11/Volumul 45

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

125

L 059/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 18 aprilie 2005, Whirlpool Europe s.r.l. (denumit în continuare „reclamant”), reprezentând o proporție majoră a producției comunitare de frigidere „side-by-side”, a depus o plângere privind importurile de anumite frigidere „side-by-side” originare din Republica Coreea.

(2)

Respectiva plângere conținea elemente de probă a existenței dumpingului al cărui obiect îl face produsul menționat anterior și a prejudiciului semnificativ rezultat. Aceste elemente de probă au fost considerate ca fiind suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

La 2 iunie 2005, procedura a fost deschisă prin publicarea unui aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(4)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, producătorii-exportatorii coreeni, comercianții, importatorii, furnizorii și vânzătorii cu amănuntul în cauză cunoscuți, precum și asociațiile în cauză cunoscute și reprezentanții Republicii Coreea cu privire la deschiderea procedurii. Aceasta a oferit părților în cauză posibilitatea de a-și face cunoscut în scris punctul de vedere și de a fi audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(5)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile considerate necesare în sensul determinării provizorii a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității. În acest sens, aceasta a trimis chestionare tuturor părților în cauză în mod special și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. Aceasta a primit răspunsuri de la trei producători-exportatori coreeni și de la importatorii lor în legătură din Comunitate, de la reclamant, de la importatorul independent, de la doi furnizori și de la doi vânzători cu amănuntul din Comunitate.

(6)

Comisia a efectuat o verificare la fața locului a societăților următoare:

(7)

Toate părțile în cauză care au solicitat și care au arătat că există motive speciale pentru a fi audiate au fost audiate.

(8)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a referit la perioada cuprinsă între 1 aprilie 2004 și 31 martie 2005 (denumită în continuare „perioadă de anchetă”). În ceea ce privește examinarea tendințelor în sensul evaluării prejudiciului, Comisia a analizat datele referitoare la perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și 31 martie 2005 (denumită în continuare „perioadă examinată”).

(9)

Produsele în cauză sunt frigiderele „side-by-side” sau, cu alte cuvinte, combine frigorifice cu o capacitate de peste 400 litri, echipate cu cel puțin două uși exterioare separate și suprapuse, originare din Republica Coreea, încadrate în prezent la codul NC ex 8418 10 20.

(10)

Un producător de produse electrocasnice din Comunitate a solicitat includerea ansamblurilor frigider-congelator care, atunci când sunt suprapuse, pot fi conectate astfel încât să formeze un singur sistem cu ajutorul unui dispozitiv special. Respectiva cerere a fost examinată, iar în urma analizei s-a ajuns la concluzia că produsul menționat anterior este compus din două aparate distincte care pot fi cumpărate și care pot funcționa independent. Prin urmare, respectivul produs nu este o combină frigorifică și nu corespunde definiției produsului.

(11)

Un producător-exportator consideră că toate frigiderele ar fi trebuit incluse în definiția produsului care face obiectul procedurii, deoarece ele au aceeași finalitate, și anume conservarea produselor alimentare și a băuturilor, și deoarece majoritatea sunt prevăzute atât cu un compartiment pentru răcire, cât și cu un compartiment pentru congelare.

(12)

De asemenea, aceeași societate a afirmat că descrierea produsului din avizul de deschidere era eronată. Potrivit acesteia, în industrie, prin frigidere „side-by-side” se înțelege frigidere care dispun de un compartiment de răcire și de un compartiment de congelare situate unul lângă altul și prevăzute cu uși exterioare separate pentru fiecare compartiment. Societatea a pretins că dacă se menține definiția produsului în cauză din avizul de deschidere, unele frigidere suprapuse, și anume combinele frigorifice dotate cu două uși pentru compartimentul de răcire de sus și cu o ușă pentru compartimentul de congelare de dedesubt, vor fi incluse în anchetă, în timp ce modele comparabile echipate cu o singură ușă pentru fiecare compartiment vor fi excluse. Prin urmare, societatea a solicitat ca toate combinele frigorifice echipate cu trei sau mai multe uși să fie excluse din procedură sau ca aceasta din urmă să fie extinsă la toate combinele frigorifice.

(13)

În ceea ce privește argumentul că toate frigiderele ar fi trebuit incluse, având în vedere finalitatea lor comună, trebuie reținut că piața frigiderelor „side-by-side” reprezintă cu siguranță un segment de piață independent și diferit. Caracteristicile fizice speciale ale frigiderului „side-by-side”, în special cele două uși mari suprapuse, îi conferă un loc specific pe piața combinelor frigorifice. Acest lucru este recunoscut și de producătorii, distribuitorii și vânzătorii care comercializează produsul separat, ca un tip de combină frigorifică de calitatea întâi.

(14)

În ceea ce privește al doilea argument, ancheta a stabilit că nu există nici o definiție utilizată în mod comun pentru frigiderele „side-by-side”. Cu toate acestea, pe piață se pot găsi combine frigorifice cu trei uși, menționate la considerentul (12), alături de toate celelalte modele de frigidere „side-by-side”. Producătorul-exportatorul care a mai invocat și în trecut argumentele menționate anterior, a comercializat, de asemenea, respectivele combine frigorifice sub denumirea explicită de „frigidere side-by-side cu 3 uși”.

(15)

Prin urmare, s-a conchis, în mod provizoriu, că în pofida diferențelor de volum, a funcțiilor opționale și a materialelor utilizate, toate tipurile de frigidere „side-by-side”, inclusiv combinele frigorifice cu trei uși cu un spațiu de congelare situat dedesubt, prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt destinate în principal acelorași utilizări.

(16)

În consecință, observațiile respectivului producător-exportator nu justifică o modificare a descrierii produsului în cauză prevăzută la alineatul (2) al avizului de deschidere. Cu toate acestea, s-a dovedit că este necesară o mică modificare a denumirii, fără a afecta domeniul de aplicare al produsului în cauză, pentru a alinia definiția produsului la denumirea din Nomenclatura Combinată.

(17)

S-a dovedit că produsele în cauză, respectiv frigiderele „side-by-side” produse și vândute în Comunitate de industria comunitară și cele produse și vândute în Republica Coreea, prezintă caracteristici fizice și tehnice esențiale și utilizări de bază identice. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(18)

Pentru a determina valoarea normală, Comisia a stabilit, în primul rând, pentru fiecare producător-exportator, dacă vânzările totale de pe piața internă a produsului în cauză erau reprezentative în comparație cu totalul vânzărilor sale la export în cadrul Comunității. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările de pe piața internă au fost considerate reprezentative atunci când volumul total al vânzărilor efectuate de fiecare producător-exportator pe piața internă reprezentau cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export în cadrul Comunității. În ceea ce privește ansamblul producătorilor-exportatori, vânzările lor de pe piața internă s-au dovedit a fi reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(19)

În continuare, Comisia a întocmit o listă cu tipurile de produse similare vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile în mod direct cu tipurile vândute la export către Comunitate. Pentru fiecare dintre aceste tipuri, s-a stabilit dacă vânzările de pe piața internă erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările de pe piața internă ale unui anumit tip determinat au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în perioada de anchetă, volumul total al vânzărilor de pe piața internă pentru acest tip ajungea la 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor la export către Comunitate ale tipului comparabil.

(20)

Comisia a analizat apoi dacă vânzările de pe piața internă ale fiecărui tip de produs în cauză exportat către Comunitate puteau fi considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. În acest sens, ea a trebuit să determine proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți pentru fiecare tip de produs exportat: (a) în ceea ce privește tipurile de produse în cazul cărora mai mult de 80 % din vânzări (în volum) pe piața internă au fost realizate la prețuri care nu erau inferioare costului unitar și al căror preț de vânzare mediu ponderat era egal cu sau superior costului unitar, valoarea normală, pe tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare de pe piața internă a tipului în cauză; (b) în ceea ce privește tipurile de produse în cazul cărora mai mult de 10 %, dar nu mai mult de 80 %, din vânzările (în volum) de pe piața internă au fost efectuate la preturi care nu erau inferioare costului unitar, valoarea normală, pe tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor de vânzare pe piața internă egale cu sau superioare costului unitar al tipului în cauză; (c) în ceea ce privește tipurile de produs în cazul cărora mai puțin de 10 % din volum au fost vândute pe piața internă la un preț care nu era inferior costului unitar, s-a considerat că nu au fost vândute în cursul unor operațiuni comerciale normale.

(21)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cursul unor operațiuni comerciale normale, precum și pentru cele care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, valoarea normală a trebuit să fie determinată.

(22)

Pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate și profitul mediu ponderat realizat din vânzările de pe piața internă ale produsului similar efectuate de fiecare dintre producătorii-exportatori în cauză care au cooperat, în cursul unor operațiuni comerciale normale pe perioada de anchetă, au fost adăugate la costurile lor medii de fabricație din aceeași perioadă. După caz, costurile de fabricație și costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale comunicate au fost ajustate înainte de a fi folosite pentru a vedea dacă vânzările fuseseră efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale și pentru a determina valoarea normală.

(23)

Majoritatea vânzărilor realizate de fiecare dintre producătorii-exportatori în cauză au fost destinate importatorilor în legătură din Comunitate. Pentru respectivele vânzări, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului de revânzare către clienți independenți, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări la nivelul prețului de revânzare către primul cumpărător independent din Comunitate pentru a se ține seama de toate cheltuielile, inclusiv drepturi vamale și taxe, care survin între import și revânzare, pentru a stabili un preț de export fiabil la nivelul frontierei comunitare. Cheltuielile menționate anterior includeau navlul, cheltuielile de manipulare, de încărcare, de asigurare și alte costuri suplimentare, precum și cheltuielile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate de importatorii în legătură. Prețul de revânzare a fost ajustat din nou pentru a se ține seama de o marjă de profit rezonabilă obținută de un importator independent al produsului în cauză, în conformitate cu rezultatele anchetei.

(24)

Celelalte vânzări la export ale produsului în cauză efectuate de fiecare producător-exportator s-au făcut în mod direct către clienți independenți din Comunitate. În ceea ce privește vânzările respective, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau de plată.

(25)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost efectuată la nivelul franco fabrică. În sensul unei comparații echitabile, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a ținut seama de diferențele care afectează posibilitatea de comparare a prețurilor. Au fost acordate ajustări, adaptate corespunzător fiecărui caz, pentru diferențele de costuri de ambalaj, de cheltuieli de transport, de navlu și de asigurare, de manipulare, de încărcare și suplimentare, de drawback al drepturilor, de comisioane, de rabat, de remitere și cheltuieli de publicitate, atunci când erau aplicabile și susținute cu elemente de probă verificate.

(26)

Cei trei producători-exportatori au prezentat un tabel de comparație între modelele vândute pe piața internă și modelele parțial comparabile vândute la export către Comunitate, solicitând, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a), o ajustare pentru diferențele de caracteristici fizice. În cazul a două societăți, ajustările solicitate pentru model au trebuit să fie adaptate pentru a reflecta în mod corect valoarea comercială a diferențelor de caracteristici fizice. Pe această bază, celor trei producători-exportatori li s-au acordat ajustări pentru diferențele de caracteristici fizice.

(27)

O societate a solicitat o ajustare pentru drawback al drepturilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, fondându-și cererea numai pe drepturile achitate pentru materiile prime pe care afirmă că le-a utilizat pentru fabricarea produsului în cauză. Cu toate acestea, respectiva societate nu a adus proba unui drawback al drepturilor menționate anterior pentru exportul produsului în cauză și, prin urmare, nu a putut fi stabilită nici o rambursare a drepturilor de import, în sensul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(28)

Doi producători-exportatori au efectuat anumite vânzări pe piața internă prin intermediul vânzătorilor cu amănuntul în legătură. În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (d) punctul (i), aceștia au solicitat excluderea respectivelor vânzări către vânzătorii cu amănuntul din calcularea valorii normale, argumentând că respectivele erau efectuate într-un stadiu comercial care nu este comparabil pe piața comunitară. Ancheta a demonstrat că respectivii comercianți în legătură au vândut produsul similar în mod special sau în exclusivitate consumatorilor, acest stadiu comercial neexistând pe piața comunitară. S-a mai stabilit că prețurile practicate în ceea ce îi privește pe consumatori au fost întotdeauna diferite de cele practicate în cazul altor categorii de clienți. Ținând seama de concluziile menționate anterior și de faptul că vânzările de pe piața internă care urmează să fie efectuate de cele două societăți s-au dovedit destul de reprezentative, s-a decis excluderea vânzărilor către consumatori din calculul valorii normale.

(29)

Unul dintre producătorii-exportatori a apelat la o societate în legătură pentru transportul maritim al produsului în cauză. Cheltuielile de transport facturate de respectiva parte în legătură s-au dovedit a fi cu mult inferioare nivelului pieței. Prin urmare, costurile respective au fost înlocuite cu cele ale unui transportator de mărfuri independent de la care au putut fi obținute în cursul anchetei cheltuielile de transport maritim pentru expedierea produsului în cauză către Comunitate.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (g), cei trei producători-exportatori au solicitat o ajustare pentru costurile de credit pe care pretind că le-au suportat pentru vânzările lor de pe piața internă. Respectivele cereri erau fondate pe termenul de plată de care beneficiază clienții în cadrul sistemului de plată „prin cont deschis” utilizat pe piața internă coreeană. S-a constatat că, în general, în cadrul tipului respectiv de sistem, producătorii-exportatori nu acordă în realitate un termen de plată specific și că este imposibil să se stabilească cu precizie acest termen, deoarece sumele vărsate nu pot fi asociate anumitor facturi. Prin urmare, cererile producătorilor-exportatori au trebuit să fie respinse.

(31)

S-a stabilit o configurație exactă a prețurilor de export pentru cei trei producători-exportatori, care diferă considerabil între regiuni. De fapt, s-a dovedit că volume semnificative de produse la prețuri scăzute erau concentrate pe piețele britanică și franceză. Cele două piețe au reprezentat mai mult de 50 % din importurile produsului în cauză în cadrul Comunității pe perioada de anchetă.

(32)

Dumpingul constatat pe piețele respective ar fi fost mascat impropriu prin recurgerea la o comparație a valorii normale medii ponderate cu media ponderată a prețurilor de export către toate statele membre ale Uniunii Europene, deoarece prețurile de dumping constatate pentru cei trei producători-exportatori pe piețele britanică și franceză au fost compensate total sau parțial de prețuri mai ridicate și care nu fac obiectul dumpingului de pe alte piețe comunitare. Prin urmare, această metodologie nu ar fi putut reflecta amploarea reală a practicilor de dumping. În consecință, s-a considerat că, în calculul dumpingului, trebuie reflectate diferențele regionale semnificative de configurare a prețurilor de export.

(33)

În cazul de față, s-a dovedit că o comparație tranzacție cu tranzacție nu reprezenta o metodă alternativă de comparație corespunzătoare, deoarece s-a considerat că selecția fiecărei tranzacții în sensul respectivei comparații era prea complicată și arbitrară, ținând seama de zecile de mii de tranzacții la export și de pe piața internă.

(34)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, pentru fiecare producător-exportator care a cooperat, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețurile tuturor exporturilor individuale către Comunitate.

(35)

Pe această bază, marjele provizorii de dumping, exprimate în procente din prețul CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire se ridică la:

(36)

Ținând seama de gradul ridicat de cooperare (100 % din exporturile produsului în cauză din Coreea către Comunitate), marja provizorie reziduală de dumping a fost stabilită la nivelul marjei celei mai ridicate de dumping determinate pentru o societate care a cooperat, în cazul de față nivelul stabilit pentru LG Electronics Corporation, respectiv 14,3 %.

(37)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat în exclusivitate de reclamant.

(38)

Reclamantul a cooperat în mod corespunzător la anchetă. Dat fiind faptul că reclamantul este unicul producător al produsului similar din Comunitate, producția sa a reprezentat, pe perioada de anchetă, 100 % din producția comunitară a produsului similar.

(39)

Așadar, reclamantul constituie în același timp producția comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. De asemenea, reclamantul va fi denumit în continuare „industrie comunitară”.

(40)

În faza de demarare (2002), industria comunitară a trebuit să recurgă la importuri ale produsului similar provenind de la societatea sa mamă din Statele Unite. Volumele obținute de la această sursă de aprovizionare au scăzut semnificativ începând cu 2003, atunci când noua fabrică și-a sporit progresiv producția [a se vedea considerentele (80) și (81) de mai jos]. În ceea ce privește evaluarea situației industriei comunitare [a se vedea considerentul (48) de mai jos], aceasta se referă numai la producția proprie a industriei comunitare și nu la achiziționările ei de la societatea mamă.

(41)

Consumul comunitar a fost determinat pe baza volumelor de vânzări ale producției proprii a industriei comunitare de pe piața Comunității, a datelor privind volumele de import obținute de la cei trei producători-exportatori coreeni care au cooperat de pe piața comunitară și pe baza volumelor importate din Statele Unite pe piața comunitară, astfel cum apar în baza de date cea mai utilizată în acest sector de activitate. Produsul similar nu a fost importat din nici o altă țară din Comunitate pe parcursul perioadei examinate.

(42)

Deoarece industria comunitară cuprinde un singur producător, iar piața comunitară pentru produsul în cauză și produsul similar nu este aprovizionată decât de la trei surse (industria comunitară, producătorii coreeni și Statele Unite), datele privind cotele de piață ale industriei comunitare și ale Statelor Unite sunt prezentate sub formă de indici pentru a păstra confidențialitatea datelor prezentate de industria comunitară, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(43)

Între 2002 și perioada de anchetă, piața comunitară pentru produsul în cauză și pentru produsul similar s-a dublat. Consumul comunitar, care se ridica la aproximativ 213 000 de unități în 2002, a ajuns la circa 456 000 de unități în perioada de anchetă. Mai exact, acesta a crescut cu 51 % în 2003, cu 54 puncte procentuale suplimentare în 2004 și cu încă 10 puncte în perioada de anchetă.

(44)

Volumul importurilor produsului în cauză din Republica Coreea în cadrul Comunității a crescut semnificativ și în mod regulat între 2002 și perioada de anchetă. A înregistrat o creștere de 157 % între 2002 și perioada de anchetă. În urma analizei detaliate a importurilor provenind din țara în cauză, se constată că au crescut cu 66 % între 2002 și 2003, cu 77 puncte procentuale în 2004 și cu încă 14 puncte în perioada de anchetă.

(45)

Cota de piață deținută de exportatori în țara în cauză a crescut cu aproximativ 13 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, atingând un nivel de circa 80 % în perioada de anchetă. Exportatorii coreeni au câștigat aproape 7 puncte procentuale în 2003 și aproximativ încă 6 puncte procentuale în 2004. Prin urmare, piața comunitară se caracterizează printr-o predominanță foarte mare a producătorilor coreeni.

(46)

Între 2002 și perioada de anchetă, prețul mediu al importurilor produsului în cauză din Republica Coreea a scăzut cu 11 % în ciuda unei îmbunătățiri constante a funcționalităților modelelor puse în vânzare de-a lungul anilor. Diminuarea prețurilor a fost accentuată în special în 2003 comparativ cu 2002. După 2003, prețurile medii nu au mai evoluat (a se vedea tabelul prezentat anterior).

(47)

În ceea ce privește tipurile comparabile de produs în cauză și de produs similar, a fost făcută o comparație între prețurile medii practicate de producătorii-exportatori și cele ale industriei comunitare pentru vânzările efectuate în cadrul Comunității. În acest sens, au fost comparate prețurile franco fabrică ale industriei comunitare pentru clienții independenți, după ce s-a scăzut orice rabat și taxe, cu prețurile CIF frontieră comunitară ale producătorilor-exportatori coreeni, ajustate corespunzător pentru a ține seama de cheltuielile de descărcare și de vămuire. Comparația a arătat că, pe perioada de anchetă, produsul în cauză originar din Republica Coreea a fost vândut în cadrul Comunității la un preț inferior prețului industriei comunitare, subcotarea variind între 34 % și 42 %, în funcție de exportatorul în cauză.

(48)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei comunitare.

(49)

În măsura în care industria comunitară include numai un singur producător, datele privitoare la aceasta sunt prezentate sub formă de indici și/sau de limite pentru a menține caracterul lor confidențial, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază. De asemenea, trebuie reținut faptul că industria comunitară a început să fie operațională în aprilie 2002, ceea ce explică variațiile bruște ale tendințelor observate, în general, între 2002 și 2003 în ceea ce privește prejudiciul analizat mai jos, acestea putând fi caracterizate printr-o mișcare ascendentă (volumul producției) sau descendentă (investiții).

(50)

Producția industriei comunitare a crescut cu 205 % în 2003 și cu încă 136 puncte procentuale în 2004, când a atins un punct maxim, înainte de a scădea cu 36 de puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, volumul producției industriei comunitare a fost cuprins între 70 000 și 100 000 unități.

(51)

Capacitățile de producție au crescut inițial cu 125 % în 2003, apoi cu încă 113 puncte procentuale în 2004, după care au rămas la acest nivel pe perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, capacitățile de producție ale industriei comunitare erau cuprinse între 100 000 și 150 000 de unități.

(52)

Utilizarea capacităților a crescut cu 36 % în 2003, când a atins nivelul său maxim. În 2004 a scăzut cu 5 puncte procentuale și apoi cu încă 11 puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, gradul de utilizare a capacităților industriei comunitare era cuprins între 60 % și 90 %.

(53)

Pe parcursul perioadei de anchetă, stocurile de produse finite au reprezentat în jur de 30 % din volumul total de producție al industriei comunitare, nivel considerat ca fiind ridicat și excesiv. Nivelul stocurilor de lichidare ale industriei comunitare a scăzut inițial cu 29 % în 2003, apoi a crescut brusc cu 140 puncte procentuale în 2004, înainte de a câștiga 27 de puncte procentuale suplimentare pe parcursul perioadei de anchetă, comparativ cu 2004. Pe parcursul perioadei de anchetă, stocurile industriei comunitare erau cuprinse între 10 000 și 30 000 de unități.

(54)

Vânzările producției proprii a industriei comunitare către clienți independenți de pe piața Comunității au crescut inițial cu 284 % în 2003 și cu încă 37 de puncte procentuale în 2004, dar au scăzut cu 6 puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, volumul vânzărilor industriei comunitare erau cuprinse între 50 000 și 90 000 de unități.

(55)

Indicele reflectând evoluția cotei de piață deținută de industria comunitară a crescut cu 154 % în 2003, an în care a atins un prag maxim, dar apoi a scăzut cu 48 de puncte procentuale în 2004 și cu încă 13 puncte în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, cota de piață deținută de industria comunitară era cuprinsă între 10 % și 20 %.

(56)

Între 2003 și perioada de anchetă, când consumul comunitar a crescut cu 64 de puncte procentuale, volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității a crescut numai cu 31 de puncte procentuale. Industria comunitară a pierdut în jur de 4 puncte procentuale din cota de piață, în timp ce importurile care fac obiectul unui dumping au câștigat în jur de 6 puncte între 2003 și perioada de anchetă.

(57)

Nivelul de ocupare a forței de muncă din industria comunitară a crescut inițial cu 110 % între 2002 și 2003, apoi cu 102 puncte procentuale în 2004, dar a scăzut cu 14 puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, industria comunitară număra între 300 și 500 salariați.

(58)

Productivitatea mâinii de lucru din industria comunitară, măsurată în unitate produsă per salariat pe an, a cunoscut inițial o creștere mare de 46 % din 2002 până în 2003, apoi a scăzut cu 5 puncte procentuale în 2004 și cu alte 5 puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, productivitatea industriei comunitare era cuprinsă între 100 și 300 de unități produse per salariat.

(59)

Între 2002 și perioada de anchetă, salariul mediu pe salariat a înregistrat o diminuare de 16 %. Acesta a scăzut cu 3 % în special în 2003, apoi cu încă 11 puncte procentuale în 2004 și cu alte 2 puncte în perioada de anchetă.

(60)

Prețurile unitare pentru vânzările către clienții independenți din Comunitate ale producției proprii a industriei comunitare au scăzut cu 4 % între 2002 și perioada de anchetă și aceasta în pofida unei îmbunătățiri constante a funcționalităților modelelor puse în vânzare de-a lungul anilor. Prețurile au rămas aproape la același nivel între 2002 și 2004, dar au înregistrat o scădere de 4 puncte procentuale în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, prețul unitar mediu al industriei comunitare era cuprins între 500 și 1 500 de euro.

(61)

Ancheta a arătat că, în medie, prețurile importurilor de dumping erau mai mici cu 34 %-42 % față de prețul de vânzare mediu redus al industriei comunitare în perioada de anchetă. Cu toate acestea, dintr-o analiză pe tip rezultă că această diferență era, în unele cazuri, net superioară mediei. Asocierea respectivei subcotări stabilite separat pe tip de produs cu creșterea cotei de piață deținute de importurile care fac obiectul unui dumping a dus numai la creșterea presiunii asupra prețurilor și, astfel, a afectat prețurile industriei comunitare pe piața internă.

(62)

Pe parcursul perioadei examinate, rentabilitatea vânzărilor producției proprii a industriei comunitare în cadrul Comunității, exprimată în procente de vânzări reale, a rămas negativă în mod constant din 2002 până în perioada de anchetă. Pierderile au fost foarte mari în 2002, deoarece acest an coincide cu demararea activităților fabricii. Rentabilitatea s-a îmbunătățit, pragul de rentabilitate fiind aproape atins în 2003, dar s-a deteriorat apoi în 2004, înainte de a deveni din nou negativă pe parcursul perioadei de anchetă.

(63)

Randamentul investițiilor, care corespunde profitului exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat o tendință asemănătoare celei a rentabilității, descrisă anterior. De asemenea, a rămas negativ în perioada examinată. Inițial a cunoscut o îmbunătățire netă în 2003, înainte de a scădea în 2004 și pe parcursul perioadei de anchetă.

(64)

Fluxurile nete de lichidități ce rezultă din activitățile de exploatare au rămas și ele negative pe parcursul perioadei examinate. Situându-se la un nivel foarte scăzut în 2002, ele au progresat până la un nivel aproape de zero înainte de a scădea din nou în 2004 și în perioada de anchetă. Din cauza rentabilității scăzute, industria comunitară nu a putut să mobilizeze capitaluri suplimentare în cadrul grupului căruia îi aparține și a fost constrânsă să-și amâne proiectele de extindere a producției. În realitate, în cadrul unui grup multinațional de tipul celui căruia aparține industria comunitară, resursele financiare sunt în general atribuite entităților celor mai rentabile.

(65)

Investițiile anuale ale industriei comunitare pentru fabricarea produsului în cauză au scăzut semnificativ în 2003, comparativ cu 2002, anul de demarare a producției, când au fost realizate principalele investiții. În 2004 și în perioada de anchetă, fluxul investițiilor anuale pentru fabricarea produsului similar a rămas foarte stabil.

(66)

Ținând seama de volumul și de prețurile exporturilor provenind din țara în cauză, efectul amploarei marjei de dumping reale asupra industriei comunitare nu poate fi considerat ca neglijabil.

(67)

În lipsă de informații privind existența practicilor de dumping anterioare situației evaluate în cadrul prezentei proceduri, acest aspect nu a fost considerat ca fiind pertinent.

(68)

Între 2002 și perioada de anchetă, volumul importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping, originare din Republica Coreea, a crescut considerabil, cu 157 %, iar cota lor de piață în cadrul Comunității a crescut cu aproximativ 13 puncte procentuale. Prețurile medii ale importurilor de dumping ale Republicii Coreea au fost în mod constant inferioare celor ale industriei comunitare pe parcursul perioadei examinate. De asemenea, prețurile produselor importate din respectiva țară în perioada de anchetă au dus la subcotarea considerabilă a celor ale industriei comunitare. Pe o bază medie ponderată, subcotarea prețurilor în perioada de anchetă s-a situat între 34 % și 42 %, în funcție de exportatorul în cauză, în timp ce pentru anumite modele, ea a fost uneori mult mai ridicată.

(69)

S-a constatat că situația industriei comunitare se deteriorase pe parcursul perioadei examinate. Cu excepția anului 2002, în care industria comunitară și-a demarat activitățile, cea mai mare parte a indicatorilor de prejudiciu au arătat o evoluție negativă între 2003 și perioada de anchetă: utilizarea capacităților a scăzut cu 16 puncte procentuale, stocurile de lichidare au crescut cu 167 de puncte, Comunitatea a pierdut 61 de puncte din cota de piață, productivitatea a scăzut cu 10 puncte, prețurile unitare de vânzare au scăzut cu 5 puncte, rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxurile de lichidități au suferit o deteriorare suplimentară față de situația inițială, care era deja negativă.

(70)

Unii indicatori au evoluat aparent pozitiv între 2003 și perioada de anchetă. Volumul de producție a crescut cu 100 de puncte procentuale, volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității mărindu-se cu 31 de puncte, iar ocuparea forței de muncă cu 88 de puncte. Această evoluție a fost considerată ca normală pentru o instalație de producție care tocmai și-a demarat activitatea și care încearcă să-și utilizeze la maxim capitalul fix pentru a absorbi costurile sale fixe. Cu toate acestea, respectivele progrese nu au putut împiedica pierderea de cotă de piață, deoarece creșterea pieței era mult mai puternică, dar nici nu a permis realizarea unei marje de profit rezonabile.

(71)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia provizorie că industria comunitară a suferit un prejudiciu semnificativ în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(72)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile de dumping au cauzat industriei comunitare un prejudiciu ce poate fi considerat semnificativ. Au fost examinați și factorii cunoscuți, alții decât importurilor de dumping, care ar fi putut cauza, în același timp, un prejudiciu industriei comunitare, astfel încât prejudiciul cauzat eventual de factorii respectivi să nu fie atribuit importurilor în cauză.

(73)

Creșterea mare a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping, cu 157 % între 2002 și perioada de anchetă, și a cotei corespunzătoare de piață din cadrul Comunității, cu aproximativ 13 puncte procentuale, precum și subcotarea constatată (de 34-42 % în perioada de anchetă) au coincis cu deteriorarea situației economice a industriei comunitare. Între 2003 și perioada de anchetă, utilizarea capacităților a scăzut cu 16 puncte procentuale, stocurile de lichidare au crescut cu 167 de puncte, Comunitatea a pierdut 61 de puncte din cota de piață, productivitatea s-a micșorat cu 10 puncte, iar prețurile unitare de vânzare au scăzut cu 5 puncte. Această evoluție trebuie analizată în contextul unei creșteri puternice a pieței Comunității înregistrate în anii cuprinși între 2002 și perioada de anchetă. De asemenea, prețurile de dumping au fost, în medie, inferioare celor ale industriei comunitare pe parcursul întregii perioade examinate, iar presiunea exercitată de ele a dus la o scădere a celor din urmă. Diminuarea prețurilor industriei comunitare care a rezultat din această situație, în momentul în care costurile de producție rămâneau scăzute, a dus la micșorarea înregistrată a rentabilității, a randamentului investițiilor și a fluxurilor de lichidități, care erau deja negative de la început. Prin urmare, s-a admis provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping au avut un efect negativ grav asupra situației industriei comunitare.

(74)

O parte în cauză a afirmat că prejudiciul eventual suferit de industria comunitară era legat de creșterea prețului anumitor materii prime înregistrată începând cu 2003.

(75)

De fapt, prețul anumitor materii prime, în special al oțelului și al poliuretanului, a crescut începând cu 2003. Cu toate acestea, trebuie reținut că în cazul respectivelor materii prime obținute de la furnizorii din Statele Unite și facturate în dolari, acest efect a fost amortizat într-o oarecare măsură de aprecierea monedei euro față de dolar, înregistrată în aceeași perioadă. De asemenea, principalele materii prime utilizate în procesul de fabricație a produsului similar sunt produse de bază cotate pe piața mondială, iar atât industria comunitară cât și concurenții săi coreeni reprezintă mari grupuri ce dețin o mare putere de cumpărare asemănătoare. Prin urmare, ei se aprovizionează cu materii prime la prețuri similare. Ținând seama de fluctuațiile won-ului coreean comparativ cu dolarul SUA pe parcursul perioadei examinate, producătorii europeni care facturează în euro, cum e cazul industriei comunitare, sunt avantajați comparativ cu concurenții lor coreeni care se aprovizionează de la furnizori care facturează în dolari. În plus, ancheta a arătat că, inițial, costurile unitare de producție ale industriei comunitare au scăzut brusc în 2003, comparativ cu 2002, ceea ce se explică prin creșterea volumului activităților noii fabrici, apoi s-au stabilizat între 2003 și perioada de anchetă. Prin urmare, scăderea puternică a rentabilității înregistrată între 2003 și perioada de anchetă nu poate fi imputată unui eventual derapaj al costurilor de producție, ci scăderii prețurilor de vânzare. De fapt, prețurile de vânzare ale industriei comunitare s-au micșorat cu 5 puncte procentuale între 2003 și perioada de anchetă, din cauza scăderii și a blocajului prețurilor, rezultate ale importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, creșterea prețurilor materiilor prime nu a avut decât un impact limitat asupra prejudiciului suferit de industria comunitară și în proporții care nu pot nega legătura de cauzalitate existentă între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul semnificativ suferit de industria comunitară.

(76)

O parte în cauză a afirmat că prejudiciul eventual suferit de industria comunitară era legat de creșterea înregistrată a volumului de vânzări între grupuri realizate de industria comunitară.

(77)

Asemenea oricărei societăți care aparține unui grup multinațional, între 2002 și perioada de anchetă, industria comunitară a efectuat vânzări către părți în legătură la un preț de transfer. În 2002, 2003, 2004 și pe parcursul perioadei de anchetă, aceste vânzări din interiorul societății au reprezentat numai 2 %, 5 %, 15 % și, respectiv, 12 % din vânzările totale ale industriei comunitare. De asemenea, totalitatea acestor vânzări erau destinate piețelor din țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Volumul vânzărilor analizat la considerentul (54), prețurile de vânzare analizate la considerentul (60) și rentabilitatea analizată la considerentul (62) fac referire în mod explicit la vânzările producției proprii ale industriei comunitare destinate clienților independenți. Prin urmare, eventualul efect negativ asupra prețului ce rezultă din vânzările către clienți în legătură fost eliminat cu grijă din analiza prejudiciului. Prin urmare, argumentul este respins.

(78)

O parte în cauză a afirmat că industria comunitară și-a cauzat ea singură prejudiciul, efectuând importuri OEM provenind din țara în cauză.

(79)

Contrar afirmațiilor respectivei părți, industria comunitară nu a importat produsul în cauză din Coreea, în cadrul unui contract de furnizare OEM sau printr-un alt canal. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(80)

Astfel cum se indică la considerentul (42), piața comunitară este aprovizionată doar din trei surse: producătorii-exportatori coreeni, industria comunitară și Statele Unite. Volumul importurilor totale (inclusiv cele ale industriei comunitare) provenind din Statele Unite a scăzut cu 49 % în 2003, a rămas la același nivel în 2004 și a crescut ușor, cu 4 puncte procentuale, în timpul perioadei de anchetă. Cota de piață corespunzătoare importurilor provenind din Statele Unite a scăzut cu 66 % în 2003, cu încă 9 puncte procentuale în 2004 și a rămas la acest nivel pe parcursul perioadei de anchetă. Pe perioada de anchetă, cota de piață a importurilor din Statele Unite (din care cele efectuate de industria comunitară) se situa între 5 și 10 %. Această evoluție a volumului și a cotei de piață se explică prin două motive: reclamantul a achiziționat produsul similar de la societatea mamă din Statele Unite în faza de demaraj a activităților sale și efectul creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping provenind de la producătorii coreeni pe piața comunitară.

(81)

Volumul producției industriei comunitare a crescut progresiv în 2002 și 2003. Din acel moment, reclamantul și-a redus mult achiziționările de la societatea mamă din Statele Unite. În 2002, industria comunitară se aproviziona în proporție de 62 % din vânzările totale de la societatea mamă americană. Acest procent a scăzut la 3 % în 2003 și se ridica la 6 % în 2004 și la 8 % în perioada de anchetă. Comparativ cu volumele totale importate din Satele Unite stabilite statistic, importurile industriei comunitare provenind de la societatea mamă americană au reprezentat în jur de 57 % în 2002, 6 % în 2003, 19 % în 2004 și 23 % în perioada de anchetă. Trebuie reținut că importurile reclamantului provenind din Statele Unite au fost limitate în volum începând cu 2003 și până în perioada de anchetă și, astfel cum se indică în tabelul prezentat în continuare, prețurile tuturor importurilor provenind din Statele Unite (cele efectuate de reclamant și de ceilalți) au fost superioare atât celor ale producătorilor coreeni cât și ale industriei comunitare.

(82)

Ținând seama de diminuarea volumului lor și a cotei lor de piață, precum și de prețurile lor relativ ridicate, s-a ajuns la concluzia că importurile provenind din Statele Unite, fie că au fost efectuate de societatea Whirlpool sau de un concurent independent, nu au cauzat nici un prejudiciu industriei comunitare.

(83)

O parte în cauză a afirmat că prejudiciul eventual suferit de industria comunitară era rezultatul operațiunilor de demarare a noii instalații de producție.

(84)

Respectiva parte a adăugat că primele produse similare fabricate în noua fabrică a industriei comunitare au ajuns pe piață în jurul lunii aprilie 2003. Această afirmație este eronată. Fabrica și-a demarat activitățile în aprilie 2002, iar primele produse au fost vândute deja în 2002. Astfel cum se indică la considerentul (62), industria comunitară era cu mult sub pragul de rentabilitate în anul de demarare (2002). Cu toate acestea, în 2003, rentabilitatea s-a îmbunătățit net, iar pragul de rentabilitate aproape a fost atins. În 2004 și în perioada de anchetă, situația s-a deteriorat din nou în ceea ce privește rentabilitatea. Argumentul invocat de respectiva parte în cauză nu poate explica însă de ce, în 2002, după o perioadă de demarare, într-adevăr dificilă, dar previzibilă, rentabilitatea a cunoscut o îmbunătățire netă (2003) înainte de a se deteriora (2004 și perioada de anchetă). Prin urmare, argumentul este respins.

(85)

O parte în cauză a afirmat că în cadrul evaluării situației prejudiciabile a industriei comunitare, trebuia să se acorde atenție și efectului vânzărilor altor tipuri de frigidere, deoarece consumatorilor în căutare de frigidere li se prezintă toate tipurile de frigidere atunci când decid să cumpere.

(86)

S-a precizat la considerentele (9)-(17), că piața comunitară pentru produsul în cauză și produsul similar constituia o piață independentă și diferită de piața altor frigidere. Prin urmare, problema concurenței dintre respectiva piață și cea a oricărui alt produs nu este relevantă, iar argumentul este respins. În orice caz, analiza situației industriei comunitare [considerentele (48)-(71)] a fost efectuată pe baza datelor referitoare la frigiderele „side-by-side”.

(87)

O parte în cauză a afirmat că prejudiciul suferit de industria comunitară nu ar fi fost cauzat de dumping, ci chiar de aceasta din urmă prin luarea mai multor decizii strategice eronate. Aceasta a făcut aluzie în special la așa-zisul design greșit al ușilor (uși rotunjite), la stratul de protecție exterior scump (oțel inoxidabil) și la ciclul cel mai lung de reînnoire a produsului.

(88)

În ceea ce privește primul punct, trebuie reținut că industria comunitară a produs și propus întotdeauna modele cu ușile rotunjite și plate. De asemenea, cifrele de vânzare ale industriei comunitare și studiile de piață arată o preferință clară a consumatorilor pentru modelele cu uși rotunjite, contrar afirmațiilor părții menționate anterior. În cele din urmă, trebuie subliniat că, de curând, partea menționată a decis ea însăși să lanseze o serie cu ușile rotunjite, ceea ce contrazice afirmația ei.

(89)

În ceea ce privește al doilea punct, ancheta a putut constata că industria comunitară utilizează oțel inoxidabil pentru finisajul exterior al produsului similar, dar a mai recurs și la alte materiale mai puțin scumpe. În orice caz, o comparație între costurile oțelului inoxidabil utilizat de industria comunitară și costurile materialului său de substituție cel mai apropiat utilizat de producătorii-exportatori coreeni a demonstrat că diferența se ridică la aproximativ 1 % din costurile totale de producție. În acest context, costurile de finisaj exterior din oțel inoxidabil nu pot reprezenta singura cauză a prejudiciului suferit de industria comunitară.

(90)

În ceea ce privește al treilea punct, industria comunitară aplică un ciclu de reînnoire a produsului de la un an la doi ani, în timp ce partea în cauză menționată anterior schimbă modelele în fiecare an. Este evident că ciclul de reînnoire a produselor industriei comunitare este puțin mai lung decât cel al părții în cauză menționate anterior, dar acesta este conform celui al producătorilor americani. Partea interesată respectivă nu a furnizat nici un element de probă determinant care să arate de ce și cum ar putea un ciclu mai scurt de reînnoire a produselor, în cazul de față un an în loc de doi, duce automat la volume de vânzare și la beneficii mai mari. Din contră, industria comunitară a adus dovada că partenerii comerciali și vânzătorii cu amănuntul nu s-au pronunțat în favoarea unei reînnoiri prea frecvente a gamei de produse, din cauza costurilor ridicate pe care le implică în ceea ce privește afișele și cataloagele.

(91)

Prin urmare, problema deciziilor așa-zis eronate de design și de comercializare a jucat numai un rol marginal în ceea ce privește prejudiciul suferit de industria comunitară și în proporții care nu pot elimina legătura de cauzalitate.

(92)

O parte în cauză a afirmat: (i) că nu intra în concurență cu industria comunitară în cazul aceleași game de produse; (ii) că unele concluzii fondate pe comparația dintre prețurile medii era înșelătoare; (iii) că, în consecință, ea nu a putut cauza nici un prejudiciu industriei comunitare.

(93)

Caracterul omogen al produsului în cauză și al produsului similar a fost definit la considerentele (9)-(17) anterioare. Este evident că fiecare piață definită ca atare implică un anumit număr de tipuri, de modele sau de calități. Cu toate acestea, respectivele modele diferite au în comun aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași finalități și nu se poate face o delimitare netă a unui segment de celălalt, deoarece segmentele apropiate se suprapun. Calculele subcotării au fost efectuate pe baza unor modele [a se vedea considerentul (47) anterior] și nu numai a prețurilor medii. Subcotarea prețurilor industriei comunitare de către prețurile de export ale producătorului-exportator respectiv a fost dovedită în cazul aproape tuturor modelelor care au fost comparate. Prin urmare, argumentul este respins.

(94)

În concluzie, analiza anterioară a arătat o creștere substanțială, atât în volum cât și în cotă de piață, a importurilor provenind din țara în cauză între 2002 și perioada de anchetă, dar și o scădere considerabilă a prețurilor lor de vânzare și o subcotare importantă în perioada de anchetă. Creșterea respectivă a cotei de piață a importurilor coreene la preț scăzut a coincis cu o scădere a cotei de piață a industriei comunitare și a prețurilor unitare de vânzare, precum și cu o diminuare a rentabilității, a randamentului investițiilor și a fluxurilor de lichidități ce rezultă din activitățile de exploatare.

(95)

Pe de altă parte, analiza factorilor care ar fi putut aduce un prejudiciu industriei comunitare a demonstrat că nici unul din ei nu a putut avea un efect negativ semnificativ.

(96)

Ținând seama de analiza menționată anterior, care a făcut o distincție clară și a diferențiat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a ajuns la concluzia provizorie că importurile de dumping originare din țara în cauză au cauzat un prejudiciu semnificativ Comunității, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(97)

Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind dumping, a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, existau motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz special. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a analizat impactul probabil al măsurilor asupra tuturor părților în cauză.

(98)

Astfel cum se indică la considerentul (39) anterior, industria comunitară este alcătuită dintr-o singură societate, cu o instalație de producție în Italia și care angajează între 300 și 500 de persoane implicate direct în producție, vânzări și gestionarea produsului similar. Dacă se instituie măsuri, se așteaptă ca volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața comunitară să crească. Prin urmare, se prevede că mărirea producției, creșterea utilizării capacităților și a productivității și scăderea probabilă a costurilor unitare care vor rezulta vor permite industriei comunitare să-și îmbunătățească situația financiară și, în același timp, să ofere prețuri mai competitive. Ceea ce ar trebui să contribuie la reducerea decalajului substanțial înregistrat între prețurile industriei comunitare și cele ale producătorilor coreeni.

(99)

În caz contrar, în absența unor măsuri antidumping, este posibil ca evoluția negativă a situației industriei comunitare să continue. După toate aparențele, industria comunitară va continua să piardă cote de piață și să înregistreze o scădere a rentabilității. Ceea ce, după toate probabilitățile, va duce la reduceri ale producției și ale investițiilor, precum și la închiderea unor lanțuri de producție și la alte pierderi de locuri de muncă în cadrul Comunității.

(100)

În concluzie, instituirea de măsuri antidumping ar trebui să permită industriei comunitare să-și corecteze efectele de dumping prejudiciabil constatat.

(101)

Doi furnizori din industria comunitară, care o aprovizionează cu două materii prime esențiale, au cooperat la procedură și au susținut plângerea depusă de industria comunitară. Cei doi furnizori sunt reprezentativi, deoarece cele două materii prime în cauză au reprezentat în jur de 30 % din aprovizionarea totală a industriei comunitare cu materii prime. Respectivele furnizări către industria comunitară cu materii prime și cu componente destinate fabricării produsului similar au reprezentat în medie aproximativ 2 % din cifra totală de afaceri respectivă a celor două societăți și 22 locuri de muncă directe.

(102)

Instituirea măsurilor ar permite furnizorilor care au cooperat să-și mărească cifra de afaceri, rentabilitatea și gradul de ocupare a locurilor de muncă.

(103)

Mai multe federații industriale (Consiliul European al Producătorilor de Echipamente Casnice – CECED și Associazione Nazionale Industrie Apparecchi Domestici e Professionali – ANIE) au prezentat observații scrise în favoarea măsurilor antidumping în cadrul prezentei proceduri speciale.

(104)

În același fel, pentru a sensibiliza publicul în ceea ce privește scăderea prețurilor cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping provenind din Republica Coreea, mari producători de produse electrocasnice (Electrolux, Bosch-Siemens), deși nu fabrică produsul similar în cadrul Comunității, și-au exprimat sprijinul în ceea ce privește plângerea depusă de reclamant. Una din respectivele societăți a făcut cunoscut faptul că intenționa în mod serios să înceapă propria producție a produsului similar în Comunitate, dar că acest plan fusese amânat din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din Republica Coreea. Trebuie reținut că Electrolux și Bosch-Siemens au importat amândouă produsul similar din Statele Unite în perioada de anchetă și, prin urmare, au fost afectate amândouă în aceeași măsură și în mod direct de pe urma practicilor comerciale neloiale ale producătorilor-exportatori coreeni. În cadrul fiecăreia din respectivele societăți, în jur de 30 până la 50 de locuri de muncă din Comunitate pot fi atribuite activităților de import și de revânzare a produsului similar.

(105)

Prin urmare, industria produselor albe în ansamblul său ar susține instituirea de măsuri antidumping.

(106)

Majoritatea importurilor produsului în cauză sunt efectuate de importatori în legătură, care sunt filialele a trei producători coreeni care au cooperat. Respectivii importatori în legătură se opun oricărei măsuri antidumping. Pe parcursul perioadei de anchetă, cei 26 importatori în legătură care au cooperat au importat aproximativ 96 % din volumul total al importurilor comunitare ale produsului în cauză originare din țara în cauză. Activitățile de import și de revânzare a produsului în cauză reprezintă în jur de 4 % din cifra totală de afaceri a acestor societăți. În ceea ce privește mâna de lucru, dintr-un total de 4 000 de persoane angajate de respectivii importatori în legătură, 170 sunt implicate direct în comercializarea și revânzarea produsului în cauză în Comunitate.

(107)

În ceea ce privește eventualul efect al măsurilor asupra importatorilor respectivi, trebuie menționat mai întâi că ancheta a arătat că piața produsului în cauză și a produsului similar din cadrul Comunității este o piață în continuă creștere. De asemenea, nivelul dreptului propus este moderat și, întrucât măsurile sunt fondate pe marjele de dumping, ele nu vor acoperi în întregime subcotarea substanțială existentă între prețurile de export coreene și cele ale industriei comunitare. Cu alte cuvinte, chiar corectate pentru a contrabalansa dumpingul constatat, prețurile de export coreene vor fi întotdeauna subcotate comparativ cu prețurile actuale ale industriei comunitare. Ținând seama de cele menționate anterior, nu este sigur că măsurile vor determina o scădere a volumului vânzărilor producătorilor-exportatori coreeni. Din contră, deoarece este vorba de o piață în continuă dezvoltare, probabil vom asista la o stabilizare a volumului acestor vânzări, ceea ce ar trebui să nu afecteze considerabil situația actuală a importatorilor în legătură. De asemenea, astfel cum se precizează la considerentul precedent, importul produsului în cauză reprezintă numai aproximativ 4 % din cifra de afaceri a societăților respective.

(108)

Din aceste motive, s-a ajuns la concluzia provizorie că instituirea de măsuri antidumping nu ar putea avea un efect foarte negativ asupra situației importatorilor în legătură din cadrul Comunității.

(109)

În perioada de anchetă, singurul importator independent care a cooperat a importat aproximativ 2 % din totalul importurilor comunitare ale produsului în cauză originare din țara în cauză. Prin urmare, importatorul respectiv a importat aproape jumătate din volumele care nu sunt importate prin intermediul importatorilor în legătură din Republica Coreea. Se consideră că acest importator este reprezentativ pentru situația importatorilor independenți. Respectiva parte care a cooperat și care a importat produsul în cauză în cadrul unui contract de aprovizionare OEM de la unul din producătorii-exportatori care au cooperat din Republica Coreea, pentru revânzarea sa pe piața internă a Comunității sub propria marcă, a indicat că dorea să rămână neutru în ceea ce privește plângerea depusă de reclamant și că intenționa să-și înceapă propria producție de produs similar în cadrul Comunității în funcție de rezultatele prezentei proceduri. Activitatea de revânzare a produsului în cauză reprezintă o parte neglijabilă din cifra totală de afaceri a societății respective. În ceea ce privește mâna de lucru, mai puțin de 10 persoane sunt implicate direct în comercializarea și revânzarea produsului în cauză.

(110)

Astfel cum se indică la considerentul (107), în cazul de față nu există riscul ca măsurile antidumping să determine o scădere a volumului vânzărilor de produs în cauză, ci vor avea un efect stabilizator asupra volumului importurilor. Ținând seama de poziția nedefinită a respectivului importator independent în cadrul prezentei proceduri și de partea neglijabilă a cifrei sale de afaceri care rezultă din activitatea de revânzare în cadrul Comunității, s-a ajuns la concluzia provizorie că instituirea măsurilor antidumping ar putea avea un impact minor asupra situației importatorilor independenți din Comunitate.

(111)

Având în vedere specificitatea pieței examinată de prezenta procedură, s-a făcut apel la cooperarea vânzătorilor cu amănuntul și a asociațiilor consumatorilor. Cu toate acestea, ei au cooperat puțin. Numai doi vânzători cu amănuntul au acceptat să colaboreze. Nici unul din aceștia nu s-a opus în mod explicit plângerii. În perioada de anchetă, volumul vânzărilor de frigidere „side-by-side” realizate de cei doi vânzători cu amănuntul care au cooperat a reprezentat aproximativ 4 % din consumul comunitar total. Cifra de afaceri generată de vânzările produsului în cauză și ale produsului similar a constituit 0,1 % din cifra totală de afaceri a respectivilor vânzători cu amănuntul și le-a permis să realizeze o marjă brută de aproximativ 10 % din vânzările nete efectuate în perioada de anchetă. Pe baza cifrelor de afaceri relative, numărul de locuri de muncă afectate produsului în cauză a fost estimat la circa 50 în perioada de anchetă.

(112)

Astfel cum se indică la considerentul (107), în cazul de față măsurile antidumping pot determina o stabilizare a volumului de vânzări provenit din țara în cauză. Într-o astfel de situație, după toate probabilitățile, prețurile ar fi afectate în felul următor. Prețurile coreene de export CIF frontieră comunitară vor fi susceptibile de un drept de 4,4 %-14,3 %. Între acest nivel de livrare și prețul final de consum, intervin diverse costuri, în special cheltuielile de livrare către importatori și marja lor de profit, precum și cheltuielile de livrare către vânzătorii cu amănuntul și marja lor de profit. Adăugarea tuturor acestor costuri poate duce la un preț final de consum care să fie cu 100 % superior prețului CIF menționat anterior. În consecință, efectul dreptului antidumping asupra prețului final de consum ar corespunde, în procente, aproape unei jumătăți din rata dreptului antidumping. Ținând seama de cota de piață dominantă deținută de producătorii-exportatori coreeni, prețul de vânzare de referință pe piața comunitară este și, după toate probabilitățile, va fi determinat în continuare de aceștia din urmă. Astfel cum se indică la considerentele (98) și (107), instituirea măsurilor ar putea permite industriei comunitare să ofere prețuri mai competitive. Cu toate acestea, ținând seama de cota sa de piață relativ redusă, acest lucru va avea un efect redus asupra prețului mediu de consum al acestui produs special în cadrul Comunității. Prețul importurilor provenind din Statele Unite ar putea fi afectat ușor de măsurile propuse. Global, în urma instituirii măsurilor ar putea rezulta o majorare moderată a prețului de consum, cu maxim 2 %-7 %.

(113)

Ținând seama de cele menționate anterior și de nivelul general scăzut de cooperare, situația vânzătorilor cu amănuntul și a consumatorilor din Comunitate nu riscă să fie afectată semnificativ de măsurile propuse.

(114)

Efectele instituirii măsurilor ar trebui să ofere industriei comunitare posibilitatea de a-și corecta pierderile de volum al vânzărilor și de cote de piață, ameliorându-și în același timp și rentabilitatea. Ținând seama de deteriorarea situației industriei respective, există un risc real ca, în absența unor măsuri, singurul producător comunitar să fie adus în situația de a-și închide instalația de producție și de a-și concedia angajații. Furnizorii industriei comunitare ar avea, de asemenea, de câștigat din instituirea măsurilor. Industria de produse electrocasnice în ansamblul ei susține măsurile. Importatorii independenți și vânzătorii cu amănuntul care au cooperat au rămas neutri în cadrul prezentei proceduri. În timp ce ar putea, eventual, să apară unele efecte negative sub forma unei stabilizări a volumelor importate, proporția lor este departe de a compensa rezultatele benefice scontate pentru industria comunitară. Ținând seama de cele menționate anterior, se admite provizoriu că în cazul de față nu există un motiv absolut necesar care să împiedice instituirea măsurilor și că instituirea măsurilor ar fi conformă interesului Comunității.

(115)

Ținând seama de concluziile stabilite privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(116)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii trebuie să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate. Pentru a calcula valoarea dreptului necesar pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că măsurile trebuia să permită industriei comunitare să-și realizeze profitul dinainte de impozitare pe care aceasta ar putea să-l obțină în mod rezonabil în condiții normale de concurență, respectiv în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping.

(117)

Pe baza informațiilor disponibile, s-a stabilit provizoriu că o marjă de profit de 6 % din cifra de afaceri poate fi considerată ca fiind nivelul pe care industria comunitară îl poate atinge în lipsa dumpingului prejudiciabil. Ancheta a demonstrat că Whirlpool realiza o marjă de profit asemănătoare în Statele Unite din vânzările de frigidere „side-by-side” și în alte segmente asemănătoare din Comunitate, care nu se confruntă cu importurile care fac obiectul unui dumping.

(118)

Majorarea de preț necesară a fost determinată prin intermediul unei comparații, pe o bază tranzacție cu tranzacție, între prețul de import mediu ponderat, utilizat pentru a stabili subcotarea, și prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața Comunității. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzare al industriei comunitare astfel încât să reflecte marja de profit menționată anterior. Orice diferență care rezultă din respectiva comparație a fost exprimată apoi în procente din valoarea totală CIF de import.

(119)

Comparația prețurilor menționată anterior a evidențiat următoarele marje de eliminare a prejudiciului:

(120)

Nivelul de eliminare a prejudiciului fiind superior marjei de dumping stabilite, măsurile provizorii trebuie fondate pe aceasta din urmă.

(121)

Ținând seama de cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a considerat că dreptul antidumping provizoriu ar trebui fixat la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula dreptului celui mai mic.

(122)

Prin urmare, drepturile antidumping provizorii ar trebui să se prezinte după cum urmează:

(123)

Nivelurile drepturilor individuale aplicate societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată la societățile în cauză pe perioada prezentei anchete. Nivelurile dreptului menționat anterior (care este diferit de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel numai importurilor de produse originare din Republica Coreea fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice societate al cărei nume și a cărei adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile în legătură cu societățile menționate în mod specific, nu pot beneficia de respectivele drepturi și vor fi supuse dreptului aplicabil la scară națională.

(124)

Orice cerere de aplicare a respectivelor niveluri ale dreptului individual (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei și trebuie să conțină toate informațiile utile, în special în ceea ce privește orice modificare a activităților întreprinderii legate de producție, de vânzările pe piața internă și de exportul care rezultă în urma schimbării de denumire sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat printr-o actualizare a listei cu societăți care beneficiază de niveluri ale dreptului individual.

(125)

Pentru o bună administrare, trebuie stabilit un termen pentru a permite părților în cauză care s-au făcut cunoscute în termenul precizat în avizul de deschidere să-și facă cunoscut în scris punctul de vedere și să ceară să fie audiate. De asemenea, trebuie precizat că, în ceea ce privește instituirea de drepturi obținute în sensul prezentului regulament, concluziile sunt provizorii și pot fi reexaminate prin instituirea oricărui drept definitiv,