Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02017R1131-20240109

    Consolidated text: Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piață monetară (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1131/2024-01-09

    02017R1131 — RO — 09.01.2024 — 002.001


    Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

    ►B

    REGULAMENTUL (UE) 2017/1131 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

    din 14 iunie 2017

    privind fondurile de piață monetară

    (Text cu relevanță pentru SEE)

    (JO L 169 30.6.2017, p. 8)

    Astfel cum a fost modificat prin:

     

     

    Jurnalul Oficial

      NR.

    Pagina

    Data

    ►M1

    REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/990 AL COMISIEI  din 10 aprilie 2018

      L 177

    1

    13.7.2018

    ►M2

    REGULAMENTUL (UE) 2023/2869 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI  din 13 decembrie 2023

      L 

    1

    20.12.2023




    ▼B

    REGULAMENTUL (UE) 2017/1131 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

    din 14 iunie 2017

    privind fondurile de piață monetară

    (Text cu relevanță pentru SEE)



    CAPITOLUL I

    Dispoziții generale

    Articolul 1

    Obiect și domeniu de aplicare

    (1)  
    Prezentul regulament instituie norme privind instrumentele financiare eligibile în care pot investi fondurile de piață monetară (FPM) stabilite, gestionate sau comercializate în Uniune, portofoliul și evaluarea activelor FPM, precum și cerințele în materie de raportare aplicabile FPM.

    Prezentul regulament se aplică organismelor de plasament colectiv care:

    (a) 

    necesită autorizare în calitate de OPCVM sau sunt autorizate ca OPCVM în temeiul Directivei 2009/65/CE sau care sunt considerate FIA în temeiul Directivei 2011/61/UE;

    (b) 

    investesc în active pe termen scurt; și

    (c) 

    au obiective distincte sau cumulate de a oferi randamente la ratele pieței monetare sau conservarea valorii investiției.

    (2)  
    Statele membre nu impun cerințe suplimentare în domeniul reglementat de prezentul regulament.

    Articolul 2

    Definiții

    În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

    1. 

    „active pe termen scurt” înseamnă active financiare cu o scadență reziduală care nu depășește doi ani;

    2. 

    „instrumente ale pieței monetare” înseamnă instrumente ale pieței monetare, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) litera (o) din Directiva 2009/65/CE, și instrumentele menționate la articolul 3 din Directiva 2007/16/CE a Comisiei ( 1 );

    3. 

    „valori mobiliare” înseamnă valori mobiliare, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) litera (n) din Directiva 2009/65/CE, și instrumentele menționate la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2007/16/CE;

    4. 

    „acord repo” înseamnă orice acord în care una dintre părți transferă unei contrapărți titluri de valoare sau orice drepturi legate de astfel de titluri, angajându-se să le răscumpere la un preț specificat și la o dată ulterioară specificată sau care urmează să fie specificată;

    5. 

    „acord reverse repo” înseamnă orice acord în care una dintre părți primește de la o contraparte titluri de valoare sau orice drepturi legate de un titlu sau de o valoare mobiliară, angajându-se să le revândă acesteia la un preț specificat și la o dată ulterioară specificată sau care urmează să fie specificată;

    6. 

    „dare cu împrumut de titluri de valoare” și „luare cu împrumut de titluri de valoare” înseamnă orice tranzacție prin care o instituție sau contrapartea acesteia transferă titluri de valoare, debitorul angajându-se să restituie titluri de valoare echivalente la o dată ulterioară sau la cererea entității care efectuează transferul; tranzacția respectivă este cunoscută ca o tranzacție de „dare cu împrumut” de titluri de valoare pentru instituția care transferă valorile mobiliare și este cunoscută ca o tranzacție de „luare cu împrumut” de titluri de valoare pentru instituția căreia îi sunt transferate acestea;

    7. 

    „securitizare” înseamnă securitizare astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 61 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

    8. 

    „raportare la piață” înseamnă evaluarea pozițiilor la prețuri de închidere direct disponibile, care provin din surse independente, inclusiv cotații bursiere, cotații electronice sau cotații provenite de la mai mulți brokeri independenți de renume;

    9. 

    „raportare la model” înseamnă orice evaluare care trebuie să fie analizată comparativ cu date de referință, extrapolată sau calculată în alt mod pe baza uneia sau a mai multor date de piață;

    10. 

    „metoda costului amortizat” înseamnă o metodă de evaluare care ia în calcul costul de achiziție al unui activ și ajustează valoarea respectivă pentru amortizarea primelor (sau a sconturilor) până la scadență;

    11. 

    „FPM cu valoare constantă a activului net pentru datoria publică” sau „FPM cu VAN constantă pentru datoria publică” înseamnă un FPM:

    (a) 

    care are ca obiectiv menținerea unei valori constante a activului net (VAN) pe unitate sau pe acțiune;

    (b) 

    în care venitul din fond este acumulat zilnic și poate fi plătit investitorului sau poate fi utilizat pentru a cumpăra noi unități sau acțiuni în fond;

    (c) 

    în care activele sunt, în general, evaluate conform metodei costului amortizat și în care VAN este rotunjită la cel mai apropiat punct procentual sau echivalentul acestuia într-o anumită monedă; și

    (d) 

    care investește cel puțin 99,5 % din activele sale în instrumentele menționate la articolul 17 alineatul (7), în acorduri reverse repo garantate cu datorie de stat menționate la articolul 17 alineatul (7) și în numerar;

    12. 

    „FPM cu valoarea activului net cu volatilitate scăzută” sau „FPM cu VAN cu volatilitate scăzută” înseamnă un FPM care respectă cerințele specifice stabilite la articolele 29, 30 și 32 și la articolul 33 alineatul (2) litera (b);

    13. 

    „FPM cu valoarea activului net variabilă” sau „FPM cu VAN variabilă” înseamnă un FPM care respectă cerințele specifice stabilite la articolele 29 și 30 și la articolul 33 alineatul (1);

    14. 

    „FPM pe termen scurt” înseamnă un FPM care investește în instrumentele pieței monetare eligibile menționate la articolul 10 alineatul (1) și respectă normele privind portofoliul stabilite la articolul 24;

    15. 

    „FPM standard” înseamnă un FPM care investește în instrumentele pieței monetare eligibile menționate la articolul 10 alineatele (1) și (2) și respectă normele privind portofoliul stabilite la articolul 25;

    16. 

    „instituție de credit” înseamnă instituție de credit, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

    17. 

    „autoritate competentă a FPM” înseamnă:

    (a) 

    pentru un OPCVM, autoritatea competentă a statului membru de origine al OPCVM, desemnată în conformitate cu articolul 97 din Directiva 2009/65/CE;

    (b) 

    pentru FIA din UE, autoritatea competentă a statului membru de origine al FIA, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) litera (p) din Directiva 2011/61/UE;

    (c) 

    pentru FIA din afara UE, oricare din următoarele:

    (i) 

    autoritatea competentă a statului membru în care FIA din afara UE este comercializat în Uniune fără un pașaport;

    (ii) 

    autoritatea competentă a AFIA din UE care administrează FIA din afara UE, în cazul în care FIA din afara UE este comercializat în Uniune pe baza unui pașaport sau nu este comercializat în Uniune;

    (iii) 

    autoritatea competentă a statului membru de referință în cazul în care FIA din afara UE nu este administrat de un AFIA din UE și este comercializat în Uniune pe baza unui pașaport;

    18. 

    „scadență legală” înseamnă data la care principalul unui titlu de valoare trebuie rambursat integral, fără ca această rambursare să fie condiționată de nicio opțiune;

    19. 

    „scadența medie ponderată” sau „WAM” înseamnă durata medie de timp până la scadența legală sau, dacă este mai scurtă, durata până la următoarea revizuire a ratei dobânzii la o rată a pieței monetare aplicată tuturor activelor suport ale FPM, ținând seama de ponderea relativă a fiecărui activ deținut;

    20. 

    „durata de viață medie ponderată” sau „WAL” înseamnă durata medie de timp până la scadența legală a tuturor activelor suport ale FPM, ținând seama de ponderea relativă a fiecărui activ deținut;

    21. 

    „scadență reziduală” înseamnă durata de timp care rămâne până la scadența legală a unui titlu de valoare;

    22. 

    „vânzare în lipsă” înseamnă orice vânzare de către un FPM a unui instrument pe care FPM nu îl deține în momentul încheierii acordului de vânzare, inclusiv o vânzare în cadrul căreia, în momentul încheierii acordului de vânzare, FPM a împrumutat sau a convenit să împrumute instrumentul în vederea livrării acestuia la decontarea tranzacției, cu excepția:

    (a) 

    unei vânzări de către oricare dintre părți printr-un acord repo în cadrul căruia o parte a acceptat să îi vândă celeilalte părți un titlu de valoare la un preț determinat, aceasta din urmă angajându-se să îi revândă titlul de valoare la o dată ulterioară la un alt preț determinat; sau

    (b) 

    a unei angajări într-un contract futures sau într-un alt contract derivat prin care se convine asupra vânzării unor titluri de valoare la un preț determinat la o dată ulterioară;

    23. 

    „administrator al unui FPM” înseamnă, în cazul unui FPM care este un OPCVM, societatea de administrare a OPCVM sau, în cazul unui OPCVM cu autoadministrare, întreprinderea de investiții a OPCVM, iar în cazul unui FPM care este considerat un FIA, un AFIA sau un FIA administrat intern.

    Articolul 3

    Tipuri de FPM

    (1)  

    FPM se constituie în unul dintre următoarele tipuri:

    (a) 

    FPM cu VAN variabilă;

    (b) 

    FPM cu VAN constantă pentru datoria publică;

    (c) 

    FPM cu VAN cu volatilitate scăzută.

    (2)  
    În autorizația pentru un FPM se menționează explicit tipul de FPM, ales dintre cele stabilite la alineatul (1).

    Articolul 4

    Autorizarea FPM

    (1)  
    Niciun organism de plasament colectiv nu poate fi stabilit, comercializat sau gestionat în Uniune ca FPM dacă nu a fost autorizat în conformitate cu prezentul regulament.

    O astfel de autorizație este valabilă în toate statele membre.

    (2)  
    Un organism de plasament colectiv care solicită pentru prima dată o autorizare ca OPCVM în temeiul Directivei 2009/65/CE și ca FPM în temeiul prezentului regulament este autorizat ca FPM în cadrul procedurii de autorizare OPCVM în temeiul Directivei 2009/65/CE.

    Dacă un organism de plasament colectiv a fost deja autorizat în temeiul Directivei 2009/65/CE, acesta poate solicita autorizarea ca FPM în conformitate cu procedura prevăzută la alineatele (4) și (5) din prezentul articol.

    (3)  
    Un organism de plasament colectiv care este un FIA și care solicită autorizația ca FPM în temeiul prezentului regulament este autorizat ca FPM în conformitate cu procedura de autorizare prevăzută la articolul 5.
    (4)  
    Niciun organism de plasament colectiv nu este autorizat ca FPM dacă autoritatea competentă a FPM nu este convinsă că FPM este în măsură să îndeplinească integral cerințele din prezentul regulament.
    (5)  

    În scopul autorizării ca FPM, un organism de plasament colectiv prezintă autorității sale competente următoarele documente:

    (a) 

    regulamentul sau actele constitutive ale fondului, inclusiv mențiunea cărui tip de FPM ales dintre cele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) îi aparține;

    (b) 

    identificarea administratorului FPM;

    (c) 

    identificarea depozitarului;

    (d) 

    o descriere a FPM sau orice informații cu privire la acesta puse la dispoziția investitorilor;

    (e) 

    o descriere a măsurilor și a procedurilor necesare pentru conformarea cu cerințele menționate în capitolele II-VII sau orice informații cu privire la acestea;

    (f) 

    orice alte informații sau documente solicitate de autoritatea competentă a FPM pentru a verifica dacă acesta respectă cerințele din prezentul regulament.

    (6)  
    Autoritățile competente informează trimestrial ESMA cu privire la autorizațiile acordate sau retrase în temeiul prezentului regulament.
    (7)  
    ESMA ține un registru public central în care este identificat fiecare FPM autorizat în temeiul prezentului regulament și în care este precizat tipul acestuia în conformitate cu articolul 3 alineatul (1), dacă este un FPM pe termen scurt sau standard, administratorul și autoritatea competentă a FPM. Registrul este pus la dispoziție în format electronic.

    Articolul 5

    Procedura de autorizare a FPM care sunt FIA

    (1)  
    Un FIA este autorizat ca FPM numai în cazul în care autoritatea competentă a FPM aprobă atât cererea unui AFIA, care a fost deja autorizat în conformitate cu Directiva 2011/61/UE, să gestioneze un FPM care este un FIA, cât și regulamentul fondului și depozitarul ales.
    (2)  

    La depunerea cererii pentru administrarea unui FPM care este un FIA, AFIA autorizat pune la dispoziția autorității competente a FPM:

    (a) 

    acordul scris încheiat cu depozitarul;

    (b) 

    informații privind modalitățile de delegare cu privire la gestionarea și administrarea portofoliului și a riscurilor legate de FIA;

    (c) 

    informații privind strategiile de investiții, profilul de risc și alte caracteristici ale FPM care sunt FIA pe care AFIA le gestionează sau intenționează să le gestioneze.

    Autoritatea competentă a FPM poate solicita autorității competente a AFIA clarificări și informații în ceea ce privește documentația menționată la primul paragraf sau o atestare care să certifice dacă FPM se încadrează în domeniul de aplicare a autorizației de administrare de care dispune AFIA. Autoritatea competentă a AFIA trebuie să răspundă în termen de 10 zile lucrătoare de la depunerea unei astfel de cereri.

    (3)  
    Orice modificare ulterioară a documentelor menționate la alineatul (2) este notificată imediat de către AFIA autorității competente a FPM.
    (4)  

    Autoritatea competentă a FPM refuză cererea AFIA numai în cazul în care are loc oricare din următoarele situații:

    (a) 

    AFIA nu respectă prezentul regulament;

    (b) 

    AFIA nu respectă Directiva 2011/61/UE;

    (c) 

    AFIA nu este autorizat de autoritatea sa competentă pentru a gestiona FPM;

    (d) 

    AFIA nu a transmis documentația menționată la alineatul (2).

    Înainte de a respinge o cerere, autoritatea competentă a FPM consultă autoritatea competentă a AFIA.

    (5)  
    Autorizarea FIA ca FPM nu este condiționată de cerința ca FIA să fie administrat de un AFIA autorizat în statul membru de origine al FIA sau ca AFIA să desfășoare sau să delege vreo activitate în statul membru de origine al FIA.
    (6)  
    În termen de două luni de la depunerea unei cereri complete, AFIA este informat dacă autorizarea FIA ca FPM a fost acordată sau nu.
    (7)  
    Autoritatea competentă a FPM nu acordă autorizația unui FIA ca FPM dacă FIA nu are dreptul legal să își comercializeze unitățile sau acțiunile în statul membru de origine.

    Articolul 6

    Utilizarea denumirii de FPM

    (1)  
    Un OPCVM sau un FIA utilizează denumirea de „fond de piață monetară” sau „FPM” în nume propriu sau pentru unitățile sau acțiunile pe care le emite numai în cazul în care acestea au fost autorizate în conformitate cu prezentul regulament.

    Un OPCVM sau un FIA nu utilizează o denumire care poate induce în eroare sau care este inexactă și care ar sugera că acesta este un FPM, cu excepția cazului în care a fost autorizat ca FPM în conformitate cu prezentul regulament.

    Un OPCVM sau un FIA nu adoptă caracteristici care sunt similare în fond cu cele menționate la articolul 1 alineatul (1), cu excepția cazului în care a fost autorizat ca FPM în conformitate cu prezentul regulament.

    (2)  
    Utilizarea denumirii de „fond de piață monetară”, „FPM” sau a unei alte denumiri care sugerează că un OPCVM sau un FIA este un FPM înseamnă utilizarea acestora în orice documente externe, prospecte, rapoarte, declarații, reclame, comunicări, scrisori sau orice alte materiale adresate sau destinate distribuirii către potențiali investitori, deținători de unități, acționari sau autorități competente în scris, oral, electronic sau în orice altă formă.

    Articolul 7

    Norme aplicabile

    (1)  
    Un FPM și administratorul acestuia trebuie să respecte în orice moment prezentul regulament.
    (2)  
    Un FPM care este un OPCVM și administratorul acestuia respectă în orice moment dispozițiile Directivei 2009/65/CE, dacă prezentul regulament nu dispune altfel.
    (3)  
    Un FPM care este un FIA și administratorul acestuia respectă în orice moment dispozițiile Directivei 2011/61/UE, dacă prezentul regulament nu dispune altfel.
    (4)  
    Administratorul unui FPM este responsabil de asigurarea conformității cu prezentul regulament și este răspunzător pentru orice pierderi sau prejudicii rezultate în urma nerespectării prezentului regulament.
    (5)  
    Prezentul regulament nu împiedică FPM să aplice limite de investiții care sunt mai stricte decât cele prevăzute în regulament.

    CAPITOLUL II

    Obligații referitoare la politicile de investiții ale FPM

    Secțiunea I

    Norme generale și active eligibile

    Articolul 8

    Principiile generale

    (1)  
    În cazul în care un FPM este format din mai multe compartimente de investiții, fiecare compartiment este considerat un FPM separat în sensul capitolelor II-VII.
    (2)  
    FPM autorizate ca OPCVM nu se supun obligațiilor privind politicile de investiții ale OPCVM prevăzute la articolele 49-50a, la articolul 51 alineatul (2) și la articolele 52-57 din Directiva 2009/65/CE, dacă prezentul regulament nu dispune altfel în mod expres.

    Articolul 9

    Active eligibile

    (1)  

    Un FPM investește numai în una sau mai multe dintre următoarele categorii de active financiare și numai în condițiile specificate în prezentul regulament:

    (a) 

    instrumente ale pieței monetare, inclusiv instrumente financiare emise sau garantate separat sau în comun de către Uniune, de administrațiile naționale, regionale și locale ale statelor membre sau de băncile lor centrale, de Banca Centrală Europeană, de Banca Europeană de Investiții, de Fondul european de investiții, de Mecanismul european de stabilitate, de Fondul european pentru stabilitate financiară, de o autoritate centrală sau o bancă centrală dintr-o țară terță, de Fondul Monetar Internațional, de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de Banca Reglementelor Internaționale sau de orice altă instituție sau organizație financiară internațională competentă din care fac parte unul sau mai multe state membre;

    (b) 

    securitizări eligibile și efecte de comerț garantate cu active (ABCP);

    (c) 

    depozite pe lângă instituții de credit;

    (d) 

    instrumente financiare derivate;

    (e) 

    acorduri repo care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 14;

    (f) 

    acorduri reverse repo care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 15;

    (g) 

    unități sau acțiuni ale altor FPM.

    (2)  

    Un FPM nu desfășoară niciuna dintre următoarele activități:

    (a) 

    investiții în alte active decât cele menționate la alineatul (1);

    (b) 

    vânzarea în lipsă a oricăruia dintre instrumentele următoare: instrumente ale pieței monetare, securitizări, ABCP și unități sau acțiuni ale altor FPM;

    (c) 

    expunerea directă sau indirectă la acțiuni sau mărfuri, inclusiv prin instrumente financiare derivate, certificate care le reprezintă, indici bazați pe acestea, sau orice alt mijloc sau instrument care ar putea constitui o expunere la acestea;

    (d) 

    încheierea unor contracte de dare sau de luare cu împrumut de valori mobiliare sau a oricărui alt contract care ar greva activele FPM;

    (e) 

    luarea și darea cu împrumut de lichidități.

    (3)  
    Un FPM poate să dețină alte active lichide în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din Directiva 2009/65/CE.

    Articolul 10

    Instrumente eligibile ale pieței monetare

    (1)  

    Un instrument al pieței monetare este eligibil pentru investiții efectuate de un FPM cu condiția ca acesta să îndeplinească următoarele cerințe cumulative:

    (a) 

    să se încadreze într-una din categoriile de instrumente ale pieței monetare prevăzute la articolul 50 alineatul (1) litera (a), (b), (c) sau (h) din Directiva 2009/65/CE;

    (b) 

    să prezinte una dintre următoarele caracteristici alternative:

    (i) 

    o scadență legală la emitere de 397 de zile sau mai puțin;

    (ii) 

    o scadență reziduală de 397 de zile sau mai puțin;

    (c) 

    emitentul instrumentului pieței monetare și calitatea instrumentului pieței monetare să fi obținut o evaluare favorabilă în conformitate cu articolele 19-22;

    (d) 

    în cazul în care un FPM investește într-o securitizare sau ABCP, să respecte cerințele prevăzute la articolul 11.

    (2)  
    Fără a aduce atingere alineatului (1) litera (b), FPM standard sunt autorizate, de asemenea, să investească în instrumente ale pieței monetare cu o scadență reziduală până la data de răscumpărare legală de cel mult doi ani, cu condiția ca perioada rămasă până la următoarea dată de revizuire a ratei dobânzii să nu fie mai mare de 397 de zile. Pentru aceasta, în cazul instrumentelor pieței monetare cu dobândă variabilă și al instrumentelor pieței monetare cu dobândă fixă acoperite de un mecanism swap, noua rată a dobânzii se bazează pe o rată sau pe un indice de pe piața monetară.
    (3)  
    Alineatul (1) litera (c) nu se aplică instrumentelor pieței monetare emise sau garantate de Uniune, de o autoritate centrală sau de o bancă centrală dintr-un stat membru, de Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții, de Mecanismul european de stabilitate sau de Fondul european de stabilitate financiară.

    Articolul 11

    Securitizări și ABCP eligibile

    (1)  

    Atât o securitizare, cât și un ABCP sunt considerate eligibile pentru investițiile unui FPM în cazul în care securitizarea sau ABCP respectiv are un grad suficient de lichiditate, a primit o evaluare favorabilă în conformitate cu articolele 19-22 și reprezintă unul dintre următoarele instrumente:

    (a) 

    o securitizare menționată la articolul 13 din Regulamentul delegat (UE) 2015/61 al Comisiei ( 2 );

    (b) 

    un ABCP emis de un program ABCP care:

    (i) 

    este pe deplin sprijinit de o instituție de credit reglementată care acoperă toate riscurile de lichiditate, de credit și de diluare semnificativă, precum și costurile aferente tranzacțiilor în curs și cele de la nivelul programului în curs legate de ABCP, dacă este necesar ca investitorului să i se garanteze plata integrală a oricărei sume din cadrul ABCP;

    (ii) 

    nu reprezintă o resecuritizare, iar expunerile care se află la baza securitizării la nivelul fiecărei tranzacții ABCP nu includ nicio poziție de securitizare;

    (iii) 

    nu conține o securitizare sintetică astfel cum este definită la articolul 242 punctul 11 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

    ▼M1

    (c) 

    o securitizare simplă, transparentă și standardizată (STS), definită în conformitate cu criteriile și condițiile prevăzute la articolele 20, 21 și 22 din Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ), sau un ABCP STS, definit în conformitate cu criteriile și condițiile prevăzute la articolele 24, 25 și 26 din regulamentul respectiv.

    ▼B

    (2)  

    Un FPM pe termen scurt are dreptul să investească în securitizările sau ABCP menționate la alineatul (1), dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții, după caz:

    (a) 

    scadența legală în momentul emiterii securitizărilor menționate la alineatul (1) litera (a) este de cel mult doi ani, iar perioada rămasă până la data următoarei revizuiri a ratei dobânzii este de cel mult 397 de zile;

    (b) 

    scadența legală în momentul emiterii sau scadența reziduală a securitizărilor sau ABCP menționate la alineatul (1) literele (b) și (c) este de cel mult 397 de zile;

    (c) 

    securitizările menționate la alineatul (1) literele (a) și (c) sunt instrumente de amortizare care au o durată de viață medie ponderată de cel mult doi ani.

    (3)  

    Un FPM standard are dreptul să investească în securitizările sau ABCP menționate la alineatul (1), dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții, după caz:

    (a) 

    scadența legală în momentul emiterii sau scadența reziduală a securitizărilor și ABCP menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) este de cel mult doi ani, iar perioada rămasă până la data următoarei revizuiri a ratei dobânzii este de cel mult 397 de zile;

    (b) 

    securitizările menționate la alineatul (1) literele (a) și (c) sunt instrumente de amortizare care au o durată de viață medie ponderată de cel mult doi ani.

    (4)  
    În termen de șase luni de la data intrării în vigoare a propunerii de regulament privind securitizarea STS, Comisia adoptă un act delegat în temeiul articolului 45 în vederea modificării prezentului articol prin introducerea unei trimiteri la criteriile prin care se identifică securitizările STS și ABCP conținute în dispozițiile corespunzătoare din regulamentul respectiv. Această modificare produce efecte cel târziu la șase luni de la data intrării în vigoare a actului delegat respectiv sau de la data de aplicare a dispozițiilor corespunzătoare din propunerea de regulament privind securitizarea STS, având prioritate data cea mai îndepărtată.

    În sensul primului paragraf, printre criteriile de identificare a securitizărilor STS sau ABCP se află cel puțin următoarele:

    (a) 

    cerințe legate de asigurarea unui caracter simplu al securitizărilor, inclusiv deținerea unei caracteristici de „vânzare reală” și respectarea standardelor legate de asigurarea expunerilor;

    (b) 

    cerințe legate de standardizarea securitizării, inclusiv cerințe de reținere a riscurilor;

    (c) 

    cerințe legate de transparența securitizării, inclusiv informarea investitorilor potențiali;

    (d) 

    pentru ABCP, pe lângă literele (a), (b) și (c), cerințe legate de sponsor și de sprijinul acordat de sponsor programului ABCP.

    Articolul 12

    Depozite eligibile pe lângă instituții de credit

    Un depozit pe lângă o instituție de credit este eligibil pentru investiții efectuate de un FPM cu condiția ca acesta să îndeplinească următoarele condiții cumulative:

    (a) 

    depozitul este rambursabil la cerere sau poate fi retras în orice moment;

    (b) 

    depozitul este scadent în cel mult 12 luni;

    (c) 

    instituția de credit își are sediul social într-un stat membru sau, în cazul în care aceasta își are sediul social într-o țară terță, face obiectul unor norme prudențiale considerate echivalente cu cele prevăzute de dreptul Uniunii, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 107 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

    Articolul 13

    Instrumente financiare derivate eligibile

    Un instrument financiar derivat este eligibil pentru investiții efectuate de un FPM dacă este tranzacționat pe o piață reglementată astfel cum se menționează la articolul 50 alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) din Directiva 2009/65/CE sau pe piața OTC și dacă îndeplinește următoarele condiții cumulative:

    (a) 

    activul suport al instrumentului derivat constă în rate ale dobânzilor, cursuri de schimb valutar, valute sau indici care reprezintă una dintre aceste categorii;

    (b) 

    instrumentul derivat îndeplinește numai rolul de a acoperi riscurile de rată a dobânzii sau de curs de schimb valutar inerente altor investiții ale FPM;

    (c) 

    contrapărțile din cadrul tranzacțiilor cu OTC sunt instituții care fac obiectul reglementării și al supravegherii prudențiale și aparțin categoriilor autorizate de autoritatea competentă a FPM respectiv;

    (d) 

    instrumentele derivate OTC sunt supuse zilnic unei evaluări de încredere, care poate fi verificată, și pot fi vândute, lichidate sau închise printr-o tranzacție simetrică în orice moment, la justa lor valoare, la inițiativa FPM.

    Articolul 14

    Acorduri repo eligibile

    Un acord repo este eligibil să fie încheiat de un FPM dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

    (a) 

    este emis cu titlu temporar, pentru cel mult șapte zile lucrătoare, numai în scopul gestionării lichidităților, nu în scopul unei investiții, cu excepțiile menționate la litera (c);

    (b) 

    contrapartea care primește activele transferate de FPM în cadrul acordului repo drept garanție nu are dreptul să vândă, să investească, să angajeze sau să transfere în alt mod aceste active fără acordul prealabil al FPM;

    (c) 

    numerarul primit de FPM în cadrul acordului repo poate fi:

    (i) 

    plasat ca depozit în conformitate cu articolul 50 alineatul (1) litera (f) din Directiva 2009/65/CE; sau

    (ii) 

    investit în activele menționate la articolul 15 alineatul (6), dar, în afară de acest caz, nu poate fi investit în activele eligibile menționate la articolul 9 și nu poate fi transferat sau reutilizat în alt mod;

    (d) 

    numerarul primit de FPM ca parte a acordului repo nu depășește 10 % din activele sale;

    (e) 

    FPM are dreptul de a rezilia acordul în orice moment, în urma unei notificări prealabile de maximum două zile lucrătoare.

    Articolul 15

    Acorduri reverse repo eligibile

    (1)  

    Un acord reverse repo este eligibil să fie încheiat de un FPM dacă se îndeplinesc cumulativ condițiile următoare:

    (a) 

    FPM are dreptul de a rezilia acordul în orice moment, transmițând o notificare prealabilă de maximum două zile lucrătoare;

    (b) 

    valoarea de piață a activelor primite ca parte a acordului reverse repo este în orice moment cel puțin egală cu valoarea numerarului plătit.

    (2)  
    Activele primite de FPM ca parte a acordului reverse repo sunt instrumente ale pieței monetare care respectă cerințele prevăzute la articolul 10.

    Activele primite de FPM ca parte a unui acord reverse repo nu sunt vândute, reinvestite, gajate sau transferate în alt mod.

    (3)  
    Securitizările și ABCP nu sunt primite de FPM ca parte a unui acord reverse repo.
    (4)  
    Activele primite de FPM ca parte a unui acord reverse repo sunt suficient de diversificate, cu o expunere maximă la un emitent dat de 15 % din VAN a FPM, cu excepția situației în care respectivele active iau formă de instrumente ale pieței monetare care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 17 alineatul (7). În plus, activele primite de un FPM ca parte a unui acord reverse repo sunt emise de o entitate independentă de contraparte și se așteaptă să nu prezinte o corelare ridicată cu performanța contrapărții.
    (5)  
    Un FPM care încheie un acord reverse repo se asigură că poate retrage, în orice moment, integralitatea numerarului acumulat sau prin marcare la piață. În cazul în care numerarul poate fi retras în orice moment în sistem de marcare la piață, valoarea de raportarea la piață a acordului reverse repo se folosește pentru calcularea VAN al FPM.
    (6)  

    Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, un FPM poate primi, ca parte a unui acord reverse repo, valori mobiliare lichide sau instrumente ale pieței monetare, altele decât cele care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 10, cu condiția ca aceste active să îndeplinească una dintre condițiile următoare:

    (a) 

    să fie emise sau garantate de Uniune, de o autoritate centrală sau de o bancă centrală dintr-un stat membru, de Banca Centrală Europeană, de Banca Europeană de Investiții, de Mecanismul european de stabilitate sau de Fondul european de stabilitate financiară, cu condiția să se fi obținut o evaluare favorabilă în temeiul articolelor 19-22;

    (b) 

    să fie emise sau garantate de o autoritate centrală sau de o bancă centrală dintr-o țară terță, cu condiția să se fi obținut o evaluare favorabilă în temeiul articolelor 19-22.

    Activele primite în cadrul unui contract reverse repo în conformitate cu primul paragraf din prezentul alineat sunt aduse la cunoștința investitorilor FPM, în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ).

    Activele primite ca parte a unui acord reverse repo în conformitate cu primul paragraf din prezentul alineat respectă normele prevăzute la articolul 17 alineatul (7).

    (7)  
    Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 45 pentru completarea prezentului regulament, prin care se specifică cerințele cantitative și calitative în materie de lichiditate aplicabile activelor menționate la alineatul (6), precum și cerințele cantitative și calitative în materie de calitate a creditului aplicabile activelor menționate la alineatul (6) litera (a) din prezentul articol.

    În acest scop, Comisia ține seama de raportul menționat la articolul 509 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

    Comisia adoptă actele delegate menționate la primul paragraf până la 21 ianuarie 2018.

    Articolul 16

    Unități sau acțiuni eligibile ale FPM

    (1)  

    Un FPM poate achiziționa unități sau acțiuni ale oricăror altor FPM (denumit în continuare „FPM vizat”) dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:

    (a) 

    maximum 10 % din activele FPM vizat pot, conform normelor sau actelor sale constitutive, să fie investite în mod agregat în unități sau în acțiuni ale altor FPM;

    (b) 

    FPM vizat nu deține unități sau acțiuni în cadrul FPM care realizează achiziția.

    Un FPM ale cărui unități sau acțiuni au fost achiziționate nu investește în FPM care realizează achiziția pe perioada în care FPM care realizează achiziția deține unități sau acțiuni în acesta.

    (2)  
    Un FPM poate achiziționa unitățile sau acțiunile altor FPM cu condiția ca proporția activelor sale investite în unități sau acțiuni ale unui FPM individual să nu depășească 5 %.
    (3)  
    Un FPM nu poate investi, în total, mai mult de 17,5 % din activele sale în unități sau în acțiuni ale altor FPM.
    (4)  

    Unitățile sau acțiunile altor FPM sunt eligibile pentru investiții efectuate de un FPM dacă se îndeplinesc condițiile următoare cumulative:

    (a) 

    FPM vizat este autorizat în temeiul prezentului regulament;

    (b) 

    în cazul în care FPM vizat este gestionat, direct sau prin delegare, de același administrator ca și FPM care realizează achiziția sau de orice altă societate de care administratorul FPM care realizează achiziția este legat prin conducere comună sau prin control comun sau printr-o participație directă sau indirectă substanțială, administratorului FPM-ului vizat sau celeilalte societăți îi este interzis să impună comisioane de subscriere sau de răscumpărare în contul investiției realizate de FPM care realizează achiziția în unitățile sau acțiunile FPM-ului vizat;

    (c) 

    în cazul în care un FPM investește 10 % sau mai mult din activele sale în unități sau acțiuni ale altor FPM:

    (i) 

    în prospectul FPM respectiv se publică nivelul maxim al comisioanelor de administrare care pot fi impuse FPM însuși și altor FPM în care investește; și

    (ii) 

    raportul anual indică nivelul maxim al comisioanelor de administrare care pot fi impuse FPM și altor FPM în care investește.

    (5)  

    Alineatele (2) și (3) din prezentul articol nu se aplică unui FPM care este FIA, autorizat în conformitate cu articolul 5, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

    (a) 

    FPM este comercializat numai prin intermediul unui sistem de economii pentru angajați, potrivit legislației naționale, și are drept investitori numai persoane fizice;

    (b) 

    sistemul de economii pentru angajați menționat la litera (a) le permite investitorilor să își răscumpere investiția sub rezerva unor condiții de răscumpărare restrictive, care sunt prevăzute în dreptul intern, potrivit cărora răscumpărările pot avea loc numai în anumite circumstanțe care nu sunt legate de evenimentele de pe piață.

    Prin derogare de la alineatele (2) și (3) din prezentul articol, un FPM care este OPCVM, autorizat în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), poate achiziționa unități sau acțiuni de la alte FPM, în conformitate cu articolul 55 sau cu articolul 58 din Directiva 2009/65/CE, în următoarele condiții:

    (a) 

    FPM este comercializat numai prin intermediul unui sistem de economii pentru angajați, potrivit legislației naționale, și are drept investitori numai persoane fizice;

    (b) 

    sistemul de economii pentru angajați menționat la litera (a) le permite investitorilor să își răscumpere investiția sub rezerva unor condiții de răscumpărare restrictive, care sunt prevăzute în dreptul intern, potrivit cărora răscumpărările pot avea loc numai în anumite circumstanțe care nu sunt legate de evenimentele de pe piață.

    (6)  
    FPM pe termen scurt pot investi numai în unități sau în acțiuni ale altor FPM pe termen scurt.
    (7)  
    FPM standard pot investi în unități sau în acțiuni ale FPM pe termen scurt sau ale FPM standard.

    Secțiunea II

    Dispoziții privind politicile de investiții

    Articolul 17

    Diversificare

    (1)  

    Un FPM nu investește mai mult de:

    (a) 

    5 % din activele sale în instrumente ale pieței monetare, securitizări și ABCP emise de aceeași entitate;

    (b) 

    10 % din activele sale în depozite constituite pe lângă aceeași instituție de credit, cu excepția cazului în care structura sectorului bancar din statul membru în care FPM își are sediul este de așa natură încât nu există suficiente instituții de credit viabile pentru a satisface respectiva cerință de diversificare și nu este fezabil din punct de vedere economic ca FPM să efectueze depozite în alt stat membru, caz în care până la 15 % din activele sale pot fi depozitate la aceeași instituție de credit.

    (2)  
    Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), un FPM cu VAN variabilă poate investi până la 10 % din activele sale în instrumente ale pieței monetare, în securitizări și în ABCP emise de același organism, cu condiția ca valoarea totală a acestor instrumente ale pieței monetare, securitizări și ABCP deținute de FPM cu VAN variabilă în fiecare organism emitent în care investește peste 5 % din activele sale să nu depășească 40 % din valoarea activelor sale.
    (3)  
    Până la data aplicării actului delegat menționat la articolul 11 alineatul (4), valoarea agregată a tuturor expunerilor unui FPM la securitizări și la ABCP nu depășește 15 % din activele FPM respectiv.

    Începând de la data aplicării actului delegat menționat la articolul 11 alineatul (4), valoarea agregată a tuturor expunerilor unui FPM la securitizări și la ABCP nu depășește 20 % din activele FPM, dintre care până la 15 % din activele FPM pot fi investite în securitizări și în ABCP care nu respectă criteriile de identificare a securitizărilor STS și ABCP.

    (4)  
    Riscul total la care se expune un FPM față de aceeași contraparte în cadrul unei tranzacții cu instrumente derivate extrabursiere care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 13 nu depășește 5 % din activele sale.
    (5)  
    Valoarea agregată a lichidităților furnizate aceleiași contrapărți a unui FPM în cadrul acordurilor reverse repo nu depășește 15 % din activele acestuia.
    (6)  

    Fără a aduce atingere limitelor individuale prevăzute la alineatele (1) și (4), un FPM nu combină, în cazul în care acest lucru ar conduce la investiții de peste 15 % din activele sale într-o singură entitate, oricare dintre următoarele:

    (a) 

    investiții în instrumente ale pieței monetare, securitizări și ABCP emise de entitatea respectivă;

    (b) 

    depozite pe lângă entitatea respectivă;

    (c) 

    instrumente financiare derivate extrabursiere care expun entitatea respectivă la un risc de contraparte.

    Prin derogare de la cerința de diversificare prevăzută la primul paragraf, în cazul în care structura pieței financiare din statul membru în care FPM își are sediul este de așa natură încât nu există suficiente instituții de credit viabile pentru a satisface cerința de diversificare și nu este fezabil din punct de vedere economic ca FPM să folosească instituții financiare din alt stat membru, FPM poate combina tipurile de investiții menționate la literele (a)-(c), putând să investească maximum 20 % din activele sale în cadrul unui singur organism.

    (7)  
    Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), o autoritate competentă a FPM poate autoriza un FPM să investească în conformitate cu principiul repartiției riscului până la 100 % din activele sale în instrumente diferite ale pieței monetare emise sau garantate separat sau în comun de către Uniune, de administrațiile naționale, regionale și locale ale statelor membre sau de băncile centrale ale acestora, de Banca Centrală Europeană, de Banca Europeană de Investiții, de Fondul european de investiții, de Mecanismul european de stabilitate, de Fondul european pentru stabilitate financiară, de o autoritate centrală sau o bancă centrală dintr-o țară terță, de Fondul Monetar Internațional, de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de Banca Reglementelor Internaționale sau de orice altă instituție sau organizație financiară internațională competentă din care fac parte unul sau mai multe state membre.

    Primul paragraf se aplică dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

    (a) 

    FPM deține instrumente ale pieței monetare din cel puțin șase emisiuni diferite ale emitentului;

    (b) 

    FPM își limitează investițiile în instrumente ale pieței monetare din aceeași emisiune la maximum 30 % din activele sale;

    (c) 

    FPM menționează în mod expres, în regulamentul sau în documentele constitutive ale fondului, toate administrațiile, instituțiile sau organizațiile menționate la primul paragraf care emit sau garantează în mod individual sau în comun instrumente ale pieței monetare, în care intenționează să investească peste 5 % din activele sale;

    (d) 

    FPM include în prospectul său și în comunicările sale de comercializare o mențiune foarte vizibilă care atrage atenția asupra utilizării acestei derogări și care indică toate administrațiile, instituțiile sau organizațiile menționate la primul paragraf care emit sau garantează în mod individual sau în comun instrumente ale pieței monetare, în care intenționează să investească peste 5 % din activele sale.

    (8)  
    Fără a aduce atingere limitelor individuale prevăzute la alineatul (1), un FPM poate investi maximum 10 % din activele sale în obligațiuni emise de o singură instituție de credit care își are sediul social într-un stat membru și care, prin lege, face obiectul unui control public special, în scopul protejării deținătorilor de obligațiuni. În special, sumele derivate din emisiunea acelor obligațiuni se investesc, conform legii, în active care, pe toată durata de valabilitate a obligațiunilor, pot acoperi creanțele rezultate din obligațiuni și care, în caz de incapacitate de plată a emitentului, ar fi utilizate cu prioritate pentru a rambursa principalul și a plăti dobânzile acumulate.

    În cazul în care un FPM investește peste 5 % din activele sale în obligațiunile menționate la primul paragraf și care sunt emise de către un singur emitent, valoarea totală a acestor investiții nu depășește 40 % din valoarea activelor FPM.

    (9)  
    Fără a aduce atingere limitelor individuale prevăzute la alineatul (1), un FPM poate investi maximum 20 % din activele sale în obligațiuni emise de o singură instituție de credit dacă se respectă cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (1) litera (f) sau la articolul 11 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61, inclusiv orice posibile investiții în activele menționate la alineatul (8) din prezentul articol.

    În cazul în care un FPM investește mai mult de 5 % din activele sale în obligațiunile menționate la primul paragraf și care sunt emise de către un singur emitent, valoarea totală a acestor investiții nu depășește 60 % din valoarea activelor FPM, inclusiv orice posibile investiții în activele menționate la alineatul (8), care respectă limitele stabilite la același alineat.

    (10)  
    Societățile comerciale care sunt incluse în același grup în scopul consolidării conturilor, în temeiul Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 5 ) sau în conformitate cu normele contabile internaționale recunoscute, sunt considerate un singur organism în scopul calculării limitelor prevăzute la alineatele (1)-(6) din prezentul articol.

    Articolul 18

    Concentrare

    (1)  
    Un FPM nu deține peste 10 % din instrumentele pieței monetare, securitizările și ABCP emise de un singur organism.
    (2)  
    Limita prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul deținerilor de instrumente ale pieței monetare emise sau garantate de către Uniune, de administrațiile naționale, regionale și locale ale statelor membre sau de băncile centrale ale acestora, de Banca Centrală Europeană, de Banca Europeană de Investiții, de Fondul european de investiții, de Mecanismul european de stabilitate, de Fondul european pentru stabilitate financiară, de o autoritate centrală sau o bancă centrală dintr-o țară terță, de Fondul Monetar Internațional, de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, de Banca Reglementelor Internaționale sau de orice altă instituție sau organizație financiară internațională competentă din care fac parte unul sau mai multe state membre.

    Secțiunea III

    Calitatea creditului instrumentelor pieței monetare, securitizărilor și ABCP

    Articolul 19

    Procedura de evaluare internă a calității creditului

    (1)  
    Administratorul unui FPM stabilește, implementează și aplică în mod consecvent o procedură prudentă de evaluare internă a calității creditului pentru determinarea calității creditului instrumentelor pieței monetare, securitizărilor și ABCP, ținând cont de emitentul instrumentului și de caracteristicile instrumentului în sine.
    (2)  
    Administratorul unui FPM se asigură că informațiile utilizate pentru aplicarea procedurii de evaluare internă a calității creditului sunt de o calitate suficientă, sunt actualizate și provin din surse de încredere.
    (3)  
    Procedura de evaluare internă se bazează pe metodologii de evaluare prudente, sistematice și continue. Metodologiile utilizate sunt supuse validării de către administratorul unui FPM pe baza experienței trecute și a dovezilor empirice, inclusiv pe testare ex-post.
    (4)  

    Administratorul unui FPM se asigură că procedura de evaluare internă a calității creditului respectă următoarele principii generale:

    (a) 

    se instituie un proces eficient de obținere și de actualizare a informațiilor relevante cu privire la caracteristicile emitentului și ale instrumentului;

    (b) 

    se adoptă și se implementează măsuri adecvate pentru a asigura că evaluarea internă a calității creditului se bazează pe o analiză detaliată a informațiilor care sunt disponibile și pertinente și include toți factorii determinanți relevanți care influențează bonitatea emitentului și calitatea creditului instrumentului;

    (c) 

    procedura de evaluare internă a calității creditului este monitorizată în mod continuu și toate evaluările interne ale calității creditului sunt revizuite cel puțin o dată pe an;

    (d) 

    administratorul unui FPM realizează o nouă evaluare internă a calității creditului pentru un instrument al pieței monetare, pentru securitizări și pentru ABCP atunci când există schimbări semnificative care ar putea avea impact asupra evaluării existente a instrumentului, totodată fără a se baza excesiv și automat pe ratingurile externe, în conformitate cu articolul 5a din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009;

    (e) 

    metodologiile de evaluare a calității creditului sunt reexaminate cel puțin o dată pe an de către administratorul unui FPM pentru a stabili dacă acestea rămân adecvate din perspectiva portofoliului curent și a condițiilor externe, iar reexaminarea este transmisă autorității competente a administratorului FPM. În cazul în care administratorul FPM constată erori în metodologia de evaluare a calității creditului sau în aplicarea acesteia, corectează imediat erorile respective;

    (f) 

    atunci când sunt modificate metodologiile, modelele sau ipotezele principale utilizate în procedura de evaluare internă a calității creditului, administratorul unui FPM reexaminează toate evaluările interne ale calității creditului afectate, cât mai curând posibil.

    Articolul 20

    Evaluarea internă a calității creditului

    (1)  
    Administratorul unui FPM aplică procedura prevăzută la articolul 19 pentru a stabili dacă calitatea creditului unui instrument al pieței monetare, securitizărilor sau ABCP primește o evaluare favorabilă. În cazul în care o agenție de rating de credit înregistrată și certificată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 a furnizat un rating privind respectivul instrument al pieței monetare, administratorul FPM poate ține seama, în cadrul evaluării sale interne a calității creditului, de aceste ratinguri și de informațiile și analizele suplimentare, fără a se baza exclusiv sau automat pe aceste ratinguri, în conformitate cu articolul 5a din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009.
    (2)  

    Evaluarea calității creditului ține seama de cel puțin următorii factori și următoarele principii generale:

    (a) 

    cuantificarea riscului de credit al emitentului și a riscului relativ de nerespectare a obligațiilor de plată din partea emitentului sau instrumentului;

    (b) 

    indicatori calitativi privind emitentul instrumentului, inclusiv având în vedere situația macroeconomică și situația pieței financiare;

    (c) 

    natura pe termen scurt a instrumentelor pieței monetare;

    (d) 

    clasa de active a instrumentului;

    (e) 

    tipul de emitent, cu distingerea cel puțin a următoarelor tipuri de emitenți: administrații naționale, regionale sau locale, corporații financiare și corporații nefinanciare;

    (f) 

    pentru instrumentele financiare structurate, riscul operațional și de contraparte inerent în cadrul tranzacției financiare structurate și, în cazul expunerii la securitizări, riscul de credit al emitentului, structura securitizării și riscul de credit al activelor suport;

    (g) 

    profilul de lichiditate al instrumentului.

    Pe lângă factorii și principiile generale menționate la prezentul alineat, administratorul unui FPM poate ține seama de avertismente și de indicatori atunci când stabilește calitatea creditului unui instrument al pieței monetare menționat la articolul 17 alineatul (7).

    Articolul 21

    Documentație

    (1)  

    Administratorul unui FPM documentează procedura de evaluare internă a calității creditului și evaluările calității creditului. Documentația cuprinde:

    (a) 

    detalii privind elaborarea și funcționarea procedurii de evaluare internă a calității creditului într-un mod care să permită autorităților competente să înțeleagă și să stabilească dacă evaluarea calității de creditului este adecvată;

    (b) 

    justificarea și analiza care sprijină evaluarea calității creditului, precum și modul în care administratorul FPM a ales criteriile și frecvența revizuirii evaluării calității creditului;

    (c) 

    toate schimbările majore în procedura de evaluare internă a calității creditului, inclusiv identificarea factorilor care declanșează aceste schimbări;

    (d) 

    organizarea procedurii de evaluare internă a calității creditului, inclusiv structura controlului intern;

    (e) 

    istoricul complet al evaluării interne a calității creditului instrumentelor, emitenților și, dacă este cazul, a garanților recunoscuți;

    (f) 

    persoana sau persoanele responsabile cu procedura de evaluare internă a calității creditului.

    (2)  
    Administratorul unui FPM păstrează întreaga documentație menționată la alineatul (1) timp de cel puțin trei perioade contabile anuale complete.
    (3)  
    Procedura de evaluare internă a calității creditului este detaliată în regulamentul fondului sau în actele de constituire ale FPM și toate documentele prevăzute la alineatul (1) sunt puse la dispoziție, la cerere, autorităților competente ale FPM și autorităților competente ale administratorului FPM.

    Articolul 22

    Actele delegate privind evaluarea calității creditului

    Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 45 cu scopul de a completa prezentul regulament, specificând următoarele aspecte:

    (a) 

    criterii de validare a metodologiei de evaluare a calității creditului, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (3);

    (b) 

    criterii de cuantificare a riscului de credit și a riscului relativ de nerespectare a obligațiilor de plată din partea unui emitent sau a instrumentului, astfel cum se prevede la articolul 20 alineatul (2) litera (a);

    (c) 

    criterii de stabilire a indicatorilor calitativi privind emitentul instrumentului, prevăzute la articolul 20 alineatul (2) litera (b);

    (d) 

    înțelesul conceptului de „schimbare semnificativă” menționat la articolul 19 alineatul (4) litera (d).

    Articolul 23

    Guvernanța evaluării calității creditului

    (1)  
    Procedurile de evaluare internă a calității creditului sunt aprobate de conducerea superioară, de organismul de conducere și de funcția de supraveghere a administratorului FPM, dacă aceasta există.

    Părțile respective trebuie să înțeleagă bine procedura de evaluare internă a calității creditului și metodologiile aplicate de administratorul FPM și să înțeleagă în detaliu rapoartele aferente acestora.

    (2)  
    Administratorul FPM raportează părților menționate la alineatul (1) cu privire la profilul de risc de credit al FPM, pe baza unei analize a evaluărilor interne ale calității creditului FPM. Frecvența rapoartelor depinde de tipul de informații și de importanța acestora, dar este cel puțin anuală.
    (3)  
    Conducerea se asigură în mod continuu că procedura de evaluare internă a calității creditului funcționează în mod corespunzător.

    Conducerea este informată în mod regulat în ceea ce privește performanța procedurilor de evaluare internă a calității creditului, domeniile în care au fost identificate deficiențe, precum și evoluția eforturilor și a acțiunilor întreprinse pentru combaterea deficiențelor identificate anterior.

    (4)  
    Evaluările interne ale calității creditului și revizuirile periodice ale acestora de către administratorul unui FPM nu se realizează de către persoane care efectuează sau sunt responsabile de gestionarea portofoliului unui FPM.

    CAPITOLUL III

    Obligații privind gestionarea riscurilor FPM

    Articolul 24

    Reguli de portofoliu pentru FPM pe termen scurt

    (1)  

    Un FPM pe termen scurt îndeplinește în mod continuu următoarele cerințele de portofoliu cumulative:

    (a) 

    portofoliul său să aibă o scadență medie ponderată (WAM) de cel mult 60 de zile;

    (b) 

    portofoliul său să aibă o durată de viață medie ponderată (WAL) de cel mult 120 de zile, sub rezerva celui de-al doilea și al treilea paragraf;

    (c) 

    în cazul FPM cu VAN cu volatilitate scăzută și al FPM cu VAN constantă pentru datoria publică cel puțin 10 % din activele lor să fie alcătuite din active cu scadență zilnică, din acorduri reverse repo care pot fi reziliate cu o notificare prealabilă de o zi lucrătoare sau din numerar care poate fi retras cu o notificare prealabilă de o zi lucrătoare. Un FPM cu VAN cu volatilitate scăzută sau FPM cu VAN constantă pentru datoria publică să nu achiziționeze niciun alt tip de active în afară de active cu scadență zilnică dacă o astfel de achiziție ar face ca ponderea investițiilor respectivului FPM în active cu scadență zilnică să fie sub 10 % din portofoliul său;

    (d) 

    în cazul unui FPM pe termen scurt cu VAN variabilă cel puțin 7,5 % din activele sale să fie alcătuite din active cu scadență zilnică, din acorduri reverse repo care pot fi reziliate cu o notificare prealabilă de o zi lucrătoare sau din numerar care poate fi retras, cu o notificare prealabilă de o zi lucrătoare. Un FPM pe termen scurt cu VAN variabilă să nu achiziționeze niciun alt tip de active în afară de active cu scadență zilnică dacă o astfel de achiziție ar face ca ponderea investițiilor respectivului FPM în active cu scadență zilnică să fie sub 7,5 % din portofoliul său;

    (e) 

    în cazul FPM cu VAN cu volatilitate scăzută și al FPM cu VAN constantă pentru datoria publică cel puțin 30 % din activele lor să fie alcătuite din active cu scadență săptămânală, din acorduri reverse repo care pot fi reziliate cu o notificare prealabilă de cinci zile lucrătoare sau din numerar care poate fi retras cu o notificare prealabilă de cinci zile lucrătoare. Un FPM cu VAN cu volatilitate scăzută sau un FPM cu VAN constantă pentru datoria publică să nu achiziționeze niciun alt tip de active în afară de active cu scadență săptămânală dacă o astfel de achiziție ar face ca ponderea investițiilor respectivului FPM în active cu scadență săptămânală să fie sub 30 % din portofoliul său;

    (f) 

    în cazul unui FPM pe termen scurt cu VAN variabilă cel puțin 15 % din activele sale să fie alcătuite din active cu scadență săptămânală, acorduri reverse repo care pot fi reziliate cu o notificare prealabilă de cinci zile lucrătoare sau numerar care poate fi retras cu o notificare prealabilă de cinci zile lucrătoare. Un FPM pe termen scurt cu VAN variabilă să nu achiziționeze niciun alt tip de active în afară de active cu scadență săptămânală dacă o astfel de achiziție ar face ca ponderea investițiilor respectivului FPM în active cu scadență săptămânală să fie sub 15 % din portofoliul său;

    (g) 

    pentru efectuarea calculului menționat la litera (e), activele menționate la articolul 17 alineatul (7) care au un grad ridicat de lichiditate și care pot fi răscumpărate și decontate în termen de o zi lucrătoare și care au o scadență reziduală de până la 190 de zile pot fi incluse, de asemenea, printre activele cu scadență săptămânală ale unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută și ale unui FPM cu VAN constantă pentru datoria publică, până la 17,5 % din activele acestora;

    (h) 

    pentru efectuarea calculului menționat la litera (f), instrumentele de piață monetară sau unitățile sau acțiunile altor FPM pot fi incluse printre activele cu scadență săptămânală până la 7,5 % din activele FPM, cu condiția ca acestea să poată fi răscumpărate și decontate în termen de cinci zile lucrătoare.

    La calcularea WAL menționate la litera (b) pentru titluri de valoare, inclusiv pentru instrumente financiare structurate, un FPM pe termen scurt își calculează scadența pe baza scadenței reziduale până la răscumpărarea legală a instrumentelor. Cu toate acestea, în cazul în care un instrument financiar include o opțiune put, un FPM pe termen scurt își poate calcula scadența pe baza datei de exercitare a opțiunii put în locul scadenței reziduale, dar numai dacă următoarele condiții cumulative sunt îndeplinite permanent:

    (i) 

    opțiunea put poate fi exercitată în mod liber de către FPM pe termen scurt la data de exercitare a acesteia;

    (ii) 

    prețul de exercitare al opțiunii put rămâne apropiat de valoarea preconizată a instrumentului la data de exercitare;

    (iii) 

    strategia de investiții a FPM pe termen scurt implică existența unei probabilități ridicate ca opțiunea să fie exercitată la data de exercitare.

    Prin derogare de la al doilea paragraf, la calcularea WAL pentru securitizări și ABCP, un FPM pe termen scurt poate, alternativ, în cazul instrumentelor de amortizare, să își calculeze scadența:

    (i) 

    fie pe baza profilului de amortizare prevăzut în contractul aferent acestor instrumente;

    (ii) 

    fie pe baza profilului de amortizare al activelor suport care generează fluxul de trezorerie necesar pentru răscumpărarea acestor instrumente.

    (2)  
    În cazul în care limitele prevăzute la prezentul articol sunt depășite din motive independente de voința FPM sau ca rezultat al exercitării drepturilor de subscriere sau de răscumpărare, respectivul FPM își stabilește ca obiectiv prioritar remedierea acestei situații, luând în considerare interesele deținătorilor unităților sale sau cele ale acționarilor.
    (3)  
    Toate FPM menționate la articolul 3 alineatul (1) din prezentul regulament pot fi constituite sub forma unui FPM pe termen scurt.

    Articolul 25

    Reguli de portofoliu pentru FPM standard

    (1)  

    Un FPM standard îndeplinește în mod continuu următoarele cerințe de portofoliu cumulative:

    (a) 

    portofoliul său să aibă în orice moment o scadență medie ponderată (WAM) de cel mult 6 luni;

    (b) 

    portofoliul său să aibă în orice moment o durată de viață medie ponderată (WAL) de cel mult 12 luni, sub rezerva celui de al doilea și al treilea paragraf;

    (c) 

    cel puțin 7,5 % din activele sale să fie alcătuite din active cu scadență zilnică, din acorduri reverse repo care pot fi reziliate cu o notificare prealabilă de o zi lucrătoare sau din numerar care poate fi retras cu o notificare prealabilă de o zi lucrătoare. Un FPM standard nu achiziționează niciun alt tip de active în afară de active cu scadență zilnică dacă o astfel de achiziție ar face ca ponderea investițiilor respectivului FPM standard în active cu scadență zilnică să fie sub 7,5 % din portofoliul său;

    (d) 

    cel puțin 15 % din activele sale să fie alcătuite din active cu scadență săptămânală, din acorduri reverse repo care pot fi reziliate cu o notificare prealabilă de cinci zile lucrătoare sau din numerar care poate fi retras cu o notificare prealabilă de cinci zile lucrătoare. Un FPM standard nu achiziționează niciun alt tip de active în afară de active cu scadență săptămânală dacă o astfel de achiziție ar face ca ponderea investițiilor respectivului FPM standard în active cu scadență săptămânală să fie sub 15 % din portofoliul său;

    (e) 

    pentru efectuarea calculului menționat la litera (d), instrumentele de piață monetară sau unitățile sau acțiunile altor FPM pot fi incluse printre activele cu scadență săptămânală până la 7,5 % din activele FPM, cu condiția ca acestea să poată fi răscumpărate și decontate în termen de cinci zile lucrătoare.

    La calcularea WAL menționate la litera (b) de la primul paragraf, pentru titluri de valoare, inclusiv pentru instrumentele financiare structurate, un FPM standard calculează scadența pe baza scadenței reziduale până la răscumpărarea legală a instrumentelor. Cu toate acestea, în cazul în care un instrument financiar include o opțiune put, un FPM standard poate calcula scadența pe baza datei de exercitare a opțiunii put în locul scadenței reziduale, dar numai dacă următoarele condiții cumulative sunt îndeplinite permanent:

    (i) 

    opțiunea put poate fi exercitată în mod liber de către FPM standard la data sa de exercitare;

    (ii) 

    prețul de exercitare al opțiunii put rămâne apropiat de valoarea preconizată a instrumentului la data de exercitare;

    (iii) 

    strategia de investiții a FPM standard implică existența unei probabilități ridicate ca opțiunea să fie exercitată la data de exercitare;

    Prin derogare de la al doilea paragraf, la calcularea WAL pentru securitizări și ABCP, un FPM standard poate, alternativ, în cazul instrumentelor de amortizare, să își calculeze scadența:

    (i) 

    fie pe baza profilului de amortizare prevăzut în contractul aferent acestor instrumente;

    (ii) 

    fie pe baza profilului de amortizare al activelor suport care generează fluxul de trezorerie necesar pentru răscumpărarea acestor instrumente.

    (2)  
    În cazul în care limitele prevăzute la prezentul articol sunt depășite din motive independente de voința unui FPM standard sau ca rezultat al exercitării drepturilor de subscriere sau de răscumpărare, respectivul FPM își stabilește ca obiectiv prioritar remedierea acestei situații, luând în considerare interesele deținătorilor unităților sale sau cele ale acționarilor.
    (3)  
    Un FPM standard nu este constituit sub forma unui FPM cu VAN constantă pentru datoria publică sau a unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută.

    Articolul 26

    Ratinguri de credit ale FPM

    Un FPM care solicită sau finanțează un rating de credit extern procedează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. FPM sau administratorul FPM menționează clar în prospectul FPM și în toate comunicările cu investitorii în care este menționat ratingul de credit extern faptul că ratingul a fost solicitat sau finanțat de FPM sau de administratorul FPM.

    Articolul 27

    Politica „cunoaște-ți clientul”

    (1)  
    Fără a aduce atingere oricăror cerințe mai stricte prevăzute în Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului ( 6 ), administratorul unui FPM stabilește, implementează și aplică procedurile și întreprinde toate procesele de diligență pentru a anticipa efectul unor răscumpărări concomitente solicitate de mai mulți investitori, luând în considerare cel puțin tipul de investitori, numărul de unități sau acțiuni deținute în cadrul fondului de un singur investitor și evoluția intrărilor și ieșirilor.
    (2)  

    Dacă valoarea unităților sau a acțiunilor deținute de un investitor unic depășește suma lichidităților zilnice prevăzute corespunzătoare unui FPM, administratorul FPM are în vedere, pe lângă factorii menționați la alineatul (1), toate aspectele de mai jos:

    (a) 

    tendințele identificabile în ceea ce privește necesarul de numerar al investitorilor, inclusiv evoluția ciclică a numărului de acțiuni deținute în FPM;

    (b) 

    aversiunea față de risc a diferiților investitori;

    (c) 

    gradul de corelare sau legăturile strânse între diferiții investitori ai FPM.

    (3)  
    În cazul în care investitorii își direcționează investițiile printr-un intermediar, administratorul unui FPM solicită intermediarului informații privind respectarea alineatelor (1) și (2), cu scopul de a gestiona în mod corespunzător lichiditățile și concentrarea investitorilor FPM.
    (4)  
    Administratorul unui FPM se asigură că valoarea unităților sau a acțiunilor deținute de un singur investitor nu afectează semnificativ profilul de lichiditate al FPM atunci când acesta reprezintă o parte substanțială a VAN totale a FPM.

    Articolul 28

    Simularea situațiilor de criză

    (1)  
    Pentru fiecare FPM se elaborează procese solide de simulare a situațiilor de criză prin care să se identifice evenimentele posibile sau schimbările viitoare ale condițiilor economice care ar putea avea efecte nefavorabile asupra FPM. FPM sau administratorul unui FPM evaluează posibilul impact al respectivelor evenimente sau schimbări asupra FPM. FPM sau administratorul unui FPM efectuează în mod regulat simulări ale situațiilor de criză pentru diferitele scenarii posibile.

    Simulările situațiilor de criză se bazează pe criterii obiective și iau în considerare efectele unor scenarii plauzibile de crize grave. Scenariile simulărilor situațiilor de criză iau în considerare parametrii de referință, care includ următorii factori:

    (a) 

    modificări ipotetice ale nivelului de lichiditate al activelor deținute în portofoliul FPM;

    (b) 

    modificări ipotetice ale nivelului de risc de credit al activelor deținute în portofoliul FPM, inclusiv evenimente de credit și evenimente de rating;

    (c) 

    evoluții ipotetice ale ratelor dobânzii și ale cursului de schimb valutar;

    (d) 

    niveluri ipotetice de răscumpărare;

    (e) 

    extinderea sau limitarea ipotetică a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu;

    (f) 

    șocuri macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansamblu.

    (2)  
    În plus, în cazul FPM cu VAN constantă pentru datoria publică și al FPM cu VAN cu volatilitate scăzută, simulările situațiilor de criză estimează pentru diferite scenarii diferența dintre VAN constantă pe unitate sau pe acțiune și VAN pe unitate sau pe acțiune.
    (3)  
    Simulările situațiilor de criză sunt efectuate cu o frecvență stabilită de consiliul de administrație al FPM, după caz, sau de consiliul de administrație al administratorului unui FPM, după ce se stabilește ce înseamnă un interval adecvat și rezonabil în funcție de condițiile de piață și de orice modificare preconizată în portofoliul FPM. Această frecvență este cel puțin semestrială.
    (4)  
    În cazul în care, în urma simulării situațiilor de criză, se constată o vulnerabilitate a unui FPM, administratorul acestuia întocmește un raport detaliat privind rezultatele simulării situațiilor de criză, precum și o propunere de plan de acțiune.

    Dacă este cazul, administratorul unui FPM ia măsuri pentru a consolida robustețea FPM, inclusiv acțiuni menite să consolideze lichiditatea sau calitatea activelor FPM, și informează imediat autoritatea competentă a FPM cu privire la măsurile luate.

    (5)  
    Raportul detaliat privind rezultatele simulărilor situațiilor de criză și propunerea de plan de acțiune sunt prezentate spre examinare consiliului de administrație al FPM, după caz, sau consiliului de administrație al administratorului unui FPM. Consiliul de administrație modifică planul de acțiune propus, dacă este necesar, și aprobă planul de acțiune final. Raportul detaliat și planul de acțiune sunt păstrate pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.

    Raportul detaliat și planul de acțiune sunt înaintate autorității competente a FPM spre a fi analizate.

    (6)  
    Autoritatea competentă a FPM transmite raportul detaliat menționat la alineatul (5) către ESMA.
    (7)  
    ESMA emite linii directoare în vederea stabilirii unor parametrii de referință comuni pentru scenariile de simulare a situațiilor de criză care trebuie incluse în simularea situațiilor de criză luând în considerare factorii prevăzuți la alineatul (1). Liniile directoare sunt actualizate cel puțin anual, ținând seama de cele mai recente evoluții ale pieței.

    CAPITOLUL IV

    Reguli de evaluare

    Articolul 29

    Evaluarea FPM

    (1)  
    Activele unui FPM sunt evaluate cel puțin zilnic.
    (2)  
    Activele unui FPM sunt evaluate prin utilizarea raportării la piață ori de câte ori este posibil.
    (3)  

    Atunci când se utilizează raportarea la piață:

    (a) 

    activele unui FPM se evaluează la cotația de cumpărare/vânzare mai prudentă, cu excepția cazului în care activul poate fi închis la prețul mediu al pieței;

    (b) 

    se utilizează numai date de piață corespunzătoare; astfel de date se evaluează pe baza următorilor factori cumulativi:

    (i) 

    numărul și calitatea contrapărților;

    (ii) 

    volumul și cifra de afaceri pe piață a activului FPM;

    (iii) 

    valoarea emisiunii și proporția emisiunii pe care FPM intenționează să o cumpere sau să o vândă.

    (4)  
    Atunci când raportarea la piață nu poate fi folosită sau când datele de piață nu au o calitate suficient de bună, un activ al unui FPM este evaluat prudent prin utilizarea raportării la model.

    Modelul estimează cu exactitate valoarea intrinsecă a activului unui FPM pe baza următorilor factori-cheie actualizați:

    (a) 

    volumul și cifra de afaceri pe piață a activului respectiv;

    (b) 

    valoarea emisiunii și proporția emisiunii pe care FPM intenționează să o cumpere sau să o vândă;

    (c) 

    riscul de piață, riscul de rată a dobânzii și riscul de credit legate de activul respectiv.

    Atunci când se utilizează raportarea la model, nu se folosește metoda costului amortizat.

    (5)  
    Evaluările realizate în conformitate cu alineatele (2), (3), (4), (6) și (7) se comunică autorităților competente.
    (6)  
    Fără a aduce atingere alineatelor (2), (3) și (4), activele unui FPM cu VAN constantă pentru datoria publică pot fi evaluate, de asemenea, folosind metoda costului amortizat.
    (7)  
    Prin derogare de la alineatele (2) și (4), în plus față de raportarea la piață menționată la alineatele (2) și (3) și de raportarea la model menționată la alineatul (4), activele FPM cu VAN cu volatilitate scăzută care au o scadență reziduală de până la 75 de zile pot fi evaluate folosind metoda costului amortizat.

    Metoda costului amortizat se folosește numai pentru evaluarea unui activ al unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută în situațiile în care prețul respectivului activ calculat în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4) nu deviază de la prețul respectivului activ calculat în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat cu mai mult de 10 puncte de bază. În cazul unei astfel de devieri, prețul respectivului activ este calculat în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4).

    Articolul 30

    Calcularea VAN pe unitate sau pe acțiune

    (1)  
    Un FPM calculează „valoarea activului net (VAN) pe unitate sau pe acțiune” ca diferența dintre suma tuturor activelor unui FPM și suma tuturor datoriilor acestuia evaluate în conformitate cu raportarea la piață sau raportarea la model sau cu ambele, împărțită la numărul de unități sau de acțiuni restante ale FPM.
    (2)  
    VAN pe unitate sau pe acțiune se rotunjește la cel mai apropiat punct de bază sau echivalentul acestuia atunci când VAN se publică într-o unitate monetară.
    (3)  
    VAN pe unitate sau pe acțiune a unui FPM se calculează și se publică cel puțin zilnic pe secțiunea publică a site-ului de internet al FPM.

    Articolul 31

    Calcularea VAN constante pe unitate sau pe acțiune a FPM cu VAN constantă pentru datoria publică

    (1)  
    Un FPM cu VAN constantă pentru datoria publică calculează VAN constantă pe unitate sau pe acțiune ca diferența dintre suma tuturor activelor sale evaluate în conformitate cu metoda costului amortizat, potrivit articolului 29 alineatul (6), și suma tuturor datoriilor sale, împărțită la numărul de unități sau de acțiuni restante ale FPM.
    (2)  
    VAN constantă pe unitate sau pe acțiune a unui FPM cu VAN constantă pentru datoria publică se rotunjește la cel mai apropiat punct procentual sau echivalentul acestuia atunci când VAN constantă se publică într-o unitate monetară.
    (3)  
    VAN constantă pe unitate sau pe acțiune a unui FPM cu VAN constantă pentru datoria publică se calculează cel puțin zilnic.
    (4)  
    Diferența dintre VAN constantă pe unitate sau pe acțiune și VAN pe unitate sau pe acțiune calculată în conformitate cu articolul 30 se monitorizează și se publică zilnic pe secțiunea publică a site-ului de internet al FPM.

    Articolul 32

    Calcularea VAN constante pe unitate sau pe acțiune a FPM cu VAN cu volatilitate scăzută

    (1)  
    Un FPM cu VAN cu volatilitate scăzută calculează VAN constantă pe unitate sau pe acțiune ca diferența dintre suma tuturor activelor sale evaluate în conformitate cu metoda costului amortizat, potrivit articolului 29 alineatul (7), și suma tuturor datoriilor sale, împărțită la numărul de unități sau de acțiuni restante ale FPM.
    (2)  
    VAN constantă pe unitate sau pe acțiune a unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută se rotunjește la cel mai apropiat punct procentual sau echivalentul acestuia atunci când VAN constantă se publică într-o unitate monetară.
    (3)  
    VAN constantă pe unitate sau pe acțiune a unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută se calculează cel puțin zilnic.
    (4)  
    Diferența dintre VAN constantă pe unitate sau pe acțiune și VAN pe unitate sau pe acțiune calculată în conformitate cu articolul 30 se monitorizează și se publică zilnic pe secțiunea publică a site-ului de internet al FPM.

    Articolul 33

    Prețul de emisiune și prețul de răscumpărare

    (1)  
    Unitățile sau acțiunile unui FPM se emit sau se răscumpără la un preț egal cu valoarea activului net al FPM pe unitate sau pe acțiune, independent de taxele sau costurile autorizate specificate în prospectul FPM.
    (2)  

    Prin derogare de la alineatul (1):

    (a) 

    unitățile sau acțiunile unui FPM cu VAN constantă pentru datoria publică pot fi emise sau răscumpărate la un preț egal cu VAN constantă a FPM pe unitate sau pe acțiune;

    (b) 

    unitățile sau acțiunile unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută pot fi emise sau răscumpărate la un preț egal cu cel al VAN constante pe unitate sau pe acțiune a FPM, însă numai dacă VAN constantă pe unitate sau pe acțiune calculată în conformitate cu articolul 32 alineatele (1), (2) și (3) nu deviază de la VAN pe unitate sau pe acțiune calculată în conformitate cu articolul 30 cu mai mult de 20 de puncte de bază.

    În ceea ce privește litera (b), atunci când VAN constantă pe unitate sau pe acțiune calculată în conformitate cu articolul 32 alineatele (1), (2) și (3) deviază de la VAN pe unitate sau pe acțiune calculată în conformitate cu articolul 30 cu mai mult de 20 de puncte de bază, răscumpărarea sau subscrierea ce rezultă se realizează la un preț egal cu VAN pe unitate sau pe acțiune calculată în conformitate cu articolul 30.

    Înainte de încheierea contractului, potențialii investitori sunt avertizați în mod clar, în scris, de către administratorul unui FPM cu privire la circumstanțele în care FPM cu VAN cu volatilitate scăzută nu va mai răscumpăra sau subscrie la o VAN constantă pe unitate sau pe acțiune.

    CAPITOLUL V

    Cerințe specifice pentru FPM cu VAN constantă pentru datoria publică și pentru FPM cu VAN cu volatilitate scăzută

    Articolul 34

    Cerințe specifice pentru FPM cu VAN constantă pentru datoria publică și pentru FPM cu VAN cu volatilitate scăzută

    (1)  
    Administratorul unui FPM cu VAN constantă pentru datoria publică sau al unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută stabilește, implementează și aplică în mod consecvent proceduri prudente și riguroase de gestionare a lichidităților pentru a asigura conformitatea cu pragurile săptămânale de lichiditate aplicabile respectivelor fonduri. Procedurile de gestionare a lichidităților sunt descrise clar în regulamentul sau actele constitutive ale fondului, precum și în prospect.

    Pentru asigurarea conformității cu pragurile săptămânale de lichiditate se aplică următoarele:

    (a) 

    ori de câte ori proporția activelor cu scadență săptămânală, astfel cum se prevede la articolul 24 alineatul (1) litera (e), se află sub 30 % din totalul activelor FPM cu VAN constantă pentru datoria publică sau ale FPM cu VAN cu volatilitate scăzută, iar răscumpărările nete zilnice dintr-o singură zi lucrătoare depășesc 10 % din totalul activelor, administratorul FPM cu VAN constantă pentru datoria publică sau al FPM cu VAN cu volatilitate scăzută informează imediat consiliul de administrație al FPM, iar consiliul de administrație efectuează o evaluare documentată a situației pentru a stabili măsurile adecvate, luând în considerare interesele investitorilor, și decide dacă să aplice una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

    (i) 

    comisioane de lichiditate pentru răscumpărări, care să reflecte în mod corespunzător costurile suportate de FPM pentru a atinge nivelul de lichiditate și pentru a garanta că investitorii care rămân în fond nu sunt dezavantajați în cazul în care alți investitori își răscumpără unitățile sau acțiunile în perioada respectivă;

    (ii) 

    limite de răscumpărare, care să limiteze numărul acțiunilor sau al unităților de răscumpărat în orice zi lucrătoare la maximum 10 % din acțiunile sau unitățile din FPM pentru orice perioadă de până la 15 zile lucrătoare;

    (iii) 

    suspendarea răscumpărărilor pentru orice perioadă de până la 15 zile lucrătoare; sau

    (iv) 

    nicio acțiune imediată în afara îndeplinirii obligației prevăzute la articolul 24 alineatul (2);

    (b) 

    ori de câte ori proporția activelor cu scadență săptămânală, astfel cum se prevede la articolul 24 alineatul (1) litera (e), se află sub 10 % din totalul activelor sale, administratorul unui FPM cu VAN constantă pentru datoria publică sau al unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută informează imediat consiliul de administrație al FPM, care efectuează o evaluare documentată a situației și, pe baza unei astfel de evaluări și ținând seama de interesele investitorilor, aplică una sau mai multe dintre următoarele măsuri și documentează motivele pentru alegerea sa:

    (i) 

    comisioane de lichiditate pentru răscumpărări, care să reflecte în mod corespunzător costurile suportate de FPM pentru a atinge nivelul de lichiditate și pentru a garanta că investitorii care rămân în fond nu sunt dezavantajați în cazul în care alți investitori își răscumpără unitățile sau acțiunile în perioada respectivă;

    (ii) 

    o suspendare a răscumpărărilor pentru o perioadă de până la 15 zile lucrătoare.

    (2)  
    Atunci când, într-o perioadă de 90 de zile, durata totală a suspendărilor depășește 15 zile, un FPM cu VAN constantă pentru datoria publică sau un FPM cu VAN cu volatilitate scăzută încetează în mod automat să fie un FPM cu VAN constantă pentru datoria publică sau un FPM cu VAN cu volatilitate scăzută. FPM cu VAN constantă pentru datoria publică sau FPM cu VAN cu volatilitate scăzută informează imediat fiecare investitor despre această situație, în scris, într-un mod clar și ușor de înțeles.
    (3)  
    După ce stabilește măsurile pe care le va adopta în ambele cazuri menționate la literele (a) și (b) de la alineatul (1), consiliul de administrație al FPM cu VAN constantă pentru datoria publică sau al FPM cu VAN cu volatilitate scăzută oferă imediat detalii cu privire la decizia sa autorității competente a respectivului FPM.

    CAPITOLUL VI

    Sprijin extern

    Articolul 35

    Sprijin extern

    (1)  
    Un FPM nu primește sprijin extern.
    (2)  
    Sprijinul extern înseamnă sprijin direct sau indirect oferit unui FPM de un terț, inclusiv de un sponsor al FPM, care are scopul sau efectul practic de a garanta lichiditatea FPM sau de a stabiliza valoarea activului net pe unitate sau pe acțiune a FPM.

    Sprijinul extern include:

    (a) 

    injecții de numerar efectuate de un terț;

    (b) 

    achiziționarea de către un terț a activelor FPM la un preț majorat;

    (c) 

    achiziționarea de către un terț de unități sau acțiuni ale FPM pentru a furniza lichidități fondului;

    (d) 

    emiterea de către un terț a oricărui tip de garanție explicită sau implicită, cauțiune sau scrisoare de sprijin în favoarea FPM;

    (e) 

    orice acțiune efectuată de un terț în scopul direct sau indirect de a menține profilul de lichiditate și valoarea activului net pe unitate sau pe acțiune a FPM.

    CAPITOLUL VII

    Cerințe în materie de transparență

    Articolul 36

    Transparență

    (1)  
    Un FPM indică în mod clar în ce tip de FPM se încadrează în conformitate cu articolul 3 alineatul (1), dacă este un FPM pe termen scurt sau un FPM standard în orice document extern, raport, declarație, reclamă, scrisoare sau orice alte dovezi scrise emise de FPM sau de administratorul acestuia, adresate sau destinate spre distribuire în rândul potențialilor investitori, deținătorilor de unități sau acționarilor.
    (2)  

    Cel puțin săptămânal, administratorul unui FPM pune la dispoziția investitorilor FPM toate informațiile următoare:

    (a) 

    structura de scadențe a portofoliului FPM;

    (b) 

    profilul de credit al FPM;

    (c) 

    scadența medie ponderată și durata de viață medie ponderată ale FPM;

    (d) 

    informații detaliate privind cele mai mari participații în cadrul FPM, inclusiv numele, țara, scadența și tipul de active, precum și contrapartea în cazul acordurilor repo și reverse repo;

    (e) 

    valoarea totală a activelor FPM;

    (f) 

    randamentul net al FPM.

    (3)  

    Orice document al FPM utilizat în scopuri de comercializare include în mod clar fiecare dintre următoarele mențiuni:

    (a) 

    FPM nu este o investiție garantată;

    (b) 

    faptul că o investiție într-un FPM este diferită de o investiție în depozite, cu referire specială la riscul ca principalul investit într-un FPM să sufere fluctuații;

    (c) 

    FPM nu se bazează pe sprijin extern pentru a garanta lichiditatea FPM sau pentru a stabiliza VAN pe unitate sau pe acțiune;

    (d) 

    riscul de pierdere a principalului urmează să fie suportat de către investitor.

    (4)  
    Nicio comunicare realizată de FPM sau de administratorul unui FPM pentru investitori sau potențiali investitori nu sugerează în niciun fel că o investiție în unități sau acțiuni ale FPM este garantată.
    (5)  
    Investitorii într-un FPM sunt clar informați cu privire la metoda sau metodele utilizate de către FPM pentru a evalua activele FPM și pentru a calcula VAN.

    FPM cu VAN constantă pentru datoria publică și FPM cu VAN cu volatilitate scăzută explică în mod clar investitorilor și potențialilor investitori utilizarea metodei costului amortizat sau a rotunjirii ori a ambelor.

    Articolul 37

    Raportare către autoritățile competente

    (1)  
    Pentru fiecare FPM pe care îl gestionează, administratorul FPM prezintă autorității competente a FPM rapoarte de informare cel puțin o dată pe trimestru.

    Prin derogare de la primul paragraf, în cazul unui FPM ale cărui active gestionate nu depășesc în total 100 000 000 EUR, administratorul FPM raportează autorității competente a FPM cel puțin o dată pe an.

    De asemenea, administratorul unui FPM furnizează informații raportate conform primului și celui de-al doilea paragraf, la cerere, autorității competente a administratorului FPM, dacă aceasta este diferită de autoritatea competentă a FPM.

    (2)  

    Printre informațiile cuprinse în raport în conformitate cu alineatul (1) se numără următoarele elemente:

    (a) 

    tipul și caracteristicile FPM;

    (b) 

    indicatorii de portofoliu, cum ar fi valoarea totală a activelor, VAN, scadența medie ponderată (WAM), durata de viață medie ponderată (WAL), defalcarea scadenței, lichiditate și randament;

    (c) 

    rezultatele simulărilor situațiilor de criză și, dacă este cazul, planul de acțiune propus;

    (d) 

    informații privind activele deținute în portofoliul FPM, inclusiv:

    (i) 

    caracteristicile fiecărui activ, cum ar fi nume, țară, categoria emitentului, risc sau scadență și rezultatul procedurii interne de evaluare a calității creditului;

    (ii) 

    tipul activului, inclusiv detalii privind contrapartea în cazul instrumentelor financiare derivate, al acordurilor repo sau al acordurilor reverse repo;

    (e) 

    informații privind pasivele FPM, inclusiv următoarele elemente:

    (i) 

    țara în care este stabilit investitorul;

    (ii) 

    categoria investitorului;

    (iii) 

    activitatea de subscriere și de răscumpărare.

    Dacă este necesar și justificat în mod corespunzător, autoritățile competente pot solicita informații suplimentare.

    (3)  

    În plus față de informațiile menționate la alineatul (2), pentru fiecare FPM cu VAN cu volatilitate scăzută pe care îl gestionează, administratorul unui FPM raportează următoarele:

    (a) 

    fiecare eveniment în care prețul unui activ evaluat folosind metoda costului amortizat, în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) primul paragraf, deviază de la prețul respectivului activ calculat în conformitate cu articolul 29 alineatele (2), (3) și (4) cu mai mult de 10 puncte de bază;

    (b) 

    fiecare eveniment în care VAN constantă pe unitate sau pe acțiune calculată în conformitate cu articolul 32 alineatele (1) și (2) deviază de la VAN pe unitate sau pe acțiune calculată în conformitate cu articolul 30 cu mai mult de 20 de puncte de bază;

    (c) 

    fiecare eveniment în care apare o situație menționată la articolul 34 alineatul (3) și măsurile luate de consiliu în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) literele (a) și (b).

    (4)  
    ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru stabilirea unui model de raportare care să conțină toate informațiile menționate la alineatele (2) și (3).

    ESMA prezintă Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 21 ianuarie 2018.

    Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

    (5)  
    Autoritățile competente transmit ESMA toate informațiile primite în temeiul prezentului articol. Informațiile se transmit ESMA cel târziu la 30 de zile după sfârșitul trimestrului de raportare.

    ESMA colectează informațiile pentru a crea o bază de date centrală a tuturor FPM stabilite, gestionate sau comercializate în Uniune. Banca Centrală Europeană are dreptul să acceseze baza de date numai în scopuri statistice.

    ▼M2

    Articolul 37a

    Punerea la dispoziție a informațiilor în punctul unic de acces european

    De la 10 ianuarie 2030, informațiile menționate la articolul 4 alineatul (7) din prezentul regulament sunt puse la dispoziție în punctul unic de acces european (ESAP) înființat în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2859 al Parlamentului European și al Consiliului ( 7 ). În acest scop, ESMA este organism de colectare, în sensul definiției de la articolul 2 punctul 2 din regulamentul respectiv. ESMA extrage aceste date din informațiile notificate de autoritățile competente în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din prezentul regulament în scopul instituirii registrului central public menționat la articolul 4 alineatul (7) din prezentul regulament.

    Informațiile respective respectă următoarele cerințe:

    (a) 

    sunt prezentate într-un format care permite extragerea de date, în sensul definiției de la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2023/2859;

    (b) 

    sunt însoțite de următoarele metadate:

    (i) 

    toate denumirile fondului la care se referă informațiile;

    (ii) 

    dacă este disponibil, identificatorul entității juridice al fondului, astfel cum este precizat în temeiul articolului 7 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) 2023/2859;

    (iii) 

    tipul de informații, astfel cum sunt clasificate în temeiul articolului 7 alineatul (4) litera (c) din regulamentul respectiv;

    (iv) 

    o mențiune care să indice dacă informațiile conțin date cu caracter personal.

    ▼B

    CAPITOLUL VIII

    Supravegherea

    Articolul 38

    Supravegherea exercitată de autoritățile competente

    (1)  
    Autoritățile competente supraveghează în mod continuu respectarea prezentului regulament.
    (2)  
    Autoritatea competentă a FPM sau, dacă este cazul, autoritatea competentă a administratorului FPM este responsabilă cu monitorizarea respectării capitolelor II-VII.
    (3)  
    Autoritatea competentă a FPM este responsabilă cu supravegherea respectării obligațiilor prevăzute în regulamentul sau în actele constitutive ale fondului, precum și a obligațiilor prevăzute în prospect, care trebuie să fie conforme cu prezentul regulament.
    (4)  
    Autoritatea competentă a administratorului FPM este responsabilă cu monitorizarea gradului de adecvare a mecanismelor și a organizării administratorului FPM, astfel încât administratorul FPM să fie în măsură să respecte obligațiile și normele referitoare la constituirea și funcționarea tuturor FPM pe care le gestionează.
    (5)  
    Autoritățile competente monitorizează OPCVM și FIA stabilite sau comercializate pe teritoriul acestora pentru a se asigura că acestea nu folosesc denumirea de FPM sau nu sugerează că sunt un FPM decât în cazul în care respectă prezentul regulament.

    Articolul 39

    Prerogativele autorităților competente

    Fără a aduce atingere competențelor acordate autorităților competente în conformitate cu Directiva 2009/65/CE sau cu Directiva 2011/61/UE, după caz, autoritățile competente, în conformitate cu legislația națională, dețin toate competențele de supraveghere și investigare necesare pentru exercitarea funcțiilor ce le revin, potrivit prezentului regulament. Autoritățile competente au, în special, competența de a realiza toate acțiunile următoare:

    (a) 

    să solicite accesul la orice document în orice formă și de a primi sau a efectua o copie a acestuia;

    (b) 

    să solicite unui FPM sau administratorului unui FPM să furnizeze informații fără întârziere;

    (c) 

    să solicite informații de la orice persoană în legătură cu activitățile unui FPM sau ale administratorului unui FPM;

    (d) 

    să efectueze inspecții la fața locului, anunțate sau nu în prealabil;

    (e) 

    să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că FPM sau administratorul FPM respectă în continuare cerințele prezentului regulament;

    (f) 

    să emită un ordin pentru a garanta că FPM sau administratorul FPM respectă prezentul regulament și că încetează repetarea oricărei conduite care ar putea încălca prezentul regulament.

    Articolul 40

    Sancțiuni și alte măsuri

    (1)  
    Statele membre stabilesc norme privind sancțiunile și alte măsuri care se aplică în cazurile de încălcare a prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste măsuri și sancțiuni sunt puse în aplicare. Sancțiunile și alte măsuri prevăzute sunt efective, proporționale și disuasive.
    (2)  
    Până la 21 iulie 2018, statele membre informează Comisia și ESMA cu privire la normele menționate la alineatul (1). Statele membre informează fără întârziere Comisia și ESMA cu privire la orice modificare ulterioară a normelor.

    Articolul 41

    Măsuri specifice

    (1)  

    Fără a aduce atingere atribuțiilor acordate autorităților competente în conformitate cu Directiva 2009/65/CE sau 2011/61/UE, după caz, autoritatea competentă a unui FPM sau a administratorului unui FPM, respectând principiul proporționalității, ia măsurile necesare menționate la alineatul (2) în cazul în care un FPM sau administratorul unui FPM:

    (a) 

    nu respectă oricare dintre cerințele privind componența activelor, încălcând articolele 9-16;

    (b) 

    nu respectă oricare dintre cerințele privind portofoliul, încălcând articolul 17, 18, 24 sau 25;

    (c) 

    a obținut autorizare prin intermediul unor declarații false sau al oricăror mijloace neadecvate, încălcând articolul 4 sau 5;

    (d) 

    folosește denumirea de „fond al pieței monetare”, „FPM” sau altă denumire care sugerează că un OPCVM sau un FIA este un FPM, încălcând articolul 6;

    (e) 

    nu respectă oricare dintre cerințele privind evaluarea calității creditului, încălcând articolul 19 sau 20;

    (f) 

    nu respectă oricare dintre cerințele privind guvernanța, documentația sau transparența, încălcând articolul 21, 23, 26, 27, 28 sau 36;

    (g) 

    nu respectă oricare dintre cerințele privind evaluarea, încălcând articolul 29, 30, 31, 32, 33 sau 34.

    (2)  

    În cazurile menționate la alineatul (1), autoritatea competentă a FPM, după caz:

    (a) 

    ia măsuri pentru a se asigura că FPM sau administratorul FPM în cauză respectă dispozițiile aplicabile;

    (b) 

    retrage o autorizare acordată în conformitate cu articolul 4 sau 5.

    Articolul 42

    Prerogativele și competențele ESMA

    (1)  
    ESMA deține competențele necesare pentru a îndeplini atribuțiile care îi sunt conferite de prezentul regulament.
    (2)  
    Competențele ESMA în conformitate cu Directivele 2009/65/CE și 2011/61/UE sunt exercitate, de asemenea, cu privire la prezentul regulament și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.
    (3)  
    În sensul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, prezentul regulament este inclus în orice alt viitor act juridic cu caracter obligatoriu al Uniunii, care conferă atribuții autorității menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

    Articolul 43

    Cooperarea dintre autorități

    (1)  
    Autoritatea competentă a FPM și autoritatea competentă a administratorului FPM, în cazul în care sunt diferite, cooperează și fac schimb de informații în scopul îndeplinirii sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament.
    (2)  
    Autoritățile competente și ESMA cooperează în scopul îndeplinirii sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
    (3)  
    Autoritățile competente și ESMA își comunică toate informațiile și documentele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, în special pentru a constata și remedia cazurile de încălcare a prezentului regulament. Autoritățile competente ale statelor membre responsabile cu autorizarea sau supravegherea FPM în temeiul prezentului regulament comunică informații autorităților competente din alte state membre în cazurile în care aceste informații sunt relevante pentru monitorizarea și reacția la implicațiile potențiale ale activităților FPM luate individual sau colectiv pentru stabilitatea instituțiilor financiare importante din punct de vedere sistemic și pentru funcționarea ordonată a piețelor pe care activează FPM. ESMA și Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) sunt, de asemenea, informate și transmit aceste informații autorităților competente ale celorlalte state membre.
    (4)  
    Pe baza informațiilor transmise de autoritățile naționale competente în conformitate cu articolul 37 alineatul (5), ESMA, în conformitate cu competențele care îi sunt conferite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, întocmește un raport pe care îl prezintă Comisiei, în urma reexaminării prevăzute la articolul 46 din prezentul regulament.

    CAPITOLUL IX

    Dispoziții finale

    Articolul 44

    Tratamentul aplicat OPCVM și FIA existente

    (1)  
    Până la 21 ianuarie 2019, un OPCVM sau FIA existent, care investește în active pe termen scurt și are ca obiective distincte sau cumulative oferirea unui randament la ratele pieței monetare sau conservarea valorii investiției, înaintează o cerere către autoritatea competentă a FPM, însoțită de toate documentele și dovezile necesare pentru a demonstra conformitatea cu prezentul regulament.
    (2)  
    În termen de cel mult două luni de la primirea cererii complete, autoritatea competentă a FPM evaluează dacă OPCVM sau FIA respectă prezentul regulament, în conformitate cu articolele 4 și 5. Autoritatea competentă a FPM emite o decizie și o comunică imediat OPCVM sau FIA în cauză.

    Articolul 45

    Exercitarea delegării

    (1)  
    Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
    (2)  
    Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 11, 15 și 22 este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
    (3)  
    Delegarea de competențe menționată la articolele 11, 15 și 22 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
    (4)  
    Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experți desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
    (5)  
    De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
    (6)  
    Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 11, 15 și 22 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

    Articolul 46

    Reexaminare

    (1)  
    Până la 21 iulie 2022, Comisia reexaminează în ce măsură dispozițiile prezentului regulament sunt adecvate dintr-o perspectivă prudențială și economică, în urma unor consultări cu ESMA și, dacă este cazul, cu CERS, inclusiv dacă se impun schimbări la regimul FPM cu VAN constantă pentru datoria publică și al FPM cu VAN cu volatilitate scăzută.
    (2)  

    În cadrul reexaminării, în special:

    (a) 

    se analizează experiența acumulată cu ocazia aplicării prezentului regulament, impactul asupra investitorilor, asupra FPM și asupra administratorilor FPM din Uniune;

    (b) 

    evaluează rolul FPM în achiziționarea instrumentelor de datorie emise sau garantate de statele membre;

    (c) 

    ține seama de caracteristicile specifice ale instrumentelor de datorie emise sau garantate de statele membre și de rolul pe care aceste instrumente îl joacă în finanțarea statelor membre;

    (d) 

    ține seama de raportul menționat la articolul 509 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

    (e) 

    ia în considerare impactul regulamentului asupra piețelor de finanțare pe termen scurt;

    (f) 

    ține seama de evoluțiile internaționale în materie de reglementare.

    Până la 21 iulie 2022, Comisia prezintă un raport privind fezabilitatea instituirii unei cote de 80 % din datoria publică a UE. Raportul respectiv ține seama de disponibilitatea instrumentelor de datorie publică pe termen scurt ale UE și evaluează dacă FPM cu VAN cu volatilitate scăzută pot reprezenta o alternativă adecvată la FPM cu VAN constantă pentru datoria publică din afara UE. În cazul în care concluzionează în raport că nu sunt fezabile introducerea unei cote de 80 % din datoria publică a UE și eliminarea treptată a FPM cu VAN constantă pentru datoria publică care includ o cantitate nelimitată a datoriei publice din afara UE, Comisia ar trebui să prezinte justificări în acest sens. În cazul în care concluzionează în raport că este fezabilă introducerea unei cote de 80 % din datoria publică a UE, Comisia poate prezenta propuneri legislative de introducere a acestei cote, prin care cel puțin 80 % din activele FPM cu VAN constantă pentru datoria publică urmează să fie investite în instrumente de datorie publică a UE. În cazul în care concluzionează că FPM cu VAN cu volatilitate scăzută au devenit o alternativă adecvată la FPM cu VAN constantă pentru datoria publică din afara UE, Comisia poate prezenta propuneri adecvate pentru a elimina complet derogarea privind FPM cu VAN constantă pentru datoria publică.

    Rezultatele reexaminării sunt comunicate Parlamentului European și Consiliului, însoțite, dacă este cazul, de propuneri adecvate de modificări.

    Articolul 47

    Intrarea în vigoare

    Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Regulamentul se aplică de la 21 iulie 2018, cu excepția articolului 11 alineatul (4), articolului 15 alineatul (7), articolului 22 și articolului 37 alineatul (4), care se aplică de la 20 iulie 2017.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.



    ( 1 ) Directiva 2007/16/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind punerea în aplicare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește clarificarea anumitor definiții (JO L 79, 20.3.2007, p. 11).

    ( 2 ) Regulamentul delegat (UE) 2015/61 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerința de acoperire a necesarului de lichiditate pentru instituțiile de credit (JO L 11, 17.1.2015, p. 1).

    ( 3 ) Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).

    ( 4 ) Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).

    ( 5 ) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

    ( 6 ) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

    ( 7 ) Regulamentul (UE) 2023/2859 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 de înființare a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate (JO L, 2023/2859, 20.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2859/oj).

    Top