază. Mai mult, nu s-a putut face demonstrația că produsul de tip panglică este destinat unei singure utilizări posibile, nici că acest produs și alte tipuri de produse făcând obiectul măsurilor nu sunt interschimbabile. Pe această bază, se concluzionează că produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP ar trebui considerate ca fiind un singur produs și că reexaminarea intermediară parțială a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite ȚFP originare din RPC ar trebui încheiată fără a modifica măsurile antidumping în vigoare.

(64)

Toate părțile interesate au fost informate în legătură cu faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a ajuns la concluziile de mai sus. Părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare.

(65)

Observațiile prezentate oral și în scris de către părți au fost luate în considerare, dar nu au schimbat concluziile de a nu modifica definiția produselor vizate de măsurile antidumping în vigoare la importurile de ȚFP,