4.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 233/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 584/96 al Consiliului (2) a fost instituită o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie din fier sau oțel („AT” sau „produsul în cauză”), originare, inter alia, din Republica Populară Chineză („RPC”) și Thailanda („ancheta inițială”). În temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, aceste măsuri au fost extinse prin Regulamentul (CE) nr. 763/2000 al Consiliului (3), în scopul includerii anumitor importuri de produs în cauză expediate din Taiwan, pe baza constatărilor anchetei privind practicile de eludare.

(2)

Măsurile actualmente în vigoare sunt taxe antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 al Consiliului (4) asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și Thailanda („țări în cauză”), precum și a celor expediate din Taiwan, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, ca urmare a unei reexaminări ocazionate de expirarea unor măsuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază („prima reexaminare la expirare”). Taxa antidumping în vigoare este de 58,6 % pentru Republica Populară Chineză și de 58,9 % pentru Thailanda, exceptând Thai Benkan Co. Ltd. (0 %) și Awaji Materia Co. Ltd. (5). (7,4 %). Trei societăți comerciale taiwaneze, Chup Hsin Enterprise Co. Ltd, Rigid Industries Co. Ltd și Nian Hong Pipe Fittings Co. Ltd., sunt scutite de la extinderea măsurilor la Taiwan.

(3)

Prin Decizia 96/252/CE a Comisiei (6), unele angajamente au fost acceptate de anumiți producători din Thailanda. În 2004, aceste angajamente au fost retrase prin Regulamentul (CE) nr. 1496/2004 al Consiliului (7) de modificare a Regulamentului (CE) nr. 964/2003.

(4)

În temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, măsurile care vizează produsul în cauză originar din RPC au fost extinse la importurile expediate din Indonezia prin Regulamentul (CE) nr. 2052/2004 al Consiliului (8), din Sri Lanka prin Regulamentul (CE) nr. 2053/2004 al Consiliului (9) și din Filipine prin Regulamentul (CE) nr. 655/2006 al Consiliului (10), indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Filipine, Indonezia sau Sri Lanka.

(5)

Măsurile antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1001/2008 al Consiliului (11) sunt, de asemenea, în vigoare în ce privește importurile de produs în cauză din Republica Coreea și din Malaysia.

(6)

După publicarea unui anunț de expirare iminentă (12) a măsurilor antidumping în vigoare cu privire la importurile de AT originare din RPC și Thailanda, Comisia a primit o cerere de reexaminări, în temeiul articolului 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază.

(7)

Cererea a fost depusă la data de 5 martie 2008 de către Comitetul de apărare al industriei accesoriilor din oțel sudate cap la cap din Uniunea Europeană („solicitantul”) în numele unor producători care reprezentau o mare parte, în cazul de față peste 50 %, din producția comunitară totală de AT.

(8)

Cererea formulată în temeiul articolului 11 alineatul (2) s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea conduce la o continuare sau la o repetare a dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(9)

Cererea formulată în temeiul articolului 11 alineatul (3) s-a bazat pe informații furnizate de solicitant conform cărora, în ceea ce privește importurile de produs în cauză din RPC, măsura nu mai este suficientă pentru a contracara dumpingul prejudiciabil, mai ales în ceea ce privește extinderea măsurii la importurile expediate din Taiwan. Solicitantul a prezentat dovezi de tip prima facie prin care scutirea de la măsura extinsă a importurilor produse de Chup Hsin Enterprise Co. Ltd. și Nian Hong Pipe Fittings Co. Ltd. nu mai este justificată, deoarece aceste societăți comerciale par a fi angajate în practici de eludare, cum ar fi expedierea de AT originare din RPC via Taiwan.

(10)

Constatând, în urma consultării Comitetului consultativ, că au existat suficiente dovezi care să justifice inițierea unei reexaminări la expirarea măsurilor și a unei reexaminări intermediare parțiale, limitate la scutirea AT produse de Chup Hsin Enterprise Co. Ltd., Kaohsiung (Taiwan) și Nian Hong Pipe Fittings Co. Ltd., Kaohsiung (Taiwan) de la extinderea măsurilor antidumping instituite asupra importurilor originare din RPC la importurile expediate din Taiwan, Comisia inițiază reexaminări (13) în temeiul articolului 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază („reexaminările prezente”).

(11)

Comisia a informat oficial producătorii comunitari solicitanți, pe ceilalți producători comunitari, producătorii-exportatori din țările în cauză, inclusiv din Taiwan, importatorii/comercianții, utilizatorii și asociațiile lor cunoscute ca fiind interesate, precum și reprezentanții guvernelor țărilor exportatoare cu privire la începerea reexaminărilor.

(12)

Comisia a trimis chestionare tuturor acestor părți, precum și celor care s-au făcut cunoscuți în termenul prevăzut în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul fixat în avizul de deschidere.

(13)

Ca urmare, răspunsurile la chestionare au fost primite atât de la producătorii-exportatori din Taiwan, cât și de la cei trei producători comunitari consultați, precum și de la cei trei importatori comunitari independenți consultați (a se vedea considerentele 14-17 care urmează).

(14)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, de importatori comunitari independenți de produs în cauză și de producători comunitari susținători ai cererii, avizul de deschidere a prevăzut eșantionarea, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a putea decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a putea selecta un eșantion, Comisia a solicitat acestor părți să furnizeze informațiile prezente în secțiunea 5.1 litera (a) punctele (i)-(iii) din avizul de deschidere și a expediat formulare de eșantionare, solicitând fiecărui producător comunitar, producător-exportator și importator în cauză informații specifice cu privire la volumul de vânzări și la prețuri.

(15)

Nu s-a primit niciun răspuns de la niciun producător-exportator chinez sau thailandez, astfel încât eșantionarea nu s-a putut aplica.

(16)

Nouă producători comunitari au răspuns la formularul de eșantionare. Pe baza volumului de vânzări pe piața comunitară în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost selectat un eșantion de patru producători comunitari. Acestor producători li s-a solicitat să completeze chestionarul în întregime. Una dintre societățile comerciale selectate nu a completat chestionarul în întregime și de aceea a fost exclusă din eșantion. Eșantionul final format din trei societăți comerciale a reprezentat mai mult de 59 % din producția totală a industriei comunitare și a reprezentat 62 % din volumul de vânzări al industriei comunitare pe piața comunitară.

(17)

În ceea ce privește importatorii de produs în cauză, nouă dintre aceștia au completat formularul de eșantionare. Pe baza volumului de importuri de produs în cauză în Comunitate din țările în cauză desfășurate în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost selectat un eșantion de patru importatori. Totuși, una dintre societățile comerciale nu a completat chestionarul în întregime și de aceea a fost exclusă din eșantion.

(18)

Comisia a adunat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili caracterul potențial continuu și repetitiv al dumpingului și al prejudiciului, precum și interesul comunitar, precum și ca să verifice dacă scutirea anumitor AT, produse de societățile comerciale menționate la considerentul 9 de mai sus, de la extinderea măsurilor antidumping în vigoare adoptate împotriva RPC se mai justifică pentru a contracara dumpingul prejudiciabil. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(19)

Ancheta privind caracterul continuu sau repetitiv al dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității de continuare sau de repetare a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și sfârșitul PAR („perioadă examinată”).

(20)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din ancheta inițială și din prima reexaminare la expirare: anumite accesorii de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate), din fier sau oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), având diametrul exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda.

(21)

AT sunt fabricate în principal prin tăierea și formarea conductelor și țevilor. Ele sunt utilizate pentru îmbinarea conductelor și țevilor și se prezintă sub forme diferite: coturi, reductoare, teuri și capace, de dimensiuni diferite și din materiale de calități diferite. Ele sunt utilizate în principal în industria petrochimică, în sectorul construcțiilor, în industria producătoare de energie, industria construcțiilor navale și a instalațiilor industriale. Atunci când sunt vândute în vederea utilizării în industria petrochimică, standardul folosit la nivel mondial este standardul ANSI. Pentru alte scopuri, standardul folosit cel mai frecvent în Comunitate este standardul DIN.

(22)

Ca și în cazul anchetei inițiale și al primei reexaminări la expirare, s-a constatat că AT produse în țările în cauză, vândute pe piața internă și/sau exportate în Comunitate, au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice esențiale și aceleași utilizări finale ca și produsele vândute în Comunitate de către producătorii comunitari care au depus cererea și, prin urmare, sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(23)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă expirarea măsurilor ar putea conduce la o continuare sau la o repetare a dumpingului.

(24)

După cum s-a menționat anterior, în absența cooperării din partea vreunui producător-exportator din RPC și Thailanda, prezenta examinare se bazează pe informații aflate la dispoziția Comisiei și provenite din alte surse, cum ar fi cerere de reexaminare, Eurostat, statisticile vamale chineze și informații culese în țara analoagă.

(25)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și în situația unei absențe totale a cooperării din partea producătorilor-exportatori din Thailanda, valoarea normală s-a bazat pe datele provenite din cerere, în speță costul estimat de fabricare în Thailanda, la care s-a adăugat 15 % pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și 11 % pentru profit. Nu a existat niciun indiciu că această valoare a profitului ar depăși profitul realizat în mod normal de către alți exportatori sau producători prin vânzarea produselor din aceeași categorie generală pe piețele autohtone ale țării de origine, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (c).

(26)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și în absența cooperării din partea producătorilor-exportatori din Thailanda, prețul de export a fost calculat prin utilizarea datelor provenite de la Eurostat. Aceste cifre au fost ajustate în funcție de tipul de produs proporțional cu tonajul fiecărui tip de produs, pe baza informațiilor oferite în cerere.

(27)

Pentru a asigura o comparație justă, prețul de export a fost ajustat în funcție de transportul intern și marin, asigurare, comisioane și împachetare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(28)

Pentru a calcula marja de dumping, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul mediu de export în Comunitate pentru situația franco-fabrică și pentru același volum de comerț, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază. Această comparație a demonstrat existența pentru Thailanda a unei marje de dumping de 17,8 %, egală cu valoarea cu care valoarea normală stabilită a depășit prețul de export.

(29)

Măsurile existente prevăd o taxă vamală națională unică aplicabilă tuturor importurilor în Comunitate de produs similar originar din RPC. Prin urmare, valoarea normală a fost determinată pe baza informațiilor obținute într-o țară terță cu economie de piață („țara analoagă”). În ancheta inițială, țara analoagă aleasă a fost Thailanda. Totuși, Statele Unite ale Americii au fost desemnate în avizul de deschidere ca țară analoagă, deoarece industria comunitară de profil a indicat în cererea sa de reexaminare că, în cazul de față, ea reprezintă o opțiune mai adecvată decât Thailanda. Totuși, au fost depuse toate eforturile pentru a găsi posibile alternative în alte țări terțe, dar nicio societate comercială nu a fost de acord să coopereze, cu excepția unei companii din SUA.

(30)

Alegerea SUA, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, a fost considerată adecvată datorită mărimii pieței sale autohtone, volumului de importuri și concurenței acerbe consecutive de pe această piață. În plus, din moment ce niciun exportator din Thailanda nu a cooperat la anchetă, s-a considerat mai adecvat ca valoarea normală pentru RPC să se bazeze pe date verificate provenite de la societatea comercială cooperantă din SUA. În plus, nu s-a primit niciun comentariu din partea niciunei părți implicate după publicarea avizului de deschidere cu privire la propunerea de desemnare a SUA ca țară analogă. Prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe datele transmise de producătorul din SUA.

(31)

În ceea ce privește exporturile către Comunitate, având în vedere faptul că niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat, a fost necesar ca fundamentarea concluziilor să se facă pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. Urmând aceeași metodologie cu cea din ancheta originală, prețul de export a fost determinat pe baza statisticilor vamale chineze. Aceste date au fost verificate comparativ cu datele provenite de la Eurostat. Au fost constatate diferențe considerabile, atât cantitative, cât și în ce privește prețurile. Pe baza dovezilor documentate în trecut referitoare la practicile de eludare din partea RPC, ceea ce indică faptul că utilizarea datelor provenite de la Eurostat nu era suficient de precisă, s-a considerat că este adecvat ca acestea să nu fie utilizate în această reexaminare.

(32)

În scopul realizării unei comparații juste și în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a ținut cont în mod corespunzător, prin utilizarea ajustărilor, de diferențele de transport (maritim), costuri de asigurare, costul creditării și taxe de broker, care au fost considerate ca afectând prețurile și comparabilitatea prețurilor.

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, s-a efectuat comparația între valoarea normală medie ponderată pentru situația franco-fabrică SUA și prețul mediu ponderat de export pentru situația franco-fabrică China, la același volum de comerț. Comparația de mai sus a indicat existența unei marje de dumping de 100 % pentru RPC.

(34)

Ancheta a relevat că importurile din ambele țări au continuat la un nivel de dumping mare. Ancheta nu a scos în evidență niciun indiciu care să explice motivele pentru care nivelul de dumping ar dispărea sau s-ar diminua în cazul în care măsurile ar urma să fie abrogate. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că există probabilitatea continuării dumpingului. În plus, trebuie observat că, în pofida valorii mari a taxelor antidumping impuse asupra exporturilor lor, volumele de importuri din aceste țări au crescut foarte mult. Totuși, s-a considerat oportun să se examineze și posibilitatea ca dumpingul să se repete sub forma creșterii volumelor de export în cazul abrogării măsurilor existente.

(35)

În scopul examinării probabilității repetării dumpingului, au fost evaluați următorii factori: evoluția capacității de export și/sau de producție pentru țările în cauză, nivelul de fond al practicilor de eludare în cazul RPC și evoluția exporturilor către piețele unor țări terțe.

(36)

În absența cooperării din partea vreunui producător-exportator din Thailanda, prezenta reexaminare a trebuit să se bazeze pe informații aflate la dispoziția Comisiei și provenite din alte surse, în speță din cerere. Conform cererii, capacitatea de producție anuală a Thailandei a fost estimată la 63 000 de tone, în condițiile unui consum autohton de doar 4 200 de tone, ceea ce face ca industria de profil din Thailanda să fie puternic dependentă de exporturi. Producția anuală a fost estimată la 38 000 de tone. Prin urmare, capacitatea de rezervă a fost estimată la 25 000 de tone.

(37)

Ancheta a indicat că nicio altă piață din lume nu ar putea absorbi această capacitate disponibilă din moment ce Thailanda face deja obiectul unor măsuri antidumping. Aceste măsuri variază de la 10,68 % la 52,6 % în SUA pentru un produs care corespunde într-o mare măsură celui care face obiectul prezentei anchete, limitat la un diametru intern de 14 țoli. În plus, pe baza experienței anterioare și în conformitate cu prezenta cerere de reexaminare, se pare că există o uriașă supracapacitate la nivel mondial, în special în Asia de sud-est.

(38)

În consecință, dacă măsurile ar fi îndepărtate, este probabil ca o parte substanțială a excesului de capacitate din Thailanda să fie direcționată către piața UE, având în vedere actualele restricții și nivelul mare al măsurilor în vigoare de pe alte piețe majore.

(39)

Având în vedere absența cooperării producătorilor-exportatori chinezi, serviciile Comisiei au fost obligate să utilizeze datele disponibile. Întrucât există puține informații privind industria chineză de profil, concluziile următoare se bazează pe informațiile conținute în cerere și pe statisticile vamale chineze. De asemenea, aceste concluzii sunt susținute de informații care au fost publicate în cadrul unor proceduri similare în SUA.

(40)

În conformitate cu aceste surse, capacitatea totală de producție a Chinei pentru produsul în cauză a fost de aproximativ 365 000 de tone pe an. Volumul actual al producției anuale a Chinei, astfel cum este estimat în cerere, este de aproximativ 291 000 de tone. Această estimare s-a bazat pe volumul exporturilor totale ale Chinei menționat în statisticile vamale comerciale (aproximativ 70 000 de tone/an) și pe un consum intern estimat la aproximativ 221 000 de tone/an.

(41)

Ținând cont de aceste date, capacitatea de rezervă s-ar ridica la 74 000 de tone, care singură este aproape suficientă pentru a satisface consumul UE total (79 813 tone).

(42)

Din moment ce RPC, ca și Thailanda, face, de asemenea, obiectul unor măsuri antidumping care variază de la 35,06 % la 182,9 % în SUA, este probabil ca o parte substanțială a excesului de capacitate din China să fie direcționat către piața UE.

(43)

Faptul că, în pofida existenței în vigoare a unor taxe antidumping mari (58,6 %) pentru importurile provenite din China, producătorii-exportatori chinezi au reușit să crească substanțial exporturile lor către UE, de la 2 550 de tone în 2004 la 10 268 de tone în cursul PAR, indică interesul puternic și continuu al exportatorilor chinezi pentru piața UE.

(44)

În plus, exportatorii chinezi au demonstrat determinarea lor continuă de a exporta în UE prin orice mijloace, astfel cum este dovedit de numeroase tentative de eludare a măsurilor impuse prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 prin exportarea succesivă în Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine.

(45)

Este tot mai limpede, pe baza statisticilor vamale chineze, că UE reprezintă o piață foarte atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, din moment ce ei au ajuns la unele din cele mai mari prețuri de export (chiar dacă sunt prețuri de dumping) în cazul exporturilor către UE.

(46)

Ancheta a demonstrat că atât exportatorii din RPC, cât și cei din Thailanda au continuat practicile lor de dumping în cursul PAR.

(47)

Ambele țări, împreună, au o capacitate de rezervă de 99 000 de tone, care a fost semnificativ mai mare decât producția totală a Comunității în cursul PAR (86 723 de tone) și chiar mai mare decât consumul total din Comunitate în cursul aceleiași perioade (79 813 tone).

(48)

Având în vedere faptul că RPC dispune de o capacitate de producție de rezervă foarte mare și că a eludat deja măsurile, există o mare probabilitate ca producătorii-exportatori chinezi să își sporească în mod substanțial exporturile către Comunitate de produs în cauză, la nivel de dumping, în cazul în care măsurile existente ar fi abrogate.

(49)

În ceea ce privește Thailanda, ar trebui să se remarce că, deoarece societățile comerciale thailandeze sunt orientate spre export și ținând cont de atractivitatea pieței comunitare, este foarte probabil ca, în cazul abrogării măsurilor existente, aceste societăți comerciale să reia exporturile de produs în cauză către piața comunitară în cantități substanțiale și la prețuri de dumping.

(50)

În fine, se face trimitere la practicile de dumping din partea producătorilor-exportatori din China și Thailanda pe piața Statelor Unite și la măsurile antidumping adoptate de SUA care au fost reînnoite în octombrie 2005.

(51)

În sinteză, este foarte probabil ca importurile în Comunitate provenite din țările în cauză să continue în cantități semnificative și la prețuri de dumping în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(52)

Industria comunitară, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, a fost reprezentată de cei trei producători comunitari în numele cărora s-a înaintat cererea și care au fost selectați în eșantion, precum și de șase producători comunitari care sprijineau cererea. Din aceste motive, industria comunitară a reprezentat o proporție majoră din producția comunitară totală, și anume, în acest caz, mai mult de 76 %.

(53)

Producția comunitară totală a fost determinată pe baza informațiilor oferite de nouă producători comunitari care sprijineau reclamația și pe baza volumului estimat al producției realizate de producătorii comunitari necooperanți, menționat în cerere.

(54)

Ancheta a relevat că o parte considerabilă a vânzărilor realizate de producătorii comunitari a fost făcută către angrosiști, care, la rândul lor, au exportat produsul în cauză în exteriorul Comunității, mai exact aceste vânzări nu erau destinate consumului pe piața comunitară. Volumul vânzărilor exportate de acești angrosiști către piețele altor țări terțe nu a putut fi stabilit în cursul investigației. Prin urmare, consumul aparent din Comunitate a fost stabilit pe baza volumului producției totale în Comunitate, astfel cum este definit mai sus în considerentul 53 și pe baza volumului total al importurilor și exporturilor comunitare de produs în cauză preluat din datele provenite de la Eurostat.

(55)

Din aceste motive, în timpul perioadei examinate, consumul comunitar a crescut cu 28 %, de la 62 317 tone în 2004 la 79 813 tone în cursul PAR.

Tabelul 1 –   Consumul comunitar

(56)

Pentru a stabili volumele totale de import de produs în cauză din RPC, s-a considerat adecvat să se includă importurile din acele țări la care actualele măsuri antidumping au fost extinse în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, și anume Sri Lanka, Indonezia, Filipine și Taiwan (a se vedea considerentele 2 și 4 de mai sus). Într-adevăr, s-a considerat că importurile din aceste țări erau de fapt produse originare din RPC. Din aceste motive, volumul total importat de AT din RPC și din Thailanda a crescut de la 6 861 de tone în 2004 la 17 605 tone în cursul PAR, adică cu 157 %. Cota de piață reprezentată de aceste importuri, exprimată ca procentaj din consumul comunitar, a crescut de la 11 % în 2004 la 22 % în cursul PAR.

Tabelul 2 –   Importuri provenite din țările în cauză

(57)

În absența cooperării producătorilor-exportatori din RPC și Thailanda, prețul de export s-a bazat pe date provenite de la Eurostat. Din motivele expuse mai sus, la considerentul 56, prețul mediu de export din RPC s-a bazat, de asemenea, pe media prețurilor de export din Sri Lanka, Indonezia și Filipine, adică țările la care au fost extinse măsurile datorită practicilor de eludare. Din aceste motive, în cursul perioadei examinate, prețul mediu de export al produsului în cauză din RPC, ajustat la fenomenul de eludare, a crescut cu 17 %, de la 997 EUR/tonă la 1 169 EUR/tonă, din Thailanda cu 69 %, de la 1 223 EUR/tonă la 2 067 EUR/tonă, iar din Taiwan cu 22 %, de la 1 412 EUR/tonă la 1 718 EUR/tonă. În ansamblu, prețul mediu al produsului din țările în cauză, inclusiv Taiwan, a crescut de la 1 137 EUR în 2004 la 1 479 EUR în cursul PAR, adică cu 30 %. În cursul aceleiași perioade, costul producției a crescut considerabil datorită creșterii prețului materiilor prime de bază, adică a tubulaturii de oțel.

(58)

O comparație între prețurile franco-fabrică practicate de producătorii comunitari incluși în eșantion și prețurile utilizate de Eurostat ajustate corespunzător a indicat existența unei subcotări a prețurilor, în medie de 54,8 % pentru RPC, de 20 % pentru Thailanda și de 33,5 % pentru Taiwan.

(59)

Există în vigoare taxe antidumping aplicabile importurilor din Republica Coreea și Malaysia; conform Eurostat, importurile din aceste țări au scăzut la un nivel foarte mic în cursul perioadei examinate (adică la mai puțin de 1 % din consumul comunitar).

(60)

Volumul total al importurilor de AT din țări terțe altele decât cele menționate în considerentul precedent a crescut de la 4 679 de tone în 2004 la 10 563 de tone la finalul PAR, adică cu 126 %. Cota de piață reprezentată de aceste importuri a atins 13 % din consumul comunitar. Aceasta înseamnă o creștere de 76 % în perioada examinată, de la 8 % la 13 %.

Tabelul 3 –   Importurile și cota de piață a importurilor din alte țări terțe

Tabelul 4 –   Principalele importuri în Comunitate

(61)

Tendințele indicatorilor economici, cum ar fi producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, ocuparea forței de muncă, productivitatea, vânzările, cota de piață și creșterea, au fost evaluate pe baza informațiilor culese de la toți producătorii comunitari, iar tendințele prețurilor, profitabilității, fluxului de lichidități, capacității de a obține finanțare și investiții, stocurilor, randamentului investițiilor și salariilor au fost evaluate pe baza informațiilor verificate oferite în răspunsurile complete la chestionare, furnizate de către producătorii comunitari incluși în eșantion.

(62)

Producția totală a industriei comunitare a crescut cu 8 % în cursul perioadei examinate, în timp ce capacitatea de producție a crescut cu 5 %. În cursul aceleiași perioade, gradul de utilizare a capacității a crescut ușor. Totuși, această creștere trebuie privită în contextul creșterii de 28 % a consumului comunitar.

Tabelul 5 –   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(63)

Gradul de ocupare a forței de muncă în cadrul industriei comunitare a rămas relativ stabil, cu excepția anului 2005, indicând o scădere de 1 % în cursul întregii perioade examinate. Productivitatea, măsurată ca volum de producție în tone per persoană angajată, a crescut cu 9 %.

Tabelul 6 –   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(64)

Volumul vânzărilor industriei comunitare către clienți independenți de pe piața comunitară a crescut cu 4 %, de la 59 399 de tone în 2004 la 61 991 de tone în cursul PAR. Totuși, cota de piață a industriei comunitare a scăzut în mod constant de-a lungul perioadei examinate. Astfel, cota generală de piață deținută de industria comunitară a scăzut cu 21 %. După cum se explică mai sus, o parte considerabilă a produselor comunitare este vândută la export, prin intermediul angrosiștilor. Astfel, cota de piață a fost exprimată ca partea din volumul total al producției comunitare minus total exporturi din consumul comunitar aparent.

Tabelul 7 –   Volumul vânzărilor și cota de piață

(65)

În timp ce consumul comunitar a crescut cu 28 % între 2004 și PAR, scăderea de 21 % a cotei de piață a industriei comunitare și creșterea în paralel a importurilor provenind din țările în cauză indică în mod clar faptul că industria comunitară nu a putut contribui la creșterea pieței.

(66)

Date fiind volumul, cota de piață și prețurile de import ale produselor care fac obiectul dumpingului, importate din țările în cauză, impactul marjelor actuale de dumping asupra industriei comunitare nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(67)

Așa cum indică evoluția pozitivă a majorității indicatorilor menționați mai sus, situația financiară a industriei comunitare s-a redresat parțial între 2004 și prima parte a anului 2008 de pe urma efectului prejudiciabil al importurilor care fac obiectul dumpingului, originare din țările în cauză.

(68)

Stocurile au crescut cu 3 % în cursul întregii perioade examinate. Nivelurile stocurilor au fost semnificativ mai mari în 2007, ceea ce s-a datorat creșterii prețurilor la tubulatura din oțel, ceea ce a determinat societățile comerciale să acumuleze stocuri mai mari.

Tabelul 8 –   Stocurile

(69)

În cursul perioadei examinate, prețurile medii de vânzare practicate pe piața comunitară de către producătorii comunitari incluși în eșantion au crescut treptat. Între 2004 și PAR, creșterea totală a fost de 57 %. Această creștere se explică parțial prin creșterea costului principalelor materii prime, a tubulaturii din oțel și, parțial, prin reorientarea producției a doi producători comunitari către tipuri speciale, mai scumpe.

Tabelul 9 –   Prețurile medii de vânzare

(70)

În cursul perioadei examinate, costul mediu de producție (CMP) a crescut, de asemenea, treptat, în principal datorită prețurilor crescute ale oțelului. CMP a crescut de la 1 628 EUR/tonă la 2 401 EUR/tonă în cursul PAR, adică cu 48 %.

Tabelul 10 –   Costul mediu de producție

(71)

Profitabilitatea producătorilor comunitari incluși în eșantion a urmat o tendință pozitivă, similar cu creșterea prețurilor de vânzare. În pofida unor probleme semnificative în 2004 și 2005, în cursul PAR, profitabilitatea generală a ajuns la 9,1 %. Aceasta s-a datorat parțial reorientării producției, în cursul perioadei examinate, către produse cu o valoare adăugată mai mare.

(72)

Au existat fluctuații considerabile ale fluxului de lichidități între 2004 și 2006, urmate de o creștere treptată și foarte însemnată, până la finalul perioadei examinate.

Tabelul 11 –   Profitabilitatea și fluxul de lichidități

(73)

Producătorii comunitari incluși în eșantion au crescut investițiile cu 115 % în cursul perioadei examinate. Investițiile au fost făcute, în cea mai mare măsură, pentru creșterea dotării cu echipamente tehnice și pentru construirea unor mai bune capacități logistice, în vederea creșterii productivității.

(74)

Randamentul investițiilor, exprimat ca profituri/pierderi aferente produsului în cauză în raport cu valoarea contabilă netă a investițiilor, a crescut considerabil în cursul perioadei respective, urmând tendința profitabilității.

(75)

Nu s-a furnizat Comisiei nicio dovadă cu privire la existența unei capacități reduse sau crescute de a obține finanțare în cursul perioadei examinate.

Tabelul 12 –   Investițiile și randamentul investițiilor

(76)

Măsurile antidumping au avut un impact pozitiv asupra situației producătorilor comunitari incluși în eșantion, după cum o demonstrează creșterea majorității indicatorilor începând cu anul 2004, în decursul unui ciclu economic favorabil. Industria comunitară s-a caracterizat printr-o creștere a volumului vânzărilor și a prețurilor de vânzare. Indicatorii privitori la prejudiciu, cum ar fi volumul producției, capacitatea de producție, profitabilitatea, investițiile, randamentul investițiilor și productivitatea, au cunoscut, de asemenea, o evoluție pozitivă. Creșterea investițiilor destinate să îmbunătățească facilitățile de producție a avut un impact direct asupra profitabilității producătorilor incluși în eșantion, în pofida pierderii semnificative de cotă de piață.

(77)

Totuși, ar trebui ținut cont de faptul că producătorii comunitari trebuie să mențină un anumit nivel al producției și al volumului de vânzări pentru a absorbi costurile fixe. AT sunt fabricate cu ajutorul unor echipamente tehnice speciale, ceea ce are o influență semnificativă asupra costului. Societățile comerciale incluse în eșantion au funcționat în cursul perioadei examinate la o capacitate situată în jurul valorii de 50 % și nu au fost capabile să-și crească semnificativ gradul de utilizare a capacității. Ca urmare, profitabilitatea rămâne vulnerabilă la scăderea producției.

(78)

În pofida evoluțiilor pozitive descrise anterior, industria comunitară a pierdut o parte semnificativă a cotei sale de piață în cursul perioadei examinate, de la 81 % în 2004 la 65 % în cursul PAR. După o scădere accentuată a volumului vânzărilor, producătorii comunitari au fost capabili să revină la nivelul volumului vânzărilor realizate în 2004, în timp ce consumul comunitar total a crescut cu 28 % în decursul aceleiași perioade. Indubitabil, industria comunitară nu a reușit să își creeze un avantaj de pe urma creșterii semnificative a consumului în Comunitate. De asemenea, unii dintre factorii pozitivi sunt rezultatul dispariției unui producător comunitar semnificativ, din Regatul Unit, ale cărui activități au fost preluate de alte două companii, susținătoare ale cererii.

(79)

Ținând cont de cele de mai sus, se poate concluziona că introducerea măsurilor împotriva RPC și a Thailandei a avut un anumit impact pozitiv asupra situației financiare a industriei comunitare care a putut să revină la profitabilitate. Totuși, în timp ce industria comunitară a fost capabilă să crească ușor producția și volumul vânzărilor, cota de piață s-a redus atunci când cererea de pe piața comunitară a crescut semnificativ. Aceasta indică faptul că, în pofida investițiilor făcute în modernizarea facilităților de producție, situația industriei comunitare continuă să fie în general fragilă și puternic dependentă, pe de o parte, de niveluri suficient de mari ale prețurilor, iar, pe de altă parte, de volume suficient de mari ale producției, care să permită absorbția unor costuri fixe mari.

(80)

În vederea evaluării efectului potențial al expirării măsurilor în vigoare, au fost luate în considerare următoarele elemente:

(81)

Presiunea exercitată de prețuri pe piața comunitară rămâne foarte mare, date fiind considerabilele marje de subcotare constatate în cursul PAR. În timp ce costul de producție pentru producătorii comunitari a crescut cu 48 % în cursul perioadei respective (datorat în principal creșterii prețului materiilor prime, adică a tubulaturii de oțel), prețul mediu pentru importurile din țările în cauză a crescut cu doar 30 %.

(82)

Ca urmare, în cursul perioadei examinate, importurile din țările în cauză au crescut considerabil în termeni de cotă de piață. Aceasta indică faptul că majoritatea pierderii de cotă de piață suferite de industria comunitară a fost preluată de importurile din țările în cauză, efectuate la prețuri de dumping, subminând semnificativ prețurile de vânzare practicate de industria comunitară, în pofida existenței unor taxe antidumping în vigoare.

(83)

În plus, după cum s-a menționat anterior în considerentele 40 și 36, capacitățile de producție de rezervă disponibile în țările în cauză sunt semnificativ superioare producției comunitare totale din cursul PAR sau consumului comunitar total din cursul aceleiași perioade. De aceea este de așteptat ca, în cazul abrogării măsurilor, piața comunitară să fie invadată de cantități mari din aceste produse fabricate în aceste țări. Pe alte piețe în care se poate eventual exporta, există în vigoare măsuri antidumping severe, ceea ce ar face ca piața comunitară să fie mai ușor de penetrat. În plus, tentativele repetate de eludare a măsurilor antidumping confirmă interesul mare al producătorilor-exportatori din țările în cauză pentru piața comunitară.

(84)

Considerând practica actuală și anterioară de stabilire a prețurilor a producătorilor-exportatori din țările în cauză, este de așteptat ca importurile să se facă la un preț mic, subminând astfel semnificativ prețurile practicate de industria comunitară. Importurile la preț mic ar avea cu certitudine un impact negativ asupra industriei comunitare, care și-a revenit doar în condițiile în care nivelul prețurilor a putut fi menținut la o anumită valoare, dar care este încă vulnerabilă la importuri masive făcute în condițiile unor prețuri mici, de dumping.

(85)

Ținând seama de cele menționate anterior, se concluzionează că ridicarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o repetare a prejudiciului cauzat industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping. Este de așteptat, în special, ca nivelul prețului în Comunitate să scadă semnificativ, rezultând un impact negativ asupra nivelurilor profiturilor producătorilor comunitari, ceea ce ar periclita nu doar semnificativele investiții făcute începând cu anul 2004, ci și orice investiție viitoare. De asemenea, aceasta ar conduce inevitabil la o pierdere semnificativă de locuri de muncă în industria comunitară. Probabilitatea repetării prejudiciului este de puțin timp amplificată de situația actuală cauzată de recesiunea economică.

(86)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă păstrarea în vigoare a măsurilor antidumping actuale ar contraveni intereselor industriei comunitare în ansamblu. Determinarea interesului Comunității a presupus o evaluare a tuturor intereselor implicate, respectiv cele ale industriei comunitare, ale importatorilor/comercianților, precum și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(87)

Pentru evaluarea impactului probabil al continuării sau al ridicării măsurilor, Comisia a solicitat informații tuturor părților interesate menționate anterior. Comisia a trimis chestionare de eșantionare la 62 de importatori de produs în cauză și a primit nouă răspunsuri. Comisia a selectat un eșantion format din patru societăți comerciale, din care trei au oferit un răspuns complet. Nu a fost primită nicio observație din partea utilizatorilor.

(88)

Trebuie reamintit că ancheta precedentă a ajuns la concluzia că adoptarea măsurilor antidumping nu contravine interesului Comunității. În plus, faptul că prezenta anchetă constituie o reexaminare care analizează o situație în care existau deja în vigoare măsuri antidumping permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților în cauză determinat de actualele măsuri antidumping.

(89)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind continuarea dumpingului și a probabilității repetării lui, au existat motive imperative care ar fi putut conduce la concluzia că menținerea măsurilor în acest caz particular nu era în interesul Comunității.

(90)

Industria comunitară s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural. Acest fapt a fost confirmat de evoluția pozitivă a situației sale economice în momentul restabilirii unei concurențe efective după instituirea măsurilor antidumping care sunt în prezent în vigoare. Într-adevăr, eforturile depuse de industria comunitară în vederea raționalizării producției sale și a creșterii competitivității sale au generat în ultimii doi ani din perioada examinată un profit rezonabil. De asemenea, activitatea de export a industriei comunitare a evoluat în condiții de profitabilitate, indicând faptul că era competitivă pe piețe ale unor țări terțe (exporturile producătorilor incluși în eșantion au crescut cu 21 % în decursul perioadei examinate).

(91)

Din motivele expuse la considerentul 77, industria comunitară trebuie să producă un anumit volum de produse standard pentru a reprezenta o economie de scară și a rămâne, astfel, competitivă. Produsele standard sunt, prin urmare, în concurență directă cu importurile din RPC și Thailanda. Dacă pe piață ar pătrunde produse la prețuri de dumping, caracterul de economie de scară și, pe cale de consecință, profitabilitatea operațiunilor în Comunitate ar scădea semnificativ. În schimb, este în mod rezonabil de așteptat ca industria comunitară să continue să beneficieze de pe urma măsurilor instituite în prezent. În cazul în care măsurile nu ar fi păstrate, este probabil ca industria comunitară să sufere prejudicii de ordin material.

(92)

Niciunul dintre importatorii cooperanți nu a importat produsul în cauză din RPC sau din Thailanda, ci doar din Taiwan. Ancheta nu a scos la iveală nicio dovadă a faptului că măsurile în vigoare au determinat efecte de ordin material asupra importatorilor. Este limpede faptul că importatorii au putut găsi alte surse de aprovizionare, după cum rezultă din cota de piață (13 %) deținută de alte țări terțe, ceea ce a dovedit că piața comunitară funcționează în condiții de concurență.

(93)

În ceea ce privește Taiwan și ținând cont de cele expuse mai jos la considerentele 98-105, scutirea actuală de care beneficiază doi producători-exportatori a fost reevaluată din cauza presupuselor practici de eludare. Importatorii erau încrezători că, în cazul în care scutirea de care beneficiază aceste societăți comerciale ar fi abrogată, ele ar fi capabile să își găsească alte surse de aprovizionare. Astfel, păstrarea măsurilor nu va avea un efect negativ semnificativ asupra importatorilor, datorită existenței altor canale de aprovizionare. Totuși, ar trebui observat că unele probleme pot apărea pe piața de nișă a produselor standard britanice, unde furnizorii cunoscuți se limitează la un producător european și la unul taiwanez. Cu toate acestea, acest efect se va resimți doar pe termen scurt, până la apariția altor surse.

(94)

Prin urmare, se concluzionează că situația economică a importatorilor de produs în cauză nu a fost influențată negativ în mod semnificativ de instituirea măsurilor antidumping în vigoare în prezent. Această situație este confirmată de faptul că importatorii au continuat să comercializeze produsul în cauză în cantități semnificative, chiar mărind volumul importat în cursul perioadei examinate. Din aceleași motive, este, de asemenea, puțin probabil ca menținerea respectivelor măsuri să conducă la o deteriorare a situației lor economice viitoare.

(95)

Utilizatorii produsului în cauză sunt în principal industria petrochimică și cea a construcțiilor. Comisia a trimis chestionare la 9 utilizatori. Niciunul dintre utilizatori nu a cooperat și nici nu s-au făcut cunoscuți în cursul prezentei anchete. Lipsa lor de cooperare pare să confirme faptul că accesoriile de țevărie reprezintă o parte foarte mică a costurilor lor totale de producție și că măsurile în vigoare nu par să fi cauzat o scădere a competitivității acestora.

(96)

Ancheta a demonstrat că măsurile antidumping în vigoare au permis industriei comunitare să devină profitabilă, chiar dacă ea a suferit o pierdere semnificativă de cotă de piață din cauza importurilor continue în condiții de dumping. Dacă s-ar permite ridicarea măsurilor, s-ar periclita procesul de redresare și s-ar putea ajunge la dispariția industriei comunitare.

(97)

În plus, se pare că, în trecut, măsurile în vigoare nu au avut niciun efect negativ semnificativ asupra situației economice și financiare a utilizatorilor și importatorilor. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că nu există motive imperative împotriva continuării aplicării măsurilor antidumping în vigoare.

(98)

În anul 2000, prin Regulamentul (CE) nr. 763/2000, măsurile antidumping instituite asupra importurilor originare din RPC au fost extinse la importurile de anumite accesorii de țevărie expediate din Taiwan, din fier sau oțel, cu excepția celor produse și exportate de Chup Hsin Enterprise Co. Ltd („Chup Hsin”), Nian Hong Pipe Fittings Co. Ltd, („Nian Hong”) și Rigid Industries Co. Ltd. (Kaohsiung, Taiwan), deoarece s-a constatat că acestea nu au eludat măsurile.

(99)

Prezenta revizuire provizorie parțială s-a limitat la revizuirea scutirii de taxe a societăților comerciale Chup Hsin și Nian Hong.

(100)

Ambele societăți au cooperat la prezenta anchetă prin transmiterea de răspunsuri la chestionarul Comisiei și prin acceptarea unei vizite de verificare la sediul lor.

(101)

Ca răspuns la documentul final prin care s-au comunicat rezultatele anchetei, una dintre societăți a pretins că inițierea prezentei anchete nu era justificată. Concret, societatea comercială respectivă a afirmat că, din moment ce ea a fost scutită de la extinderea măsurilor în anul 2000, nu existau măsuri în vigoare care să le privească și care să fie revizuite. În această privință, societatea a făcut referire la Raportul Curții de Apel a OMC în cazul cărnii de vită și orezului provenite din Mexic. Acest raport interpretează articolul 5.8 din Acordul antidumping ca fiind aplicabil noilor anchete, în cazul în care se constată că exportatorii practică o marjă de dumping de minimis. Articolul 5.8 se referă într-adevăr în mod explicit la „o aplicare în temeiul articolului 5.1”. Totuși, în cazul de față, Chup Hsin și celelalte două societăți comerciale au făcut obiectul unei anchete antieludare, inițiate pe baza articolului 13 din regulamentul de bază, și nu al unei noi anchete antidumping. Într-adevăr, s-a constatat că, în anul 2000, importurile din Taiwan au eludat măsurile instituite asupra RPC prin intermediul scutirii acordate celor trei societăți comerciale pe motiv că, la acea vreme, ele nu importau produsul în cauză din RPC. Regulamentul de bază nu interzice ca astfel de scutiri să fie reexaminate, oricând ar fi nevoie, în cazul în care dovezile de eludare există. Prin urmare, inițierea actualei reexaminări provizorii a fost într-adevăr justificată și temeinică din punct de vedere legal. Din aceste motive, pretenția respectivei societăți comerciale a fost respinsă.

(102)

Deoarece lipsa extinderii taxelor a fost stabilită pe baza constatărilor anchetei inițiale antieludare, în prezenta reexaminare s-a examinat dacă respectivele constatări erau încă valabile. În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă condițiile pentru eludare erau îndeplinite.

(103)

În ceea ce privește Nian Hong, constatările au indicat faptul că societatea respectivă a importat AT de toate tipurile (coturi, reductoare, capace și teuri) din RPC. Societatea respectivă a pretins că aceste importuri nu erau produs în cauză, ci mărfuri semifinite. Rezultatul anchetei nu a putut confirma această pretenție. În plus, s-a constatat că aportul societății comerciale Nian Hong la aceste mărfuri s-a limitat la teșire, imprimarea siglei societății respective și la împachetare, ceea ce reprezintă mai puțin de 10 % din totalul costurilor de producție. În plus, declarația vamală taiwaneză de import din RPC a menționat codul NC al produsului în cauză (7307 93), adică al produsului finit.

(104)

În ceea ce privește Chup Hsin, răspunsurile lor la chestionar nu au menționat nicio achiziție sau revânzare corespunzătoare de AT de origine chineză. Doar în cursul vizitei de verificare la fața locului s-a constatat că societatea respectivă a importat AT din RPC. Dovezile adunate au indicat că aceste importuri au fost desfășurate prin intermediul unei societăți comerciale japoneze. După vizita de verificare, societatea Chup Hsin a pretins că toate importurile de AT de origine chineză au fost vândute pe piața internă taiwaneză. Societatea respectivă a transmis date revizuite pentru unele tabele din răspunsul la chestionar. Totuși, faptul că informațiile referitoare la importurile din RPC au fost inițial omise a fost considerat ca fiind de natură înșelătoare, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, și dă naștere la dubii serioase cu privire la fiabilitatea informațiilor transmise, atât înainte, cât și după vizita de verificare.

(105)

După cum s-a menționat anterior, motivul acordării inițiale a scutirii pentru Chup Hsin și Nian Hong a fost că, la vremea respectivă, ambele societăți comerciale nu au achiziționat deloc AT din RPC, ceea ce nu mai e valabil în prezent. Ținând cont de practicile de eludare descoperite, modificarea comportamentului comercial este evidentă, deoarece produsele originare din RPC sunt în prezent expediate prin Taiwan și de către cele două societăți comerciale menționate anterior.

(106)

Pentru niciuna dintre cele două societăți comerciale, practica reexportării produselor chineze importate nu a avut altă motivație sau justificare economică suficientă decât aceea a eludării măsurilor antidumping.

(107)

În cazul societății comerciale Nian Hong, produsele au fost modificate doar într-o măsură mică, iar valoarea adăugată produsului în cauză a fost în consecință foarte mică.

(108)

În ceea ce privește Chup Hsin, faptul că societatea comercială respectivă a omis să raporteze în răspunsul său la chestionar importurile de produse chineze realizate de ea a fost considerat, pe de o parte, de natură înșelătoare, iar, pe de altă parte, s-a considerat că reprezintă un indiciu că era conștientă că eluda măsurile instituite cu privire la accesoriile de țevărie originare din RPC. În plus, pe baza dovezilor prezentate de cele două societăți comerciale, ancheta a stabilit că a fost posibil să se importe mărfuri dintr-o țară terță în Taiwan și să se reexporte aceste mărfuri în baza unui certificat taiwanez de origine, fără ca ele să sufere vreo transformare substanțială.

(109)

Pe baza datelor deținute de Eurostat, totalul exporturilor din Taiwan către Comunitate a crescut cu 209 %, de la 2 372 de tone în 2003 la 7 335 de tone în cursul PAR. Totuși, volumul exporturilor a rămas aproximativ stabil între 2003 și 2005, dar a crescut foarte mult din 2006 până la finalul PAR. Cele două societăți comerciale taiwaneze, care singure erau responsabile de aproape întregul total al exporturilor taiwaneze de produs în cauză către UE în decursul PAR, și-au crescut exporturile către UE cu 206 % între 2005 și PAR.

(110)

Volumul importurilor în cauză a reprezentat 9 % din consumul comunitar, ceea ce este considerat a fi semnificativ. În consecință, este evident că modificarea de amploare a fluxurilor comerciale a compromis efectele corective ale măsurilor în termeni de cantități importate pe piața Comunității.

(111)

În ceea ce privește prețurile produselor expediate din Taiwan, datele deținute de Eurostat au indicat că prețurile medii la export ale importurilor din Taiwan din cursul PAR au ajuns la 1 718 EUR/tonă, fiind semnificativ mai mici decât prețurile industriei comunitare (– 33,5 %). O comparație între prețurile franco-fabrică practicate de producătorii comunitari incluși în eșantion și prețurile de export, verificate, practicate de societățile comerciale Chup Hsin și Nian Hong, a arătat o subcotare a prețurilor în medie cu 86,6 % și, respectiv, 71 %, adică procentul cu care prețurile de export practicate de aceste societăți comerciale erau mai mici decât prețurile neprejudiciabile practicate de industria comunitară. Din aceste considerente, efectele corective ale taxelor antidumping instituite sunt compromise în termeni de prețuri.

(112)

Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat că modificarea fluxurilor comerciale, împreună cu creșterea substanțială a importurilor provenite din Taiwan realizate la prețuri foarte mici, au compromis efectele corective ale măsurilor antidumping, atât în termeni de cantitate, cât și în termeni de prețuri ale produselor similare.

(113)

Pentru a se stabili dacă s-ar putea găsi dovezi în sprijinul existenței dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză exportat către Comunitate de cele două societăți comerciale taiwaneze în cursul PAR, prețurile de export au fost bazate pe propriile date ale societăților comerciale respective.

(114)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, aceste prețuri de export au fost comparate cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsul similar. În precedenta revizuire la expirare din 2003, s-a constatat că Thailanda este corespunzătoare ca țară analoagă cu economie de piață pentru RPC, în vederea stabilirii valorii normale.

(115)

În scopul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut cont în mod corespunzător, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora. Aceste ajustări au fost efectuate în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază cu privire la costurile cu transportul și creditarea, pe baza informațiilor culese în cursul vizitelor de verificare.

(116)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, comparația între media ponderată a valorii normale, astfel cum a fost stabilită cu ocazia anchetei inițiale, și media ponderată a prețurilor de export determinate în cursul prezentei anchete de reexaminare, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară înainte de aplicarea taxelor vamale, a indicat existența dumpingului pentru importurile de accesorii de țevărie provenite de la cele două societăți comerciale taiwaneze. Marjele de dumping constatate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de aplicarea taxelor vamale, au fost de 56,09 % pentru Chup Hsin și de 44,77 % pentru Nian Hong.

(117)

Ținând cont de constatarea existenței eludării, formulată mai sus, și în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile antidumping în vigoare aplicabile importurilor de produs în cauză originare din RPC ar trebui să fie extinse și la importurile de același produs expediate de Chup Hsin și Nian Hong.

(118)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă circumstanțele modificate pot fi rezonabil considerate ca fiind de durată.

(119)

În ceea ce privește Nian Hong, ancheta a arătat că, de câțiva ani, societatea comercială nu desfășoară activități de producție veritabilă și că toate exporturile către Comunitate provenite de la această societate comercială au fost accesorii de țevărie importate din RPC. Dat fiind că producția veritabilă a încetat de câțiva ani, nu există niciun motiv pentru a crede că această situație nu are caracter de durată.

(120)

În ceea ce privește Chup Hsin, după cum s-a menționat mai sus la considerentul 104, informațiile transmise de aceasta au fost considerate nefiabile. Faptul că societatea comercială a omis să raporteze, în răspunsul său la chestionarul Comisiei, produsele pe care le-a importat din RPC se consideră a fi un indiciu al faptului că era conștientă de practica de eludare și nu există nicio informație din care să rezulte că intenția societății comerciale este de a nu continua această practică în viitor.

(121)

În aceste circumstanțe, constatările din PAR pot fi considerate ca având caracter de durată. În concluzie, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3), date fiind practicile de eludare constatate în cazul celor doi producători-exportatori din Taiwan, și anume Chup Hsin și Nian Hong, se consideră adecvat ca aceste scutiri de la extinderea măsurilor să fie retrase.

(122)

Toate părțile implicate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează a se recomanda ca măsurile în vigoare să fie menținute, iar scutirile de la extinderea aplicării taxelor la importurile de produs în cauză fabricat de Chup Hsin și Nian Hong să fie abrogate. De asemenea, acestora li s-a acordat o perioadă în cursul căreia să își prezinte observațiile după comunicarea rezultatelor anchetei.

(123)

Ca urmare a comunicării menționate anterior, unul dintre producătorii-exportatori a cărui scutire a fost retrasă a oferit un angajament, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(124)

Această ofertă a fost examinată și s-a constatat că oferta formală a fost formulată după termenul de prezentare a observațiilor, fără a se furniza o justificare suficientă pentru această întârziere. Oferta s-a bazat, în mod prezumtiv, pe volumul exporturilor în cursul PAR limitate la producția proprie a respectivei societăți comerciale și la producția furnizată de un subcontractant din Taiwan, care nu ar face obiectul niciunei taxe antidumping în măsura în care nu s-ar depăși un anumit plafon.

(125)

Totuși, dat fiind că în cursul anchetei la fața locului societatea comercială nu a fost capabilă să dovedească care parte din vânzările sale către Comunitate au provenit din producția taiwaneză și care au fost importate din RPC, argumentul societății comerciale respective conform căruia cifrele referitoare la exporturi ar putea fi verificate în baze de date corespunzătoare nu a fost valabil, deoarece exporturile către Comunitate ar putea include mărfuri originare din RPC. În plus, faptul că societatea comercială a omis să raporteze importurile efectuate de ea din RPC în cursul PAR a fost considerat de natură înșelătoare, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, și dă naștere la dubii serioase cu privire la fiabilitatea informațiilor transmise de societatea comercială, atât înainte, cât și după vizita de verificare.

(126)

Din motivele de mai sus, angajamentul asumat de producătorul-exportator în cauză nu a putut fi acceptat.

(127)

Din cele menționate anterior rezultă că, în conformitate cu prevederile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, taxele antidumping aplicate importurilor de accesorii de țevărie originare din RPC și Thailanda sau expediate din Taiwan, astfel cum au fost instituite prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003, ar trebui menținute în vigoare.

(128)

În consecință, extinderea măsurilor pentru produsul în cauză originar din RPC la importurile expediate din Indonezia prin Regulamentul (CE) nr. 2052/2004, din Sri Lanka prin Regulamentul (CE) nr. 2053/2004 și din Filipine prin Regulamentul (CE) nr. 655/2006, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Filipine, Indonezia sau Sri Lanka, ar trebui, de asemenea, menținute în vigoare.

(129)

Scutirile anumitor AT produse de Chup Hsin și Nian Hong de la extinderea măsurilor antidumping ar trebui retrase. Prin urmare, aceste societăți comerciale vor face obiectul acelorași taxe antidumping care se aplică producătorilor din RPC în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază,