EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32008G1218(01)

Rezoluția Consiliului din 2 decembrie 2008 privind coordonarea în materie de impozitare la ieșire

JO C 323, 18.12.2008, p. 1–2 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

18.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 323/1


REZOLUȚIA CONSILIULUI

din 2 decembrie 2008

privind coordonarea în materie de impozitare la ieșire

(2008/C 323/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

LUÂND ACT de cele două comunicări din 19 decembrie 2006 ale Comisiei către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European privind coordonarea fiscalității directe a statelor membre în interiorul pieței interne și impozitarea la ieșire;

REAMINTIND că prin coexistența unor jurisdicții fiscale diferite în interiorul UE, transferul unei activități economice supus regimului fiscal al unei singure jurisdicții fiscale este tratat în mod diferit față de transferul unei activități economice supus legislației a două sau mai multe jurisdicții fiscale;

RECUNOSCÂND, în consecință, oportunitatea coordonării în vederea evitării, cu respectarea principiului subsidiarității, a dublelor impuneri, care ar putea rezulta din transferul activităților economice supus unui număr de două sau mai multe jurisdicții;

SUBLINIIND că orice soluție propusă în vederea atingerii acestor obiective trebuie să fie realistă, să se bazeze pe cât posibil pe instrumentele existente, inclusiv convențiile bilaterale privind evitarea dublei impozitări, să limiteze sarcina administrativă a contribuabililor și a administrațiilor și să protejeze interesele financiare legitime ale statelor membre;

SUBLINIIND, de asemenea, faptul că principiile directoare reprezintă un angajament politic, decizia privind punerea în aplicare a acestora fiind lăsată la alegerea statelor membre și, în consecință, nu afectează drepturile și obligațiile statelor membre și nici competențele statelor membre și ale Comunității, astfel cum decurg din tratat;

INVITĂ statele membre să adopte următoarele principii directoare:

A.

„Transfer de activități economice” înseamnă orice operație cu ocazia căreia un contribuabil supus obligației de plată a impozitelor aplicabile societăților comerciale sau o persoană fizică care este implicată într-o activitate antreprenorială:

1.

încetează să fie subiect al impozitelor aplicabile societăților comerciale sau impozitelor pe veniturile personale, într-un anumit stat membru (statul de ieșire) și în același timp devine subiect al impozitelor aplicabile societăților comerciale sau impozitelor pe veniturile personale într-un alt stat (statul-gazdă); sau

2.

transferă o combinație a elementelor de activ și de pasiv de la un sediu central sau de la un sediu permanent din statul de ieșire către un sediu permanent sau către sediul central din statul-gazdă.

B.

Atunci când, cu ocazia unui transfer de activități economice, statul de ieșire își rezervă dreptul de a impozita rezervele (beneficii realizate, dar neluate încă în considerare din punct de vedere fiscal) și de a prelua, total sau parțial, provizioanele constituite (cheltuieli neefectuate încă, dar luate deja în considerare din punct de vedere fiscal), statul-gazdă poate prevedea constituirea de rezerve sau de provizioane pentru sume identice sau diferite, în funcție de regulile privind baza de impozitare aplicabile în statul respectiv și poate permite deducerea rezultatului impozabil aferent exercițiului financiar în care au fost constituite.

C.

Atunci când, cu ocazia unui transfer de activități economice, statul de ieșire își rezervă dreptul de a impozita câștigurile din capital reziduale corespunzătoare elementelor de activ deținute de contribuabil, calculate ca diferență dintre valoarea de piață a elementelor respective la data transferului și valoarea lor contabilă, statul-gazdă ia în considerare când efectuează calcul pentru câștigurile din capital ulterioare realizate în cazul unei cesiuni valoarea de piață de la data transferului.

D.

În caz de dezacord între statul-gazdă și statul de ieșire cu privire la valoarea de piață a elementelor de activ, cele două state soluționează diferendul dintre ele prin utilizarea procedurii adecvate.

E.

Statul-gazdă poate solicita contribuabilului implicat într-un transfer de activități economice să furnizeze dovada că statul de ieșire și-a exercitat sau își va exercita drepturile în condițiile precizate anterior, precum și elementele care atestă valoarea de piață reținută de administrația statului de ieșire.

F.

Dispozițiile stabilite la nivel comunitar privind asistența reciprocă, oferă cadrul pentru ca statul-gazdă să ofere asistență statului de ieșire, în special în vederea stabilirii datei cesiunii.


Top