(a) a normelor de sănătate publică și animală privind subprodusele de origine animală și produsele derivate, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b) privind anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la punctele de control la frontieră în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) literele (e) și (f) din Directiva 97/78/CE.

(a) biomotorina care îndeplinește cerințele pentru eliminarea și utilizarea produselor derivate prevăzute în anexa IV capitolul IV secțiunea 3 punctul 2 litera (b);

(b) hrana pentru animale de companie care îndeplinește cerințele specifice privind hrana prelucrată pentru animale de companie prevăzute în anexa XIII capitolul II punctul 7 litera (a);

(c) produsele de ros pentru câini care îndeplinesc cerințele specifice privind produsele de ros pentru câini prevăzute în anexa XIII capitolul II punctul 7 litera (b);

(d) pieile de ungulate care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în anexa XIII capitolul V litera C;

(e) lâna și părul care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în anexa XIII capitolul VII litera B;

(f) penele și puful care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în anexa XIII capitolul VII litera C;

(g) blănurile care îndeplinesc condițiile speciale aplicabile punctului final din lanțul de fabricație a produsului respectiv, prevăzute în anexa XIII capitolul VIII;

(h) uleiul de pește destinat producerii de medicamente care îndeplinește cerințele specifice aplicabile punctului final din lanțul de fabricație a produsului respectiv, prevăzute în anexa XIII capitolul XIII;

(i) benzina și combustibilii care îndeplinesc cerințele specifice aplicabile produselor obținute prin procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili stabilite în anexa IV capitolul IV secțiunea 3 punctul 2 litera (c);

(j) produsele oleochimice derivate din grăsimi topite și care îndeplinesc cerințele prevăzute în capitolul XI din anexa XIII;

(k) motorina regenerabilă, combustibilul regenerabil pentru aviație, propanul regenerabil și benzina regenerabilă care îndeplinesc cerințele specifice pentru produsele rezultate în urma hidrotratamentului catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili, prevăzute în anexa IV capitolul IV secțiunea 3 punctul 2 litera (f).

(a) în instalații de incinerare sau coincinerare cărora le-a fost acordată o autorizație în conformitate cu Directiva 2000/76/CE; sau

(b) în cazul instalațiilor care nu sunt obligate să dețină o autorizație în conformitate cu Directiva 2000/76/CE, în instalații de incinerare sau coincinerare care au fost autorizate de autoritatea competentă să efectueze eliminări prin incinerare, sau eliminări sau recuperări de subproduse de origine animală sau produse derivate, dacă acestea reprezintă deșeuri, prin coincinerare, în conformitate cu articolul 24 alienatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

(a) instalațiile de ardere se află în sfera de cuprindere a capitolului V din anexa III la respectivul regulament;

(b) instalațiile de ardere respectă toate condițiile generale și cerințele specifice relevante prezentate în capitolele IV și V din anexa III la respectivul regulament;

(c) există în vigoare proceduri administrative menite să asigure faptul că cerințele pentru autorizarea instalațiilor de ardere sunt verificate anual.

(a) cererea de autorizare transmisă de operator autorității competente în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie să conțină dovezi certificate de autoritatea competentă sau de o organizație profesională autorizată de autoritățile competente din statul membru în cauză, din care să rezulte că instalația de ardere în care dejecțiile provenite de la animalele de fermă sunt utilizate drept combustibil respectă pe deplin cerințele stabilite la punctul B subpunctele 3, 4 și 5 din capitolul V din anexa III la prezentul regulament, fără a aduce atingere posibilității autorităților competente din statul membru în cauză de a acorda o derogare de la respectarea anumitor dispoziții în conformitate cu punctul C subpunctul 4 din capitolul V din anexa III;

(b) procedura de autorizare prevăzută la articolul 44 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 nu este încheiată decât după efectuarea, în cursul primelor șase luni de funcționare a instalației de ardere, a cel puțin două verificări consecutive, dintre care una neanunțată, de către autoritatea competentă sau de către o organizație profesională autorizată de autoritatea respectivă, incluzând măsurătorile necesare privind temperatura și emisiile. După ce rezultatele verificărilor respective demonstrează conformitatea cu cerințele stabilite la punctul B subpunctele 3, 4 și 5 și, dacă este cazul, la punctul C subpunctul 4 din capitolul V din anexa III la prezentul regulament, se poate acorda autorizația completă.

(a) hrana pentru animale de companie importată sau produsă din materiale importate, din materiale de categoria 1 prevăzute la articolul 8 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b) materialele de categoria 3 menționate la articolul 10 literele (f) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu condiția ca:

(i) astfel de materiale să nu fi intrat în contact cu niciun subprodus de origine animală menționat la articolele 8 și 9 și la articolul 10 literele (a) – (e) și (h) – (p) din regulamentul respectiv;

(ii) în momentul în care sunt destinate eliminării:

— materialele menționate la articolul 10 litera (f) din regulamentul respectiv să fi fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004; și

— materialele menționate la articolul 10 litera (g) din regulamentul respectiv să fi fost prelucrate în conformitate cu anexa X capitolul II la acesta sau în conformitate cu cerințele specifice privind hrana pentru animalele de companie prevăzute în anexa XIII capitolul II din regulamentul menționat; și

(iii) eliminarea unor astfel de materiale nu prezintă riscuri pentru sănătatea publică sau animală.

(a) condițiile generale privind prelucrarea prevăzute în secțiunea 1;

(b) cerințele privind epurarea apelor uzate prevăzute în secțiunea 2;

(c) cerințele specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 1 și 2 prevăzute în secțiunea 3;

(d) cerințele specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 3 prevăzute în secțiunea 4;

(a) cerințele privind igiena și prelucrarea prevăzute în capitolul II;

(b) metodele de prelucrare standard prevăzute în capitolul III, cu condiția ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau instalația respectivă;

(c) metodele de prelucrare alternative prevăzute în capitolul IV, cu condiția ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau instalația respectivă.

(a) cerințele aplicabile instalațiilor de biogaz și de compostare prevăzute în capitolul I;

(b) cerințele de igienă aplicabile instalațiilor de biogaz și de compostare prevăzute în capitolul II;

(c) parametrii de transformare standard prevăzuți în capitolul III secțiunea 1;

(d) standardele privind reziduurile de digestie și compost prevăzute în capitolul III secțiunea 3.

(a) materiale de categoria 1 și 2 și făină de carne și oase sau grăsime animală provenită din materiale de categoria 1 și 2;

(b) proteine animale prelucrate.

(a) materiale de categoria 1 și 2 și făină de carne și oase sau grăsime animală provenită din materiale de categoria 1 și 2;

(b) proteine animale prelucrate.

(a) animalele din grădinile zoologice;

(b) animalele de blană;

(c) câinii din haite recunoscute;

(d) câinii și pisicile din adăposturi;

(e) larvele și viermii pentru momeală de pescuit;

(f) animalele de circ.

(a) animalele din grădinile zoologice;

(b) animalele de blană;

(c) câinii din haite recunoscute;

(d) câinii și pisicile din adăposturi;

(e) larvele și viermii pentru momeală de pescuit;

(f) animalele de circ.

(a) în puncte de hrănire, a speciilor pe cale de dispariție sau a speciilor protejate de păsări necrofage și a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, pentru promovarea biodiversității, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 2;

(b) în afara punctelor de hrănire, dacă este cazul fără colectarea prealabilă a animalelor moarte, a animalelor sălbatice menționate în anexa VI capitolul II secțiunea 2 punctul 1 litera (a), sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în secțiunea 3 din capitolul menționat.

(a) normele speciale privind eliminarea subproduselor de origine animală prevăzute în secțiunea 1;

(b) normele privind incinerarea și îngroparea subproduselor de origine animală în zone izolate, prevăzute în secțiunea 2;

(c) normele privind incinerarea și îngroparea albinelor și a subproduselor apicole, prevăzute în secțiunea 3.

(a) îndeplinesc cerințele privind colectarea, transportul și identificarea prevăzute în anexa VIII capitolele I și II;

(b) sunt însoțite în timpul transportului de documente comerciale sau certificate de sănătate în conformitate cu cerințele din anexa VIII capitolul III.

(a) Capitolul I, în cazul în care aceștia produc hrană pentru animale în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (e) din regulamentul menționat;

(b) Capitolul II, în cazul în care aceștia depozitează subproduse de origine animală în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (i) din regulamentul menționat și în cazul în care aceștia manipulează subproduse de origine animală după colectarea acestora prin intermediul următoarelor operațiuni prevăzute la articolul 24 alienatul (1) litera (h) din regulamentul menționat:

(i) sortare;

(ii) tăiere;

(iii) refrigerare;

(iv) congelare;

(v) sărare;

(vi) conservare prin alte procese;

(vii) îndepărtarea pieilor sau îndepărtarea materialului cu risc specificat;

(viii) operațiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală și care au loc în conformitate cu obligațiile impuse de legislația sanitar-veterinară a Uniunii;

(ix) igienizarea/pasteurizarea subproduselor de origine animală destinate transformării în biogaz/compostării, înainte de transformarea sau compostarea în alte unități sau instalații în conformitate cu anexa V la prezentul regulament;

(x) pasare;

(c) capitolul III, în cazul în care depozitează produse derivate destinate anumitor scopuri preconizate, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1) litera (j) din regulamentul respectiv;

(d) capitolul V, în cazul în care depozitează în exploatație subproduse de origine animală destinate eliminării ulterioare, astfel cum se menționează la articolul 4 din regulamentul respectiv.

(a) operatorilor autorizați pentru care transportul subproduselor de origine animală sau a produselor derivate reprezintă o activitate auxiliară;

(b) operatorilor care sunt înregistrați pentru activități de transport în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 183/2005.

(a) operatorii care manipulează sau produc trofee de vânătoare sau alte preparate prevăzute în anexa XIII capitolul VI din prezentul regulament în scopuri personale sau necomerciale;

(b) operatorii care manipulează sau elimină probe pentru cercetare și diagnostic în scopuri educaționale;

(c) operatorii care transportă lână și păr uscate și netratate, cu condiția ca acestea să fie închise în ambalaje sigure și să fie expediate direct către o instalație care fabrică produse derivate destinate utilizărilor în afara lanțului alimentar animal sau către o instalație care efectuează operațiuni intermediare, în condiții care să permită evitarea propagării de agenți patogeni;

(d) operatorii care utilizează cantități mici de materiale de categoriile 2 și 3 menționate la articolele 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau de produse derivate din ele, în scopul furnizării directe a produselor în regiune la utilizatorul final, pe piața locală sau la unitățile locale de comerț cu amănuntul, în cazul în care autoritatea competentă consideră că o astfel de activitate nu prezintă niciun risc de răspândire a vreunei boli grave transmisibile la oameni sau la animale; prezenta literă nu se aplică în cazul în care materialele respective sunt utilizate ca hrană pentru animalele de fermă care nu sunt animale de blană;

(e) utilizatori de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol în unitățile în care nu se cresc animale de fermă;

(f) operatori care manipulează și distribuie îngrășăminte organice sau amelioratori de sol exclusiv în ambalaje gata de vânzare destinate comerțului cu amănuntul, cântărind maximum 50 kg, destinate unor utilizări din afara lanțului hranei pentru animale și a lanțului alimentar.

(a) cerințele generale privind prelucrarea și introducerea pe piață prevăzute în capitolul I;

(b) cerințele specifice privind proteinele animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în capitolul II;

(c) cerințele privind anumite tipuri de hrană pentru pești și momeli pentru pescuit prevăzute în capitolul III.

(a) guano de la păsări marine sălbatice, colectate în Uniune sau importate din țări terțe;

(b) substraturi de cultură gata de vânzare, altele decât cele importate, cu un conținut mai mic de:

(i) 5 % în volum de produse derivate din materiale de categoria 3 sau de material de categoria 2 altul decât dejecții animaliere prelucrate;

(ii) 50 % în volum de dejecții animaliere prelucrate.

(a) unitatea sau instalația dispune de dotări adecvate pentru primirea produselor intermediare care să prevină transmiterea bolilor transmisibile la om și la animale;

(b) produsele intermediare nu prezintă niciun risc de transmitere a bolilor transmisibile la om și la animale datorită purificării la care au fost supuse sau datorită altor tratamente la care au fost supuse subprodusele de origine animală și produsele intermediare, datorită concentrației subproduselor de origine animală în produsul intermediar sau datorită măsurilor adecvate de biosecuritate privind manipularea produselor intermediare;

(c) unitatea sau instalația păstrează înregistrări cu date referitoare la cantitățile de materiale primite, categoria acestora, după caz, precum și la unitatea, instalația sau operatorul căruia i-a furnizat produsele sale; și

(d) produsele intermediare neutilizate și alte materiale în surplus ale instalației sau unității, cum ar fi produsele expirate, sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

(a) gunoi de grajd neprelucrat;

(b) pene și părți de pene și puf netratate;

(c) ceară de albine sub formă de fagure.

(a) lâna și părul care au fost spălate industrial sau care au fost tratate printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

(b) blănuri care au fost uscate cel puțin două zile la o temperatură ambiantă de 18 °C și 55 % umiditate;

(c) lâna și părul obținute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care au fost tratate prin spălare industrială, aceasta constând în scufundarea lânii și a părului într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de sodiu sau hidroxid de potasiu;

(d) lâna și părul obținute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care sunt expediate la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână și păr pentru industria textilă și au fost tratate prin cel puțin una din următoarele metode:

— epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

— fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;

— spălare industrială care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;

— depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile;

(e) lâna și părul care sunt uscate și introduse în ambalaje sigure, obținute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care sunt destinate pentru a fi expediate la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână și păr pentru industria textilă și îndeplinesc toate condițiile următoare:

(i) au fost produse cu cel puțin 21 de zile înainte de data de intrare în Uniune și ținute într-o țară terță sau într-o regiune a acesteia care este

— menționată în partea 1 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 și autorizată pentru importare în Uniunea Europeană a cărnii proaspete de rumegătoare care nu sunt supuse garanțiilor suplimentare A și F menționate în aceasta,

— indemnă de febră aftoasă, și, în cazul în care este vorba de lână și de păr de ovine și caprine, de variolă ovină și caprină în conformitate cu criteriile generale de bază enumerate în anexa II la Directiva 2004/68/CE;

(ii) sunt însoțite de o declarație importatorilor, astfel cum se prevede în conformitate cu capitolul 21 din anexa XV;

(iii) au fost prezentate de către operator pentru aprobare la unul din punctele de control la frontiera Uniunii care figurează în anexa I la Decizia 2009/821/CE, unde au înregistrat un rezultat pozitiv la controlul documentar efectuat în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva 97/78/CE.

(a) cerințele specifice pentru importul și tranzitul materialelor de categoria 3 și a produselor derivate destinate utilizărilor în lanțul alimentar animal, altele decât utilizările în hrana pentru animale de companie sau pentru animale de blană, prevăzute în capitolul I din anexa menționată;

(b) cerințele specifice pentru importul și tranzitul subproduselor de origine animală și a produselor derivate destinate utilizărilor în afara lanțului alimentar animal pentru animalele de fermă, prevăzute în capitolul II din anexa respectivă.

(a) materialele respective trebuie să nu fie materiale de categoria 1 provenite de la oricare din următoarele animale:

(i) animale suspecte de infecție cu EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(ii) animale în care prezența EST a fost confirmată oficial;

(iii) animale ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST;

(b) materialele respective trebuie să nu fie destinate vreuneia din următoarele utilizări:

(i) hrănirea animalelor;

(ii) aplicarea pe terenuri din care se hrănesc animalele de fermă;

(iii) producerea de:

— produse cosmetice astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 76/768/CEE;

— dispozitive medicale implantabile activ astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 90/385/CEE;

— dispozitive medicale astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 93/42/CEE;

— dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Directiva 98/79/CE;

— medicamente de uz veterinar astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2001/82/CE;

— medicamente astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2001/83/CE;

(c) materialele trebuie importate cu o etichetă și trebuie să îndeplinească cerințele specifice pentru anumite deplasări de subproduse de origine animală prevăzute în anexa XIV capitolul IV secțiunea 1 din prezentul regulament;

(d) materialele trebuie să fie importate în conformitate cu cerințele de certificare sanitar-veterinară prevăzute în legislația națională.

(a) introducerea transportului trebuie să fi fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă din statul membru de destinație; și

(b) transportul trebuie trimis direct de la punctul de intrare în Uniune către utilizatorul autorizat.

(a) transportul este sigilat cu un sigiliu purtând un număr de serie, la punctul de control la frontieră de intrare în Uniune, de către serviciile sanitar-veterinare ale autorității competente;

(b) documentele care însoțesc transportul, prevăzute la articolul 7 din Directiva 97/78/CE, cuprind pe fiecare pagină o ștampilă aplicată de medicul veterinar oficial al autorității competente responsabile pentru punctul de control la frontieră, purtând mențiunea „EXCLUSIV PENTRU TRANZIT PRIN UE CU DESTINAȚIA RUSIA”;

(c) sunt îndeplinite cerințele procedurale prevăzute la articolul 11 din Directiva 97/78/CE;

(d) transportul este certificat ca acceptabil pentru tranzit în documentul sanitar-veterinar comun de intrare prevăzut în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 136/2004 de către medicul veterinar oficial de la punctul de control la frontiera de introducere.

(a) transportul este sigilat de către medicul veterinar oficial, cu un sigiliu numerotat în serie, la punctul de control la frontiera de intrare;

(b) documentele care însoțesc transportul, prevăzute la articolul 7 din Directiva 97/78/CE, prezintă, pe fiecare pagină, ștampila „NUMAI PENTRU TRANZIT PRIN UE CU DESTINAȚIA ȚĂRI TERȚE” aplicată de medicul veterinar oficial la punctul de control la frontiera de intrare;

(c) sunt respectate cerințele procedurale prevăzute la articolul 11 din Directiva 97/78/CE;

(d) transportul este certificat ca fiind acceptabil pentru tranzit în documentul sanitar-veterinar comun de intrare menționat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004 de către medicul veterinar oficial de la punctul de control la frontiera de intrare.

(a) controale oficiale ale instalațiilor de prelucrare în conformitate cu capitolul I;

(b) controale oficiale ale altor activități care implică manipularea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în conformitate cu capitolul III secțiunile 1 – 9.

(a) proteine animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în anexa X capitolul II din prezentul regulament;

(b) hrana pentru animale de companie și anumite alte produse derivate prevăzute în anexa XIII la prezentul regulament;

(c) subproduse de origine animală și produse derivate importate în Uniune sau aflate în tranzit prin aceasta în conformitate cu anexa XIV la prezentul regulament.

(a) Regulamentul (CE) nr. 811/2003;

(b) Decizia 2003/322/CE;

(c) Decizia 2003/324/CE;

(d) Regulamentul (CE) nr. 878/2004;

(e) Decizia 2004/407/CE;

(f) Regulamentul (CE) nr. 79/2005;

(g) Regulamentul (CE) nr. 92/2005;

(h) Regulamentul (CE) nr. 181/2006;

(i) Regulamentul (CE) nr. 197/2006;

(j) Regulamentul (CE) nr. 1192/2006;

(k) Regulamentul (CE) nr. 2007/2006.

(a) cu condiția ca acestea să fi fost produse:

(i) fie de carne și oase provenită din materiale de categoria 2;

(ii) fie din proteine animale prelucrate;

(b) chiar dacă acestea nu au fost amestecate cu o componentă care să excludă utilizarea ulterioară a amestecului pentru hrănirea animalelor.

1. „animale de blană” înseamnă animale crescute pentru producția de blană și care nu sunt destinate consumului uman;

2. „sânge” înseamnă sânge integral proaspăt;

3. „materii prime furajere” înseamnă acele materii prime furajere, conform definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, de origine animală, inclusiv proteine animale prelucrate, produse din sânge, grăsimi topite, produse din ouă, ulei de pește, derivați de grăsime, colagen, gelatină și proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru, produse din colostru și nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării;

4. „produse din sânge” înseamnă produse derivate obținute din sânge sau componente ale sângelui, cu excepția făinii de sânge; acestea cuprind plasmă deshidratată/congelată/lichidă, sânge integral uscat, eritrocite deshidratate/congelate/lichide sau componente ale acestora și amestecuri;

5. „proteine animale prelucrate” înseamnă proteine animale obținute în întregime din materiale de categoria 3, care au fost tratate în conformitate cu anexa X capitolul II secțiunea 1 (inclusiv făină de sânge și făină de pește), astfel încât acestea să poată fi utilizate direct ca materii prime furajere sau pentru orice alte utilizări în furaje, inclusiv în hrana pentru animale de companie, sau pentru utilizări în îngrășăminte organice sau amelioratori de sol; totuși, acestea nu includ produsele din sânge, laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul, produsele din colostru, nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării, gelatina, proteinele hidrolizate și fosfatul dicalcic, ouăle și produsele din ouă, inclusiv cojile de ouă, fosfatul tricalcic și colagenul;

6. „făină de sânge” înseamnă proteine animale prelucrate obținute din tratamentul termic al sângelui sau al componentelor sângelui în conformitate cu anexa X capitolul II secțiunea 1;

7. „făină de pește” înseamnă proteine animale prelucrate obținute din animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine, inclusiv nevertebrate acvatice de crescătorie, inclusiv cele care intră sub incidența articolului 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2006/88/CE a Consiliului ( 1 ) și steaua-de-mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție a moluștelor;

8. „grăsimi topite” înseamnă grăsimi obținute prin prelucrarea:

(a) fie a subproduselor de origine animală;

(b) fie a produselor destinate consumului uman, pe care un operator le-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;

9. „ulei de pește” înseamnă ulei obținut din prelucrarea animalelor acvatice, cu excepția mamiferelor marine, inclusiv nevertebrate acvatice de crescătorie, inclusiv cele care intră sub incidența articolului 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2006/88/CE și steaua-de-mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție a moluștelor, sau ulei obținut din prelucrarea peștelui destinat consumului uman, pe care un operator l-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;

10. „subproduse apicole” înseamnă miere, ceară de albine, lăptișor de matcă, propolis sau polen, care nu sunt destinate consumului uman;

11. „colagen” înseamnă produse pe bază de proteine obținute din piei, oase și tendoane de animale;

12. „gelatină” înseamnă proteine naturale, solubile, gelatinizate sau nu, obținute prin hidroliza parțială a colagenului produs din oase, piei, tendoane și ligamente de animale;

13. „jumări” înseamnă reziduuri cu conținut de proteine obținute prin topire, după separarea parțială a grăsimii și a apei;

14. „proteine hidrolizate” înseamnă polipeptide, peptide și aminoacizi, precum și amestecurile acestora, obținute prin hidroliza subproduselor de origine animală;

15. „apă albă” înseamnă un amestec de lapte, produse pe bază de lapte sau produse derivate din acestea, cu apa colectată de la clătirea echipamentelor din industria laptelui, inclusiv recipientele utilizate pentru produse lactate, înainte de curățire și dezinfecție;

16. „conservă de hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie prelucrată termic, în recipiente închise ermetic;

17. „produse de ros pentru câini” înseamnă produse de ros pentru animale de companie, produse din piei netăbăcite de ungulate sau din alte materiale de origine animală;

18. „subproduse aromatizante de origine animală” înseamnă produse derivate de origine animală, lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăți calitățile gustative ale hranei pentru animalele de companie;

19. „hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale, alta decât materialele menționate la articolul 24 alineatul (2), pentru utilizarea ca hrană pentru animale de companie și produsele de ros pentru câini, care constau în subproduse de origine animală sau produse derivate:

(a) care conțin materiale de categoria 3, altele decât materialele prevăzute la articolul 10 literele (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; și

(b) care pot conține materiale de categoria 1 importate care constau în subproduse de origine animală obținute din animale care au fost supuse unui tratament ilegal conform definiției de la articolul 1 alineatul (2) litera (d) din Directiva 96/22/CE sau de la articolul 2 litera (b) din Directiva 96/23/CE;

20. „hrană prelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie, care a fost prelucrată în conformitate cu anexa XIII capitolul II punctul 3;

21. „hrană neprelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie care conține materiale de categoria 3 și care nu a fost supusă niciunui proces de conservare, altul decât refrigerarea sau congelarea;

22. „deșeuri de catering” înseamnă orice deșeuri alimentare, inclusiv uleiurile de gătit uzate provenite din restaurante, unități de catering și bucătării, inclusiv bucătării centrale și bucătării casnice;

23. „reziduuri de digestie” înseamnă reziduuri, inclusiv fracțiuni lichide, provenite din transformarea subproduselor de origine animală într-o instalație de biogaz;

24. „conținutul tractului digestiv” înseamnă conținutul tractului digestiv al mamiferelor și ratitelor;

25. „derivați de grăsime” înseamnă produse derivate obținute din grăsimi topite care, în ceea ce privește grăsimile topite obținute din materiale de categoria 1 sau categoria 2, au fost prelucrate în conformitate cu anexa XIII capitolul XI;

26. „guano” înseamnă un produs natural colectat din excrementele provenite de la lilieci sau păsări marine sălbatice și care nu este mineralizat;

27. „făină de carne și oase” înseamnă proteine animale derivate din prelucrarea materialelor de categoria 1 sau categoria 2 în conformitate cu una din metodele de prelucrare prevăzute în anexa IV capitolul III;

28. „piei tratate” înseamnă produse derivate din piei netratate, altele decât produsele de ros pentru câini, care au fost:

(a) uscate;

(b) sărate uscat sau sărate umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere;

(c) sărate timp de cel puțin șapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu;

(d) uscate timp de cel puțin 42 de zile la o temperatură minimă de 20 °C; sau

(e) au fost supuse unui proces de conservare, altul decât prin tăbăcire;

29. „piei netratate” înseamnă toate țesuturile cutanate și subcutanate care nu au fost supuse niciunui tratament, altul decât tăierea, refrigerarea sau congelarea;

30. „pene și părți de pene netratate” înseamnă pene sau părți de pene, altele decât penele sau părțile de pene care au fost tratate:

(a) cu un curent de aburi; sau

(b) printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

31. „lână netratată” înseamnă lână, alta decât lâna care:

(a) a fost supus spălării industriale;

(b) a fost obținut prin tăbăcire;

(c) a fost tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

(d) a fost obținută de la animale, altele decât cele din specia porcină și a fost supusă spălării industriale, aceasta constând în scufundarea lânii într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu; sau

(e) a fost obținută de la animale, altele decât cele din specia porcină și este destinată pentru a fi expediată direct la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână pentru industria textilă și a fost supusă cel puțin unuia din tratamentele următoare:

(i) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

(ii) fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;

(iii) spălare industrială care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;

(iv) depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile;

32. „păr netratat” înseamnă păr, altul decât părul care:

(a) a fost supus spălării industriale;

(b) a fost obținut prin tăbăcire;

(c) a fost tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

(d) a fost obținut de la animale, altele decât cele din specia porcină și a fost supus spălării industriale, aceasta constând în scufundarea părului într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu; sau

(e) a fost obținut de la animale, altele decât cele din specia porcină și este destinat pentru a fi expediate direct la unitatea în care se fabrică produse derivate din păr pentru industria textilă și a fost supus cel puțin unuia din tratamentele următoare:

(i) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

(ii) fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;

(iii) spălare industrială care constă în scufundarea părului într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;

(iv) depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile;

33. „păr de porc netratat” înseamnă păr de porc, altul decât părul de porc care:

(a) a fost supus spălării industriale;

(b) a fost obținut prin tăbăcire; sau

(c) a fost tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

34. „articol pentru expoziții” înseamnă subproduse de origine animală sau produse derivate destinate expozițiilor sau activităților artistice;

35. „produs intermediar” înseamnă un produs derivat:

(a) care este destinat utilizărilor în procesele de fabricare a medicamentelor, a medicamentelor de uz veterinar, a dispozitivelor medicale destinate unor scopuri medicale și veterinare, a dispozitivelor medicale implantabile active, a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro destinate unor scopuri medicale și veterinare, a reactivilor de laborator sau a produselor cosmetice, după cum urmează:

(i) ca material în cadrul unui proces de fabricație sau producția finală a unui produs finit;

(ii) în procesele de validare sau de verificare din cursul unui proces de fabricație; sau

(iii) în controlul calității unui produs finit;

(b) pentru care stadiile de proiectare, de prelucrare și de fabricare au fost suficient de avansate pentru a putea fi considerat un produs derivat și pentru ca materialul să poată fi clasificat direct ca fiind un produs sau o componentă a unui produs destinat scopurilor menționate la litera (a);

(c) care, totuși, necesită anumite procedee sau prelucrări suplimentare, cum ar fi amestecarea, învelirea, asamblarea sau ambalarea, pentru ca produsul să fie adecvat pentru introducerea pe piață sau pentru punerea în funcțiune, după caz, ca medicament, ca medicament de uz veterinar, ca dispozitiv medical destinat unor scopuri medicale sau veterinare, ca dispozitiv medical implantabil activ, ca dispozitiv medical pentru diagnostic in vitro destinat unor scopuri medicale sau veterinare, ca reactiv de laborator sau ca produs cosmetic;

36. „reactiv de laborator” înseamnă un produs ambalat, gata de utilizare, care conține subproduse de origine animală sau produse derivate și care este destinat, ca atare sau în combinație cu substanțe de origine neanimală, unor utilizări de laborator specifice ca reactiv sau produs reactiv, etalon sau material de control pentru detectarea, măsurarea, examinarea sau producerea de alte substanțe;

37. „produs utilizat pentru diagnostic in vitro” înseamnă un produs ambalat, gata de utilizare, care conține un produs din sânge sau un alt subprodus de origine animală și care este folosit ca reactiv, produs reactiv, etalon, trusă sau orice alt sistem, folosit fie ca atare, fie în combinație, destinat utilizării in vitro în vederea examinării probelor de origine umană sau animală, utilizat numai sau în special în vederea diagnosticării unei stări fiziologice, a unei stări de sănătate, a unei boli sau anomalii genetice sau pentru a stabili nivelul de siguranță și compatibilitatea cu reactivii; nu include organe donate sau sânge donat;

38. „probe pentru cercetare și diagnostic” înseamnă subproduse de origine animală și produse derivate destinate următoarelor utilizări: examinarea în contextul activităților de diagnostic sau analiză pentru promovarea progresului în domeniul științei și tehnologiei, în context educațional sau în activități de cercetare;

39. „probe comerciale” înseamnă subproduse de origine animală sau produse derivate destinate anumitor studii sau analize autorizate de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în vederea realizării unui proces de producție, inclusiv prelucrarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, crearea de hrană pentru animale, de hrană pentru animale de companie sau de produse derivate ori testarea unor mașini sau a unor echipamente;

40. „coincinerare” înseamnă recuperarea sau eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în cazul în care acestea sunt deșeuri, într-o instalație de coincinerare;

41. „combustie” înseamnă un proces care implică oxidarea sau arderea în vederea utilizării valorii energetice a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, dacă acestea nu sunt deșeuri;

42. „incinerarea” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ca deșeuri, într-o instalație de incinerare, în conformitate cu definiția de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2000/76/CE;

43. „reziduuri de incinerare și coincinerare” înseamnă orice reziduuri, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 13 din Directiva 2000/76/CE, generate de instalațiile de incinerare sau coincinerare care tratează subproduse de origine animală sau produse derivate;

44. „cod de culori” înseamnă folosirea sistematică a culorilor în conformitate cu anexa VIII capitolul II punctul 1 litera (c) pentru expunerea informațiilor în conformitate cu prezentul regulament pe suprafața sau partea suprafeței unui ambalaj, recipient sau vehiculul sau pe o etichetă sau pe un simbol aplicat pe acestea;

45. „operațiuni intermediare” înseamnă operațiunile, altele decât depozitarea, prevăzute la articolul 19 litera (b);

46. „tăbăcire” înseamnă întărirea pieilor, cu ajutorul taninilor vegetali, a sărurilor de crom sau a altor substanțe precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de siliciu, aldehidele și chinonele sau alți agenți sintetici de întărire;

47. „taxidermie” înseamnă arta preparării și împăierii pieilor de animale pentru a reproduce forma unui animal viu, astfel încât prin pielea împăiată să nu poată fi transmise riscuri inacceptabile pentru sănătatea publică și animală;

48. „comerț” înseamnă comerțul cu mărfuri între statele membre în conformitate cu articolul 28 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

49. „metode de prelucrare” înseamnă metodele enumerate în anexa IV capitolele III și IV;

50. „lot” înseamnă o unitate de producție produsă într-o singură instalație prin utilizarea unor parametri de producție uniformi, cum ar fi originea materialelor, sau mai multe asemenea unități, dacă acestea sunt produse în ordine consecutivă într-o singură instalație și depozitate împreună ca o unitate de expediere;

51. „recipient închis ermetic” înseamnă un recipient proiectat și destinat a fi folosit astfel încât să asigure protecție împotriva pătrunderii microorganismelor;

52. „instalație de biogaz” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții anaerobe;

53. „centre de colectare” înseamnă spații, altele decât instalațiile de prelucrare, în care sunt colectate subprodusele de origine animală menționate la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu intenția de a fi utilizate pentru hrănirea animalelor menționate la același articol;

54. „instalație de compostare” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții aerobe;

55. „instalație de coincinerare” înseamnă orice instalație fixă sau mobilă al cărei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale definite la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2000/76/CE;

56. „instalație de incinerare” înseamnă orice unitate tehnică fixă sau mobilă și echipamentul dedicat tratamentului termic al deșeurilor conform definiției de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2000/76/CE;

57. „instalație de producere a hranei pentru animale de companie” înseamnă spații sau instalații pentru producerea de hrană pentru animale de companie sau subproduse aromatizante de origine animală în conformitate cu articolul 24 alienatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

58. „fabrică de prelucrare” înseamnă sedii sau instalații pentru prelucrarea subproduselor de origine animală astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în care subprodusele de origine animală sunt prelucrate în conformitate cu anexa IV și/sau cu anexa X;

59. „substraturi de cultură” înseamnă materiale, inclusiv pământ pentru ghivece, altele decât solul in situ, în care se cultivă plante și care sunt utilizate independent de solul in situ.

1. În Estonia, Letonia și Finlanda, următoarele animale de blană pot fi hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie:

(a) vulpi (Vulpes vulpes și Alopex lagopus);

(b) câini enoți (Nycteroites procynoides).

2. În Estonia și Letonia, animalele de blană din specia nurcă americană (Mustela vison) pot fi hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute în anexa IV capitolul III și care sunt obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie.

3. Hrănirea menționată la punctele 1 și 2 are loc în următoarele condiții:

(a) Hrănirea are loc numai în ferme:

(i) care au fost înregistrate de autoritatea competentă pe baza unei cereri însoțite de documentația care dovedește că nu există motive pentru a suspecta prezența unui agent EST în populația de specii la care se referă cererea;

(ii) unde există, în cadrul fermei, un sistem de supraveghere adecvat pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) la animale de blană și care include teste de laborator periodice ale probelor pentru detectarea TSE;

(iii) care au oferit garanții adecvate că în lanțul alimentar uman sau în lanțul alimentar al altor animale decât animalele de blană nu pătrund subproduse de origine animală, făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt derivate din animalele respective sau din descendenții acestora;

(iv) care nu au avut niciun contact cunoscut cu ferme unde s-au înregistrat focare confirmate sau suspecte de EST;

(v) unde operatorul fermei înregistrate se asigură că:

— carcasele animalelor de blană destinate hrănirii animalelor din aceeași specie sunt manipulate și prelucrate separat de carcasele neautorizate pentru scopul respectiv;

— animalele de blană hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt derivate din animale de aceeași specie sunt păstrate separat de animalele care nu sunt hrănite cu produse derivate din animale de aceeași specie;

— ferma îndeplinește cerințele prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 1 punctul 2 și în anexa VIII capitolul II punctul (2) litera (b) subpunctul (ii).

(b) Operatorul fermei se asigură că făina de carne și oase sau alte produse derivate dintr-o specie și destinate hrănirii aceleiași specii:

(i) au fost prelucrate într-o instalație de prelucrare autorizată în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 numai prin utilizarea metodelor de prelucrare 1 – 5 sau a metodei de prelucrare 7 prevăzute în anexa IV capitolul III din prezentul regulament;

(ii) au fost produse din animale sănătoase ucise pentru producerea blănurilor.

(c) În cazul oricărui contact cunoscut sau suspect cu orice fermă în care s-au înregistrat focare confirmate sau suspectate de EST, operatorul fermei trebuie imediat:

(i) să informeze autoritatea competentă cu privire la un astfel de contact;

(ii) să oprească expedierea de animale de blană către orice destinație în lipsa unei autorizații scrise din partea autorității competente.

(a) perioada de așteptare de cel puțin 21 de zile prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie să fi fost respectată;

(b) s-au utilizat numai îngrășăminte organice și amelioratori de sol în conformitate cu articolul 32 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu anexa XI capitolul II din prezentul regulament.

(a) gunoi de grajd și guano;

(b) conținutul tractului digestiv, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru, care nu sunt considerate de autoritatea competentă ca prezentând riscuri de răspândire a vreunei boli grave la animale.

1. Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament se asigură că instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele condiții de igienă:

(a) Subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie eliminate cât mai curând posibil după sosirea acestora, în conformitate cu condițiile prevăzute de autoritatea competentă. Acestea trebuie depozitate în mod corespunzător înainte de eliminare, în conformitate cu condițiile prevăzute de autoritatea competentă.

(b) Instalațiile trebuie să fie prevăzute cu utilaje adecvate pentru curățirea și dezinfectarea recipientelor și vehiculelor la fața locului, și anume într-o zonă desemnată din care apele uzate sunt eliminate în conformitate cu legislația Uniunii, în vederea eliminării riscurilor de contaminare.

(c) Instalațiile trebuie să fie plasate pe o suprafață solidă cu scurgere adecvată.

(d) Instalațiile trebuie să fie prevăzute cu sisteme adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările. În acest scop, trebuie să se utilizeze un program documentat pentru controlul dăunătorilor.

(e) Personalul trebuie să aibă acces la dotări adecvate pentru igiena personală, cum ar fi lavabouri, vestiare și chiuvete, după caz, pentru a preveni riscurile de contaminare.

(f) Trebuie să se stabilească și să se documenteze proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățenie trebuie să se prevadă echipamente și agenți de curățare corespunzători.

(g) Controlul igienei trebuie să includă controale regulate ale mediului și echipamentelor. Calendarul controalelor și rezultatele acestora trebuie păstrate și documentate timp de cel puțin doi ani.

2. Operatorul unei instalații de incinerare sau coincinerare ia toate măsurile de precauție necesare în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală sau a produselor derivate pentru a preveni sau a reduce, pe cât posibil, riscurile directe pentru sănătatea umană sau animală.

3. Animalele trebuie să nu aibă acces la instalații, subproduse de origine animală sau produse derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate sau la cenușa care rezultă din incinerarea sau coincinerarea subproduselor de origine animală.

4. Dacă instalația de incinerare sau coincinerare este amplasată într-o exploatație de creștere a animalelor de fermă:

(a) trebuie să existe o separare fizică totală între echipamentul de incinerare sau coincinerare și efectivele de animale, furajele și așternutul acestora, prevăzută cu împrejmuire dacă este cazul;

(b) echipamentul trebuie dedicat în exclusivitate operării incineratorului și nu poate fi utilizat altundeva în exploatație sau, în mod alternativ, acesta trebuie curățat și dezinfectat înainte de o astfel de utilizare;

(c) personalul care lucrează la instalație trebuie să își schimbe îmbrăcămintea exterioară și încălțămintea înainte de manipularea animalelor sau a furajelor.

5. Depozitarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate, precum și a cenușii, trebuie să se efectueze în recipiente acoperite, identificate în mod corespunzător și, după caz, în recipiente etanșe.

6. Subprodusele de origine animală incinerate incomplet trebuie reincinerate sau eliminate prin alte metode, altele decât prin eliminare într-un depozit de deșeuri autorizat, în conformitate cu articolele 12, 13 și 14, după caz, din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

1. Cantitatea de reziduuri de incinerare și coincinerare trebuie să fie minimă, iar reziduurile trebuie să fie inofensive. Astfel de reziduuri trebuie recuperate, după caz, direct din instalație sau în afara acesteia în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii, sau eliminate într-un depozit de deșeuri autorizat.

2. Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, trebuie să se efectueze astfel încât să se prevină răspândirea în mediu, de exemplu în recipiente închise.

1. Se utilizează tehnici de monitorizare a parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare.

2. Autorizația emisă de autoritatea competentă sau condițiile anexate acesteia stabilesc cerințele privind măsurarea temperaturii.

3. Funcționarea oricăror echipamente de monitorizare automată face obiectul unor controale și a unui test anual de supraveghere.

4. Rezultatele măsurătorilor de temperatură sunt înregistrate și prezentate în mod corespunzător, astfel încât să îi permită autorității competente să verifice respectarea condițiilor de funcționare admise stabilite prin prezentul regulament în conformitate cu procedurile care urmează să fie adoptate de către autoritatea în cauză.

(a) Instalațiile trebuie să fie echipate pentru fiecare linie cu cel puțin un arzător auxiliar. Acest arzător pornește automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere după ultima injecție de aer de combustie scade, după caz, sub 850 °C sau 1 100 °C. De asemenea, acesta trebuie să fie folosit în timpul operațiunilor de pornire sau oprire a instalației pentru a asigura menținerea temperaturii de 850 °C sau 1 100 °C, după caz, pe tot parcursul acestor operațiuni și pe toată perioada în care în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se află material nears.

(b) Dacă în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se introduc subproduse de origine animală sau produse derivate printr-un proces continuu, instalația trebuie să dispună de un sistem automat care să prevină introducerea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în faza de pornire, înainte de atingerea temperaturii de 850 °C sau 1 100 °C, după caz, și în orice moment în care temperatura respectivă nu este menținută.

(c) Operatorul trebuie să opereze instalația de incinerare astfel încât să se atingă un nivel de incinerare la care conținutul de carbon organic total al cenușii și zgurii să fie mai mic de 3 % din greutatea în stare uscată sau la care pierderea la calcinare a acestora să fie mai mică de 5 % din greutatea în stare uscată. Dacă este necesar, se utilizează tehnici corespunzătoare de pretratare.

1. Amplasamentul instalațiilor de mare capacitate, inclusiv zonele asociate de depozitare pentru subproduse de origine animală, sunt proiectate astfel încât să se prevină eliberarea neautorizată și accidentală de orice substanțe poluante în sol, ape de suprafață și ape subterane.

2. Trebuie să se prevadă o capacitate de depozitare pentru apa de ploaie contaminată provenită de la amplasamentul instalației sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operațiuni de stingere a incendiilor.

(a) se utilizează numai pentru eliminarea:

(i) cadavrelor animalelor de companie menționate la articolul 8 litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(ii) materialelor de categoria 1 menționate la articolul 8 literele (b), (e) și (f), a materialelor de categoria 2 menționate la articolul 9 sau a materialelor de categoria 3 menționate la articolul 10 din regulamentul respectiv; și

(iii) cadavrelor de ecvine identificate individual din exploatații care nu fac obiectul unor restricții sanitare în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) sau cu articolul 5 din Directiva 2009/156/CE, dacă există autorizație din partea statului membru;

(b) sunt echipate cu un arzător auxiliar, în cazul în care în instalația de capacitate mică sunt introduse materiale de categoria 1 prevăzute la articolul 8 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(c) sunt operate astfel încât subprodusele de origine animală să fie transformate complet în cenușă.

1. Operatorii instalațiilor de ardere menționați la articolul 6 alineatul (6) se asigură că următoarele condiții sunt îndeplinite în instalațiile de ardere aflate sub controlul lor:

(a) Subprodusele de origine animală și produsele derivate destinate a fi utilizate drept combustibil trebuie să fie utilizate în scopul respectiv cât mai rapid posibil sau să fie depozitate în condiții de siguranță până la utilizare.

(b) Instalațiile de ardere trebuie să aplice măsuri corespunzătoare pentru a asigura faptul că curățarea și dezinfectarea recipientelor și a vehiculelor se desfășoară într-o zonă desemnată de la fața locului, din care apele reziduale pot fi colectate și eliminate în conformitate cu legislația Uniunii, în vederea eliminării riscurilor de contaminare a mediului.

(c) Instalațiile de ardere trebuie să fie situate pe o fundație bine drenată.

(d) Instalațiile de ardere trebuie să aplice măsuri corespunzătoare de protecție împotriva dăunătorilor. În acest scop, trebuie să se utilizeze un program documentat de control al dăunătorilor.

(e) Personalul trebuie să aibă acces la dotări adecvate pentru igienă personală, cum ar fi săli de baie, vestiare și căzi, dacă este necesar, pentru a se preveni riscurile contaminării echipamentului de manipulare a animalelor de fermă sau a furajelor acestora.

(f) Procedurile de curățare și dezinfectare trebuie să fie stabilite și documentate pentru toate părțile instalației de ardere. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

(g) Controlul igienei trebuie să includă inspecții regulate ale mediului și ale echipamentelor. Calendarul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie să fie documentate și păstrate cel puțin doi ani.

(h) În cazul în care grăsimile topite sunt utilizate drept combustibil pentru ardere în motoarele fixe cu ardere internă situate în fabrici autorizate sau înregistrate de prelucrare a alimentelor sau a furajelor, prelucrarea alimentelor sau a furajelor în același loc trebuie să se desfășoare în condiții de separare stricte.

2. Operatorii instalațiilor de ardere iau toate măsurile de precauție necesare în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală sau a produselor derivate pentru a preveni sau a limita, în măsura posibilului, riscurile pentru sănătatea umană sau animală și pentru mediu.

3. Animalele nu trebuie să aibă acces la instalația de ardere sau la subprodusele de origine animală și la produsele derivate care urmează a fi arse sau la cenușa care rezultă din ardere.

4. În cazul în care instalația de ardere este situată într-o exploatație în care se află animale din specii destinate producției de alimente:

(a) trebuie să existe o separare fizică completă între echipamentele de ardere și animale, incluzând furajele și așternutul acestora;

(b) echipamentele trebuie să fie dedicate în exclusivitate funcționării instalației de ardere și să nu fie utilizate altundeva în exploatație, cu excepția cazului în care aceasta au fost curățate și dezinfectate eficient înainte de o astfel de utilizare;

(c) personalul care lucrează în instalația de ardere trebuie să își schimbe îmbrăcămintea exterioară și încălțămintea și să aplice măsuri de igienă personală înainte de manipularea animalelor din exploatația curentă sau din orice altă exploatație sau a hranei animalelor sau a așternutului acestora.

5. Subprodusele de origine animală și produsele derivate care urmează să fie arse drept combustibil și reziduurile de ardere trebuie să fie depozitate într-o zonă dedicată închisă și acoperită sau în recipiente acoperite și etanșe.

6. Combustia subproduselor de origine animală sau a produselor derivate este efectuată în condiții care împiedică contaminarea hranei pentru animale.

1. Instalațiile de ardere trebuie să fie proiectate, construite, echipate și exploatate astfel încât, chiar și în cele mai nefavorabile condiții, subprodusele de origine animală și produsele derivate să fie tratate cel puțin 2 secunde la temperatura de 850 °C sau cel puțin 0,2 secunde la temperatura de 1 100 °C.

2. Gazul care rezultă din proces este expus, într-o manieră controlată și omogenă, timp de 2 secunde la temperatura de 850 °C sau timp de 0,2 secunde la temperatura de 1 100 °C.

3. Tehnicile automatizate se utilizează pentru monitorizarea parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de ardere.

4. Rezultatele măsurătorilor temperaturii sunt înregistrate automat și prezentate în mod corespunzător, astfel încât să îi permită autorității competente să verifice respectarea condițiilor de funcționare autorizate menționate la punctele 1 și 2, în conformitate cu procedurile care urmează să fie decise de autoritatea relevantă.

5. Operatorul unei instalații de ardere se asigură că arderea combustibilului se realizează astfel încât conținutul de carbon organic total din zgură și din cenușa decantată să fie mai mic de 3 % din greutatea materialului în stare uscată sau astfel încât pierderea prin ardere a acestora să fie mai mică de 5 % din această greutate.

1. Cantitatea și nocivitatea reziduurilor de ardere trebuie să fie reduse la minimum. Astfel de reziduuri trebuie să fie recuperate sau, dacă nu este posibil, eliminate sau utilizate în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii.

2. Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, se efectuează în recipiente închise sau într-un alt mod prin care să se prevină răspândirea în mediu.

1. Instalația de ardere trebuie să fie dotată cu sisteme care închid automat operațiunile în cazul unei defecțiuni sau al unor condiții de funcționare anormale până în momentul în care se pot relua operațiunile normale.

2. Subprodusele de origine animală și produsele derivate incomplet arse trebuie să fie arse din nou sau eliminate prin metode menționate la articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, altele decât eliminarea într-un depozit de deșeuri autorizat.

1. Materii prime:

(a) în afara cazurilor în care s-au utilizat uleiul de pește sau grăsimile topite produse în conformitate cu secțiunea VIII sau, respectiv, XII, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime derivată din subproduse de origine animală trebuie să fie prelucrată în prealabil utilizând:

(i) în cazul unei fracții de grăsime obținute din materiale din categoria 1 și 2, oricare dintre metodele de prelucrare nr. 1 - 5, astfel cum sunt prezentate în capitolul III din anexa IV.

(ii) în cazul unei fracții de grăsime obținute din materiale din categoria 3, oricare dintre metodele de prelucrare nr. 1-5 sau metoda de prelucrare 7, astfel cum sunt prezentate în capitolul III din anexa IV;

(iii) în cazul materialelor derivate din pește, oricare dintre metodele de prelucrare nr. 1-7, astfel cum sunt prezentate în capitolul III din anexa IV;

(b) fracția de grăsime trebuie să fie separată de proteine, iar în cazul grăsimii obținute de la rumegătoare și destinate arderii în altă instalație, trebuie îndepărtate impuritățile insolubile al căror nivel depășește 0,15 % ca greutate.

2. Metodologie:

(a) fracțiile de grăsime menționate la punctul 1 literele (a) și (b) trebuie supuse arderii:

(i) în condițiile prezentate în secțiunea 2 punctul 1 din capitolul IV; sau

(ii) utilizând parametri de prelucrare prin care se obține un rezultat echivalent condițiilor de la punctul (i) și care sunt autorizați de autoritatea competentă;

(b) arderea materiilor de origine animală care nu sunt grăsimi nu trebuie permisă;

(c) grăsimile animale derivate din categoria 1 sau categoria 2 arse în sedii autorizate sau înregistrate în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 852/2004, 853/2004, 183/2005 sau în locuri publice trebuie să fi fost prelucrate prin metoda 1, astfel cum se menționează în capitolul III din anexa IV;

(d) arderea grăsimilor animale trebuie să fie efectuată în conformitate cu legislația Uniunii privind protecția mediului, în particular în ceea ce privește standardele și cerințele legislației respective, precum și cu cerințele referitoare la cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul și monitorizarea emisiilor.

3. Condiții de funcționare:

1. Tipul de instalație:

2. Materii prime și domeniu de aplicare:

3. Cerințe specifice pentru dejecțiile de păsări de curte utilizate drept combustibil pentru ardere:

(a) Dejecțiile se depozitează în siguranță într-un spațiu de depozitare închis pentru a minimiza necesitatea de manipulare suplimentară și pentru a preveni contaminarea altor zone dintr-o exploatație în care se află animale din specii destinate producției de alimente.

(b) Instalația de ardere din exploatație trebuie să fie echipată cu:

(i) un sistem de gestionare automată a combustibilului pentru a introduce combustibilul direct în camera de ardere, fără manipulări suplimentare;

(ii) un arzător auxiliar care trebuie să fie utilizat în timpul operațiunilor de pornire și de oprire pentru a se asigura că cerințele de temperatură prevăzute în secțiunea 2 punctul 2 din capitolul IV sunt îndeplinite în orice moment în timpul operațiunilor respective și atât timp cât în camera de ardere se află material nears.

4. Valori limită ale emisiilor și cerințe de monitorizare:

(a) Emisiile de dioxid de sulf, de oxizi de azot (și anume suma dintre monoxidul de azot și dioxidul de azot, exprimată ca dioxid de azot) și de materii sub formă de particule nu trebuie să depășească următoarele valori limită ale emisiilor, exprimate în mg/Nm3 la temperatura de 273,15 K, la presiunea de 101,3 kPa și în condițiile unui conținut de oxigen de 11 %, după ajustarea în funcție de conținutul în vapori de apă al gazelor reziduale:

(b) Operatorul instalației de ardere din exploatație efectuează măsurători cel puțin anuale ale dioxidului de sulf, ale oxizilor de azot și ale materiilor aflate sub formă de particule.

(c) Toate rezultatele se înregistrează, se prelucrează și se prezintă astfel încât să permită autorității competente să verifice respectarea valorilor limită ale emisiilor.

(d) În cazul instalațiilor de ardere din exploatație care utilizează echipamente secundare de reducere a emisiilor pentru a se încadra în valorile limită ale acestora, funcționarea eficace a echipamentelor respective este monitorizată continuu, iar rezultatele acesteia se înregistrează.

(e) În cazul nerespectării valorilor limită ale emisiilor menționate la litera (a) sau în cazul în care o instalație de ardere din exploatație nu îndeplinește cerințele de la capitolul IV secțiunea 2 punctul 1, operatorii informează imediat autoritatea competentă și iau măsurile necesare pentru a restabili conformitatea în cel mai scurt timp posibil. În cazul în care conformitatea nu poate fi restabilită, autoritatea competentă suspendă funcționarea instalației și îi retrage autorizația.

5. Modificări ale funcționării și defecțiuni:

(a) Operatorul notifică autorității competente cu privire la orice modificare planificată vizând instalația de ardere din exploatație care i-ar putea afecta emisiile cu cel puțin o lună înainte de data la care se realizează modificarea.

(b) Operatorul ia măsurile necesare pentru ca perioadele de pornire și de oprire a instalațiilor de ardere din exploatație și perioadele corespunzătoare oricăror defecțiuni să fie cât mai scurte cu putință. În cazul unei funcționări deficitare sau a unei defecțiuni a echipamentelor secundare de reducere a emisiilor, operatorul informează imediat autoritatea competentă.

(a) prin derogare de la punctul B subpunctul 3 litera (b) punctul (ii), să acorde instalațiilor de ardere aflate în stare de funcționare la 2 august 2017 o perioadă de timp suplimentară de maximum 6 ani pentru a se conforma cerințelor capitolului IV secțiunea 2 punctul 2 primul paragraf din anexa III la prezentul regulament;

(b) prin derogare de la punctul B subpunctul 4, să autorizeze emisii de particule de maximum 50 mg/m3, cu condiția ca puterea termică nominală totală a instalațiilor de ardere să nu depășească 5 MW;

(c) prin derogare de la punctul B subpunctul 3 litera (b) punctul (i), să autorizeze introducerea manuală a dejecțiilor provenite de la ecvidee drept combustibil în camera de ardere, în cazul în care puterea termică nominală totală nu depășește 0,5 MW.

1. Instalațiile de prelucrare îndeplinesc următoarele cerințe privind prelucrarea prin sterilizare sub presiune sau în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute la articolul 15 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a) Instalațiile de prelucrare trebuie să nu fie situate în același loc cu abatoarele sau alte unități autorizate sau înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 sau cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu excepția cazului în care riscurile pentru sănătatea publică și animală care rezultă din prelucrarea subproduselor de origine animală care provin din astfel de abatoare sau alte unități sunt controlate prin respectarea cel puțin a următoarelor condiții:

(i) instalația de prelucrare trebuie să fie separată fizic de abator sau de alte unități, unde este cazul prin amplasarea unității de prelucrare într-o clădire complet separată de abator sau de alte unități;

(ii) în instalația de prelucrare trebuie să se instaleze și să se utilizeze următoarele:

— un sistem de bandă rulantă care leagă instalația de prelucrare de abator sau alte unități și care nu poate fi ocolit;

— intrări, zone de recepție, echipamente și ieșiri separate, atât pentru instalația de prelucrare, cât și pentru abator sau unități;

(iii) trebuie luate măsuri pentru prevenirea răspândirii riscurilor prin intermediul personalului comun instalației de prelucrare și abatorului sau altor unități;

(iv) persoanele neautorizate și animalele trebuie să nu aibă acces la instalația de prelucrare.

(b) Instalația de prelucrare trebuie să aibă un sector curat și un sector murdar, separate în mod corespunzător. Sectorul murdar trebuie să cuprindă un spațiu acoperit pentru recepționarea subproduselor de origine animală și trebuie să fie construit astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Podelele trebuie să fie construite astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;

(c) Instalația de prelucrare trebuie să fie prevăzută cu dotări adecvate, inclusiv lavabouri, vestiare și chiuvete pentru personal;

(d) Instalația de prelucrare trebuie să aibă o capacitate suficientă de producție de apă caldă și abur pentru prelucrarea subproduselor de origine animală;

(e) Sectorul murdar trebuie, după caz, să conțină echipamente pentru reducerea dimensiunii subproduselor de origine animală și echipamente pentru încărcarea subproduselor de origine animală zdrobite în unitatea de prelucrare;

(f) Dacă este necesar tratamentul termic, toate instalațiile trebuie să fie dotate cu:

(i) echipament de măsurare pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp și, dacă se aplică metodei de prelucrare utilizate, a presiunii în punctele critice;

(ii) dispozitive de înregistrare pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători astfel încât acestea să rămână accesibile pentru verificări și controale oficiale;

(iii) un sistem de siguranță adecvat care să prevină încălzirile insuficiente;

(g) Pentru a se preveni recontaminarea produselor derivate prin introducerea de subproduse de origine animală, trebuie să existe o separare clară a zonei din instalație unde sunt descărcate subprodusele de origine animală care urmează să fie prelucrate de zonele prevăzute pentru prelucrarea produsului în cauză și pentru depozitarea produsului derivat.

2. Instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală și a mijloacelor de transport, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

3. Trebuie să existe dotări adecvate pentru dezinfectarea roților vehiculelor și a altor părți ale vehiculului, după caz, la plecarea din sectorul murdar al instalației de prelucrare.

4. Toate instalațiile de prelucrare trebuie să aibă un sistem de eliminare a apelor uzate care îndeplinește cerințele prevăzute de autoritatea competentă în conformitate cu legislația Uniunii.

5. Instalația de prelucrare trebuie să dispună de propriul său laborator sau să folosească serviciile unui laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a capacității laboratorului de a efectua analizele respective, să fie acreditat în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente în vederea evaluării capacității laboratorului de a efectua aceste analize.

6. În cazul în care, pe baza unei evaluări a riscurilor, volumul de produse tratate impune prezența periodică sau permanentă a autorității competente, instalația de prelucrare trebuie să fie prevăzută cu o încăpere dotată în mod adecvat care poate fi încuiată și care să fie utilizată exclusiv de către serviciul de inspecție.

1. Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 și alte unități în care sunt eliminate materiale cu risc specificat, precum și abatoarele și instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 2, dispun de un proces de pretratare pentru reținerea și colectarea materialelor de origine animală ca o primă etapă a epurării apelor uzate.

2. Apele uzate provenite de la unitățile menționate la punctul 1 trebuie să treacă printr-un proces de pretratare care asigură filtrarea tuturor apelor uzate înainte de a fi evacuate din unitățile respective. Nu se utilizează zdrobirea, macerarea sau orice alte prelucrări sau aplicarea presiunii care ar putea facilita trecerea materialelor solide de origine animală prin procesul de pretratare.

3. Toate materialele de origine animală reținute de procesul de pretratare al unităților menționate la punctul 1 se colectează și se transportă ca materiale de categoria 1 sau categoria 2, după caz, și sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

4. Apele uzate care au trecut de procesul de pretratare din unitățile menționate la punctul 1 și apele uzate din alte unități care manipulează sau prelucrează subproduse de origine animală se epurează în conformitate cu legislația Uniunii, fără restricții în conformitate cu prezentul regulament.

5. În plus față de cerințele prevăzute la punctul 4, autoritatea competentă poate obliga operatorii să epureze apele uzate provenite din sectorul murdar al instalațiilor de prelucrare și din instalațiile sau unitățile care efectuează operațiuni intermediare cu materiale de categoria 1 sau categoria 2 sau care depozitează materiale de categoria 1 sau categoria 2, în conformitate cu condițiile care asigură reducerea riscurilor prezentate de agenții patogeni.

6. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctele 1 – 5, se interzice eliminarea subproduselor de origine animală prin sistemul de ape uzate, inclusiv a sângelui și a laptelui sau a produselor derivate.

1. Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 nu pot fi amplasate în aceeași locație cu instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care acestea se află într-o clădire complet separată.

2. Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza prelucrarea materialelor de categoria 3 într-o locație care manipulează sau prelucrează materiale de categoria 1 sau categoria 2, dacă se previne contaminarea încrucișată prin:

(a) amplasarea incintelor, în special dispunerea zonelor de recepție, precum și prin manipularea ulterioară a materiilor prime;

(b) dispunerea și gestionarea echipamentului utilizat pentru prelucrare, inclusiv dispunerea și gestionarea unor linii de prelucrare separate sau proceduri de curățire care exclud propagarea oricăror riscuri potențiale pentru sănătatea publică și animală; și

(c) dispunerea și gestionarea zonelor de depozitare temporară a produselor finite.

3. Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 trebuie să fie prevăzute cu o instalație de verificare a prezenței corpurilor străine, cum ar fi materialele de ambalaj sau bucățile de metal, din subprodusele de origine animală sau produsele derivate, dacă acestea prelucrează materiale destinate hrănirii animalelor. Astfel de corpuri străine se îndepărtează înainte sau în cursul prelucrării.

1. Pentru monitorizarea continuă a condițiilor de prelucrare trebuie să se folosească aparate de măsură și dispozitive de înregistrare calibrate corespunzător. Trebuie păstrate evidențe care să indice data calibrării aparatelor de măsură și a dispozitivelor de înregistrare.

2. Materiile prime care ar putea să nu fi fost supuse tratamentului termic specificat, cum ar fi materialul eliminat la începutul procesului sau scurgerile din fierbătoare, trebuie recirculate prin instalația de tratament termic sau colectate și reprelucrate sau eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

1. Pentru fiecare metodă de prelucrare conform capitolului III, punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare includ:

(a) dimensiunea particulelor materiilor prime;

(b) temperatura atinsă în procesul de tratament termic;

(c) presiunea, dacă se aplică materiilor prime;

(d) durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu. Pentru fiecare punct critic de control aplicabil trebuie specificate standarde de prelucrare minime.

2. În cazul tratamentelor chimice care au fost autorizate de autoritatea competentă ca metoda de prelucrare 7 în conformitate cu capitolul III litera G, punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor chimice aplicate includ ajustarea pH-ului care a fost realizată.

3. Înregistrările se păstrează timp de cel puțin doi ani pentru a dovedi aplicarea valorilor de prelucrare minime pentru fiecare punct critic de control.

4. Materialele de categoria 3 se prelucrează în conformitate cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 5 sau cu metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor provenite de la animale acvatice, cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 7, în conformitate cu capitolul III.

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 50 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 50 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 50 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2. Subprodusele de origine animală cu o dimensiune a particulelor de cel mult 50 de milimetri trebuie încălzite la o temperatură internă de peste 133 °C timp de cel puțin 20 de minute fără întrerupere la o presiune (absolută) de cel puțin 3 bari. Presiunea trebuie produsă prin evacuarea totală a aerului din camera de sterilizare și înlocuirea acestuia cu aburi („aburi saturați”); tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare anterioară sau posterioară procesului.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 150 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 150 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 125 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 50 de minute.

3. Prelucrarea se efectuează în sistem discontinuu.

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 95 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 55 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 13 de minute.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime și încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 16 minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 13 minute, o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin opt minute și o temperatură internă mai mare de 130 °C timp de cel puțin trei minute.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 20 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 20 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite până la coagulare, apoi presate astfel încât să se elimine grăsimea și apa din materialul proteic. Materialul proteic trebuie apoi încălzit astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 60 de minute.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1. Subprodusele de origine animală trebuie reduse astfel încât dimensiunea particulelor să fie de cel mult:

(a) 50 mm, în cazul tratamentului termic în conformitate cu punctul 2 litera (a); sau

(b) 30 mm, în cazul tratamentului termic în conformitate cu punctul 2 litera (b).

2. După reducere, amestecul trebuie încălzit la:

(a) o temperatură internă de cel puțin 90 °C timp de cel puțin 60 de minute; sau

(b) o temperatură internă de cel puțin 70 °C timp de cel puțin 60 de minute.

3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1. Orice metodă de prelucrare autorizată de autoritatea competentă pentru care operatorul sau autoritatea competentă a demonstrat următoarele:

(a) identificarea riscurilor relevante prezentate de materiile prime, având în vedere originea materialelor, precum și a riscurilor potențiale având în vedere starea de sănătate a animalelor din statul membru respectiv sau zona în care metoda urmează să fie utilizată;

(b) capacitatea metodei de prelucrare de a reduce riscurile menționate la un nivel care nu prezintă niciun risc semnificativ pentru sănătatea publică sau animală;

(c) prelevarea zilnică de probe din produsul finit pe o perioadă de 30 de zile de producție cu respectarea următoarelor standarde microbiologice:

(i) Probe de material prelevate direct după tratament:

(ii) Probe de material prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit:

Salmonella: absență în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2; m = 10; M = 300 în 1 g

2. Detaliile privind punctele critice de control pe baza cărora fiecare instalație de prelucrare respectă în mod satisfăcător standardele microbiologice trebuie să fie înregistrate și păstrate astfel încât operatorul sau autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației de prelucrare. Informațiile care se înregistrează și se monitorizează trebuie să includă dimensiunea particulelor și, după caz, temperatura critică, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și viteza de reciclare a grăsimilor.

3. Prin derogare de la punctul 1, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor metode de prelucrare care au fost autorizate înainte de data aplicării prezentului regulament, în conformitate cu anexa V capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

4. Autoritatea competentă suspendă definitiv sau temporar aplicarea metodelor de prelucrare prevăzute la punctele 1 și 3 în cazul în care obține dovezi conform cărora oricare din circumstanțele specificate la punctul 1 literele (a) sau (b) s-au modificat în mod substanțial.

5. Autoritatea competentă informează la cerere autoritatea competentă dintr-un alt stat membru cu privire la informațiile pe care le deține conform punctelor 1 și 2 în legătură cu o metodă de prelucrare autorizată.

1. Materialele rezultate din prelucrarea materialelor de categoria 1 și de categoria 2 se marchează în mod permanent în conformitate cu cerințele privind marcarea anumitor produse derivate prevăzute în anexa VIII capitolul V.

(a) biomotorina produsă în conformitate cu punctul D;

(b) materialele hidrolizate menționate la punctul H;

(c) amestecurile de var nestins și de gunoi de grajd provenit de la porci și de la păsări de curte, amestecurile respective fiind produse în conformitate cu punctul I;

(d) combustibilii regenerabili produși din grăsimi topite care sunt derivate din materiale de categoria 1 și de categoria 2, în conformitate cu punctele J și L.

2. Autoritatea competentă dintr-un stat membru pune la dispoziția autorității competente dintr-un alt stat membru, la cerere, rezultatele controalelor oficiale în cazul în care o metodă alternativă este utilizată pentru prima dată în statul membru respectiv, în vederea facilitării introducerii unei metode alternative noi.

(a) Se utilizează fie o soluție fie de hidroxid de sodiu (NaOH), fie de hidroxid de potasiu (KOH) (sau o combinație a acestora), într-o cantitate care să asigure o echivalență molară aproximativă în raport cu greutatea, tipul și compoziția subproduselor de origine animală care trebuie supuse digestiei.

(b) Subprodusele de origine animală se introduc într-un recipient din aliaj de oțel. Se adaugă cantitatea de alcaline măsurată fie sub formă solidă, fie în soluție, în conformitate cu litera (a).

(c) Recipientul se închide iar subprodusele de origine animală și amestecul alcalin se încălzesc la o temperatură internă de cel puțin 150 °C la o presiune (absolută) de cel puțin 4 bari, timp de cel puțin:

(i) trei ore fără întrerupere;

(ii) șase ore fără întrerupere în cazul tratamentului subproduselor de origine animală menționate la articolul 8 litera (a) punctele (i) și (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

(iii) o oră fără întrerupere în cazul subproduselor de origine animală care constau din materiale obținute din pește sau păsări.

(d) Procesul trebuie efectuat într-un sistem discontinuu, iar materialul din recipient trebuie amestecat în mod continuu pentru a facilita procesul de digestie până când se obține dizolvarea țesuturilor și înmuierea oaselor și a dinților; și

(e) Subprodusele de origine animală trebuie tratate astfel încât cerințele privind timpul, temperatura și presiunea să fie îndeplinite simultan.

(a) Subprodusele de origine animală sunt încălzite la o temperatură internă de cel puțin 180 °C timp de cel puțin 40 de minute fără întrerupere, la o presiune (absolută) de cel puțin 12 bari, încălzirea fiind obținută prin aplicarea indirectă a aburilor la reactorul biolitic;

(b) Tratarea se efectuează discontinuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant; și

(c) Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea.

(a) Subprodusele de origine animală trebuie mai întâi prelucrate într-o instalație autorizată prin metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) prevăzută în capitolul III;

(b) La sfârșitul procesului prevăzut la litera (a), materiile degresate se tratează la o temperatură de cel puțin 220 °C timp de cel puțin 20 de minute, la o presiune (absolută) de cel puțin 25 de bari, încălzirea fiind efectuată în două etape, prima prin injecție directă de aburi, iar a doua în mod indirect printr-un schimbător de căldură coaxial;

(c) Procesul se efectuează în sistem discontinuu sau în sistem continuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant;

(d) Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea;

(e) Materialul rezultat este apoi amestecat cu apă și fermentat în condiții anaerobe (prelucrare generatoare de biogaz) într-un reactor de biogaz;

(f) În cazul materiilor prime de categoria 1, întregul proces trebuie să aibă loc în aceeași locație și într-un sistem închis, iar biogazul produs în cursul procesului trebuie supus rapid procesului de combustie în aceeași instalație la minimum 900 °C, urmat de răcire rapidă („stingere”).

(a) Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu anexa III secțiunea VIII, respectiv secțiunea XII, din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală trebuie mai întâi prelucrată utilizând:

(i) în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare prin presiune) în conformitate cu capitolul III; și

(ii) în cazul materialelor de categoria 3, oricare din metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;

(b) Grăsimile prelucrate se prelucrează în continuare utilizând una din următoarele metode:

(i) un proces prin care grăsimile prelucrate se separă de proteine în cazul grăsimilor provenite de la rumegătoare, impuritățile insolubile peste 0,15 % din greutate se îndepărtează, iar grăsimile prelucrate se supun ulterior esterificării și transesterificării.

(ii) un proces care utilizează parametri echivalenți, autorizat de autoritatea competentă.

(a) Camera de postcombustie se încălzește cu gaze naturale;

(b) Subprodusele de origine animală se introduc în camera primară a gazificatorului, apoi se închide ușa. Camera primară nu are arzătoare și se încălzește prin căldura transferată prin conducție de la camera de postcombustie situată sub camera primară. Cele trei supape de admisie montate pe ușa principală pentru a mări eficiența procesului constituie singura admisie de aer în camera primară;

(c) Subprodusele de origine animală se volatilizează în hidrocarburi complexe, iar gazele obținute trec din camera primară printr-o deschidere îngustă situată în partea de sus a peretelui posterior spre zonele de amestecare și cracare, unde sunt descompuse în elementele lor constitutive. În final, gazele sunt evacuate în camera de postcombustie, unde se ard cu flacăra unui arzător cu gaze naturale în prezența unui exces de aer;

(d) Fiecare unitate de prelucrare este prevăzută cu două arzătoare și două ventilatoare secundare de rezervă, în caz de defectare a arzătoarelor sau a ventilatoarelor. Camera secundară este concepută pentru un timp minim de retenție de două secunde la o temperatură de cel puțin 950 °C, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de combustie.

(e) La ieșirea din camera secundară, gazele de evacuare trec printr-un amortizor barometric situat la baza coșului, care le răcește și le diluează cu aer ambiant, menținând o presiune constantă în camera primară și cea secundară;

(f) Procesul se realizează într-un ciclu de 24 de ore, care include încărcarea, prelucrarea, răcirea și eliminarea cenușii. La sfârșitul ciclului, cenușa reziduală se îndepărtează din camera primară printr-un sistem de extracție cu vid în saci închiși care se sigilează înainte de transport;

(g) Nu este permisă gazificarea altor materiale în afara subproduselor de origine animală.

(a) Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu anexa III secțiunea VIII, respectiv secțiunea XII, din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală trebuie mai întâi prelucrată utilizând:

(i) în cazul fracției de grăsime a materialelor de categoria 1 și 2 destinată combustiei în altă instalație,

— pentru fracția de grăsime obținută din prelucrarea rumegătoarelor care au fost testate cu un rezultat negativ în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și din prelucrarea animalelor, altele decât rumegătoarele care necesită testare pentru EST, oricare din metodele de prelucrare de la 1 la 5 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

— pentru fracția de grăsime obținută din prelucrarea altor rumegătoare, metoda de prelucrare 1 conform capitolului III; și

(ii) în cazul materialelor de categoria 1 și 2 destinate combustiei în aceeași instalație sau în cazul materialelor de categoria 3, oricare din metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7; în cazul materialelor obținute din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;

(b) Fracția de grăsime se separă de proteine, iar în cazul grăsimii obținute din rumegătoare destinată combustiei în altă instalație se îndepărtează impuritățile insolubile peste 0,15 % în greutate;

(c) După procesul de prelucrare prevăzut la literele (a) și (b), grăsimile:

(i) se vaporizează într-un cazan de producere de vapori și se supun combustiei la o temperatură de cel puțin 1 100 °C, minimum 0,2 secunde; sau

(ii) se prelucrează printr-un proces care utilizează parametri echivalenți, autorizat de autoritatea competentă;

(d) Nu este permisă combustia materialelor de origine animală, altele decât grăsimile animale.

(e) Combustia grăsimilor obținute din materiale de categoriile 1 și 2 se efectuează în aceeași instalație în care aceste grăsimi sunt topite, în vederea utilizării energiei generate la procesele de topire. Cu toate acestea, autoritatea competentă poate să autorizeze transportul acestor grăsimi către alte instalații pentru a fi supuse combustiei, cu condiția ca:

(i) instalația de destinație să fie autorizată să efectueze combustia;

(ii) prelucrarea produselor alimentare sau a hranei pentru animale într-o instalație autorizată din același loc să se efectueze în condiții de separare strictă;

(f) Combustia se efectuează în conformitate cu legislația Uniunii pentru protecția mediului, în special în conformitate cu standardele legislației respective privind cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul și monitorizarea emisiilor.

(a) Subprodusele de origine animală se încarcă într-un convertor și se tratează ulterior la o temperatură de 80 °C timp de opt ore. În această perioadă dimensiunea materialului trebuie redusă în mod continuu prin utilizarea unui echipament adecvat de abraziune mecanică.

(b) Materialul se tratează ulterior la o temperatură de 100 °C timp de cel puțin două ore.

(c) Dimensiunea particulelor materialului rezultat trebuie să fie mai mică de 20 de milimetri;

(d) Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea prevăzute la punctele (a) și (b);

(e) În cursul tratamentului materialului, apa evaporată se extrage în mod continuu din atmosfera de deasupra biocombustibilului și se trece printr-un condensator din oțel inoxidabil. Condensatul de păstrează la o temperatură de cel puțin 70 °C timp de cel puțin o oră înainte de a fi eliminat ca apă uzată;

(f) După tratamentul termic al materialului, biocombustibilul din convertor rezultat se descarcă și se transportă automat printr-un conveier interconectat și acoperit în întregime în vederea incinerării sau coincinerării în același loc;

(g) Procesul se efectuează în sistem discontinuu.

(a) Conținutul de substanță uscată al gunoiului de grajd trebuie să fie determinat prin utilizarea metodei CEN EN 12880:2000 ( 2 )„Caracterizarea nămolurilor. Determinarea conținutului de materie uscată și a conținutului de apă”.

(b) Cantitatea de var care se adaugă trebuie să fie determinată în așa fel încât să se obțină una dintre combinațiile de durată și temperatură stabilite la litera (f).

(c) Dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează a fi prelucrate trebuie să fie de maximum 12 mm.

(d) Gunoiul de grajd trebuie să fie amestecat cu var nestins (CaO) care are un timp de reactivitate medie până la ridicată mai mic de șase minute pentru a obține o creștere cu 40 °C a temperaturii, conform criteriilor testului de reactivitate 5.10 din metoda CEN EN 459-2:2002 ( 3 ).

(i) să fie echipate cu elice cu diametrul de 0,55 mm și cu o lungime de 3,5 m;

(ii) să funcționeze cu o putere de 30 kW și o viteză de rotație a elicei de 156 rpm;

(iii) să aibă o capacitate de tratare de 10 tone pe oră.

(e) Amestecul trebuie amestecat pe parcursul unei perioade de cel puțin șase ore până la obținerea unei mase cu dimensiunea minimă de două tone.

(f) Trebuie să se efectueze măsurări continue în puncte de control ale masei obținute pentru a demonstra că amestecul din aceasta atinge un pH de cel puțin 12 pe parcursul unei perioade dintre cele menționate mai jos, în perioada respectivă fiind necesar să se atingă una dintre temperaturile următoare:

(i) 60 °C timp de 60 de minute; sau

(ii) 70 °C timp de 30 de minute.

(g) Procesul trebuie să se efectueze în sistem discontinuu.

(h) Trebuie instituită o procedură scrisă permanentă privind principiile HACCP.

(i) Operatorii pot demonstra autorității competente, printr-o validare conformă cu principiile de mai jos, că un proces în care se utilizează un dispozitiv de amestecare diferit de cele menționate la litera (d) sau în care se utilizează var dolomitic (CaOMgO) în loc de var nestins este cel puțin la fel de eficient ca procesul descris la litere (a) - (h):

— să demonstreze că prin utilizarea unui dispozitiv de amestecare diferit de cel menționat la litera (d) sau a varului dolomitic, după caz, se poate obține un amestec cu gunoiul de grajd care să întrunească parametrii referitori la pH, durată și temperatură care sunt menționați la litera (f);

— să fie bazată pe monitorizarea duratei și temperaturii în partea inferioară, la mijlocul și în partea superioară a masei obținute, asigurându-se un număr reprezentativ de puncte de monitorizare (cel puțin patru puncte de monitorizare în partea inferioară a masei, punctele respective fiind localizate la o distanță maximă de 10 cm deasupra bazei părții inferioare și, respectiv, 10 cm sub limita superioară a părții inferioare; un punct de monitorizare la mijlocul distanței dintre baza și vârful masei; și patru puncte de monitorizare în partea superioară a masei, acestea fiind localizate la o adâncime maximă de 10 cm de suprafața masei și, respectiv, la o distanță maximă de 10 cm de limita superioară a masei);

— să fie efectuată pe parcursul a două perioade de cel puțin 30 de zile, una dintre acestea trebuind a fi dintr-un anotimp rece al anului în zona geografică în care urmează să fie utilizat dispozitivul de amestecare.

(a) Pentru acest proces se pot utiliza următoarele materiale:

(i) grăsimi topite derivate din materiale de categoria 2, care au fost prelucrate prin utilizarea metodei 1 de prelucrare (sterilizarea prin presiune);

(ii) uleiul de pește și grăsimile topite derivate din materiale de categoria 3, care au fost prelucrate prin utilizarea:

— oricăreia dintre metodele 1 – 5 de prelucrare sau a metodei 7 de prelucrare; sau

— în cazul materialelor obținute din ulei de pește, a oricăreia dintre metodele 1 – 7 de prelucrare;

(iii) uleiul de pește sau grăsimea topită care au fost produse în conformitate cu secțiunea VIII sau, respectiv, secțiunea XII ale anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004,

(b) Se interzice utilizarea pentru acest proces a grăsimilor topite derivate din materiale de categoria 1.

(a) Grăsimea topită trebuie să facă obiectul unui tratament prealabil care constă în:

(i) înălbirea materialelor centrifugate prin trecerea acestora printr-un filtru cu argilă;

(ii) îndepărtarea prin filtrare a impurităților insolubile rămase.

(b) Materialele tratate în prealabil trebuie să fie supuse unui proces catalitic în mai multe etape care cuprinde o etapă de hidro-dezoxigenare urmată de o etapă de izomerizare.

(a) materiale de categoria 2 menționate la articolul 9 litera (f) punctele (i) și (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b) materiale de categoria 3.

2.1. Materialele care urmează să fie tratate vor fi colectate în fermele de acvacultură și în unitățile de prelucrare a alimentelor, zilnic și fără întârzieri nejustificate, măcinate sau tăiate în bucăți, fiind ulterior însilozate la un pH de 4 sau mai mic, cu acid formic sau cu un alt acid organic autorizat în conformitate cu legislația privind hrana pentru animale. Peștele însilozat rezultat trebuie să fie o suspensie de părți ale animalelor acvatice lichefiate prin acțiunea enzimelor endogene în prezența acidului adăugat. Proteinele provenite de la animale acvatice trebuie să fie reduse în unități solubile mai mici, cu ajutorul enzimelor și al acidului, pentru a se preveni alterarea microbiană. Materialul însilozat este transportat la fabrica de prelucrare.

2.2. În fabrica de prelucrare, materialul însilozat provenit de la animale acvatice trebuie să fie introdus în rezervoare de depozitare închise. Perioada de incubare trebuie să fie de cel puțin 24 de ore, la un pH de 4 sau mai mic, înainte ca tratamentul termic să poată fi aplicat. Înainte de aplicarea tratamentului termic, materialul însilozat provenit de la animale acvatice trebuie să aibă un pH de 4 sau mai mic și un diametru al particulelor mai mic de 10 mm după filtrare sau macerare în fabrică. În timpul prelucrării, el trebuie supus preîncălzirii la o temperatură de peste 85 °C, urmată de incubare într-un recipient izolat astfel încât să se obțină temperatura de 85 °C în întreaga masă a materialului de pește, timp de 25 de minute. Procesul trebuie să se desfășoare într-o linie de producție închisă, cu rezervoare și conducte.

2.3. Înainte de acordarea autorizației, procedura scrisă permanentă a operatorului menționată la articolul 29 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie să fie evaluată de autoritatea competentă.

(a) grăsimi topite derivate din materiale de categoria 1, care au fost prelucrate prin utilizarea metodei de prelucrare 1 (sterilizarea sub presiune);

(b) grăsimi topite și ulei de pește în conformitate cu punctul J subpunctul (1) litera (a) din prezenta secțiune.

(a) Grăsimea topită trebuie să facă obiectul unui tratament prealabil care constă cel puțin în albirea cu acid a materiei prime, inclusiv a grăsimilor topite, în prezența unei argilei decolorante, urmată de înlăturarea argilei decolorante și a impurităților insolubile prin filtrare.

(b) Materialele tratate în prealabil trebuie să fie supuse unui proces de hidrotratament care cuprinde o etapă de hidrotratament catalitic, o etapă de stripare urmată de o etapă de izomerizare.

1. Produsele derivate din prelucrarea

(a) Materialelor de categoria 1:

(i) se elimină în conformitate cu articolul 12 literele (a) sau (b) din Regulamentul (CE) 1069/2009;

(ii) se elimină prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat;

(iii) se transformă în biogaz. În acest caz, reziduurile de digestie trebuie să fie eliminate în conformitate cu punctul (i) sau (ii), cu excepția cazurilor în care materialul rezultă de la prelucrare în conformitate cu punctul 2 litera (a) sau (b) în cazul în care reziduurile pot fi utilizate în conformitate cu condițiile stabilite la punctul 2 litera (a) sau punctul 2 litera (b) punctul (iii), după caz; sau

(iv) se prelucrează mai departe în derivați de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor.

(b) Materialelor de categoria 2 sau categoria 3:

(i) se elimină în conformitate cu punctul 1 litera (a) punctul (i) sau (ii), cu sau fără prelucrare prealabilă, în conformitate cu articolul 13 literele (a) și (b) și articolul 14 literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(ii) se prelucrează mai departe în derivați de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor;

(iii) se utilizează ca îngrășăminte organice sau ca amelioratori de sol; sau

(iv) se compostează sau se transformă în biogaz.

2. Materialele care rezultă de la prelucrare în conformitate cu:

(a) procesul de hidroliză alcalină definit în secțiunea 2 litera A pot fi transformate într-o instalație de biogaz și ulterior supuse combustiei rapide la minimum 900 °C, urmată de răcire rapidă („stingere”); în cazul în care materialul prevăzut la articolul 8 literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 a fost utilizat ca materie primă, transformarea în biogaz are loc în același loc ca și prelucrarea, într-un sistem închis;

(b) procesul de producere a biomotorinei:

(i) biomotorina și reziduurile de la distilarea biomotorinei pot fi utilizate drept combustibil fără restricții în conformitate cu prezentul regulament (punct final);

(ii) sulfatul de potasiu poate fi utilizat pentru aplicarea directă pe sol sau pentru fabricarea de produse derivate pentru aplicarea pe sol;

(iii) glicerina derivată din materialele de categoria 1 și categoria 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1 conform capitolului III:

— folosită în scopuri tehnice;

— transformată în biogaz, caz în care reziduurile de digestie se pot aplica pe teren pe teritoriul național din statul membru de fabricație, în conformitate cu decizia autorității competente; sau

— utilizată pentru denitrificare la o stație de epurare a apelor reziduale, caz în care reziduurile de denitrificare se pot aplica pe teren în conformitate cu Directiva 91/271/CEE a Consiliului ( 4 );

(iv) glicerina derivată din materiale de categoria 3:

— folosită în scopuri tehnice;

— transformată în biogaz, caz în care reziduurile de digestie se pot aplica pe teren; sau

— utilizată pentru hrănire, cu condiția ca glicerina să nu fie derivată din materiale de categoria 3 menționate la articolul 10 literele (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(c) procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili poate fi:

(i) în cazul benzinei și al altor combustibili rezultați din acest proces, pot fi utilizate drept combustibil fără restricții în conformitate cu prezentul regulament (punct final);

(ii) în cazul argilei utilizate pentru înălbire și al nămolului rezultat din procesul de tratare prealabilă menționat în secțiunea 2 punctul J alineatul (2) litera (a):

— se elimină prin incinerare sau coincinerare;

— se transformă în biogaz;

— se compostează sau se utilizează la fabricarea produselor derivate menționate la articolul 36 litera (a) subpunctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(d) amestecul de gunoi de grajd provenit de la porci și de la păsări de curte tratat cu var se poate aplica pe teren ca îngrășământ prelucrat;

(e) Produsul final derivat din însilozarea materialelor derivate din pește:

(i) pentru materialele de categoria 2, poate fi utilizat în scopurile menționate la articolul 13 litera (a)-(d) și (g)-(i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 fără prelucrare suplimentară sau ca hrană pentru animalele menționate la articolul 18 sau la articolul 36 litera (a) punctul (ii) din regulamentul respectiv; sau

(ii) pentru materialele de categoria 3, poate fi utilizat în scopurile menționate la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(f) hidrotratamentul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili:

(i) motorina regenerabilă, combustibilul regenerabil pentru aviație, propanul regenerabil și benzina regenerabilă rezultate din acest proces pot fi utilizate drept combustibili fără restricții în conformitate cu prezentul regulament (punct final);

(ii) argila decolorantă uzată și nămolul rezultat din procesul de tratament prealabil menționat în secțiunea 2 punctul L subpunctul (2) litera (a) pot fi:

— eliminate în conformitate cu articolul 12 literele (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

— eliminate prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat;

— transformate în biogaz, cu condiția ca reziduurile de digestie obținute în urma transformării în biogaz să fie eliminate în mod corespunzător prin incinerare, coincinerare sau îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat;

— utilizate în scopurile tehnice menționate la articolul 36 litera (a) subpunctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

3. Orice deșeuri în afara subproduselor animale și a produselor derivate menționate la punctul 2, rezultate de la prelucrarea subproduselor de origine animală în conformitate cu prezenta secțiune, cum ar fi nămolurile, filtratele, cenușa și reziduurile de digestie, se elimină în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament.

1. Instalațiile de biogaz trebuie să fie echipate cu o unitate de pasteurizare/igienizare, care nu poate fi ocolită, pentru subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse cu o dimensiune maximă a particulelor de 12 mm înainte de introducerea în unitate, care dispune de:

(a) instalații de monitorizare care să asigure că temperatura de 70 °C este atinsă timp de o oră;

(b) instrumente pentru înregistrarea continuă a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare prevăzute la litera (a); și

(c) un sistem adecvat care să prevină o încălzire insuficientă.

2. Prin derogare de la punctul 1, unitatea de pasteurizare/igienizare nu este obligatorie în cazul instalațiilor de biogaz care transformă numai:

(a) materiale de categoria 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1 prevăzută în anexa IV capitolul III;

(b) materiale de categoria 3 care au fost prelucrate în conformitate cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 5 sau cu metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor provenite de la animale acvatice, cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 7, în conformitate cu anexa IV capitolul III.

(c) materiale de categoria 3 care au fost supuse pasteurizării/igienizării în altă instalație autorizată;

(d) subproduse de origine animală care pot fi aplicate pe soluri fără prelucrare în conformitate cu articolul 13 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament, în cazul în care autoritatea competentă nu consideră că acestea prezintă un risc de răspândire a vreunei boli transmisibile grave la om sau la animale;

(e) subproduse de origine animală care au fost supuse procesului de hidroliză alcalină prevăzut în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 litera A;

(f) următoarele subproduse de origine animală, dacă au fost autorizate de autoritatea competentă:

(i) subprodusele de origine animală prevăzute la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care au fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 în momentul în care acestea sunt destinate altor scopuri decât consumul uman;

(ii) subprodusele de origine animală prevăzute la articolul 10 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; sau

(iii) subprodusele de origine animală care sunt transformate în biogaz, dacă reziduurile de digestie sunt ulterior compostate, prelucrate sau eliminate în conformitate cu prezentul regulament.

3. Dacă instalația de biogaz este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și instalația de biogaz nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalația trebuie amplasată la distanță de zona în care sunt ținute animalele.

4. Fiecare instalație de biogaz trebuie să aibă propriul laborator sau să utilizeze un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat corespunzător pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă, să fie acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente.

1. Instalațiile de compostare trebuie să fie echipate cu un reactor de compostare închis sau cu o zonă închisă, care nu poate fi ocolită de subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse în instalație, și trebuie să fie echipată cu următoarele:

(a) instalații de monitorizare a temperaturii în timp;

(b) dispozitive pentru înregistrarea, după caz continuă, a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare menționate la litera (a);

(c) un sistem de siguranță adecvat care să prevină încălzirile insuficiente.

2. Prin derogare de la punctul 1, pot fi permise alte tipuri de sisteme de compostare dacă acestea:

(a) sunt astfel exploatate încât toate materialele din sistem să îndeplinească parametrii de timp și temperatură, inclusiv, după caz, asigurarea monitorizării continue a parametrilor; sau

(b) transformă numai materiale prevăzute în secțiunea 1 punctul 2; și

(c) îndeplinesc toate celelalte cerințe relevante din prezentul regulament.

3. Dacă instalația de compostare este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și instalația de compostare nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalația de compostare trebuie amplasată la distanță de zona în care sunt ținute animalele.

4. Fiecare instalație de compostare trebuie să aibă propriul laborator sau să utilizeze un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat corespunzător pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă, să fie acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente.

1. Subprodusele de origine animală se transformă cât mai curând posibil după sosirea la instalația de biogaz sau de compostare. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător până în momentul tratării.

2. Containerele, recipientele și vehiculele utilizate pentru transportul materialelor netratate se curăță și se dezinfectează într-o zonă desemnată în acest sens.

3. Se iau în mod sistematic măsuri de prevenire împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor dăunători.

4. Se stabilesc și se documentează proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

5. Controlul igienei trebuie să includă inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie să fie documentate.

6. Instalațiile și echipamentele trebuie păstrate în stare bună de întreținere, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale regulate.

7. Reziduurile de digestie și compostul trebuie să fie astfel manipulate și depozitate în instalația de biogaz sau de compostare încât să se prevină orice recontaminare.

1. Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de biogaz echipată cu o unitate de pasteurizare/igienizare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:

(a) dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în instalație: 12 mm;

(b) temperatura minimă a tuturor materialelor din instalație: 70 °C; și

(c) timpul minim neîntrerupt al materialelor în instalație: 60 de minute.

2. Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de compostare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:

(a) dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în reactorul de compostare: 12 mm;

(b) temperatura minimă a tuturor materialelor din reactor: 70 °C; și

(c) timpul minim fără întrerupere: 60 de minute.

1. Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea altor parametri decât parametrii prevăzuți în capitolul I secțiunea 1 punctul 1 și parametrii de transformare standard, dacă solicitantul unei astfel de utilizări demonstrează că astfel de parametri asigură reducerea adecvată a riscurilor biologice. Această demonstrare trebuie să includă o validare efectuată în conformitate cu următoarele cerințe:

(a) Identificarea și analiza pericolelor posibile, inclusiv impactul materiilor prime, pe baza unei descrieri complete a condițiilor și parametrilor de transformare;

(b) O evaluare a riscurilor privind modul în care condițiile de transformare specifice menționate la litera (a) sunt realizate în practică, în situații normale și atipice;

(c) Validarea procesului preconizat prin măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității:

(i) organismelor indicatoare endogene în timpul procesului, atunci când indicatorul:

— este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;

— nu este mai puțin termorezistent la aspectele letale ale procesului de transformare, dar nici mult mai rezistent decât agenții patogeni care sunt monitorizați de către acesta;

— este relativ ușor de cuantificat, de identificat și de confirmat; sau

(ii) unui organism indicator sau a unui virus bine caracterizat, pe durata expunerii, introdus în materiile prime în interiorul unui suport indicator adecvat;

(d) Validarea procesului preconizat menționat la litera (c) trebuie să demonstreze că procesul realizează reducerea globală a următoarelor riscuri:

(i) pentru procesele termice și chimice:

— o reducere de 5 log10 a Enterococcus faecalis sau a Salmonella Senftenberg (775W, H2S negativ),

— o reducere a titrului de infecțiozitate a virusurilor termorezistente precum parvovirusul cu cel puțin 3 log10, atunci când acestea sunt identificate ca prezentând un risc relevant; și

(ii) pentru procesele chimice:

— o reducere a paraziților rezistenți, precum ouăle de Ascaris spp., de cel puțin 99,9 % (3 log10) a stadiilor viabile;

(e) Elaborarea unui program de control complet, care include proceduri de monitorizare a funcționării procesului menționat la litera (c);

(f) Măsuri care să asigure o monitorizare și o supraveghere continuă a parametrilor relevanți ai procesului stabiliți în programul de control, atunci când instalația funcționează.

2. Prin derogare de la punctul 1, până la adoptarea normelor menționate la articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor cerințe specifice, altele decât cele prevăzute în prezentul capitol, cu condiția ca aceasta să garanteze un efect echivalent în ceea ce privește reducerea patogenilor pentru:

(a) deșeuri de catering utilizate ca singurele subproduse de origine animală într-o instalație de biogaz sau de compostare; și

(b) amestecuri de deșeuri de catering cu următoarele materiale:

(i) gunoi de grajd;

(ii) conținutul tractului digestiv separat de tractul digestiv;

(iii) lapte;

(iv) produse pe bază de lapte;

(v) produse derivate din lapte;

(vi) colostru;

(vii) produse din colostru;

(viii) ouă;

(ix) produse din ouă;

(x) subproduse de origine animală menționate la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, care au fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

(xi) amestec de subproduse de origine animală menționate la punctul 2 litera (b) cu materiale derivate din subproduse care nu provin de la animale.

3. Dacă materialele menționate la punctul 2 litera (b) sau produsele derivate menționate la articolul 10 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 reprezintă singurele materii prime de origine animală care sunt tratate într-o instalație de biogaz sau de compostare, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor cerințe, altele decât cele specificate în prezentul capitol, cu condiția ca aceasta:

(a) să nu considere că materialele respective prezintă un risc de răspândire a vreunei boli transmisibile grave la om sau la animale;

(b) consideră că reziduurile de digestie sau compostul sunt materiale neprelucrate și obligă operatorii să le trateze în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu prezentul regulament sau, în cazul compostului sau al reziduurilor de digestie derivate din deșeurile de catering, să le recupereze sau să le elimine în conformitate cu legislația privind protecția mediului.

4. Operatorii pot introduce pe piață reziduuri de digestie și compost care au fost produse în conformitate cu parametrii autorizați de autoritatea competentă:

(a) în conformitate cu punctul 1;

(b) în conformitate cu punctele 2 și 3, numai în interiorul statului membru în care au fost autorizați parametrii respectivi.

1.

și

Salmonella: absență în 25 g: n = 5; c = 0; m = 0; M = 0

2. Compostul sau reziduurile de digestie, altele decât cele menționate la punctul 3 litera (b) din secțiunea 2, care nu îndeplinesc cerințele prevăzute în prezenta secțiune sunt supuse din nou transformării sau compostării și, în cazul prezenței bacteriilor din genul Salmonella, sunt manipulate sau eliminate în conformitate cu instrucțiunile autorității competente.

3. Atunci când subprodusele de origine animală sunt transformate în biogaz sau sunt compostate împreună cu alte materiale care nu sunt de origine animală, autoritatea competentă poate autoriza operatorii să preleveze probe reprezentative după pasteurizarea menționată în capitolul I secțiunea 1 punctul 1 litera (a) sau după compostarea menționată în secțiunea 2 punctul 1, după caz, și înainte să aibă loc amestecarea cu materialele care nu sunt de origine animală, cu scopul de a monitoriza eficiența transformării în biogaz sau a compostării subproduselor de origine animală, după caz.

1. Operatorii se asigură că expedierile de probe pentru cercetare și diagnostic sunt însoțite de un document comercial, care trebuie să specifice:

(a) descrierea materialului și specia animală de la care provine;

(b) categoria materialului;

(c) cantitatea materialului;

(d) locul de origine și locul de expediere a materialului;

(e) numele și adresa expeditorului;

(f) numele și adresa destinatarului și/sau utilizatorului;

2. Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic iau toate măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile la om sau la animale în cursul manipulării materialelor aflate sub controlul lor, în special prin aplicarea bunelor practici de laborator.

3. Se interzic orice utilizări ulterioare ale probelor pentru cercetare și diagnostic în alte scopuri decât cele prevăzute la punctul 38 din anexa I.

4. Probele pentru cercetare și diagnostic și orice produse derivate din utilizarea acestora, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, se elimină:

(a) ca deșeuri prin incinerare sau coincinerare;

(b) în cazul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate prevăzute la articolul 8 litera (a) punctul (iv), la articolul 8 literele (c) și (d) și la articolele 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care fac parte din culturi de celule, seturi de laborator sau probe de laborator, prin tratament în condiții cel puțin echivalente cu metoda validată pentru autoclavele cu aburi ( 5 ) și eliminare ulterioară ca deșeuri sau ape uzate în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii;

(c) prin sterilizare sub presiune și eliminare ulterioară sau utilizare în conformitate cu articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

5. Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic păstrează un registru cu expedierile probelor respective.

6. Prin derogare de la punctele 1, 4 și 5, autoritatea competentă poate accepta manipularea și eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic în scopuri educaționale în alte condiții care să asigure eliminarea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală.

1. Probele comerciale și articolele pentru expoziții pot fi transportate, utilizate și eliminate numai în conformitate cu secțiunea 1 punctele 1 – 4 și 6.

2. După încheierea studiilor sau analizelor specifice, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, probele comerciale:

(a) se reexpediază în statul membru de origine;

(b) se expediază către alt stat membru sau o țară terță, dacă o astfel de expediere a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă din statul membru sau țara terță de destinație; sau

(c) se elimină sau se utilizează în conformitate cu articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

3. După încheierea activității expoziției sau a activității artistice, articolele pentru expoziție se reexpediază în statul membru de origine, se expediază sau se elimină în conformitate cu punctul 2.

1. Subprodusele de origine animală se transportă la utilizatori sau la centrele de colectare în conformitate cu anexa VIII capitolul I secțiunile 1 și 3.

2. Centrele de colectare se înregistrează de către autoritatea competentă, dacă acestea:

(a) îndeplinesc cerințele privind instalațiile care efectuează operațiunile intermediare prevăzute în anexa IX capitolul II; și

(b) dispun de dotări adecvate pentru distrugerea materialelor neutilizate, sau le trimit la o instalație autorizată de prelucrare sau la o instalație autorizată de incinerare sau coincinerare în conformitate cu prezentul regulament.

3. Statele membre pot autoriza utilizarea ca centru de colectare a unei instalații de prelucrare pentru materialele de categoria 2.

4. Operatorii centrelor de colectare care furnizează către utilizatori finali materiale, altele decât subprodusele de origine animală provenite de la animale acvatice sau de la nevertebrate acvatice, trebuie să se asigure că acestea sunt supuse unuia din următoarele tratamente:

(a) denaturare cu o soluție de agent colorant; soluția trebuie să aibă o astfel de concentrație încât colorația materialului colorat să fie vizibilă în mod clar și să nu dispară atunci când materialele colorate sunt supuse congelării sau refrigerării, iar întreaga suprafață a tuturor pieselor de material trebuie să fie colorată cu o astfel de soluție fie prin imersarea materialului în soluție, fie prin pulverizare sau alte moduri de aplicare a soluției;

(b) sterilizare prin fierbere sau cu aburi sub presiune până când fiecare piesă de material este complet fiartă; sau

(c) orice altă manipulare sau tratament autorizate de autoritatea competentă care răspunde de operator.

1. Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 prevăzute la articolul 18 alienatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru hrănirea următoarelor specii protejate sau pe cale de dispariție în puncte de hrănire, în următoarele condiții:

(a) Materialele trebuie utilizate ca hrană pentru:

(i) una din următoarele specii de păsări necrofage în următoarele state membre:

(ii) una din speciile din ordinul carnivorelor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, în arii speciale de conservare care au fost stabilite în conformitate cu directiva respectivă; sau

(iii) una din speciile din ordinul falconiformelor sau strigiformelor enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE, în arii de protecție specială care au fost stabilite în conformitate cu directiva respectivă;

(b) Autoritatea competentă a acordat autorizarea operatorului responsabil pentru punctul de hrănire.

(i) hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conțin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;

(ii) există un sistem adecvat de supraveghere a EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001, care implică teste de laborator periodice pentru detectarea EST;

(c) Autoritatea competentă trebuie să asigure coordonarea cu orice autoritate competentă responsabilă cu supravegherea cerințelor prevăzute în autorizare;

(d) Autoritatea competentă trebuie să constate, pe baza unei evaluări a situației specifice a speciilor în cauză și a habitatului acestora, că stadiul de conservare al speciilor respective va fi îmbunătățit;

(e) Autorizarea acordată de autoritatea competentă trebuie:

(i) să se refere și să menționeze speciile în cauză;

(ii) să descrie în detaliu localizarea punctului de hrănire din aria geografică în care are loc hrănirea; și

(iii) să fie imediat suspendată în cazul:

— unei implicări suspecte sau confirmate în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor, sau

— nerespectării oricărei norme prevăzute în prezentul regulament.

(f) Operatorul responsabil cu hrănirea:

(i) desemnează o zonă pentru hrănire îngrădită, accesul la aceasta fiind limitat doar la speciile care urmează să fie conservate, după caz cu gard sau alte mijloace care corespund modului natural de hrănire al speciilor respective;

(ii) se asigură că toate cadavrele eligibile de bovine și cel puțin 4 % din cadavrele eligibile de ovine și caprine destinate utilizării ca hrană pentru animale sunt testate înainte de utilizare, cu rezultate negative, în cadrul programului de monitorizare a EST pus în aplicare în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și, după caz, în conformitate cu o decizie adoptată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) al doilea paragraf din regulamentul respectiv; și

(iii) păstrează înregistrări care conțin cel puțin numărul, natura, greutatea estimată și originea carcaselor animalelor utilizate pentru hrănire, data hrănirii, locul unde a avut loc hrănirea și, după caz, rezultatele testelor EST.

2. În cazul în care un stat membru trimite Comisiei o cerere de includere în lista prevăzută la punctul 1 litera (a), acesta depune:

(a) o justificare detaliată pentru extinderea listei în vederea includerii anumitor specii de păsări necrofage din statul membru respectiv, inclusiv o explicație a motivelor pentru care este necesară hrănirea unor astfel de păsări cu materiale de categoria 1 în loc de materiale de categoria 2 sau categoria 3;

(b) o explicație privind măsurile care urmează să fie luate pentru a asigura respectarea dispozițiilor de la punctul 1.

1. Autoritatea competentă trebuie să constate, pe baza unei evaluări a situației specifice a speciilor în cauză și a habitatului acestora, că stadiul de conservare al speciilor respective va fi îmbunătățit;

2. Autoritatea competentă trebuie să identifice în autorizare exploatațiile sau efectivele situate într-o zonă de hrănire delimitată geografic în următoarele condiții:

(a) Zona de hrănire trebuie să nu se extindă pe arii de creștere intensivă a animalelor;

(b) Animalele de fermă din exploatațiile sau efectivele din zona de hrănire trebuie să se supună supravegherii periodice a unui medic veterinar oficial în ceea ce privește prevalența EST și a bolilor transmisibile la om sau la animale;

(c) Hrănirea trebuie suspendată imediat în cazul:

(i) unei implicări suspecte sau confirmate a unei exploatații sau a unui efectiv în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor;

(ii) unui focar suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă la om sau la animale într-o exploatație sau într-un efectiv, până la excluderea riscurilor; sau

(iii) nerespectării oricărei norme prevăzute în prezentul regulament.

(d) Autoritatea competentă trebuie să specifice în autorizare:

(i) măsuri adecvate de prevenire a transmiterii EST și a bolilor transmisibile de la animale moarte la om sau la alte animale, cum ar fi măsuri care să vizeze modurile de hrănire ale speciilor care urmează să fie conservate, restricții de hrănire sezonale, restricții de deplasare pentru animalele de fermă și alte măsuri destinate să controleze riscurile potențiale de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale, cum ar fi măsuri referitoare la speciile prezente în zona de hrănire pentru care nu sunt destinate subprodusele de origine animală;

(ii) responsabilitățile persoanelor sau entităților din zona de hrănire care oferă asistență la hrănire sau sunt responsabile pentru animalele de fermă, referitor la măsurile menționate la subpunctul (i);

(iii) condițiile de impunere a sancțiunilor prevăzute la articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 aplicabile încălcării măsurilor prevăzute la subpunctul (i) de către persoane sau entități prevăzute la prezenta literă (d) subpunctul (ii);

(e) În cazul în care hrănirea este efectuată fără colectarea în prealabil a animalelor moarte, se efectuează o estimare a ratei mortalității preconizate în zona de hrănire și a cerințelor de hrănire preconizate ale animalelor sălbatice, pentru a servi ca bază pentru evaluarea riscurilor potențiale de transmitere a bolilor.

(a) Autoritatea competentă trebuie să fi acordat autorizarea operatorului responsabil cu hrănirea. Autoritatea competentă acordă astfel de autorizații dacă:

(i) hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conțin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;

(ii) dacă se utilizează materiale de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat, provenite de la bovine, există un sistem adecvat de supraveghere pentru EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001, care implică testări de laborator periodice ale probelor pentru detectarea EST;

(b) Autorizarea acordată de autoritatea competentă trebuie suspendată imediat în cazul:

(i) unei implicări suspecte sau confirmate în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor; sau

(ii) nerespectării oricărei norme prevăzute în prezentul regulament.

(c) Operatorul responsabil cu hrănirea:

(i) depozitează materialul care urmează să fie utilizat pentru hrănire și efectuează hrănirea într-o zonă îngrădită cu gard pentru a se asigura că la materialele pentru hrănire nu au acces alte animale carnivore decât animalele din grădinile zoologice pentru care a fost acordată autorizarea;

(ii) se asigură că rumegătoarele destinate utilizării ca hrană sunt incluse în programul de monitorizare a EST pus în aplicare în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și, după caz, în conformitate cu o decizie adoptată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) al doilea paragraf din regulamentul respectiv;

(iii) păstrează înregistrări care conțin cel puțin numărul, natura, greutatea estimată și originea cadavrelor animalelor utilizate pentru hrănire, rezultatele testelor EST și data hrănirii.

1. În cazul în care autoritatea competentă autorizează eliminarea subproduselor de origine animală la fața locului în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, astfel de eliminări pot fi efectuate:

(a) prin incinerare sau îngropare în incinta de origine a subproduselor de origine animală;

(b) într-un depozit de deșeuri autorizat; sau

(c) prin incinerare sau îngropare într-un loc astfel încât riscurile pentru sănătatea animală, pentru sănătatea publică și pentru mediu să fie reduse la minimum, cu condiția ca acel loc să fie situat la o distanță adecvată care să permită autorității competente gestionarea prevenirii riscurilor pentru sănătatea animală, sănătatea publică și mediu;

2. Incinerarea subproduselor de origine animală în locurile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) literele (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt incinerate:

(a) pe ruguri amenajate corespunzător, care să asigure transformarea subproduselor de origine animală în cenușă;

(b) fără periclitarea sănătății umane;

(c) fără utilizarea de procese sau metode care ar putea dăuna mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale sau prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute;

(d) în condiții care să asigure că toate cenușile rezultate sunt eliminate prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat.

3. Îngroparea subproduselor de origine animală în locurile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt îngropate:

(a) într-un mod care să împiedice accesul animalelor carnivore sau omnivore la acestea;

(b) într-un depozit de deșeuri autorizat sau în alt loc fără a periclita sănătatea umană și utilizând procese sau metode care nu dăunează mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale sau prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute;

4. În cazul eliminării în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, transportul subproduselor de origine animală de la locul de origine la locul de eliminare trebuie efectuat în următoarele condiții:

(a) subprodusele de origine animală să fie transportate în recipiente sau vehicule sigure și etanșe;

(b) încărcarea și descărcarea subproduselor de origine animală să fie supravegheată de autoritatea competentă, după caz;

(c) roțile vehiculelor să fie dezinfectate la plecarea de la locul de origine;

(d) recipientele și vehiculele utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală să fie curățate și dezinfectate în mod corespunzător după descărcarea subproduselor de origine animală; și

(e) să fie asigurate escorte pentru vehicule, teste de etanșeitate și acoperitori duble adecvate, după caz.

(a) 10 % din populația de bovine din statul membru în cauză;

(b) 25 % din populația de ovine și caprine din statul membru în cauză;

(c) 10 % din populația de porcine din statul membru în cauză; și

(d) un procentaj din populația altor specii, stabilit de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a riscurilor potențiale pentru sănătatea publică și animală generate de eliminarea animalelor din speciile respective prin incinerare sau îngropare la fața locului.

(a) volumul materialelor nu depășește 20 de kg pe săptămână în unitatea sau instalația de colectare a materialelor, indiferent de specia sau originea materialelor;

(b) materialele sunt colectate, transportate și eliminate prin mijloace care previn transmiterea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală;

(c) autoritatea competentă efectuează controale periodice, inclusiv controale ale înregistrărilor păstrate de operatori, în unitățile sau instalațiile în care sunt colectate materialele, în vederea asigurării respectării dispozițiilor prezentei secțiuni.

1. Cererile de autorizare a unei metode alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 (cereri), se depun în una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, astfel cum se menționează la articolul 1 din Regulamentul nr. 1 din 1958.

2. Părțile interesate care depun astfel de cereri într-o limbă alta decât engleza trebuie să valideze traducerea oficială a cererii lor, furnizată de AESA, înainte de evaluare.

1. Cererile conțin toate informațiile necesare pentru a permite AESA să evalueze siguranța metodei alternative propuse și descriu, în special:

— categoriile de subproduse de origine animală care se intenționează să fie supuse metodei;

— întregul proces;

— pericolele biologice implicate la adresa sănătății oamenilor și animalelor și

— gradul de reducere a riscului care trebuie atins grație procesului.

2. Cererea menționată la alineatul (1) trebuie, de asemenea:

(a) să indice punctele aplicabile din articolele 8, 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, inclusiv starea fizică a materialelor respective și, dacă este cazul, orice tratament prealabil la care au fost supuse materialele respective, indicându-se orice alte materiale în afara subproduselor de origine animală care urmează să fie utilizate în cursul procesului;

(b) să includă un protocol HACCP și o diagramă flux care să indice clar fiecare etapă a procesului, să identifice parametrii critici pentru inactivarea unor patogeni relevanți cum ar fi temperatura, presiunea, timpul de expunere, ajustarea valorii pH și dimensiunea particulelor și să fie completată cu fișe de date tehnice privind echipamentele utilizate pe parcursul procesului;

(c) să identifice și să caracterizeze pericolele biologice la adresa sănătății oamenilor și animalelor pe care le prezintă categoriile de subproduse de origine animală care se intenționează să fie supuse metodei;

(d) să arate faptul că cele mai rezistente pericole biologice asociate categoriei de materiale care urmează să fie prelucrate sunt reduse în oricare dintre produsele generate pe parcursul procesului, inclusiv în apele reziduale, cel puțin până la nivelul atins de standardele de prelucrare stabilite în prezentul regulament pentru aceeași categorie de subproduse de origine animală. Gradul de reducere a riscurilor trebuie să fie determinat prin măsurări directe validate, cu excepția cazului în care se acceptă utilizarea de modele sau comparații cu alte procese.

3. Măsurările directe validate menționate la alineatul (2) litera (d) înseamnă:

(a) măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității: organismelor indicatoare endogene în timpul procesului, atunci când indicatorul:

— este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;

— nu este mai puțin rezistent la aspectele letale ale procedeului de tratare, cu toate acestea fără a fi mult mai rezistent decât agenții patogeni pe care trebuie să-i controleze;

— este relativ ușor de cuantificat, de identificat și de confirmat; sau

(b) folosirea unui organism de probă sau un virus bine caracterizat, introdus în materiile prime din cadrul unui corp de probă adecvat.

(c) raportarea de rezultate complete prin

(i) descrierea în detaliu a metodologiei utilizate;

(ii) descrierea naturii probelor care au fost analizate;

(iii) demonstrarea faptului că numărul de probe analizate este reprezentativ;

(iv) justificarea numărului de teste efectuate și selectarea punctelor de măsurare;

(v) indicarea sensibilității și a specificității metodelor de detectare utilizate;

(vi) furnizarea de date privind repetabilitatea și variabilitatea statistică a măsurărilor obținute pe parcursul experimentelor;

(vii) în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie: justificarea, în cazul în care sunt utilizate, caracterului semnificativ al surogatelor prionului;

(viii) demonstrarea, în cazul în care, în absența măsurărilor directe, se utilizează modele sau comparații cu alte procese, a faptului că factorii care duc la reducerea riscurilor sunt bine cunoscuți și că modelul de reducere a riscurilor este bine stabilit;

(ix) furnizarea de date, pentru întregul proces, cu privire la măsurătorile directe ale tuturor factorilor care duc la reducerea riscurilor care demonstrează că acești factori sunt aplicați în mod omogen la nivelul întregului lot tratat

4. Planul HACCP menționat la punctul 2 litera (b) trebuie să se bazeze pe parametrii critici utilizați în scopul reducerii riscurilor, în special

— temperatura;

— presiunea;

— timpul și

— criteriile microbiologice.

5. Cererile trebuie, de asemenea, să conțină suficiente informații privind:

(a) riscurile asociate proceselor interdependente și în special privind rezultatul unei evaluări a eventualelor impacturi indirecte care ar putea:

(i) influența nivelul de reducere a riscurilor asociate unui anumit proces;

(ii) influența pe care o poate avea transportul sau depozitarea oricăror produse obținute în cursul procesului și eliminarea în condiții de siguranță a acestor produse, inclusiv apele uzate.

(b) riscurile asociate utilizării finale preconizate a produselor, în special:

(i) indicarea utilizării finale preconizate a oricăror produse obținute în cursul procesului;

(ii) evaluarea riscurilor probabile pentru sănătatea umană și animală și a efectelor potențiale asupra mediului pe baza reducerii riscurilor estimată în conformitate cu punctul 2 litera (d).

6. Cererile trebuie însoțite de documente justificative, în special:

(a) o schemă tehnică care detaliază funcționarea procesului;

(b) elementele de probă menționate la punctul 2 litera (d), precum și alte elemente de probă destinate să susțină informațiile furnizate în cadrul cererii, astfel cum se stabilește la punctul 2.

7. Cererile menționează coordonatele părții interesate, respectiv numele și adresa completă, numerele de telefon și/sau de fax și/sau adresa de e-mail a unei persoane de contact care acționează în calitate de parte interesată sau în numele acesteia.

1. Începând cu punctul de pornire al lanțului de producție menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie să fie colectate și transportate în ambalaje noi închise ermetic sau în recipiente sau vehicule etanșe acoperite.

2. Vehiculele și recipientele refolosibile, precum și toate echipamentele sau aparatele reutilizabile care intră în contact cu subproduse de origine animală sau cu produse derivate altele decât produsele derivate introduse pe piață în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 767/2009 și care sunt depozitate și transportate în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 183/2005, trebuie păstrate curate.

(a) curate și uscate înainte de utilizare și

(b) curățate, spălate și/sau dezinfectate după fiecare utilizare în măsura necesară pentru a împiedica o contaminare încrucișată.

3. Recipientele refolosibile trebuie să fie folosite numai pentru transportul unui anumit subprodus de origine animală sau produs derivat în măsura în care acest lucru este necesar pentru evitarea contaminării încrucișate.

(a) pentru transportul diferitelor subproduse de origine animală sau produse derivate, cu condiția să fi fost curățate și dezinfectate între diferitele utilizări într-un mod care să împiedice contaminarea încrucișată;

(b) pentru transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate menționate la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după ce au fost folosite pentru transportul produselor destinate consumului uman, în condiții care să împiedice contaminarea încrucișată.

4. Ambalajele trebuie să fie eliminate prin incinerare sau prin alte mijloace, în conformitate cu legislația Uniunii.

1. Transportul subproduselor de origine animală destinate producției de materii prime furajere sau de hrană neprelucrată pentru animale de companie trebuie să se desfășoare la o temperatură adecvată, respectiv la o temperatură maximă de 7 °C în cazul subproduselor de origine animală obținute din carne și produse pe bază de carne care nu sunt destinate consumului uman, cu excepția cazului în care sunt utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu anexa II capitolul I, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.

2. Materialele de categoria 3 neprelucrate destinate producției de materii prime furajere sau de hrană pentru animale de companie trebuie să fie depozitate și transportate în stare refrigerată, congelată sau însilozată, cu excepția cazurilor în care:

(a) sunt prelucrate în termen de 24 de ore de la colectare sau de la sfârșitul depozitării în stare refrigerată sau congelată, dacă transportul ulterior este asigurat prin mijloace de transport prin care este menținută temperatura de depozitare;

(b) în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte sau al produselor derivate din lapte care nu au fost supuse niciunuia dintre tratamentele menționate în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea I, sunt transportate în stare refrigerată și în recipiente izolate, cu excepția situațiilor în care riscurile pot fi limitate prin alte măsuri, datorită caracteristicilor materiilor.

3. Structura vehiculelor frigorifice folosite pentru transport trebuie să asigure menținerea unei temperaturi corespunzătoare pe întreaga durată a transportului, precum și monitorizarea acestei temperaturi.

1. Trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că:

(a) transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate pot fi identificate și sunt păstrate separat și pot fi identificate în timpul colectării la locul de origine al subproduselor de origine animală și în timpul transportului;

(b) o substanță de marcaj pentru identificarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate dintr-o anumită categorie este folosită numai pentru categoria pentru care utilizarea sa este cerută, în conformitate cu prezentul regulament, sau stabilită în temeiul punctului 4;

(c) transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate sunt expediate dintr-un stat membru către un alt stat membru în ambalaje, recipiente sau vehicule care poartă, în mod vizibil și indelebil, cel puțin pe durata transportului, codul de culori descris în continuare, utilizat pentru afișarea informațiilor prevăzute în prezentul regulament pe suprafața sau pe o parte a ambalajului, a recipientului sau a vehiculului, sau pe o etichetă sau un simbol aplicat pe acestea:

(i) în cazul materialelor de categoria 1, folosind culoarea neagră;

(ii) în cazul materialelor de categoria 2 (altele decât gunoiul de grajd și conținutul tractului digestiv), folosind culoarea galbenă;

(iii) în cazul materialelor de categoria 3, folosind culoarea verde cu conținut ridicat de albastru pentru a o distinge în mod clar de celelalte culori;

(iv) în cazul transporturilor importate, culoarea menționată pentru materiile respective la punctele (i), (ii) și (iii), de îndată ce transportul a trecut de punctul de control la frontieră de primă intrare în Uniune.

2. În timpul transportului și al depozitării, o etichetă atașată pe ambalaj, recipient sau vehicul trebuie:

(a) să indice în mod clar categoria de subproduse de origine animală sau de produse derivate și

(b) să poarte una din următoarele mențiuni, care să apară în mod vizibil și lizibil pe ambalaj, un recipient sau un vehicul, după caz:

(i) în cazul materialelor de categoria 3: „impropriu pentru consumul uman”;

(ii) în cazul materialelor de categoria 2 (altele decât gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv) și al produselor derivate din materialele de categoria 2: „impropriu pentru consumul uman”; cu toate acestea, dacă materialele de categoria 2 sunt destinate hranei animalelor menționate la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 în condițiile prevăzute sau stabilite în conformitate cu articolul respectiv, eticheta va purta mențiunea „pentru hrana …”, completată cu denumirea speciilor specifice de animale cărora le sunt destinate materiile respective;

(iii) în cazul materialelor de categoria 1 și a produselor derivate din materiale de categoria 1 care sunt destinate:

— eliminării: „exclusiv pentru eliminare”;

— fabricării de hrană pentru animale de companie: „exclusiv pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie”;

— fabricării unui produs derivat menționat la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009: „exclusiv pentru fabricarea de produse derivate. Impropriu pentru consumul uman sau animal sau pentru fertilizarea solurilor”;

(iv) în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte, al produselor derivate din lapte, al colostrului și al produselor din colostru: „impropriu pentru consumul uman”;

(v) în cazul gelatinei produse pornind de la materiale de categoria 3: „gelatină destinată consumului animal”;

(vi) în cazul colagenului produs pornind de la materiale de categoria 3: „colagen destinat consumului animal”;

(vii) în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie: „exclusiv ca hrană pentru alimente de companie”;

(viii) în cazul peștelui și al produselor derivate din pește destinate hranei peștilor, tratate și ambalate înainte de distribuție, denumirea și adresa unității de producție de origine a furajelor, marcate în mod clar și lizibil, și

— în cazul făinii de pește provenind din pești sălbatici: „conține doar făină de pește provenind din pești sălbatici – poate fi folosit pentru hrana peștilor de crescătorie din toate speciile”;

— în cazul făinii de pește provenind din pești de crescătorie: „conține doar făină de pește provenind din pești de crescătorie din specia […] – poate fi folosită doar pentru hrana peștilor de crescătorie din alte specii”;

— în cazul făinii de pește provenind din pești sălbatici și pești de crescătorie: „conține făină de pește provenind din pești sălbatici și pești de crescătorie din specia […] – poate fi folosită doar pentru hrana peștilor de crescătorie din alte specii”;

(ix) în cazul produselor din sânge provenite de la ecvidee nedestinate hranei animalelor: „sânge și produse din sânge provenite de la ecvidee. Impropriu pentru consumul uman sau animal”;

(x) în cazul coarnelor, copitelor și al altor materii destinate producției de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol menționate în anexa XIV capitolul II secțiunea 12: „impropriu pentru consumul uman sau animal”;

(xi) în cazul îngrășămintelor organice și al amelioratorilor de sol: „îngrășăminte organice sau amelioratori de sol/accesul animalelor de fermă la pășuni sau utilizarea recoltelor în calitate de pășuni sunt interzise timp de cel puțin 21 de zile după aplicare”;

(xii) în cazul materialelor utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu anexa VI capitolul II secțiunea I: denumirea și adresa centrului de colectare și mențiunea „impropriu pentru consumul uman”;

(xiii) în cazul gunoiului de grajd și al conținutului tractului digestiv: „gunoi de grajd”;

(xiv) în cazul produselor intermediare, pe ambalajul exterior: „exclusiv pentru medicamente/medicamente de uz veterinar/dispozitive medicale/dispozitive medicale implantabile activ/dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro/reactivi de laborator”;

(xv) în cazul probelor pentru cercetare și diagnostic: „pentru cercetare și diagnostic”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

(xvi) în cazul probelor comerciale: „probe comerciale improprii pentru consumul uman”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

(xvii) în cazul articolelor pentru expoziții: „articole pentru expoziții improprii pentru consumul uman”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

(xviii) în cazul uleiului de pește destinat producției de medicamente menționat în anexa XIII capitolul XIII: „ulei de pește destinat producției de medicamente”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

(xix) în cazul gunoiului de grajd supus tratamentului cu var menționat în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctul I: „amestec de gunoi de grajd și var”;

(xx) în cazul gunoiului de grajd prelucrat supus tratamentului menționat în anexa XI capitolul I secțiunea 2 literele (b) și (c): „gunoi de grajd prelucrat”.

(c) Cu toate acestea, eticheta menționată la litera (b) subpunctul (xi) nu este cerută pentru îngrășămintele organice și amelioratorii de sol:

(i) ambalate în ambalaje prevăzute pentru vânzare, a căror greutate nu depășește 50 de kg și care sunt destinate a fi utilizate de către consumatorul final sau

(ii) ambalate în saci mari, a căror greutate nu depășește 1 000 de kg, cu condiția ca:

— acestea să fie autorizate de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia trebuie să fie utilizate,

— să se indice pe aceste ambalaje sau pe acești saci faptul că ele nu sunt destinate a fi utilizate pe soluri la care au acces animalele de fermă.

3. Statele membre pot să instituie sisteme sau să stabilească norme pentru codificarea cromatică a ambalajelor, recipientelor sau vehiculelor folosite pentru transportul subproduselor de origine animală și al produselor derivate, originare din și rămase pe teritoriul lor, cu condiția ca aceste sisteme sau norme să nu confunde sistemul de codificare cromatică prevăzut la punctul 1 litera (c).

4. Statele membre pot să stabilească sisteme sau să definească reguli privind marcarea subproduselor de origine animală provenite de pe teritoriul lor și destinate să rămână pe acest teritoriu, cu condiția ca aceste sisteme sau reguli să nu fie incompatibile cu cerințele referitoare la marcare prevăzute pentru produsele derivate în capitolul V al prezentei anexe.

5. Prin derogare de la punctele 3 și 4, statele membre pot folosi sistemele sau normele menționate la aceste puncte pentru subprodusele de origine animală, provenite de pe teritoriul lor, dar nedestinate să rămână pe acest teritoriu, dacă statele membre sau țara terță de destinație și-au dat acordul.

6. Cu toate acestea:

(a) punctele 1 și 2 ale prezentului capitol nu se aplică identificării materialelor de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte efectuate de operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui autorizate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care recepționează produse pe care le-au livrat anterior și care le-au fost returnate, în special de către clienții lor;

(b) autoritatea competentă poate accepta ca identificarea gunoiului de grajd transportat între două puncte situate în cadrul aceleiași ferme sau între ferme și utilizatori aflați în același stat membru să se efectueze prin alte mijloace, prin derogare de la punctele 1 și 2;

(c) furajele combinate definite la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 care au fost fabricate pornind de la subproduse de origine animală sau produse derivate și care au fost ambalate și introduse pe piață în calitate de furaje în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 nu trebuie să fie identificate în conformitate cu punctul 1 și nu trebuie să fie etichetate în conformitate cu punctul 2.

1. În timpul transportului, subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie să fie însoțite de un document comercial stabilit în conformitate cu modelul care figurează în prezentul capitol sau, dacă este prevăzut de prezentul regulament, de un certificat de sănătate.

(a) comercianții cu amănuntul furnizează produse derivate din materiale de categoria 3 și îngrășăminte organice și amelioratori de sol unor utilizatori finali din același stat membru, care nu sunt operatori ai sectorului;

(b) laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte, care sunt materiale de categoria 3, sunt colectate și returnate unor operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui autorizate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, dacă acești operatori recepționează produse, în special de la clienții lor, pe care le-au livrat anterior;

(c) furajele combinate definite la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 care au fost fabricate pornind de la subproduse de origine animală sau produse derivate sunt introduse pe piață, ambalate și etichetate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009.

2. Documentul comercial se redactează în cel puțin trei exemplare (un exemplar original și două copii). Originalul trebuie să însoțească transportul până la destinația finală. Destinatarul trebuie să păstreze documentul original. Producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul păstrează cealaltă copie.

3. Certificatele de sănătate se emit și se semnează de către autoritatea competentă.

4. În timpul transportului în cadrul Uniunii, subprodusele de origine animală și produsele derivate sunt însoțite de un document comercial stabilit în conformitate cu modelul care figurează la punctul 6, încă de la punctul de început în lanțul de prelucrare menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

(a) un document comercial diferit, pe suport de hârtie sau în format electronic, cu condiția ca acest document comercial să conțină informațiile menționate la litera (f) din notele care figurează la punctul 6 al prezentului capitol;

(b) un document comercial în care cantitatea de materii să fie exprimată în greutate sau volum de materii sau în numărul de ambalaje.

5. Registrele și documentele comerciale sau certificatele de sănătate aferente sunt păstrate pe o perioadă de cel puțin doi ani pentru a fi prezentate autorității competente.

6. Model de document comercial

(a) Documentul comercial este furnizat în conformitate cu modelul prevăzut în prezentul capitol.

(b) Este întocmit într-una din limbile oficiale ale statului membru de origine și ale statului membru de destinație, după caz.

(c) Originalul fiecărui document comercial este compus dintr-o singură foaie de hârtie, recto și verso sau, în cazul în care nu este suficient, trebuie prezentat astfel încât toate foile de hârtie necesare să facă parte dintr-un tot integrat și indivizibil.

(d) În cazul în care la documentul comercial se anexează foi suplimentare din rațiuni legate de identificarea diverselor articole ale transportului, aceste foi sunt considerate, de asemenea, ca făcând parte din certificatul original, iar semnătura și ștampila persoanei responsabile pentru transport trebuie să se aplice pe fiecare pagină.

(e) În cazul în care documentul comercial, inclusiv foile suplimentare prevăzute la litera (d), se compune din mai multe pagini, fiecare pagină se numerotează în josul paginii – (numărul paginii) din (numărul total de pagini) – și este prevăzută, în partea de sus a paginii, cu numărul de cod al documentului atribuit de persoana responsabilă.

(f) Originalul documentului comercial trebuie completat și semnat de către persoana responsabilă.

(i) data la care materialele au fost preluate de la unitate;

(ii) descrierea materialelor, inclusiv;

— identificarea materialelor într-una din categoriile menționate la articolele 8, 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009,

— specia de animale și referirea specifică la punctul aplicabil al articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru materialele de categoria 3 și produsele derivate din acestea care sunt destinate pentru hrana animalelor și

— după caz, numărul crotaliei animalului;

(iii) cantitatea de materiale, în volum, greutate sau număr de ambalaje;

(iv) locul de origine al materialelor, de unde acestea au fost expediate;

(v) numele și adresa transportatorului de materiale;

(vi) numele și adresa destinatarului și, după caz, numărul său de autorizare sau de înregistrare, eliberat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau cu Regulamentele (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004 sau (CE) nr. 183/2005, după caz;

(vii) după caz, numărul de autorizare sau de înregistrare al unității sau al instalației de origine, eliberat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau cu Regulamentele (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004 sau (CE) nr. 183/2005, după caz, precum și natura și metodele de tratare.

(g) Culoarea semnăturii persoanei responsabile trebuie să fie diferită de cea a textului tipărit.

(h) Numărul de referință al documentului și numărul de referință local nu pot fi atribuite decât o singură dată pentru același transport.

1. Înregistrările menționate la articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru subprodusele de origine animală și produsele derivate, altele decât furajele combinate definite la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, care au fost fabricate pornind de la subproduse de origine animală sau de la produse derivate și care sunt introduse pe piață în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, cuprind:

(a) o descriere a:

(i) speciei de animale pentru materialele de categoria 3 și produsele derivate ale acestora destinate utilizării ca materii prime furajere și, dacă este cazul, numărul crotaliei animalului în cazul carcaselor întregi și al capetelor;

(ii) cantitatea de materiale;

(b) în cazul înregistrărilor păstrate de orice persoană care expediază subproduse de origine animală sau produse derivate, informațiile următoare:

(i) data la care materialele au fost preluate de la unitate;

(ii) numele și adresa transportatorului și a destinatarului și, după caz, numărul lor de autorizare sau de înregistrare;

(c) în cazul înregistrărilor păstrate de orice persoană care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate, informațiile următoare:

(i) data la care materialele au fost preluate de la unitate;

(ii) locul de origine al materialelor, de unde acestea au fost expediate;

(iii) numele și adresa destinatarului și, dacă este cazul, numărul său de autorizare sau de înregistrare;

(d) în cazul înregistrărilor păstrate de orice persoană care primește subproduse de origine animală sau produse derivate, informațiile următoare:

(i) data primirii materialelor;

(ii) locul de origine al materialelor, de unde acestea au fost expediate;

(iii) numele și adresa transportatorului.

2. Prin derogare de la punctul 1 al prezentei secțiuni, operatorii nu trebuie să păstreze informațiile menționate la punctul 1 litera (a) și la literele (b) subpunctul (i), (c) subpunctul (i), (c) subpunctul (iii), (d) subpunctul (ii) și (d) subpunctul (iii) separat dacă păstrează o copie a documentului comercial care figurează în capitolul III pentru fiecare transport și țin la dispoziție aceste informații, precum și informațiile cerute în temeiul punctului 1 al prezentei secțiuni.

3. Operatorii instalațiilor de incinerare și de coincinerare păstrează înregistrări privind cantitățile și categoria subproduselor de origine animală și ale produselor derivate incinerate sau coincinerate, după caz, precum și data la care au fost efectuate aceste operațiuni.

1. în cazul utilizatorilor finali, cantitatea utilizată, animalele pentru care trebuie să servească drept hrană și data utilizării;

2. în cazul centrelor de colectare:

(i) cantitatea manipulată sau tratată în conformitate cu anexa VI capitolul I secțiunea 1 punctul 4;

(ii) numele și adresa fiecărui utilizator final care utilizează materialele;

(iii) incintele în care materialele urmează a fi utilizate;

(iv) cantitatea expediată și

(v) data expedierii materialelor.

(a) numărul de blăni și de carcase provenind de la animale hrănite cu materiale provenind din propria lor specie și

(b) fiecare transport, pentru a asigura trasabilitatea materialelor.

1. cantitățile de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol aplicate;

2. data la care s-au aplicat îngrășămintele organice și amelioratorii de sol și locurile aplicării acestora;

3. în urma aplicării îngrășământului organic sau a amelioratorului de sol, data la care animalele au fost lăsate să pască pe teren sau la care iarba de pe terenul respectiv a fost tăiată pentru a fi utilizată în calitate de furaj.

(a) cantitățile produse în fiecare zi;

(b) specia de origine, precizând dacă animalele acvatice au fost capturate în natură sau dacă provin din acvacultură;

(c) în cazul făinii de pește obținute din pești de crescătorie, destinată hranei peștilor de crescătorie dintr-o altă specie, denumirea științifică a speciei de origine.

(a) cantitățile, categoriile și speciile de subproduse de origine animală incinerate sau îngropate;

(b) datele și locurile de incinerare și de îngropare.

1. În instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, produsele derivate sunt marcate în mod permanent cu triheptanoat de glicerol (GTH), astfel încât:

(a) GTH să se adauge la produsele derivate care au fost supuse unui prim tratament de dezinfectare termică la o temperatură internă de cel puțin 80 °C și rămân protejate de recontaminare;

(b) toate produsele derivate să conțină în întreaga substanță, în mod omogen, o concentrație minimă de cel puțin 250 mg GTH pe kilogram de grăsime.

2. Operatorii instalațiilor de prelucrare menționate la punctul 1 dispun de un sistem de monitorizare și de înregistrare a parametrilor care permit să se demonstreze autorității competente că este atinsă concentrația minimă omogenă cerută de GTH.

3. Marcarea cu GTH nu este cerută pentru:

(a) produsele derivate lichide destinate unor instalații de biogaz sau de compostare;

(b) produsele derivate utilizate pentru hrana animalelor de blană în conformitate cu anexa II capitolul I;

(c) biomotorina produsă în conformitate cu anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctul D;

(d) produsele derivate obținute în conformitate cu articolul 12 litera (a) subpunctul (ii) și litera (b) subpunctul (ii), cu articolul 13 litera (a) subpunctul (ii) și litera (b) subpunctul (ii) și cu articolul 16 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul în care aceste produse sunt:

(i) deplasate în afara instalației de prelucrare cu ajutorul unui sistem închis de bandă rulantă, care nu poate fi ocolit, cu condiția ca acest sistem să fi fost autorizat de autoritatea competentă pentru:

— o incinerare sau o coincinerare directă imediată,

— o utilizare imediată în conformitate cu o metodă autorizată pentru subprodusele de origine animală de categoria 1 și de categoria 2, în conformitate cu anexa IV capitolul IV sau

(ii) destinate cercetării și altor scopuri specifice menționate la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, care au fost autorizate de autoritatea competentă;

(e) combustibilii regenerabili produși din grăsimi topite care sunt derivate din materiale de categoria 1 și de categoria 2, în conformitate cu punctele J și L din anexa IV capitolul IV secțiunea 2.

(a) depozitarea și tratarea materialelor în deplină siguranță și pentru

(b) eliminarea, în conformitate cu prezentul regulament, a subproduselor de origine animală rămase după producția produselor, sau aceste materiale trebuie să fie trimise către o instalație de incinerare, o instalație de coincinerare, o instalație de prelucrare sau, în cazul materialelor de categoria 3, o instalație de biogaz sau de compostare în conformitate cu articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament.

(a) sortare;

(b) tăiere;

(c) refrigerare;

(d) congelare;

(e) sărare sau alte procese de conservare;

(f) înlăturarea pieilor;

(g) îndepărtarea materialelor cu risc specificat;

(h) operațiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală și care au loc în conformitate cu obligațiile impuse de legislația sanitar-veterinară a Uniunii, cum ar fi examinarea post-mortem sau prelevarea de probe;

(i) igienizarea/pasteurizarea subproduselor de origine animală destinate transformării în biogaz sau compostării, înainte de transformarea sau compostarea în alte unități sau instalații în conformitate cu anexa V din prezentul regulament;

(j) pasare.

1. Spațiile și instalațiile în care se efectuează operațiuni intermediare trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

(a) trebuie să fie separate în mod adecvat de drumurile publice prin care se poate propaga o contaminare și de alte spații, cum ar fi abatoarele. Structura instalațiilor trebuie să asigure separarea completă a materialelor de categoria 1 și 2, pe de o parte, de materialele de categoria 3, pe de altă parte, de la primire până la expediere, în afara cazului în care se află în clădiri complet separate.

(b) instalația trebuie să dispună de un spațiu acoperit pentru primirea și expedierea subproduselor de origine animală, cu excepția cazului în care acestea sunt descărcate cu ajutorul unor instalații care împiedică propagarea unor riscuri pentru sănătatea publică și animală, cum ar fi tuburile închise pentru subprodusele lichide de origine animală.

(c) instalația trebuie să fie construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor.

(d) instalația trebuie să fie prevăzută cu dotări adecvate, inclusiv lavabouri, vestiare, chiuvete pentru personal și, dacă este necesar, birouri care să poată fi puse la dispoziția personalului care efectuează controale oficiale.

(e) instalația trebuie să beneficieze de aranjamentele adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările.

(f) dacă este necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, instalațiile trebuie să dispună de unități de depozitare cu temperatură controlată adecvate, cu o capacitate suficientă pentru păstrarea subproduselor de origine animală la temperaturi corespunzătoare și proiectate astfel încât să permită monitorizarea și înregistrarea acestor temperaturi.

2. Instalația trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite subprodusele de origine animală, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate. Trebuie să existe dotări corespunzătoare pentru dezinfectarea roților vehiculelor.

1. Sortarea subproduselor de origine animală trebuie să se efectueze astfel încât să se evite orice risc de propagare a bolilor animale.

2. Pe întreg parcursul depozitării, subprodusele de origine animală se manevrează și se depozitează separat de alte mărfuri, astfel încât să se prevină propagarea agenților patogeni.

3. Subprodusele de origine animală se depozitează în mod corespunzător, inclusiv în condiții de temperatură adecvate, până la reexpediere.

1. Incintele și dotările în care sunt depozitate produse derivate din materiale de categoria 3 nu pot fi situate în același loc cu incintele în care sunt depozitate produse derivate din materiale de categoria 1 sau de categoria 2, cu excepția cazului în care contaminarea încrucișată este împiedicată de structura și de gestionarea spațiilor, de exemplu prin depozitarea în clădiri complet separate.

2. Instalația trebuie:

(a) să dispună de un spațiu acoperit pentru primirea și expedierea produselor derivate, cu excepția cazului în care produsele derivate:

(i) sunt descărcate cu ajutorul unor instalații care împiedică propagarea unor riscuri pentru sănătatea publică și animală, cum ar fi tuburile închise pentru produsele lichide sau

(ii) sunt recepționate ambalate, de exemplu în saci mari sau în recipiente sau mijloace de transport ermetice acoperite;

(b) să fie construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;

(c) să dispună de dotări adecvate, inclusiv băi, vestiare și chiuvete corespunzătoare pentru personal;

(d) să beneficieze de aranjamentele adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările.

3. Instalația trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite produsele derivate, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

4. Produsele derivate se depozitează în mod corespunzător până la reexpediere.

1. Depozitarea produselor menționate în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea II se efectuează la o temperatură adecvată pentru a evita orice risc pentru sănătatea publică sau animală, într-o unitate sau o instalație de depozitare autorizată și înregistrată, prevăzută în acest scop sau într-o zonă de depozitare separată, prevăzută în acest scop, în cadrul unei unități sau instalații de depozitare autorizate și înregistrate.

2. Probele prelevate din produsele finale în cursul sau la terminarea depozitării trebuie să fie cel puțin conforme cu standardele microbiologice stabilite în anexa X capitolul I.

1. Operatorii instalațiilor sau unităților înregistrate sau alți operatori înregistrați manipulează subprodusele de origine animală și produsele derivate în următoarele condiții:

(a) spațiile trebuie să fie astfel construite încât să poată fi curățate și dezinfectate în mod eficace, dacă este necesar;

(b) spațiile trebuie să fie prevăzute cu sisteme adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările;

(c) instalațiile și echipamentele trebuie să fie păstrate în condiții de igienă, dacă este necesar;

(d) subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie să fie depozitate în condiții care să împiedice orice contaminare.

2. Operatorii păstrează înregistrări într-o formă accesibilă autorității competente.

3. Operatorii înregistrați care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate între locuri care nu constituie spațiile aceluiași operator trebuie, în special:

(a) să dispună de informații de identificare a vehiculelor lor, care să permită verificarea utilizării vehiculelor pentru transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate;

(b) să-și curețe și să-și dezinfecteze vehiculele, după caz;

(c) să ia toate măsurile necesare pentru a preveni contaminarea și propagarea bolilor transmisibile la om și la animale.

1. Materialele care rezultă prin aplicare unei metode de depozitare controlată pot fi utilizate sau eliminate numai în statul membru în care metoda respectivă de depozitare controlată este autorizată de autoritatea competentă.

2. La cerere, autoritatea competentă dintr-un stat membru pune la dispoziția autorității competente dintr-un alt stat membru rezultatele controalelor oficiale în cazul în care o metodă de depozitare controlată este utilizată pentru prima dată în statul membru respectiv, în vederea facilitării introducerii unei noi metode de depozitare controlată.

(a) materiale de categoria 2 menționate la articolul 9 litera (f) punctele (i)-(iii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b) materiale de categoria 3 menționate la articolul 10 litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

(a) să aplice măsuri de prevenire a accesului animalelor și să pună în aplicare un program documentat de control al dăunătorilor;

(b) să pună în aplicare proceduri de prevenire a răspândirii bolilor;

(c) să pună în aplicare proceduri de prevenire a răspândirii rumegușului uzat în afara sistemului închis.

(a) în cazul în care temperatura de 55 °C sau mai mare este menținută timp de 3 zile consecutive, grămada poate fi îndepărtată după o fază de maturare de 3 luni consecutive sau poate să rămână stocată la fața locului până la îndepărtarea ulterioară;

(b) în cazul în care nu se ajunge la temperatura de 55 °C timp de 3 de zile consecutive, măsurile definite în procedura scrisă permanentă menționată la articolul 29 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie aplicate de operator; dacă este necesar, autoritatea competentă poate stopa desfășurarea metodei de prelucrare, iar materialele trebuie eliminate în conformitate cu articolul 13 din regulamentul menționat anterior.

(a) materiale de categoria 2 menționate la articolul 9 litera (f) punctele (i)-(iii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b) materiale de categoria 3 menționate la articolul 10 litera (h) din regulamentul respectiv.

(a) După colectarea subproduselor de origine animală într-o exploatație pentru care autoritatea competentă a autorizat utilizarea metodei de prelucrare pe baza unei evaluări a densității de animale din exploatație, a ratei mortalității probabile și a potențialelor riscuri pentru sănătatea publică și a animalelor care ar putea să apară, subprodusele respective trebuie să fie introduse într-un recipient construit în conformitate cu litera (b) („recipientul”) și care a fost așezat într-un loc rezervat în conformitate cu literele (c) și (d) („locul rezervat”).

(b) Recipientul trebuie:

(i) să fie prevăzut cu un dispozitiv de închidere;

(ii) să fie impermeabil la apă, etanș și sigilat ermetic;

(iii) să fie învelit într-un mod care să prevină coroziunea;

(iv) să fie dotat cu un dispozitiv de control al emisiilor în conformitate cu litera (e).

(c) Recipientul trebuie să fie plasat într-un loc rezervat și care este separat din punct de vedere fizic de exploatație.

(d) Recipientul și locul acestuia trebuie construite și amenajate în conformitate cu legislația Uniunii referitoare la protecția mediului, în scopul prevenirii mirosurilor și a riscurilor la adresa solului și a apei freatice.

(e) Recipientul trebuie să fie conectat la o conductă de evacuare a emisiilor de gaze, care trebuie să fie echipată cu filtre adecvate, menite să prevină transmiterea bolilor transmisibile la oameni și la animale.

(f) Recipientul trebuie să fie închis pe parcursul procesului de hidroliză, timp de cel puțin trei luni, astfel încât să se prevină orice deschidere neautorizată a acestuia.

(g) Operatorul trebuie să pună în aplicare proceduri de prevenire a transmiterii bolilor transmisibile la oameni sau la animale prin intermediul circulației personalului.

(h) Operatorul trebuie:

(i) să aplice măsuri preventive împotriva păsărilor, a rozătoarelor, a insectelor și a altor dăunători;

(ii) să pună în aplicare un program documentat de control al dăunătorilor.

(i) Operatorul trebuie să înregistreze:

(i) orice introducere a unor materiale în recipient;

(ii) orice colectare a materialelor hidrolizate din recipient.

(j) Operatorul trebuie să golească recipientul la intervale regulate pentru:

(i) a verifica absența coroziunii;

(ii) a detecta și a preveni orice eventuală scurgere în sol a unor materialelor lichide.

(k) După hidroliză, materialele trebuie colectate, utilizate și eliminate în conformitate cu articolul 13 literele (a), (b), (c) sau cu articolul 13 litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau cu articolul 14 din regulamentul respectiv pentru materialele de categoria 3.

(l) Procesul se efectuează în sistem discontinuu.

(m) Se interzice orice altă manevrare sau utilizare a materialelor hidrolizate, inclusiv aplicarea acestora pe sol.

Salmonella: absență în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g

1. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din astfel de subproduse de origine animală, altele decât materialele de categoria 3 menționate la articolul 10 literele (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pot fi utilizate pentru producerea proteinelor animale prelucrate.

2. Proteine animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, destinate producției de hrană pentru alte animale de fermă decât cele de blană, pot fi obținute doar din următoarele specii de insecte:

(i) musca „soldatul negru” (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica),

(ii) viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphitobius diaperinus),

(iii) greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis).

1. Proteinele animale prelucrate provenite de la mamifere trebuie să fi fost supuse metodei de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) descrise în anexa IV capitolul III.

(a) sângele porcin sau componentele sângelui porcinelor destinate producerii de făină de sânge pot să fi fost supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III cu condiția ca, în cazul metodei 7, să se aplice un tratament termic la o temperatură de 80 °C pentru întregul conținut;

(b) proteinele animale prelucrate provenite de la mamifere

(i) pot să fi fost supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III, cu condiția ca ele să fie apoi eliminate sau utilizate în calitate de combustibil;

(ii) în cazul în care sunt destinate exclusiv hranei pentru animalele de companie, este posibil ca acestea să fi fost supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III, cu condiția ca acestea:

— să fie transportate în recipiente prevăzute în acest scop care să nu fie utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală sau al furajelor pentru animalele de fermă și

— să fie expediate direct dintr-o instalație de prelucrare de materiale de categoria 3 către instalația de producere a hranei pentru animale de companie sau către o instalație de depozitare autorizată, de unde sunt expediate direct către o instalație de producere a hranei pentru animale de companie.

2. Proteinele animale prelucrate de alte animale decât mamiferele, cu excepția făinii de pește, trebuie să fie supuse oricărei metode de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III.

3. Făina de pește trebuie să fi fost supusă:

(a) oricăreia dintre metodele de prelucrare descrise în anexa IV capitolul III sau

(b) unei alte metode care să garanteze conformitatea produsului cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise în capitolul I al prezentei anexe.

1. Proteinele animale prelucrate trebuie să fie ambalate și depozitate în saci noi sau sterilizați sau depozitate în silozuri pentru marfă în vrac construite în mod corespunzător sau în hambare.

2. Produsele din transportoare, ascensoare și silozuri trebuie protejate împotriva contaminării accidentale.

3. Echipamentele de manipulare a proteinelor animale prelucrate trebuie să fie menținute în stare uscată și curată și trebuie să existe puncte de inspecție adecvate astfel încât echipamentele să poată fi examinate în ceea ce privește gradul de curățenie.

4. Proteinele animale prelucrate trebuie păstrate la loc uscat.

(a) oricăreia dintre metodele de prelucrare 1 - 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III sau

(b) unei alte metode care să garanteze conformitatea produsului din sânge cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise în capitolul I al prezentei anexe.

(a) folosind una dintre metodele de prelucrare 1 – 7 descrise în anexa IV capitolul III; sau

(b) în conformitate cu o altă metodă care să garanteze conformitatea produsului cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise în capitolul I al prezentei anexe.

1. Laptele trebuie să fie supus unuia din tratamentele următoare:

1.1. sterilizare la o valoare F0 ( *1 ) egală sau superioară lui trei;

1.2. Tratament UHT ( *2 ) combinat cu unul din tratamentele următoare:

(a) un tratament fizic ulterior, prin:

(i) un proces de deshidratare, combinat, în cazul laptelui pentru hrana animalelor, cu o încălzire suplimentară la cel puțin 72 °C, sau

(ii) reducerea pH-ului la un nivel mai mic de 6 timp de cel puțin o oră;

(b) condiția ca laptele, produsul pe bază de lapte sau produsul derivat din lapte să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și ca în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în statul membru de origine.

1.3. Tratament HTST ( *3 ) aplicat de două ori;

1.4. Tratament HTST combinat cu unul din următoarele:

(a) un tratament fizic ulterior, prin:

(i) un proces de deshidratare, combinat, în cazul laptelui pentru hrana animalelor, cu o încălzire suplimentară la cel puțin 72 °C, sau

(ii) reducerea pH-ului la un nivel mai mic de 6 timp de cel puțin o oră;

(b) condiția ca laptele, produsul pe bază de lapte sau produsul derivat din lapte să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și ca în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în statul membru de origine.

2. Produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte trebuie să fie supuse cel puțin unuia din tratamentele prevăzute la punctul 1 sau să fie produse din lapte tratat în conformitate cu punctul 1.

3. Zerul destinat hranei animalelor din specii receptive la febra aftoasă și produs din lapte tratat în conformitate cu punctul 1 trebuie:

(a) fie să fie colectat la cel puțin 16 ore de la coagularea laptelui, iar pH-ul înregistrat să fie sub 6,0 înainte de a fi transportat la exploatațiile de animale; sau

(b) să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în statul membru de origine.

4. În plus față de cerințele prevăzute la punctele 1, 2 și 3, laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

4.1. după prelucrare, trebuie să se ia toate măsurile de precauție pentru a se preveni contaminarea produselor;

4.2. produsul final trebuie să fie etichetat astfel încât să indice faptul că acesta conține materiale de categoria 3 și nu este destinat consumului uman, și trebuie să fie:

(a) ambalat în recipiente noi, sau

(b) transportat în vrac în recipiente sau în orice alt mijloc de transport care înainte de utilizare a fost curățat și dezinfectat în totalitate.

5. Laptele crud trebuie să fie produs în condiții care să ofere garanții adecvate privind sănătatea animalelor.

6. Colostrul și produsele din colostru trebuie:

6.1. să fie obținute de la bovine crescute într-o exploatație în care toate efectivele de bovine sunt recunoscute oficial indemne de tuberculoză, oficial indemne de bruceloză și oficial indemne de leucoză enzootică bovină, conform definițiilor de la articolul 2 alineatul (2) literele (d), (f) și (j) din Directiva 64/432/CEE;

6.2. să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în statul membru de origine;

6.3. să fi fost supuse unui tratament unic HTST (*3) ;

6.4. să îndeplinească cerințele stabilite la punctul 4 al prezentei părți.

1. Cerințele enunțate la punctele 2 și 3 ale prezentei părți se aplică prelucrării, utilizării și depozitării laptelui, produselor pe bază de lapte și produselor derivate din lapte care sunt materiale de categoria 3, astfel cum sunt menționate la articolul 10 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu excepția nămolurilor rezultate în urma centrifugării sau separării laptelui, a laptelui, a produselor pe bază de lapte și produselor derivate din lapte menționate la articolul 10 literele (f) și (h) din regulamentul respectiv, care nu au fost prelucrate în conformitate cu partea I a prezentei secțiuni.

2. Autoritatea competentă autorizează unitățile de prelucrare a laptelui autorizate sau înregistrate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 să furnizeze lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte pentru utilizările menționate la punctul 3 al prezentei părți, cu condiția ca unitatea vizată să asigure trasabilitatea produselor.

3. Laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte pot fi furnizate și utilizate ca materii prime furajere:

(a) în statul membru vizat și în zonele transfrontaliere în care statele membre au un acord reciproc în acest sens, în cazul produselor derivate, inclusiv apa albă, care au fost în contact cu lapte crud și/sau cu lapte pasteurizat în conformitate cu cerințele privind tratamentul termic enunțate în anexa III secțiunea IX capitolul II punctul II.1 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, dacă aceste produse derivate au fost supuse unuia dintre următoarele tratamente:

(i) tratamentul UHT;

(ii) o sterilizare în urma căreia se atinge o valoare Fc mai mare sau egală cu 3 sau care a fost efectuată la o temperatură de minimum 115 °C timp de 15 minute sau o combinație echivalentă de temperatură și timp;

(iii) o pasteurizare sau o sterilizare, alta decât cea prevăzută la subpunctul (ii), urmată de:

— în cazul laptelui deshidratat sau al produselor deshidratate pe bază de lapte sau derivate din lapte, de un proces de deshidratare;

— în cazul unui produs din lapte acidificat, un proces prin care valoarea pH-ului este redusă și menținută timp de cel puțin o oră la un nivel sub 6;

(b) în statul membru în cauză,

(i) în cazul produselor derivate, inclusiv apa albă, care au fost în contact cu lapte care a fost doar pasteurizat în conformitate cu cerințele privind tratamentul termic enunțate în anexa III secțiunea IX capitolul II punctul II.1 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și al zerului produs pornind de la produse pe bază de lapte netratate termic, care a fost colectat la cel puțin 16 ore după coagularea laptelui și al cărui pH trebuie să fie măsurat la o valoare mai mică de 6,0 înainte de livrarea zerului pentru a fi utilizat ca hrană pentru animale, cu condiția ca ele să fie trimise unui număr limitat de exploatații de animale autorizate în acest scop, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate în cazul scenariului cel mai favorabil și al scenariului cel mai puțin favorabil de către statul membru vizat în cadrul elaborării planurilor de urgență privind epizootiile, în special febra aftoasă;

(ii) în cazul produselor crude, inclusiv apa albă care a fost în contact cu lapte crud și cu alte produse care nu pot fi supuse tratamentelor menționate la litera (a) și la litera (b) subpunctul (i), cu condiția ca ele să fie trimise unui număr limitat de exploatații de animale autorizate în acest scop, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate în cazul scenariului cel mai favorabil și al scenariului cel mai puțin favorabil de către statul membru vizat în cadrul elaborării planurilor de urgență privind epizootiile, în special febra aftoasă și cu condiția ca animalele prezente în exploatațiile de animale autorizate să nu poată fi deplasate decât

— direct către un abator situat în același stat membru, sau

— către o altă exploatație situată în același stat membru, în privința căreia autoritatea competentă garantează că animalele receptive la febra aftoasă nu pot părăsi exploatația decât pentru a fi transportate direct către un abator situat în același stat membru sau, dacă animalele au fost expediate către o exploatație care nu utilizează produsele vizate la prezentul subpunct (ii), doar după trecerea unei perioade de așteptare de 21 de zile de la introducerea animalelor.

4. Autoritatea competentă poate autoriza furnizarea de colostru care nu îndeplinește condițiile enunțate în partea I punctul B.6 de la un fermier la un alt fermier aflați în același stat membru în scopuri furajere, în condiții care să împiedice transmiterea de riscuri pentru sănătate.

1. Dacă gelatina nu a fost produsă în conformitate cu anexa III secțiunea XIV din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, ea trebuie să fie produsă printr-un proces care să garanteze că materialele de categoria 3 sunt supuse unui tratament cu acid sau substanțe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri.

2. După ce a fost supusă proceselor menționate la punctul 1, gelatina poate trece printr-un proces de deshidratare și, dacă este necesar, printr-un proces de pulverizare sau de laminare.

3. Utilizarea conservanților, alții decât dioxidul de sulf sau apa oxigenată, este interzisă.

(a) trebuie prevăzută o cameră sau un spațiu special pentru depozitarea materialelor de ambalare și de împachetare;

(b) împachetarea și ambalarea trebuie să aibă loc într-o încăpere sau un spațiu special destinat acestui scop.

(a) un pH mai mare de 11, timp de peste trei ore la o temperatură de peste 80 °C și tratament termic ulterior la peste 140 °C timp de 30 de minute la o presiune de peste 3,6 bari sau

(b) un pH de 1-2, urmat de un pH mai mare de 11, urmată de tratament termic la 140 °C timp de 30 de minute la o presiune de 3 bari.

1. Fosfatul dicalcic trebuie să fie produs printr-un proces care să cuprindă următoarele trei etape:

(a) în primul rând, se asigură că întregul material osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine și degresat cu apă fierbinte și tratat cu acid clorhidric diluat (la o concentrație minimă de 4 % și la un pH mai mic de 1,5) timp de cel puțin două zile;

(b) în al doilea rând, după etapa din proces prevăzută la litera (a), se aplică un tratament cu soluție fosforică obținute cu oxid de calciu, rezultând un precipitat de fosfat dicalcic cu un pH de 4-7;

(c) în final, precipitatul de fosfat dicalcic este uscat cu aer la o temperatură de intrare între 65 °C și 325 °C și o temperatură de ieșire între 30 °C și 65 °C.

2. În cazul în care fosfatul dicalcic este derivat din oase degresate, el trebuie să provină din oase menționate la articolul 10 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

(a) că tot materialul osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine și degresat în contracurent cu apă fierbinte (așchiile de os trebuie să fie mai mici de 14 mm);

(b) o fierbere continuă în aburi timp de 30 de minute, la o temperatură de 145 °C și o presiune de 4 bari;

(c) separarea masei proteinice din hidroxiapatită (fosfatul tricalcic) prin centrifugare;

(d) granularea fosfatului tricalcic după uscare în pat fluidizat cu aer la 200 °C.

1. Dacă colagenul nu a fost produs în conformitate cu cerințele referitoare la colagen menționate în anexa III secțiunea XV din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, ea trebuie să fie produsă printr-un proces care să garanteze că materialele de categoria 3 neprelucrate sunt supuse unui tratament care include spălarea, adaptarea pH-ului, utilizându-se un acid sau substanțe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri, filtrare și extrudare.

2. Se interzice utilizarea altor agenți de conservare decât cei autorizați de legislația Uniunii.

(a) trebuie prevăzută o cameră sau un spațiu special pentru depozitarea materialelor de ambalare și de împachetare;

(b) împachetarea și ambalarea trebuie să aibă loc într-o încăpere sau un spațiu special destinat acestui scop.

(a) supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare 1 - 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III;

(b) supuse unei alte metode și unor parametri care garantează conformitatea produselor cu standardele microbiologice aplicabile produselor derivate, enunțate în capitolul I sau

(c) tratate în conformitate cu cerințele referitoare la ouă și la produsele din ouă enunțate în anexa III secțiunea X capitolele I, II și III din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(i) să fi fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 sau în temeiul prezentului regulament;

(ii) să fie formate din sau să conțină unul sau mai multe dintre următoarele materiale de categoria 3 menționate la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

— lapte;

— produse pe bază de lapte;

— produse derivate din lapte;

— ouă;

— produse din ouă;

— miere;

— grăsimi topite;

— colagen;

— gelatină;

(iii) să nu fi fost în contact cu niciun alt material de categoria 3; și

(iv) să fi fost luate toate măsurile de precauție necesare pentru a preveni contaminarea materialelor.

1. Subprodusele de origine animală provenite din pești sau nevertebrate acvatice și produsele derivate din acestea care sunt destinate a fi utilizate pentru hrana peștilor de crescătorie sau a altor specii de acvacultură trebuie:

(a) să fie manipulate și prelucrate separat de materialele care nu sunt autorizate în acest scop;

(b) să provină

(i) din pești sau alte animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine, debarcate în scop comercial, sau din subproduse de origine animală provenite din pești sălbatici care provin din unitățile de fabricare a produselor din pește pentru consumul uman sau

(ii) din pești de crescătorie, cu condiția să fie utilizate pentru hrana peștilor de crescătorie dintr-o altă specie.

(c) să fie prelucrate într-o instalație de prelucrare conform unei metode care să asigure siguranța microbiologică a produsului, inclusiv în ceea ce privește agenții patogeni ai peștilor.

2. Autoritatea competentă poate stabili condiții cu scopul de a preveni riscurile inacceptabile de transmitere a bolilor transmisibile la om și la animale, aplicabile în cazul utilizării animalelor acvatice și a nevertebratelor acvatice și terestre:

(a) pentru hrana peștilor de crescătorie sau a nevertebratelor acvatice, atunci când subprodusele de origine animală nu au fost prelucrate în conformitate cu punctul 1 litera (c);

(b) ca momeală pentru pescuit, inclusiv pentru nevertebratele acvatice.

1. Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la alte specii decât păsările de curte sau ecvideele între statele membre trebuie să fie supus următoarelor condiții, în plus față de consimțământul statului membru de destinație menționat la articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a) Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la alte specii decât păsările de curte sau ecvideele este interzis, cu excepția cazului gunoiului de grajd:

(i) dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza unei boli transmisibile grave; și

(ii) destinat aplicării, sub supravegherea autorităților competente, pe un teren care face parte dintr-o singură exploatație situată de ambele părți ale frontierei dintre două state membre.

(b) Cu toate acestea, autoritatea competentă a statului membru de destinație poate să acorde, ținând cont de originea gunoiului de grajd, destinația sa și considerente privind sănătatea, o autorizație specifică pentru introducerea pe teritoriul său:

(i) a gunoiului de grajd destinat:

— prelucrării într-o instalație pentru fabricarea produselor derivate destinate a fi utilizate în afara lanțului alimentar animal, sau

— transformării în biogaz sau compost în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu anexa V la prezentul regulament, în vederea fabricării produselor menționate în secțiunea 2 a prezentului capitol.

(ii) a gunoiului de grajd destinat a fi aplicat pe terenul unei exploatații, cu condiția ca autoritatea competentă a statului membru de origine să-și fi comunicat acordul cu privire la acest comerț.

(c) în cazurile menționate la litera (b), un atestat de sănătate stabilit în conformitate cu modelul care figurează la punctul 3 trebuie să fie anexat documentului comercial care însoțește transportul gunoiului de grajd.

2. Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la păsările de curte între statele membre trebuie să fie supus următoarelor condiții, în plus față de consimțământul statului membru de destinație menționat la articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a) gunoiul de grajd trebuie să provină dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza bolii Newcastle sau a gripei aviare;

(b) de asemenea, gunoiul de grajd netransformat provenind de la efectivele de păsări de curte vaccinate împotriva bolii Newcastle nu trebuie să fie livrat într-o regiune care a obținut statutul de zonă care nu se supune obligației de vaccinare împotriva bolii Newcastle în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Directiva 2009/158/CE și

(c) un atestat de sănătate stabilit în conformitate cu modelul care figurează la punctul 3 trebuie să fie anexat documentului comercial care însoțește transportul gunoiului de grajd.

3. Model de atestat de sănătate care trebuie anexat documentului comercial.

4. Gunoiul de grajd neprelucrat de la ecvidee poate face obiectul unor schimburi comerciale între statele membre, cu condiția ca statul membru de destinație să-și fi dat acordul cu privire la schimburile comerciale în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu condiția ca el să nu provină dintr-o exploatație supusă restricțiilor în materie de sănătate animală legate de răpciugă, stomatita veziculoasă, antrax sau rabie, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Directiva 90/426/CE.

5. În conformitate cu articolul 48 alineatul (1) litera (c) subpunctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea competentă a statului membru de destinație poate cere operatorilor care expediază gunoi de grajd neprelucrat dintr-un alt stat membru:

(a) să-i transmită informații suplimentare în legătură cu expedierea prevăzută, cum ar fi indicații geografice precise privind locul în care gunoiul de grajd urmează să fie descărcat; și

(b) să depoziteze gunoiul de grajd înainte de aplicarea acestuia pe teren.

6. Autoritatea competentă poate autoriza expedierea de gunoi de grajd transportat între două puncte situate în cadrul aceleiași ferme, sub rezerva unor condiții privind controlul riscurilor posibile pentru sănătate, cum ar fi obligațiile operatorilor vizați de a păstra înregistrările adecvate.

(a) Ele trebuie să provină dintr-o instalație pentru produse derivate destinate unor utilizări în afara lanțului alimentar animal, dintr-o instalație de biogaz sau de compostare sau dintr-o instalație de producție de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol.

(b) Ele trebuie să fi fost supuse unui tratament termic la o temperatură de cel puțin 70 °C timp de cel puțin 60 de minute și unui tratament pentru reducerea bacteriilor generatoare de spori și a formării de substanțe toxice, atunci când acestea sunt identificate ca fiind un risc relevant.

(c) Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea altor parametri de procedeu standardizați decât cei descriși la litera (b), cu condiția ca solicitantul să demonstreze că aceștia asigură reducerea la minimum a riscurilor biologice.

(i) identificarea și analiza eventualelor pericole, inclusiv efectele materiilor prime, pe baza unei definiții complete a condițiilor de transformare și evaluarea riscurilor pe care le poate crea obținerea practică a condițiilor de transformare specifice, în situații normale și atipice.

(ii) validarea procedeului prevăzut

(ii-1) prin măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității organismelor indicatoare endogene în cursul procedeului, atunci când indicatorul:

— este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;

— nu este mai puțin termorezistent la aspectele letale ale procedeului de tratare, cu toate acestea fără a fi mult mai rezistent decât agenții patogeni pe care trebuie să-i controleze;

— este relativ ușor de cuantificat, de identificat și de confirmat; sau

(ii-2) prin măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității, pe durata expunerii, a unui organism de probă sau a unui virus bine caracterizat, introdus în materiile prime dintr-un corp de probă adecvat.

(iii) validarea menționată la subpunctul (ii) trebuie să demonstreze că procedeul realizează reducerea globală a următoarelor riscuri:

— pentru procedeele termice și chimice, prin reducerea cu cel puțin 5 log10 a Enterococcus faecalis și prin reducerea titlului de infecțiozitate a virusurilor termorezistente precum parvovirus cu cel puțin 3 log10, atunci când sunt identificate ca un risc de luat în considerare;

— pentru procedeele chimice, de asemenea, prin reducerea paraziților rezistenți, precum ouăle de Ascaris spp., cu cel puțin 99,9 % (3 log10) din stadiile viabile.

(iv) elaborarea unui program de control complet, care să includă proceduri de supraveghere a funcționării procesului.

(v) măsuri care să asigure o monitorizare și o supraveghere continuă a parametrilor relevanți ai procesului stabiliți în programul de control, atunci când instalația funcționează.

(d) probele reprezentative de gunoi de grajd prelevate în instalație, în cursul transformării sau imediat după aceea, în scopul controlării procedeului, trebuie să îndeplinească următoarele norme:

Escherichia coli: n = 5, c = 5, m = 0, M = 1 000 în 1 g;

sau

Enterococcaceae: n = 5, c = 5, m = 0, M = 1 000 în 1 g;

și

Probele reprezentative de reziduuri de gunoi de grajd, în cursul sau la termenul de reducere a stocurilor din instalația de producție, instalația de biogaz sau instalația de compostare trebuie să îndeplinească următoarele standarde:

Salmonella: absență în 25 g: n = 5; c = 0; m = 0; M = 0

(e) Ele trebuie să fie depozitate în așa fel încât după tratare, contaminarea, infestarea secundară sau formarea de umiditate să se reducă la minimum. Prin urmare, acestea trebuie să fie depozitate în:

(i) silozuri bine sigilate și izolate sau hambare construite în mod corespunzător; sau

(ii) saci sigilați corespunzător, precum sacii de plastic sau „sacii mari”.

1. Îngrășămintele organice și amelioratorii de sol, care nu sunt gunoi de grajd, conținut al tractului digestiv, compost, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru, produse din colostru și reziduuri de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în biogaz, sunt fabricate:

(a) prin aplicarea metodei de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune), atunci când materialele de categoria 2 sunt utilizate ca materii prime;

(b) prin utilizarea unor proteine animale, inclusiv proteinele de origine animală produse în conformitate cu punctul B.1 litera (b) punctul (ii) din anexa X capitolul II secțiunea 1, care au fost produse pornind de la materiale de categoria 3 în conformitate cu anexa X capitolul II secțiunea 1 sau de la materiale care au fost supuse unui alt tratament, atunci când aceste materiale pot fi utilizate pentru producerea de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol, în conformitate cu prezentul regulament; sau

(c) prin aplicarea oricăreia dintre metodele de prelucrare 1 – 7 descrise în anexa IV capitolul III atunci când materialele de categoria 3 sunt utilizate ca materii prime care nu sunt folosite pentru producerea de proteine animale prelucrate.

2. Îngrășămintele organice și amelioratorii de sol care constau în făină de carne și oase obținută din materiale de categoria 2 sau din proteine animale prelucrate, ori care au fost produși pornind de la aceste materiale, trebuie să fie amestecați, într-o unitate sau o instalație înregistrată, cu o proporție minimă suficientă a unei componente autorizate de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia produsul trebuie să fie utilizat, pentru a exclude utilizarea ulterioară a amestecului în scopuri furajere.

3. Autoritatea competentă autorizează componenta menționată la punctul 2 în conformitate cu următoarele condiții:

(a) componenta constă în var, gunoi de grajd, urină, compost sau reziduuri de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală în biogaz sau alte substanțe, cum ar fi îngrășămintele minerale, care nu sunt utilizate în hrana pentru animale și care exclud utilizarea ulterioară a amestecului în scopuri furajere în conformitate cu bunele practici agricole;

(b) componenta este determinată pe baza unei evaluări a condițiilor climatice și a condițiilor solului în vederea utilizării amestecului ca îngrășământ, pe baza indicațiilor conform cărora componenta face amestecul de neconsumat pentru animale sau este eficace în ceea ce privește prevenirea unei utilizări abuzive a amestecului în scopuri furajere și, în ceea ce privește protecția solului și a apelor subterane, este în conformitate cu dispozițiile prevăzute în legislația Uniunii sau în legislația națională privind protecția mediului, după caz.

4. Cu toate acestea, cerințele menționate la punctul 2 nu se aplică:

(a) îngrășămintelor organice și amelioratorilor de sol ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare, a căror greutate nu depășește 50 de kg și care sunt destinați a fi utilizați de către consumatorul final; sau

(b) îngrășămintelor organice și amelioratorilor de sol ambalați în saci mari a căror greutate nu depășește 1 000 de kg, pe ambalajele cărora este indicat faptul că îngrășămintele organice nu sunt destinate terenurilor la care au acces animalele de fermă, cu condiția ca autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia trebuie aplicat îngrășământul organic sau amelioratorul de sol să fi autorizat utilizarea acestor saci mari pe baza unei evaluări a probabilității unei reorientări a materialelor către ferme care cresc animale sau către terenuri la care au acces animale de fermă.

5. Producătorii de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol trebuie să se asigure că decontaminarea de agenții patogeni este efectuată înainte de introducerea lor pe piață, în conformitate cu:

— anexa X capitolul I, în cazul proteinelor animale prelucrate sau al produselor derivate obținute din materiale de categoria 2 sau de categoria 3,

— anexa V capitolul III secțiunea 3, în cazul compostului și al reziduurilor de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în biogaz.

(a) în vrac, în condiții adecvate care să împiedice orice contaminare;

(b) ambalați sau în saci mari, în cazul îngrășămintelor organice sau al amelioratorilor de sol destinați a fi vânduți utilizatorilor finali; sau

(c) în cazul depozitării într-o fermă, într-un loc de depozitare adecvat la care animalele de fermă nu au acces.

(a) dispun de dotări adecvate pentru depozitarea ingredientelor primite, pentru a preveni contaminarea încrucișată și pentru a evita contaminarea în timpul depozitării;

(b) elimină subprodusele de origine animală sau produsele derivate neutilizate în conformitate cu articolele 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

1. Importul și tranzitul produselor intermediare sunt autorizate, cu condiția ca:

(a) produsele intermediare să fie derivate din următoarele materiale:

(i) materiale de categoria 3, altele decât materialele prevăzute la articolul 10 literele (c), (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(ii) produsele provenite din animale menționate la articolul 10 literele (i), (l) și (m) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; sau

(iii) amestecuri de materiale menționate la subpunctele (i) și (ii);

(b) în cazul produselor intermediare destinate producerii de dispozitive medicale, în dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro și în reactivi de laborator, ele să fie derivate din:

(i) materiale care îndeplinesc criteriile menționate la litera (a), cu excepția faptului că pot proveni de la animale care au fost supuse unui tratament ilegal conform definiției de la articolul 1 alineatul (2) litera (d) din Directiva 96/22/CE sau de la articolul 2 litera (b) din Directiva 96/23/CE;

(ii) materiale de categoria 2 menționate la articolul 9 literele (f) și (h) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; sau

(iii) amestecuri de materiale menționate la subpunctele (i) și (ii);

(c) în cazul produselor intermediare destinate producerii de dispozitive medicale implantabile activ, în medicamente și în medicamente de uz veterinar, ele să fie derivate din materialele menționate la litera (b), în cazul în care autoritatea competentă consideră că utilizarea acestor materiale este justificată pentru protecția sănătății publice sau animale;

(d) să provină dintr-o țară terță care figurează pe lista Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) publicată în buletinul OIE;

(e) să provină dintr-o unitate sau dintr-o instalație înregistrată sau autorizată de autoritatea competentă a unei țări terțe menționate la litera (d), în conformitate cu condițiile enunțate la punctul 2;

(f) fiecare transport să fie însoțit de o declarație a importatorului în conformitate cu modelul de declarație stabilit în anexa XV capitolul 20, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru în care se află punctul de control la frontieră la care trebuie efectuată inspecția și ale statului membru de destinație; aceste state membre pot autoriza utilizarea altor limbi și pot cere traduceri oficiale ale declarațiilor stabilite în aceste limbi;

(g) în cazul materialelor menționate la litera (b), ca importatorul să îi demonstreze autorității competente că materialele:

(i) nu prezintă niciun risc de transmitere a unei boli transmisibile la om sau la animale; sau

(ii) sunt transportate în condiții care împiedică transmiterea oricăror boli transmisibile la om sau la animale.

2. O unitate sau o instalație poate fi înregistrată sau autorizată de autoritatea competentă a unei țări terțe, astfel cum se prevede la punctul 1 litera (e), cu condiția ca:

(a) operatorul sau proprietarul instalației sau reprezentantul său:

(i) să demonstreze că instalația dispune de dotări adecvate pentru transformarea materialelor menționate la punctul 1 litera (a), (b) sau (c), după caz, pentru a asigura încheierea etapelor necesare de concepere, transformare și fabricare;

(ii) să elaboreze și să pună în aplicare metode de monitorizare și verificare a punctelor critice de control în funcție de procesul folosit;

(iii) să păstreze înregistrări ale informațiilor obținute în temeiul subpunctului (ii) timp de cel puțin doi ani, pentru a fi prezentate autorității competente;

(iv) să informeze autoritatea competentă dacă vreuna dintre informațiile de care dispune arată existența unui risc grav pentru sănătatea animală sau sănătatea publică;

(b) autoritatea competentă a țării terțe efectuează, la intervale regulate, inspecții în unitate sau în instalație și supraveghează instalația în conformitate cu următoarele condiții:

(i) frecvența inspecțiilor și a supravegherii se stabilește în funcție de dimensiunea instalației, de tipul de produse realizate, de evaluarea riscurilor și de garanțiile oferite, pe baza unui sistem de controale stabilit în conformitate cu principiile sistemului de analiză a riscurilor și puncte critice de control (HACCP);

(ii) în cazul în care inspecția efectuată de autoritatea competentă arată că dispozițiile prezentului regulament nu sunt respectate, autoritatea competentă trebuie să acționeze în consecință;

(iii) autoritatea competentă întocmește o listă cu unitățile sau instalațiile autorizate sau înregistrate în conformitate cu prezenta anexă și atribuie fiecărei unități și fiecărei instalații un număr oficial de identificare legat de natura activităților sale; această listă și modificările sale ulterioare sunt prezentate statului membru în care se află punctul de control la frontieră la care trebuie efectuată inspecția și statului membru de destinație.

3. Produsele intermediare importate în Uniune sunt verificate la punctul de inspecție la frontieră în conformitate cu articolul 4 din Directiva 97/78/CE și sunt transportate direct de la punctul de inspecție la frontieră la:

(a) o unitate sau o fabrică înregistrată, pentru producția de reactivi de laborator, dispozitive medicale și dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro destinate unor scopuri medicale sau veterinare sau de produse derivate menționate la articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, unde produsele intermediare trebuie să fie amestecate în continuare, utilizate pentru învelire, asamblate sau ambalate înainte de a fi introduse pe piață sau date în folosință în conformitate cu legislația Uniunii aplicabilă produsului derivat;

(b) fie către o unitate sau o instalație autorizată pentru depozitarea subproduselor de origine animală în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, de unde pot fi expediate doar către o unitate sau o instalație menționată la litera (a) a prezentului punct, pentru utilizările menționate la litera (a).

4. Produsele intermediare aflate în tranzit în Uniune trebuie să fie transportate în conformitate cu articolul 11 din Directiva 97/78/CE.

5. Medicul veterinar oficial al postului de control la frontieră vizat informează autoritatea responsabilă de unitate sau de instalație de la locul de destinație cu privire la transport, prin intermediul sistemului TRACES.

6. Operatorul sau proprietarul unității sau al instalației de destinație ori reprezentantul său păstrează înregistrări în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și îi furnizează autorității competente, la cerere, informațiile necesare privind achizițiile, vânzările, utilizările, stocurile și eliminările produselor intermediare în surplus, în scopul verificării conformității cu prezentul regulament.

7. Autoritatea competentă se asigură, în conformitate cu Directiva 97/78/CE, că transporturile de produse intermediare sunt expediate din statul membru în care se află postul de control la frontieră la care trebuie să fie efectuată inspecția către instalația de destinație, astfel cum se menționează la punctul 3 sau, în caz de tranzit, către punctul de control la frontieră de ieșire.

8. Autoritatea competentă trebuie să efectueze controale documentare la intervale regulate pentru a controla corespondența între cantitățile de produse intermediare importate, pe de o parte, și cantitățile depozitate, utilizate, expediate sau eliminate, pe de altă parte, pentru verificarea conformității cu prezentul regulament.

9. În ceea ce privește transporturile de produse intermediare în tranzit, autoritățile competente responsabile de la punctele de control la frontieră de intrare și, respectiv, de ieșire trebuie să coopereze în măsura necesară pentru a garanta realizarea unor controale efective și trasabilitatea acestor transporturi.

(a) depozitarea și tratarea materiilor prime în condiții care să îndepărteze riscurile pentru sănătatea publică și animală;

(b) eliminarea subproduselor de origine animală nefolosite și a produselor derivate rămase după producție, cu excepția cazului în care materialele neutilizate sunt trimise către o altă unitate sau instalație pentru prelucrare sau eliminare, în conformitate cu prezentul regulament.

(a) materiale de categoria 3, altele decât materialele prevăzute la articolul 10 literele (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; și

(b) în cazul hranei pentru animale de companie importate sau fabricate pornind de la materiale importate, de la materiale de categoria 1 care constau din subproduse de origine animală obținute din animale care au fost supuse unui tratament ilegal conform definiției de la articolul 1 alineatul (2) litera (d) din Directiva 96/22/CE sau la articolul 2 litera (b) din Directiva 96/23/CE.

(a) Conservele de hrană pentru animale de companie pot fi supuse tratamentului termic la o valoare Fc minimă de 3.

(b) Hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea în conserve, trebuie:

(i) să fie supusă unui tratament termic la cel puțin 90 °C în întregul conținut al produsului final;

(ii) să fie supusă unui tratament termic la cel puțin 90 °C pentru ingredientele de origine animală; sau

(iii) să fie produsă în ceea ce privește materiile prime furajere de origine animală exclusiv prin utilizarea de:

— subproduse de origine animală sau produse derivate din carne sau din produse din carne care au fost supuse unui tratament termic la cel puțin 90 °C pentru întregul conținut;

— următoarele produse derivate care au fost fabricate în concordanță cu cerințele prezentului regulament: lapte și produse pe bază de lapte, gelatină, proteine hidrolizate, produse din ouă, colagen, produse sangvine menționate în anexa X capitolul II secțiunea 2, proteine animale prelucrate, inclusiv făină de pește, grăsime topită, uleiuri de pește, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic sau subproduse aromatizante de origine animală;

(iv) dacă autoritatea competentă autorizează acest lucru, să fie supusă unui tratament cum ar fi deshidratarea sau fermentarea, care să garanteze că hrana pentru animalele de companie nu prezintă niciun risc inacceptabil pentru sănătatea publică și animală;

(v) în cazul subproduselor de origine animală menționate la articolul 10 literele (l) și (m) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și în cazul subproduselor de origine animală provenite din animale acvatice, din nevertebrate acvatice și terestre, și dacă autoritatea competentă autorizează acest lucru, să fie supusă unui tratament care să garanteze că hrana pentru animalele de companie nu prezintă niciun risc inacceptabil pentru sănătatea publică și animală.

1. Operatorii pot utiliza doar subproduse de origine animală care pot fi utilizate ca materii prime pentru hrana prelucrată pentru animalele de companie și produsele de ros pentru câini, în conformitate cu capitolul II punctul 2, pentru fabricarea de produse derivate lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăți calitățile gustative ale hranei pentru animalele de companie.

2. Subprodusele aromatizante de origine animală trebuie să fi fost în prealabil supuse unei metode de tratare și unor parametri care să garanteze conformitatea produsului cu standardele microbiologice stabilite în capitolul II punctul 5 al prezentei anexe. După tratament trebuie să se ia toate măsurile de precauție pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării.

3. Produsul final trebuie să fie:

(a) ambalat într-un ambalaj nou sau sterilizat; sau

(b) transportat în vrac în recipiente sau în orice alt mijloc de transport care a fost curățat și dezinfectat în totalitate.

1. Sângele poate fi introdus pe piață în aceste scopuri cu condiția să fi fost recoltat:

(a) de la ecvidee care:

(i) la inspecția din data recoltării sângelui nu prezintă semne clinice ale niciunei boli cu notificare obligatorie menționate în anexa I la Directiva 2009/156/CE și nici ale gripei ecvine, piroplasmozei ecvine, rinopneumoniei ecvine sau ale arteritei virale ecvine menționate la articolul 1.2.3. punctul 4 din Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ediția 2010;

(ii) au fost ținute sub supraveghere veterinară cel puțin 30 de zile înainte de data recoltării sângelui și în cursul recoltării sângelui în exploatații care nu făceau obiectul unei interdicții în temeiul articolului 4 alineatul (5) din Directiva 2009/156/CE sau al unor restricții în temeiul articolului 5 din directiva respectivă;

(iii) pentru perioadele menționate la articolul 4 alineatul (5) din Directiva 2009/156/CE, nu au avut contact cu ecvidee din exploatații care făceau obiectul unei interdicții din motive de sănătate a animalelor în temeiul articolului respectiv și timp de cel puțin 40 de zile înainte de data colectării și în cursul colectării sângelui, nu au avut contact cu ecvidee dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță care nu erau considerate indemne de pesta cabalină africană în conformitate articolul 5 alineatul (2) primul paragraf literele (a) și (b) din directiva respectivă;

(b) sub supraveghere veterinară:

(i) în abatoare înregistrate sau autorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004; sau

(ii) în unități autorizate, cărora le-a fost alocat un număr de autorizare veterinară și supravegheate de autoritatea competentă, pentru colectarea de sânge de la ecvidee în vederea fabricării de produse din sânge destinate unor alte utilizări decât hrana pentru animale.

2. Produsele din sânge pot fi introduse pe piață în aceste scopuri în următoarele condiții:

(a) să se fi luat toate măsurile de precauție pentru a se evita contaminarea produselor din sânge cu agenți patogeni în cursul fabricării, mânuirii sau ambalării;

(b) produsele din sânge să fi fost fabricate din sânge care:

(i) fie îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 1 litera (a); sau

(ii) a fost supus cel puțin unuia din tratamentele următoare, urmate de o verificare a eficacității, în vederea inactivării posibililor agenți etiologici ai pestei cabaline africane, encefalomielitelor ecvine de toate tipurile, inclusiv encefalomielita ecvină venezueleană, anemiei infecțioase ecvine, stomatitei veziculoase și morvei (Burkholderia mallei):

— tratament termic la o temperatură de 65 °C timp de cel puțin trei ore,

— iradiere cu 25 kGy prin raze gama,

— modificare a pH-ului la pH 5 timp de două ore,

— tratament termic la cel puțin 80 °C pentru întregul conținut.

3. Sângele și produsele din sânge de ecvidee trebuie să fie ambalate în recipiente impermeabile sigilate care, în cazul sângelui de ecvidee, poartă numărul de autorizare al abatorului sau al unităților de colectare menționate la punctul 1 litera (b).

(a) instalația să dispună de spații de depozitare dotate cu podele tari și pereți netezi, ușor de curățat și de dezinfectat și, după caz, echipate cu instalații frigorifice;

(b) spațiile de depozitare să fie păstrate în bună stare de întreținere și igienă, astfel încât să nu existe riscul contaminării materiilor prime;

(c) în cazul în care materiile prime care nu respectă cerințele prezentului capitol sunt depozitate și/sau prelucrate în aceste spații, este necesar ca acestea să fie ținute separat de materiile prime care respectă cerințele din prezentul capitol pe toată perioada recepției, depozitării, prelucrării și expedierii;

(d) în cazul bucăților și fragmentelor provenite de la pieile cenușărite, bucățile și fragmentele să fie supuse unui tratament care să garanteze că orice risc pentru sănătatea publică și animală este îndepărtat înainte de a fi utilizate pentru producerea:

(i) gelatinei pentru consumul animal; sau

(ii) îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol.

1. Pieile netratate pot fi introduse pe piață cu condiția să îndeplinească condițiile de sănătate aplicabile cărnii proaspete în temeiul Directivei 2002/99/CE.

2. Pieile tratate pot fi introduse pe piață cu condiția ca:

(a) să nu fi intrat în contact cu alte produse de origine animală sau cu animale vii care prezintă un risc de răspândire a unei boli transmisibile grave;

(b) documentul comercial stabilit în anexa VIII capitolul III să conțină o declarație care să precizeze că au fost luate toate măsurile de precauție pentru a evita contaminarea cu agenți patogeni.

1. Pieile de ungulate care, în temeiul deciziei unui operator, sunt destinate altor scopuri decât consumul uman, și care îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 853/2004 referitoare la materiile prime pentru producția gelatinei sau a colagenului destinate a fi utilizate în alimentație, pot fi introduse pe piață fără restricții în conformitate cu prezentul regulament.

2. Următoarele piei tratate pot fi introduse pe piață fără restricții în conformitate cu prezentul regulament:

(a) piei care au fost supuse procesului complet de tăbăcire;

(b) piei în stare „wet blue”;

(c) „piei piclate”;

(d) piei cenușărite (tratate cu var și în saramură la un pH de 12-13 timp de cel puțin opt ore).

3. Prin derogare de la punctul C.2, autoritatea competentă poate cere ca transporturile de piei tratate menționate la punctul 2 literele (c) și (d) să fie însoțite de un document comercial în conformitate cu modelul stabilit în anexa VIII capitolul III punctul 6, atunci când ele sunt livrate unităților sau instalațiilor care produc hrană pentru animale de companie, îngrășăminte organice sau amelioratori de sol sau care transformă aceste materiale în biogaz.

1. Lâna netratată, părul netratat, părul de porc netratat și penele, părțile de pene și puful netratate trebuie să fie materiale de categoria 3 menționate la articolul 10 litera (b) subpunctele (iii), (iv) și (v) și la articolul 10 literele (h) și (n) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

(a) să fie luate toate măsurile pentru a se evita orice răspândire a eventualelor boli;

(b) transportul să se realizeze în recipiente și/sau cu vehicule închise etanș care trebuie să fie curățate și dezinfectate imediat după fiecare utilizare.

2. Este interzis să se deplaseze părul de porc, lâna și părul de animale din specia porcină provenite din regiunile în care pesta porcină africană este endemică, cu excepția părului de porc, a lânii și părului de animale din specia porcină care:

(a) a fost opărit, vopsit sau decolorat; sau

(b) a fost supus unei alte forme de tratare care asigură eliminarea agenților patogeni, cu condiția să se prezinte o dovadă în acest sens, sub forma unui certificat emis de un medic veterinar competent din locul de origine. Spălarea în fabrică nu poate fi considerată ca fiind o formă de tratare în sensul prezentei dispoziții.

3. Dispozițiile de la punctul 1 nu se aplică penelor decorative sau penelor:

(a) pe care călătorii le transportă în scopuri personale; sau

(b) sub formă de transporturi trimise unor persoane fizice în scopuri neindustriale.

(a) să fi fost supuse spălării industriale, care constă în scufundarea lânii și părului într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu; sau

(b) să fie trimise la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână sau păr pentru industria textilă, iar această lână sau păr să fi fost supuse cel puțin unuia din tratamentele următoare:

(i) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;

(ii) fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;

(iii) spălare industrială care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;

(iv) depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile.

1. nu trebuie să provină dintr-o zonă care face obiectul unei interdicții legate de apariția:

(a) unor cazuri de locă americană (Paenibacillus larvae larvae), cu excepția situațiilor în care autoritatea competentă a considerat riscul neglijabil, a eliberat o autorizație specială care limitează utilizarea acestor produse la statul membru în cauză și a luat toate măsurile necesare pentru a preveni propagarea acestei boli;

(b) unor cazuri de acarioză [Acarapis woodi (Rennie)], cu excepția situațiilor în care regiunea de destinație a obținut garanții suplimentare conform articolului 14 alineatul (2) din Directiva 92/65/CEE;

(c) gândacului mic de stup (Aethina tumida); sau

(d) a acarianului Tropilaelaps (Tropilaelaps spp.); și

2. trebuie să îndeplinească cerințele impuse în articolul 8 litera (a) din Directiva 92/65/CEE.

1. Grăsimile topite provenite din materiale de categoria 1 sau de categoria 2, care sunt destinate unor scopuri oleochimice, trebuie să fie produse utilizând oricare dintre metodele de prelucrare 1 - 5 descrise în anexa IV capitolul III.

2. Grăsimile topite obținute de la rumegătoare trebuie să fie purificate astfel încât nivelul maxim al cantității totale de impurități insolubile rămase să nu depășească 0,15 % din greutate.

1. Pentru obținerea derivaților de grăsime din grăsimi topite provenite din materialele de categoria 1 și de categoria 2 se pot folosi următoarele procese:

(a) transesterificarea sau hidroliza la cel puțin 200 °C, la presiunea corespunzătoare, timp de 20 de minute (glicerol, acizi grași și esteri);

(b) saponificarea cu NaOH 12M (glicerol și săpun):

(i) într-un proces discontinuu la 95 °C timp de trei ore; sau

(ii) într-un proces continuu la 140 °C, la o presiune de 2 bari (2 000 hPa), timp de opt minute; sau

(c) hidrogenare la 160 °C, la o presiune de 12 bari (12 000 hPa), timp de 20 de minute.

2. Derivații de grăsime produși în concordanță cu prezentul capitol pot fi introduși pe piață doar:

(a) pentru alte utilizări decât hrana pentru animale, produsele cosmetice și medicamentele;

(b) în plus, în cazul derivaților de grăsime provenind din materiale de categoria 1, pentru alte utilizări decât în îngrășăminte organice și amelioratori de sol.

3. Punctul final pentru produsele derivate din grăsimi topite:

(a) ele trebuie să provină de la animale care:

(i) fie au fost sacrificate într-un abator, după efectuarea unei inspecții ante-mortem, în urma căreia s-au dovedit a fi adecvate pentru sacrificarea în vederea consumului uman, în conformitate cu legislația Uniunii Europene; sau

(ii) nu prezintă semne clinice ale niciunei boli transmisibile la om sau la animale prin intermediul produsului respectiv;

(b) ele trebuie să fi fost supuse unui tratament termic timp de o oră la o temperatură interioară de cel puțin 80 °C;

(c) coarnele trebuie să fie îndepărtate fără deschiderea cavității craniene;

(d) în orice etapă a prelucrării, depozitării sau transportului, se iau toate măsurile de precauție pentru a se evita contaminarea reciprocă;

(e) ele trebuie fie ambalate într-un ambalaj sau recipient nou; fie transportate în vehicule sau containere de transport în vrac dezinfectate înainte de încărcare cu ajutorul unui produs autorizat de către autoritatea competentă;

(f) ambalajele sau recipientele trebuie:

(i) să indice tipul de produs (coarne, produse din coarne, copite sau produse din copite);

(ii) să fie marcate cu numele și adresa unității sau instalației autorizate sau înregistrate de destinație.

(a) ele trebuie să fie constituite din materiale de categoria 3 menționate în coloana „materii prime” din tabelul 1 sau să fi fost produse pornind de la aceste materii, după caz;

(b) trebuie să respecte condițiile de import și de tranzit specificate în coloana „Condiții de import și de tranzit” din tabelul 1;

(c) trebuie să provină dintr-o țară terță sau dintr-o parte a unei țări terțe enumerate în coloana „Liste de țări terțe” din tabelul 1;

(d) trebuie să provină dintr-o unitate sau instalație înregistrată sau autorizată de către autoritatea competentă din țara terță, după caz, și care se află pe lista unităților și instalațiilor din țările terțe menționată la articolul 30; și

(e) trebuie să fie:

(i) însoțite, în timpul transportului lor către punctul de intrare în Uniune în care sunt efectuate controalele sanitar-veterinare, de certificatul de sănătate vizat în coloana „Certificate/modele de documente” din tabelul 1; sau

(ii) prezentate, la punctul de intrare în Uniune în care sunt efectuate controalele sanitar-veterinare, însoțite de un document corespunzător modelului vizat în coloana „Certificate/modele de documente” din tabelul 1.

1. Înainte de introducerea transporturilor în liberă circulație în interiorul Uniunii, autoritatea competentă trebuie să preleveze probe de la proteinele animale prelucrate din cadrul transporturilor importate la punctul de control la frontieră, pentru a asigura respectarea cerințelor generale din anexa X capitolul I.

(a) să preleveze probe de la fiecare transport de produse transportat în vrac;

(b) să efectueze prelevări aleatorii de probe din transporturile de produse ambalate în unitatea producătoare de origine.

2. Prin derogare de la punctul 1, în cazul în care șase teste consecutive efectuate pe transporturile în vrac provenite dintr-o anumită țară terță au un rezultat negativ, autoritatea competentă a punctului de control la frontieră poate efectua prelevări aleatorii de probe din următoarele transporturi în vrac provenite din țara terță în cauză.

3. Autoritățile competente trebuie să păstreze timp de cel puțin trei ani o evidență a rezultatelor obținute din eșantionările efectuate pe toate transporturile din care s-au prelevat probe.

4. Atunci când rezultatul testelor de verificare a prezenței Salmonella asupra unui transport importat în Uniune este pozitiv sau când transportul nu respectă standardele microbiologice referitoare la Enterobacteriaceae stabilite în anexa X capitolul I, acesta trebuie:

(a) să fie tratat în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 alineatul (2) litera (a) din Directiva 97/78/CE sau

(b) să fie reprelucrat într-o instalație de prelucrare sau decontaminat printr-un tratament autorizat de către autoritatea competentă. Transportul nu poate fi eliberat înainte de a fi tratat, testat pentru verificarea prezenței Salmonella sau a Enterobacteriaceae de către autoritatea competentă în conformitate cu anexa X capitolul I și înainte de obținerea unui rezultat negativ.

5. Proteinele animale prelucrate obținute din insecte de crescătorie pot fi importate în Uniune dacă au fost produse în conformitate cu următoarele condiții:

(a) insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:

— musca „soldatul negru” (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica),

— viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphitobius diaperinus),

— greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);

(b) substratul de hrănire a insectelor poate conține numai produse de origine neanimală sau următoarele produse de origine animală din materiale de categoria 3:

— făină de pește;

— produse din sânge provenite de la nerumegătoare;

— fosfat di- și tricalcic de origine animală;

— proteine hidrolizate provenind de la nerumegătoare;

— proteine hidrolizate din piei de rumegătoare;

— gelatină și colagen provenite de la nerumegătoare;

— ouă și produse din ouă;

— lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte și colostru;

— miere;

— grăsimi topite;

(c) substratul de hrănire a insectelor și insectele sau larvele acestora nu au fost în contact cu niciun alt material de origine animală decât cele menționate la litera (b), iar substratul nu conținea dejecții animaliere, deșeuri de catering sau alte deșeuri.

(a) să provină parțial sau în întregime din materii prime porcine și dintr-o țară terță sau dintr-o zonă a teritoriului unei țări terțe care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni sau indemnă de pestă porcină clasică sau de pestă porcină africană în ultimele 12 luni;

(b) să provină parțial sau în întregime din materii prime de păsări de curte și dintr-o țară terță sau dintr-o zonă a teritoriului unei țări terțe care a fost indemnă de boala Newcastle sau de gripă aviară în ultimele șase luni;

(c) să provină parțial sau în întregime din materii prime de rumegătoare și dintr-o țară terță sau dintr-o zonă a teritoriului unei țări terțe care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni și de pestă bovină în ultimele 12 luni sau

(d) în cazul în care a existat un focar al uneia dintre bolile menționate la literele (a), (b) și (c) în cursul perioadei de referință menționate la punctele respective, să fi fost supuse unuia dintre următoarele tratamente termice:

(i) la cel puțin 70 °C timp de cel puțin 30 de minute sau

(ii) la cel puțin 90 °C timp de cel puțin 15 minute

A. Cerințele următoare se aplică importurilor de lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru:

1. Laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte trebuie:

(a) să fi fost supuse cel puțin unuia dintre tratamentele prevăzute în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea I, punctele 1.1, 1.2, 1.3 și punctul B.1.4 litera (a);

(b) să fie conforme cu dispozițiile anexei X capitolul II secțiunea 4 partea I, punctele B.2 și B.4 și, în cazul zerului, punctul B.3.

2. Prin derogare de la anexa X capitolul II secțiunea 4 partea I punctul B.1.4, laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte pot fi importate din țările terțe autorizate menționate în coloana A a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 605/2010, cu condiția ca laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte să fi fost supuse unui tratament HTST unic și:

(a) să nu fi fost expediate înainte de trecerea unei perioade minime de 21 de zile de la producție și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara terță exportatoare sau

(b) să fi fost prezentate la un punct de control la frontieră al Uniunii la cel puțin 21 de zile după producție și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara terță exportatoare.

B. Cerințele următoare se aplică importurilor de colostru și de produse din colostru:

1. Materialele trebuie să fi fost supuse unui tratament HTST unic și:

(a) să nu fi fost expediate înainte de trecerea unei perioade minime de 21 de zile de la producție și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara terță exportatoare sau

(b) să fi fost prezentate la un punct de control la frontieră al Uniunii la cel puțin 21 de zile după producție și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara terță exportatoare.

2. Materialele trebuie să fie obținute de la bovine supuse unor inspecții veterinare regulate pentru a garanta că acestea provin din exploatații în care bovinele:

(a) sunt recunoscute ca oficial indemne de tuberculoză și oficial indemne de bruceloză, conform definițiilor de la articolul 2 alineatul (2) literele (d) și (f) din Directiva 64/432/CEE, fie nerestricționate conform legislației naționale a țării terțe din care provine colostrul în ceea ce privește eradicarea tuberculozei și a brucelozei și

(b) sunt recunoscute ca oficial indemne de leucoză enzootică bovină, conform definițiilor de la articolul 2 alineatul (2) litera (j) din Directiva 64/432/CEE, fie incluse într-un sistem oficial pentru controlul leucozei enzootice bovine și să nu se fi înregistrat, ca urmare a testelor clinice și de laborator, simptome ale prezenței bolii respective în efectivul de animale în ultimii doi ani.

3. După prelucrare, trebuie să fie luate toate măsurile de precauție pentru a se preveni contaminarea colostrului și a produselor din colostru.

4. Produsul final trebuie să fie etichetat astfel încât să indice faptul că acesta conține material de categoria 3 și nu este destinat consumului uman și trebuie să fi fost:

(a) ambalat în recipiente noi, sau

(b) transportat în vrac în recipiente sau în orice alt mijloc de transport care înainte de utilizare a fost curățat și dezinfectat în totalitate.

(a) supuse unui tratament termic la o temperatură de cel puțin 80 °C în întreaga masă de substanță, iar sângele și plasma sangvină uscate au un conținut de umiditate de maximum 8 %, cu o activitate a apei (Aw) mai mică de 0,6;

(b) depozitate în mediu uscat la temperatura ambiantă timp de cel puțin 6 săptămâni.

(a) trebuie să fie constituite din subproduse de origine animală menționate în coloana „Materii prime” din tabelul 2 sau să fi fost produse pornind de la aceste subproduse de origine animală;

(b) trebuie să respecte condițiile de import și de tranzit specificate în coloana „Condiții de import și de tranzit” din tabelul 2;

(c) trebuie să provină dintr-o țară terță sau dintr-o parte a unei țări terțe enumerate în coloana „Liste de țări terțe” din tabelul 2;

(d) trebuie să provină dintr-o unitate sau instalație înregistrată sau autorizată de către autoritatea competentă din țara terță, după caz, și care se află pe lista unităților și instalațiilor din țările terțe menționată la articolul 30; și

(e) trebuie să fie:

(i) însoțite, în timpul transportului lor către punctul de intrare în Uniune în care sunt efectuate controalele sanitar-veterinare, de certificatul de sănătate vizat în coloana „Certificate/modele de documente” din tabelul 2; sau

(ii) prezentate, la punctul de intrare în Uniune în care sunt efectuate controalele sanitar-veterinare, însoțite de un document corespunzător modelului vizat în coloana „Certificate/modele de documente” din tabelul 2.