02015D0740 — RO — 13.08.2018 — 004.001

---

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B	DECIZIA (PESC) 2015/740 A CONSILIULUI din 7 mai 2015 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Sudanul de Sud și de abrogare a Deciziei 2014/449/PESC (JO L 117 8.5.2015, p. 52)

Astfel cum a fost modificată prin:

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
►M1	DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2015/1118 A CONSILIULUI din 9 iulie 2015	L 182	31	10.7.2015
►M2	DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2017/414 A CONSILIULUI din 7 martie 2017	L 63	109	9.3.2017
►M3	DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2018/168 A CONSILIULUI din 2 februarie 2018	L 31	86	3.2.2018
►M4	DECIZIA (PESC) 2018/1125 A CONSILIULUI din 10 august 2018	L 204	48	13.8.2018

---

▼B

DECIZIA (PESC) 2015/740 A CONSILIULUI

din 7 mai 2015

privind măsuri restrictive având în vedere situația din Sudanul de Sud și de abrogare a Deciziei 2014/449/PESC

Articolul 1

(1)  Se interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul în Sudanul de Sud de armament și de materiale conexe de orice tip, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb pentru cele menționate anterior, efectuate de către resortisanți ai statelor membre sau de pe teritoriul statelor membre, sau utilizând aeronave înmatriculate în statele membre sau nave care arborează pavilionul acestora, indiferent dacă acestea provin sau nu de pe teritoriul statelor membre.

▼M4

(2)  De asemenea, se interzice:

Articolul 2

Articolul 1 nu se aplică vânzării, furnizării, transferului sau exportului:

▼M4

Articolul 2a

(1)  Statele membre, în concordanță cu autoritățile naționale și în conformitate cu legislația internă și cu dreptul internațional, controlează pe teritoriul propriu, incluzând porturile și aeroporturile, toate încărcăturile cu destinația Sudanul de Sud, în cazul în care dețin informații conform cărora există motive întemeiate pentru a presupune că încărcătura respectivă conține articole a căror furnizare, vânzare, transfer sau export sunt interzise în temeiul articolului 1.

(2)  În momentul descoperirii, statele membre confiscă și înlătură (de exemplu, distrugându-le, făcându-le inoperabile, stocându-le sau transferându-le într-un alt stat decât cel de origine sau de destinație spre înlăturare) articolele a căror furnizare, vânzare, transfer sau export sunt interzise în temeiul articolului 1.

▼B

Articolul 3

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoanele care:

▼M4

▼B

(2)  Un stat membru nu este obligat, în temeiul alineatului (1), să refuze intrarea pe teritoriul său a propriilor resortisanți.

Articolul 4

(1)  Prezentul articol se aplică în ceea ce privește persoanele enumerate în anexa I.

(2)  Articolul 3 alineatul (1) nu se aplică în cazul în care:

Articolul 5

(1)  Prezentul articol se aplică persoanelor enumerate în anexa II.

(2)  Articolul 3 alineatul (1) nu aduce atingere cazurilor în care unui stat membru îi revine o obligație de drept internațional, și anume:

(3)  Alineatul (2) se consideră aplicabil, de asemenea, cazurilor în care un stat membru este țară-gazdă a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

(4)  Consiliul este informat în mod corespunzător în toate cazurile în care un stat membru acordă o derogare în temeiul alineatului (2) sau (3).

(5)  Statele membre pot acorda derogări de la măsurile impuse în temeiul articolului 3 alineatul (1), în cazul în care o călătorie este justificată de motive umanitare urgente sau de motive legate de participarea la reuniuni interguvernamentale sau la reuniuni promovate sau găzduite de UE sau găzduite de un stat membru care deține președinția OSCE, în cadrul cărora se desfășoară un dialog politic vizând în mod direct obiectivele politice ale măsurilor restrictive, inclusiv democrația, drepturile omului și statul de drept în Sudanul de Sud.

(6)  Un stat membru care dorește să acorde derogările menționate la alineatul (5) notifică Consiliul în scris în acest sens. Se consideră că derogarea este acordată, cu excepția cazului în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului se opun în scris în termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării în cauză. În cazul în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului ridică o obiecție, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să acorde derogarea propusă.

(7)  În cazul în care, în conformitate cu alineatele (2), (3), (5) și (6), un stat membru autorizează intrarea pe teritoriul său sau tranzitul unor persoane enumerate în anexa II, autorizația este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată și la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

Articolul 6

(1)  Toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea, sunt deținute sau controlate, în mod direct sau indirect, de către:

▼M4

▼B

se îngheață.

(2)  Niciun fond și nicio resursă economică nu se pun, în mod direct sau indirect, la dispoziția persoanelor fizice sau juridice, a entităților sau a organismelor enumerate în anexa I sau anexa II și nici nu se pot utiliza în beneficiul acestora.

Articolul 7

(1)  Prezentul articol se aplică persoanelor și entităților enumerate în anexa I.

(2)  Autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în anumite condiții pe care le consideră corespunzătoare, după ce a stabilit că fondurile sau resursele economice în cauză sunt:

Statul membru în cauză informează Comitetul în prealabil cu privire la intenția de a autoriza, după caz, deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate. Autorizațiile pot fi acordate în absența unei decizii negative a Comitetului intervenită în termen de cinci zile lucrătoare de la notificarea respectivă.

(3)  Autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în anumite condiții pe care le consideră corespunzătoare, după ce a stabilit că fondurile sau resursele economice în cauză sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca această necesitate să fi fost notificată de către statele membre în cauză Comitetului și să fi fost aprobată de către Comitet.

(4)  Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1), autoritățile competente ale unui stat membru pot autoriza, de asemenea, deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate, cu condiția ca statul membru în cauză să fi stabilit că fondurile sau resursele economice fac obiectul unui privilegiu sau unei hotărâri judecătorești, administrative sau arbitrale și că fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface privilegiul sau hotărârea în cauză, cu condiția ca privilegiul sau hotărârea să fie anterioară datei de 3 martie 2015, data adoptării R CSONU 2206 (2015), și anume data de 3 martie 2015, să nu fie în beneficiul unei persoane fizice sau juridice, al unei entități sau al unui organism enumerate în anexa I sau anexa II și să fi fost notificată de către statul membru în cauză Comitetului.

(5)  Articolul 6 alineatul (1) nu se aplică sumelor vărsate în conturile înghețate reprezentând:

cu condiția ca orice astfel de dobânzi, alte venituri și plăți să rămână sub incidența măsurilor prevăzute la articolul 6 alineatul (1).

(6)  Articolul 6 nu împiedică o persoană fizică sau juridică, o entitate sau un organism aflat pe listă să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul a fost înscris pe lista din anexa I, cu condiția ca statul membru în cauză să fi stabilit faptul că plata nu este primită, în mod direct sau indirect, de o persoană fizică sau juridică, o entitate sau un organism enumerat în anexa I sau II și după ce statul membru în cauză a notificat Comitetului intenția sa de a efectua sau primi astfel de plăți sau de a autoriza, după caz, deblocarea fondurilor, a altor active financiare sau resurselor economice în acest scop, cu 10 zile lucrătoare înainte de această autorizare.

Articolul 8

(1)  Prezentul articol se aplică persoanelor și entităților enumerate în anexa II.

(2)  Autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în anumite condiții pe care le consideră corespunzătoare, după ce a stabilit că fondurile sau resursele economice în cauză sunt:

Statul membru vizat informează celelalte state membre și Comisia în legătură cu orice autorizație acordată în temeiul prezentului alineat.

(3)  Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1), autoritățile competente ale unui stat membru pot autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

Statul membru vizat informează celelalte state membre și Comisia în legătură cu orice autorizație acordată în temeiul prezentului alineat.

(4)  Articolul 6 alineatul (1) nu împiedică o persoană fizică sau juridică, o entitate sau un organism aflat pe listă să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul a fost înscris pe lista din anexa II, cu condiția ca statul membru în cauză să fi stabilit că beneficiarul plății respective nu este, în mod direct sau indirect, o persoană fizică sau juridică, o entitate sau un organism enumerat în anexa I sau II.

(5)  Articolul 6 alineatul (2) nu se aplică sumelor vărsate în conturile înghețate reprezentând:

cu condiția ca orice astfel de dobânzi, alte venituri și plăți să rămână sub incidența măsurilor prevăzute la articolul 6 alineatul (1).

Articolul 9

(1)  În cazul în care Consiliul de Securitate sau Comitetul include pe listă o persoană sau o entitate, Consiliul include respectiva persoană sau entitate în anexa I.

(2)  Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, decide stabilirea și modificarea listei din anexa II.

(3)  Consiliul comunică persoanei fizice sau juridice, entității sau organismului vizat decizia sa, menționată la alineatele (1) și (2), inclusiv motivele includerii pe listă, fie direct, dacă adresa este cunoscută, fie prin publicarea unui anunț, acordând persoanei fizice sau juridice, entității sau organismului în cauză posibilitatea de a prezenta observații.

(4)  Atunci când se transmit observații sau se prezintă dovezi substanțiale noi, Consiliul reexaminează decizia sa și informează în consecință persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul în cauză.

Articolul 10

(1)  Anexele I și II cuprind motivele pentru includerea pe listă a persoanelor și entităților menționate la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 6 alineatul (1), astfel cum sunt furnizate de Consiliul de Securitate al ONU sau de Comitet, în ceea ce privește anexa I, și de Consiliu, în ceea ce privește anexa II.

(2)  Anexele I și II cuprind, de asemenea, în cazul în care acestea sunt disponibile, informațiile necesare pentru identificarea persoanelor și entităților vizate, astfel cum sunt furnizate de Consiliul de Securitate al ONU sau de Comitet, în ceea ce privește anexa I, și de Consiliu, în ceea ce privește anexa II. În ceea ce privește persoanele, astfel de informații pot cuprinde numele, inclusiv pseudonimele, data și locul nașterii, cetățenia, numărul pașaportului și al cărții de identitate, sexul, adresa, dacă este cunoscută, precum și funcția sau profesia. În ceea ce privește persoanele juridice, entitățile sau organismele, astfel de informații pot cuprinde denumirea, locul și data înregistrării, numărul de înregistrare și sediul. Anexele I și II includ și data desemnării.

Articolul 11

Pentru ca măsurile prevăzute de prezenta decizie să aibă un impact cât mai mare, Uniunea încurajează statele terțe să adopte măsuri restrictive similare celor prevăzute de prezenta decizie.

Articolul 12

(1)  Prezenta decizie se reexaminează permanent. Se reînnoiește sau se modifică, dacă acest lucru este oportun, în cazul în care Consiliul consideră că obiectivele sale nu au fost îndeplinite și având n vedere deciziile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.

(2)  Măsurile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (b) și la articolul 6 alineatul (1) litera (b) sunt revizuite la intervale regulate și cel puțin o dată la 12 luni. Acestea încetează să se aplice persoanelor și entităților în cauză în cazul în care Consiliul stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 9, că nu mai sunt îndeplinite condițiile de punere în aplicare a acestora.

Articolul 13

Decizia 2014/449/PESC se abrogă.

Articolul 14

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

▼M1

---

ANEXA I

LISTA PERSOANELOR ȘI A ENTITĂȚILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (1) LITERA (a) ȘI LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) LITERA (a)

▼M2

A.    PERSOANE

1.    Gabriel JOK RIAK [alias: (a) Gabriel Jok (b) Jok Riak (c) Jock Riak]

Titlu: general-locotenent

Desemnare: comandantul Sectorului 1 din cadrul Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez (SPLA)

Data nașterii: 1966

Locul nașterii: Bor, Sudan/Sudanul de Sud

Cetățenie: Sudanul de Sud

Adresă: (a) statul Unity, Sudanul de Sud (b) Wau, Western Bahr El Ghazal, Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: Începând din ianuarie 2013, a fost comandantul Sectorului 1 din cadrul SPLA, care își desfășoară activitatea în principal în statul Unity. În calitatea sa de comandant al Sectorului 1 al SPLA, a agravat sau a extins conflictul din Sudanul de Sud prin încălcarea Acordului de încetare a ostilităților. SPLA este o entitate militară din Sudanul de Sud implicată în acțiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților din ianuarie 2014 și ale Acordului de rezolvare a crizei din Sudanul de Sud din 9 mai 2014, acesta din urmă reprezentând un angajament reiterat față de CoHA; SPLA a obstrucționat activitățile Mecanismului de monitorizare și verificare al IGAD. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL – Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879060

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Gabriel Jok Riak a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015, în temeiul punctului 7 litera (a), al punctului 7 litera (f) și al punctului 8 din Rezoluția 2206 (2015), pentru „acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud sau obstrucționarea negocierilor sau proceselor de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „obstrucționarea activităților internaționale de menținere a păcii, a misiunilor diplomatice sau umanitare din Sudanul de Sud, inclusiv a Mecanismului de monitorizare și verificare al IGAD sau a furnizării, respectiv a distribuirii sau a accesului la asistență umanitară”; precum și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv a oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7”.

Gabriel Jok Riak este comandantul Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez (SPLA), o entitate militară din Sudanul de Sud care s-a implicat în acțiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților din ianuarie 2014 (CoHA) și ale Acordului de rezolvare a crizei din Sudanul de Sud din 9 mai 2014 (Acordul din mai), acesta din urmă reprezentând un angajament reiterat față de CoHA.

Începând din ianuarie 2013, Jok Riak a fost comandantul Sectorului 1 din cadrul SPLA, care își desfășoară activitatea în principal în statul Unity. Diviziile 3, 4 și 5 sunt subordonate Sectorului 1 și comandantului acestuia, Jok Riak.

Jok Riak și forțele sectoarelor 1 și 3 din cadrul SPLA aflate sub comanda sa generală s-au implicat în mai multe acțiuni, după cum este detaliat mai jos, care încălcau angajamentele asumate în ianuarie 2014 prin CoHA privind încetarea tuturor acțiunilor îndreptate împotriva forțelor opoziției, precum și a altor acțiuni provocatoare, înghețarea forțelor în amplasamentele lor curente și evitarea activităților precum deplasarea forțelor sau reaprovizionarea cu muniții, care puteau duce la confruntări militare.

Forțele SPLA aflate sub comanda generală a lui Jok Riak au încălcat de mai multe ori CoHA prin ostilități deschise.

La 10 ianuarie 2014, o forță a SPLA sub comanda generală a comandantului Sectorului 1, Jok Riak, a capturat Bentiu, care fusese de la 20 decembrie 2013 sub controlul Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez în Opoziție (SPLA-IO). Divizia 3 a SPLA a atacat și a bombardat luptătorii SPLA-IO aproape de Leer imediat după semnarea CoHA în ianuarie 2014, iar la jumătatea lunii aprilie 2014 a capturat Mayom și a ucis peste 300 de membri ai trupelor SPLA-IO.

La 4 mai 2014, o forță SPLA condusă de Jok Riak a recucerit încă o dată Bentiu. La televiziunea de stat din Juba, un purtător de cuvânt al SPLA a declarat că armata guvernamentală comandată de Jok Riak a cucerit Bentiu la ora patru în cursul după-amiezii, adăugând că au fost implicate Divizia 3 și un grup operativ special din cadrul SPLA. La câteva ore după anunțarea Acordului din mai, forțele Diviziilor 3 și 4 ale SPLA i-au atacat și i-au respins pe luptătorii opoziției care atacaseră anterior pozițiile SPLA din apropierea orașului Bentiu și din regiunile petroliere din nordul Sudanului de Sud.

Tot după semnarea Acordului din mai, trupele Diviziei 3 a SPLA au recucerit Wang Kai, iar comandantul diviziei, Santino Deng Wol, și-a autorizat forțele să ucidă pe oricine avea o armă asupra sa sau se ascundea în locuințe și a ordonat incendierea tuturor caselor care adăposteau forțe ale opoziției.

La sfârșitul lunii aprilie și în luna mai 2015, forțele Sectorului 1 conduse de Jok Riak au pornit din statul Lakes o ofensivă militară completă împotriva forțelor de opoziție din statul Unity.

Încălcând termenii CoHA detaliați anterior, se relatează că Jok Riak a încercat să repare și să modifice tancurile în vederea utilizării lor împotriva forțelor de opoziție încă de la începutul lunii septembrie 2014. La sfârșitul lunii octombrie 2014, cel puțin 7 000 de soldați ai SPLA și armament greu din Diviziile 3 și 5 au fost redistribuiți pentru a consolida trupele Diviziei 4, care a fost cea mai afectată de atacul opoziției de lângă Bentiu. În noiembrie 2014, SPLA adus noi echipamente militare și arme, inclusiv transportoare blindate de persoane, elicoptere, piese de artilerie și muniții în zona de aflată sub responsabilitatea Sectorului 1, probabil în pregătirea pentru lupta împotriva opoziției. La începutul lunii februarie 2015, se relatează că Jok Riak a ordonat trimiterea de transportoare blindate de persoane la Bentiu, posibil ca reacție la ambuscadele recente ale opoziției.

În urma ofensivei din statul Unity din aprilie și mai 2015, Sectorul 1 al SPLA a respins solicitările din partea Autorității interguvernamentale privind monitorizarea dezvoltării și a echipei de verificare (IGAD-MVM) de la Bentiu de a cerceta această încălcare a CoHA, negând astfel libertatea de mișcare a IGAD-MVM pentru desfășurarea mandatului său.

În plus, în aprilie 2014, Jok Riak a agravat conflictul din Sudanul de Sud, contribuind, conform relatărilor, la înarmarea și mobilizarea unui număr de 1 000 de tineri Dinka, în completarea forțelor tradiționale ale SPLA.

2.    Simon Gatewech DUAL [alias: (a) Simon Gatwich Dual (b) Simon Getwech Dual (c) Simon Gatwec Duel (d) Simon Gatweach (e) Simon Gatwick (f) Simon Gatwech (g) Simon Garwich (h) General Gaduel (i) Dhual]

Titlu: general-maior

Desemnare: șeful statului-major al SPLA în Opoziție

Data nașterii: 1953

Locul nașterii: (a) Akobo, statul Jonglei, Sudan/Sudanul de Sud (b) districtul Uror, statul Jonglei, Sudan/Sudanul de Sud

Adresă: statul Jonglei, Sudan/Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: Este șeful statului-major al SPLA-IO, iar anterior a fost comandantul forțelor de opoziție din statul Jonglei. La începutul lunii februarie 2015, forțele sale au desfășurat un atac în statul Jonglei, iar în martie 2015, a încercat să distrugă pacea în statul Jonglei prin atacuri asupra populației civile. Fotografia sa este disponibilă pentru a fi inclusă în notificarea specială emisă de INTERPOL – Consiliul de Securitate al ONU. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL – Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879066

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Simon Gatwech Dual a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în temeiul punctelor 6, 7 litera (a), 7 litera (d) și 8 din Rezoluția 2206 (2015), ca fiind „responsabil, complice sau angajat direct sau indirect în acțiuni sau politici care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud”; „acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud sau obstrucționarea negocierilor sau proceselor de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „atacarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv omoruri, mutilări, tortură sau viol sau alte violențe cu caracter sexual), răpiri, dispariții forțate, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, a spitalelor, a lăcașurilor de cult sau a locurilor în care se refugiază civili sau printr-o conduită care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internațional umanitar”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv a oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7”.

Simon Gatwech Dual (Gatwech Dual) s-a angajat în acțiuni sau politici care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud și este lider al Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez în Opoziție (SPLA-IO), entitate angajată în acțiuni care amenință pacea, securitatea și stabilitatea Sudanului de Sud, vizând civili, inclusiv femei și copii, prin comiterea unor acte de violență.

Gatwech Dual este șeful statului-major al SPLA-IO, iar anterior a fost comandantul forțelor de opoziție din statul Jonglei.

În perioada 2014-2015, Gatwech Dual avea un număr mare de trupe sub comanda sa și acționa cu o anumită autonomie în comiterea atacurilor. Gatwech Dual supraveghează desfășurarea SPLA-IO și probabil desfășurarea unor forțe ale Armatei Albe (White Army) (o miliție a tinerilor Nuer).

La sfârșitul lunii aprilie 2014, forțele aflate sub comanda generală a lui Gatwech Dual au câștigat teren în statul Jonglei în marșul lor asupra capitalei statale, Bor. Este posibil ca Gatwech Dual să fi folosit știrile privind atacul din 17 aprilie 2014 asupra persoanelor Nuer strămutate în interiorul țării din tabăra ONU din Bor pentru a-și incita trupele la răzbunare. Mecanismul de monitorizare și verificare al IGAD din statele Upper Nile, Unity și Jonglei a citat la rândul său forțele conduse de Gatwech Dual în cadrul sintezei sale din 14 august 2014 cu privire la încălcările acordului de încetare a focului.

Forțele lui Gatwech Dual au întreprins la începutul lunii februarie 2015 un atac în statul Jonglei. În luna martie 2015, Gatwech Dual a încercat să distrugă pacea în statul Jonglei prin atacuri asupra populației civile.

La sfârșitul lunii aprilie 2015, Gatwech Dual a fost implicat în planificarea și coordonarea unor atacuri prin surprindere împotriva forțelor guvernamentale din Sudanul de Sud în statul Upper Nile. Sinteza încălcărilor acordului de încetare a focului în perioada 12-31 mai 2015, realizată în cadrul Mecanismului de monitorizare și verificare al IGAD, enumeră încălcările comise de forțele de opoziție controlate de Gatwech, inclusiv un atac asupra forțelor guvernamentale în Ayod.

Forțele SPLM-IO sub comanda lui Gatwech Dual au atacat femei, copii și civili. Se relatează că Gatwech Dual le-a ordonat unităților pe care le comandă să ucidă prizonieri de război Dinka, femei și copii, iar ofițerii comandați de el au declarat că forțele de opoziție nu ar trebui să facă nicio diferență între diferitele triburi Dinka și ar trebui să îi ucidă pe toți.

3.    James Koang CHUOL [alias: (a) James Koang Chol Ranley (b) James Koang Chol (c) Koang Chuol Ranley (d) James Koang Chual]

Titlu: general-maior

Data nașterii: 1961

Cetățenia: Sudanul de Sud, nr. pașaport: R00012098, Sudanul de Sud.

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: Numit comandant al diviziei speciale a Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez în Opoziție (SPLA-IO) în decembrie 2014. Forțele sale au fost angajate în atacuri împotriva civililor. În februarie 2014, forțele de sub comanda sa au atacat tabere ale Organizației Națiunilor Unite, spitale, biserici și școli, practicând pe scară largă violul, tortura și distrugerea de bunuri, într-o încercare de a spulbera civilii, militarii și polițiștii aliați cu guvernul. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL – Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879069

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

James Koang Chuol (Koang) a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în temeiul punctelor 6, 7 litera (a), 7 litera (d) și 8 din Rezoluția 2206 (2015), ca fiind „responsabil, complice sau angajat direct sau indirect în acțiuni sau politici care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud”; „acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud sau obstrucționarea negocierilor sau proceselor de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „atacarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv omoruri, mutilări, tortură sau viol sau alte violențe cu caracter sexual), răpiri, dispariții forțate, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, a spitalelor, a lăcașurilor de cult sau a locurilor în care se refugiază civili sau printr-o conduită care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internațional umanitar”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv a oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7”.

James Koang Chuol (Koang) a amenințat pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud din poziția sa de lider al forțelor antiguvernamentale din statul Unity, Sudanul de Sud, ale căror membri au supus civili, inclusiv femei și copii, la omoruri și violențe sexuale și au atacat școli, spitale, lăcașuri de cult și locuri în care civilii încercau să se refugieze.

Koang a dezertat din funcția sa de comandant al diviziei a patra a Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez (SPLA) în decembrie 2013. La ordinele lui Koang, soldați dezertori au executat 260 dintre omologii lor din cadrul bazei înainte de a ataca și de a ucide civili în capitala statului, Bentiu.

Koang a fost numit comandant al diviziei speciale a Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez în Opoziție (SPLA-IO) în decembrie 2014. În noua sa poziție, Koang a condus în ianuarie 2015 atacuri împotriva forțelor guvernamentale din districtele Renk și Maban ale statului Upper Nile care au fost citate de Mecanismul de monitorizare și verificare al Autorității pentru Dezvoltare drept încălcări ale CoHA.

În februarie 2014, după ce Koang a fost numit la comanda forțelor antiguvernamentale din statul Unity, forțele respective au atacat tabere ale Organizației Națiunilor Unite, spitale, biserici și școli, practicând pe scară largă violul, tortura și distrugerea de bunuri, într-o încercare de a spulbera civilii, militarii și polițiștii aliați cu guvernul. În perioada 14-15 aprilie 2014, forțele lui Koang au cucerit Bentiu după lupte intense și au întreprins atacuri împotriva civililor. În incidente separate desfășurate la o moschee, la o biserică și într-o tabără alimentară abandonată, forțele au separat civilii care se adăposteau după etnie și naționalitate înainte de a se angaja în omoruri specifice, ucigând cel puțin 200 de persoane și rănind cel puțin 400. La mijlocul lunii septembrie 2014, se relatează că Koang a ordonat trupelor sale să atace civilii Dinka în timpul unui raid în statul Upper Nile.

4.    Santino Deng WOL [alias: (a) Santino Deng Wuol (b) Santino Deng Kuol]

Titlu: general-maior

Desemnare: comandant al Diviziei 3 a SPLA

Data nașterii: 9 noiembrie 1962

Locul nașterii: Aweil, Sudan/Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: A condus și a dirijat acțiuni militare îndreptate împotriva forțelor de opoziție și a condus mișcări de trupe ostile, încălcând astfel CoHA. În mai 2015, forțele de sub comanda sa au ucis copii, femei și bătrâni, au ars bunuri și au furat animale domestice în avansul lor prin statul Unity către câmpul petrolier Thorjath. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL – Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879071

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Santino Deng Wol a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în temeiul punctelor 7 litera (a), 7 litera (d) și 8 din Rezoluția 2206 (2015) pentru „acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud sau obstrucționarea negocierilor sau proceselor de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „atacarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv omoruri, mutilări, tortură sau viol sau alte violențe cu caracter sexual), răpiri, dispariții forțate, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, a spitalelor, a lăcașurilor de cult sau a locurilor în care se refugiază civili sau printr-o conduită care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internațional umanitar”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv a oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7”.

Santino Deng Wol (Deng Wol) este general-maior în cadrul Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez (SPLA) și comandant al Diviziei 3 a SPLA, o entitate militară sud-sudaneză care s-a implicat în acțiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților din ianuarie 2014 (CoHA) și ale Acordului din 9 mai 2014 pentru a rezolva criza din Sudanul de Sud (Acordul din mai), acesta din urmă reprezentând un angajament reiterat față de CoHA.

Deng Wol a condus și a dirijat acțiuni militare îndreptate împotriva forțelor de opoziție și a condus mișcări de trupe ostile, încălcând astfel CoHA.

La scurt timp după ce negociatorii ambelor părți au convenit să înceteze ostilitățile, DENG WOL și-a pregătit forțele să avanseze asupra orașului Leer din statul Unity. Ulterior, acestea au ambuscat și au bombardat luptători rebeli în apropiere de Leer.

La mijlocul lunii aprilie 2014, se relatează că forțele lui Deng Wol s-au pregătit să recucerească Bentiu din mâinile forțelor antiguvernamentale. Spre sfârșitul lunii respective, forțele lui Deng Wol au cucerit Mayom după o luptă acerbă în care au ucis peste 300 de membri ai forțelor de opoziție. Apoi, la începutul lunii mai 2014, forțele lui Deng Wol au cucerit Tor Abyad, ucigând cu acest prilej membri ai forțelor de opoziție. La scurt timp după aceea, forțele SPLA, inclusiv forțele lui Deng Wol, au atacat și au recucerit orașul Wang Kai din statul Unity. Deng Wol și-a autorizat forțele să ucidă orice persoană înarmată sau care se ascundea în case și le-a ordonat să dea foc la toate casele în care se aflau suporteri ai opoziției.

Divizia 3 a SPLA condusă de Deng Wol a participat la ofensiva din aprilie-mai 2015 din statul Unity, în cursul căreia SPLA a lansat o ofensivă coordonată pentru a cuceri bazele opoziției din districtele Mayom, Guit, Koch, Mayendit și Leer. Forțele lui Deng Wol au ucis copii, femei și bătrâni, au ars bunuri și au furat animale domestice în avansul lor prin statul Unity către câmpul petrolier Thorjath în cursul lunii mai 2015. În plus, la începutul lunii respective, se relatează că Deng Wol a făcut presiuni pentru executarea soldaților capturați din forțele de opoziție.

5.    Marial Chanuong Yol MANGOK [alias: (a) Marial Chinuong (b) Marial Chan (c) Marial Chanoung Yol (d) Marial Chinoum]

Desemnare: (a) general-maior în Armata de Eliberare a Poporului Sudanez (b) comandant al unității de gardă prezidențială

Data nașterii: 1 ianuarie 1960

Locul nașterii: Yirol, statul Lakes

Cetățenia: Sudanul de Sud, nr. pașaport: R 00005943, Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: Garda prezidențială, sub comanda sa, a condus măcelul civililor Nuer din Juba și din zona înconjurătoare, dintre care mulți au fost îngropați în gropi comune. Se preconizează că o astfel de groapă comună conține 200-300 de civili. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL – Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/72684667

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:

Marial Chanuong Yol Mangok a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în temeiul punctelor 7 litera (a), 7 litera (c), 7 litera (d) și 8 din Rezoluția 2206 (2015) pentru „acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud sau obstrucționarea negocierilor sau proceselor de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „planificarea, conducerea sau comiterea în Sudanul de Sud a unor acte care încalcă legislația internațională aplicabilă privind drepturile omului sau acte care constituie abuzuri împotriva drepturilor omului”; „atacarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv omoruri, mutilări, tortură sau viol sau alte violențe cu caracter sexual), răpiri, dispariții forțate, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, a spitalelor, a lăcașurilor de cult sau a locurilor în care se refugiază civili sau printr-o conduită care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internațional umanitar”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv a oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7”.

Mangok este comandantul Gărzii prezidențiale a guvernului Sudanului de Sud care a condus operațiile din Juba în urma luptelor care au început la 15 decembrie 2013. El a executat ordinele de a dezarma soldații Nuer și apoi a ordonat utilizarea tancurilor împotriva personalităților politice din Juba, ucigând 22 de gărzi de corp neînarmate ale liderului opoziției, Riek Machar, și șapte gărzi de corp ale fostului ministru de interne, Gier Chuang Aluong.

În operațiunile inițiale din Juba, potrivit relatărilor numeroase și credibile, Garda prezidențială condusă de Mangok a condus măcelul civililor Nuer din Juba și din zona înconjurătoare, dintre care mulți au fost îngropați în gropi comune. Se preconizează că o astfel de groapă comună conține 200-300 de civili.

6.    Peter GADET [alias: (a) Peter Gatdet Yaka (b) Peter Gadet Yak (c) Peter Gadet Yaak (d) Peter Gatdet Yaak (e) Peter Gatdet (f) Peter Gatdeet Yaka]

Titlu: (a) general (b) general-maior

Data nașterii: între 1957 și 1959

Locul nașterii: (a) districtul Mayom statul Unity (b) Mayan, statul Unity

Data desemnării de către ONU: 1 iulie 2015

Alte informații: A fost numit adjunct al șefului statului-major pentru operații al SPLA-IO la 21 decembrie 2014. Forțele aflate sub comanda sa au atacat civili, inclusiv femei, în aprilie 2014, în cursul unui atac asupra Bentiu, atacul incluzând asasinate selective pe baza apartenenței etnice. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL – Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5879076

Peter Gadet a fost inclus pe listă la 1 iulie 2015 în temeiul punctelor 7 litera (a), 7 liter (d), 7 litera (e) și 8 din Rezoluția 2206 (2015) pentru „acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud sau obstrucționarea negocierilor sau proceselor de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „atacarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv omoruri, mutilări, tortură sau viol sau alte violențe cu caracter sexual), răpiri, dispariții forțate, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, a spitalelor, a lăcașurilor de cult sau a locurilor în care se refugiază civili sau printr-o conduită care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internațional umanitar”; „recrutarea de copii întreprinsă de grupări înarmate sau de forțe armate în contextul conflictului armat din Sudanul de Sud”; și în calitate de lider „al oricărei entități, inclusiv a oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7”.

Informații suplimentare

Peter Gadet este comandantul forțelor din cadrul Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez în Opoziție (SPLA-IO) care s-au angajat în acțiuni care au extins conflictul din Sudanul de Sud, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților (CoHA) din ianuarie 2014.

Forțele conduse de Gadet au atacat și capturat Kaka, statul Upper Nile, din mâinile Armatei de Eliberare Populară a Sudanului (SPLA) la sfârșitul lunii martie 2014. Gadet a fost ulterior transferat din statul Jonglei la Bentiu, unde a fost numit guvernator militar al statului Unity, pentru a sprijini eforturile forțelor antiguvernamentale de mobilizare a populației predominante Bol Nuer. Ulterior, Gadet a condus atacurile SPLA-IO în statul Unity. Forțele lui Gadet au fost responsabile pentru deteriorarea unei rafinării de petrol parțial construite de o întreprindere rusă în statul Unity. De asemenea, forțele lui Gadet au preluat controlul zonelor Tor Abyad și Kilo 30 din câmpurile de petrol din statul Unity.

La jumătatea lunii aprilie 2014, 50 000 de soldați ai forțelor antiguvernamentale au înconjurat Malakal, pregătindu-se pentru un atac asupra Bentiu. La 15 aprilie 2014, forțele lui Gadet au atacat și au preluat controlul asupra orașului Bentiu, înainte să piardă ulterior controlul asupra orașului. Forțele conduse de Gadet au atacat civili, inclusiv femei, în aprilie 2014, în cursul atacului asupra Bentiu, atacuri care au inclus asasinate selective pe baza apartenenței etnice.

În iunie 2014, Peter Gadet a emis o directivă adresată comandanților SPLA-IO, cerându-le să recruteze tineri în toate districtele controlate de rebeli.

Începând din 25-29 octombrie 2014, forțele aflate sub comanda lui Gadet au încercuit și atacat Bentiu și Rubkona, capturând pentru scurt timp orașul Bentiu la 29 octombrie, înainte de a se retrage.

La 21 decembrie 2014, Gadet a fost numit adjunct al șefului statului-major pentru operații al SPLA-IO. Ulterior acestei numiri, forțele SPLA-IO au fost citate de Mecanismul de monitorizare și verificare al IGAD pentru încălcări multiple ale Acordului de încetare a ostilităților în statele Unitatea, Nilul Superior și Jonglei.

▼M4

7.    Malek REUBEN RIAK RENGU [alias Malek Ruben]

Titlu: general-locotenent

Desemnare: (a) șef adjunct al forțelor pentru suport logistic; (b) șef adjunct al Statului Major și inspector general al armatei

Data nașterii: 1 ianuarie 1960

Locul nașterii: Yei, Sudanul de Sud

Cetățenie: Sudanul de Sud

Data desemnării de către ONU: 13 iulie 2018

Alte informații: Ca șef adjunct al forțelor pentru suport logistic în cadrul SPLA (Armata de Eliberare a Poporului Sudanez), Riak a fost unul dintre înalții funcționari ai Guvernului Sudanului de Sud care au planificat și au supravegheat în 2015 o ofensivă în statul Unity care a condus la distrugeri pe scară largă și strămutarea unui număr important de persoane.

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Malek Ruben Riak a fost inclus pe listă la 13 iulie 2018 în temeiul punctului 6, punctului 7 litera (a) și punctului 8 din Rezoluția 2206 (2015), astfel cum s-a reafirmat în Rezoluția 2418 (2018), pentru „acțiuni sau politici care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea Sudanului de Sud”; „acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud […]” și în calitatea de lider „al oricărei entități, inclusiv al oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7” și în temeiul punctului 14 litera (e) din această rezoluție pentru „planificarea, conducerea sau comiterea unor acte care implică violența sexuală și de gen în Sudanul de Sud”.

Potrivit raportului grupului de experți privind Sudanul de Sud din ianuarie 2016 (S/2016/70), Riak a făcut parte dintr-un grup de înalți funcționari ai aparatului de securitate care au planificat o ofensivă în statul Unity împotriva SPLM-IO, începând din ianuarie 2015, și ulterior au supravegheat execuția acesteia începând de la sfârșitul lunii aprilie 2015. Guvernul Sudanului de Sud a început înarmarea tinerilor Bul Nuer la începutul anului 2015, pentru a facilita participarea acestora la ofensivă. Majoritatea tinerilor Bul Nuer aveau deja acces la puști automate modelul AK, însă aveau nevoie de muniție pentru a-și susține operațiunile. Grupul de experți a raportat elemente de probă, inclusiv mărturii din surse militare, conform cărora muniția a fost furnizată grupurilor de tineri de comandamentul SPLA în mod specific pentru ofensivă. Riak era șef adjunct al forțelor pentru suport logistic în cadrul SPLA la momentul respectiv. Ofensiva a dus la distrugerea sistematică a satelor și a infrastructurii, strămutarea forțată a populației locale, uciderea și torturarea arbitrară a civililor, utilizarea pe scară largă a violenței sexuale, inclusiv împotriva bătrânilor și a copiilor, răpirea și recrutarea copiilor ca soldați, precum și strămutarea unui număr important de persoane. Ca urmare a distrugerii unei suprafețe importante din părțile sudice și centrale ale statului, numeroase mass-media și organizații umanitare, precum și Misiunea Organizației Națiunilor Unite în Sudanul de Sud (UNMISS), au publicat rapoarte cu privire la amploarea abuzurilor care au fost comise.

8.    Paul MALONG AWAN [alias: (a) Paul Malong Awan Anei; (b) Paul Malong; (c) Bol Malong]

Titlu: general

Desemnare: (a) fost șef al Statului-Major al Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez (SPLA); (b) fost guvernator, Statul Bahr el-Ghazal de Nord

Data nașterii: (a) 1962; (b) 4 decembrie 1960; (c) 12 aprilie 1960

Locul nașterii: Malualkon, Sudanul de Sud

Cetățenie: (a) Sudanul de Sud; (b) Uganda

Nr. pașaport: (a) Sudanul de Sud nr. S00004370; (b) Sudanul de Sud nr. D00001369; (c) Sudan nr. 003606; (d) Sudan nr. 00606; (e) Sudan nr. B002606

Data desemnării de către ONU: 13 iulie 2018

Alte informații: În calitatea de șef al Statului-Major al SPLA, Malong a extins sau a prelungit conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților și încălcări ale Acordului din 2015 privind soluționarea conflictului din Sudanul de Sud (ARCSS). Conform relatărilor, a condus acțiuni vizând uciderea liderului opoziției, Riek Machar. A ordonat unităților SPLA să împiedice transportul de provizii umanitare. Sub conducerea lui Malong, SPLA a atacat civili, școli și spitale; a dus la strămutarea forțată a populației civile; a instrumentat dispariții forțate; a reținut civili în mod arbitrar și a întreprins acte de tortură și violuri. Acesta a mobilizat miliția tribală Mathiang Anyoor Dinka, care utilizează copii-soldați. Sub conducerea acestuia, SPLA a restricționat accesul UNMISS, al Comisiei mixte de monitorizare și evaluare (JMEC) și al CTSAMM (Mecanismul de monitorizare a acordurilor de încetare a focului și securitate tranzițională) la fața locului pentru a investiga și a documenta abuzurile.

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Paul Malong Awan a fost inclus pe listă la 13 iulie 2018 în temeiul punctului 6, al punctului 7 litera (a), al punctului 7 litera (b), al punctului 7 litera (c), al punctului 7 litera (d), al punctului 7 litera (f) și al punctului 8 din Rezoluția 2206 (2015), astfel cum s-a reafirmat în Rezoluția 2418 (2018), pentru „acțiuni sau politici care au drept obiectiv sau efect agravarea sau extinderea conflictului din Sudanul de Sud sau obstrucționarea negocierilor sau proceselor de reconciliere sau de pace, inclusiv încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților”; „acțiuni sau politici care periclitează acordurile tranzitorii sau subminează procesul politic în Sudanul de Sud”; „atacarea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, prin comiterea de acte de violență (inclusiv omoruri, mutilări, tortură sau viol sau alte violențe cu caracter sexual), răpiri, dispariții forțate, strămutare forțată sau atacuri asupra școlilor, a spitalelor, a lăcașurilor de cult sau a locurilor în care se refugiază civili sau printr-o conduită care ar constitui un abuz grav sau o încălcare a drepturilor omului sau o încălcare a dreptului internațional umanitar”; „planificarea, conducerea sau comiterea de acte care încalcă dreptul internațional aplicabil în domeniul drepturilor omului sau dreptul internațional umanitar ori de acte care constituie încălcări ale drepturilor omului în Sudanul de Sud”; „folosirea sau recrutarea de copii întreprinsă de grupări armate sau de forțe armate în contextul conflictului armat din Sudanul de Sud”; „obstrucționarea activităților misiunilor internaționale de menținere a păcii, a misiunilor diplomatice sau umanitare din Sudanul de Sud, inclusiv a Mecanismului de monitorizare și verificare al IGAD sau a furnizării, respectiv a distribuirii sau a accesului la asistență umanitară”, precum și în calitatea de lider „al oricărei entități, inclusiv al oricărui grup sud-sudanez guvernamental, de opoziție, miliție sau de alt tip implicat sau ai cărui membri se implică în oricare dintre activitățile descrise la punctele 6 și 7”.

Malong a fost șeful Statului-Major al SPLA de la 23 aprilie 2014 până în mai 2017. În funcția sa anterioară de șef al Statului-Major, a extins sau a prelungit conflictul din Sudanul de Sud prin încălcări ale Acordului de încetare a ostilităților și încălcări ale Acordului din 2015 privind soluționarea conflictului din Sudanul de Sud (ARCSS). Conform relatărilor, la începutul lunii august 2016 Malong a condus acțiuni vizând uciderea liderului opoziției din Sudanul de Sud, Riek Machar. Încălcând cu bună știință ordinele președintelui Salva Kiir, Malong a ordonat asalturile din 10 iulie 2016 cu tancuri, armament de elicopter și infanterie asupra reședinței lui Machar și asupra bazei „Jebel” a Mișcării Populare de Eliberare a Sudanului în Opoziție (SPLM-IO). Malong a supravegheat personal eforturile comandamentului SPLA de a-l intercepta pe Machar. La începutul lunii august 2016, Malong a dorit ca SPLA să atace imediat poziția în care se bănuia că se află Machar și a informat comandanții SPLA că Machar nu trebuie să fie prins în viață. În plus, la începutul anului 2016, informațiile indică faptul că Malong a ordonat unităților SPLA să împiedice transportul de provizii umanitare de-a lungul râului Nil, unde zeci de mii de civili se confruntau cu foametea, susținând că ajutorul alimentar ar fi deturnat de la civili către grupările de miliție. Ca urmare a ordinelor lui Malong, s-a împiedicat trecerea peste Nil a proviziilor alimentare timp de cel puțin două săptămâni.

Pe parcursul mandatului său de șef al Statului-Major al SPLA, Malong a fost responsabil de comiterea de către SPLA și forțele sale aliate a unor abuzuri grave, inclusiv atacuri asupra civililor, strămutări forțate, dispariții forțate, detenții arbitrare, tortură și viol. Sub conducerea lui Malong, SPLA a lansat atacuri îndreptate împotriva populației civile și a ucis intenționat civili neînarmați și care fugeau din calea ostilităților. Numai în zona Yei, ONU a documentat 114 ucideri de civili de către SPLA și forțele sale aliate între iulie 2016 și ianuarie 2017. SPLA a atacat intenționat școli și spitale. În aprilie 2017, Malong ar fi ordonat SPLA să îndepărteze toate persoanele, inclusiv civilii, din zona aflată în jurul Wau. Se pare că Malong nu a descurajat uciderea civililor de către trupe ale SPLA, iar persoanele suspectate că ascund rebeli au fost considerate ținte legitime.

Potrivit unui raport din 15 octombrie 2014 al Comisiei de anchetă a Uniunii Africane privind Sudanul de Sud, Malong a fost responsabil pentru mobilizarea în masă a miliției tribale Mathiang Anyoor Dinka, în privința căreia Mecanismul de monitorizare a acordurilor de încetare a focului și securitate tranzițională (CTSAMM) a furnizat probe privind folosirea copiilor-soldați.

Sub conducerea de către Malong a SPLA, forțele guvernamentale au restricționat periodic accesul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Sudanul de Sud (UNMISS), al Comisiei mixte de monitorizare și evaluare (JMEC) și al CTSAMM atunci când acestea au încercat să investigheze și să documenteze abuzurile. De exemplu, la 5 aprilie 2017, o patrulă comună a ONU și CTSAMM a încercat să intre în Pajok, însă a fost respinsă de soldați ai SPLA.

▼M1

B.   ENTITĂȚI

▼B

---

ANEXA II

Lista persoanelor și entităților menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) și articolul 6 alineatul (1) litera (b)