1.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare, aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol este asigurată de autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

1.0.2 În sensul prezentului capitol, o aeronavă, un autobuz, un cărucior de bagaje sau orice alt mijloc de transport, precum și un pasaj sau o pasarelă telescopică se consideră ca fiind o parte a unui aeroport.

În sensul prezentului capitol, „bagaj securizat” înseamnă un bagaj de cală care urmează să fie îmbarcat, a fost supus controlului de securitate și este protejat fizic astfel încât să se prevină introducerea oricărui obiect.

1.0.3. Fără a aduce atingere criteriilor de derogare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 272/2009, autoritatea competentă poate permite aplicarea unor proceduri speciale de securitate ori a unor exceptări legate de protecția și securitatea zonelor de operațiuni aeriene din aeroporturi în zilele în care nu sunt programate mai mult de opt zboruri de plecare, cu condiția ca, în orice moment, să existe numai o singură aeronavă pentru care se efectuează încărcarea, descărcarea, îmbarcarea sau debarcarea în partea critică a zonei de securitate cu acces restricționat sau într-un aeroport care nu face obiectul punctului 1.1.3.

1.0.4. „Articole transportate de alte persoane decât pasagerii” sunt bunuri destinate uzului personal al persoanei care le transportă.

1.0.5. Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

1.1.1.1. Demarcațiile dintre zona publică, zona de operațiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricționat, părțile critice și, după caz, zonele demarcate trebuie să fie clar identificabile în fiecare aeroport pentru a permite luarea măsurilor de securitate corespunzătoare în fiecare dintre aceste zone.

1.1.1.2. Demarcația dintre zona publică și zona de operațiuni aeriene trebuie să fie sub forma unei obstrucții fizice, clar vizibilă publicului larg, care împiedică accesul neautorizat al persoanelor.

1.1.2.1. Zonele de securitate cu acces restricționat includ cel puțin următoarele:

1.1.2.2. O parte a unui aeroport este considerată ca fiind o zonă de securitate cu acces restricționat cel puțin pe parcursul perioadei în care au loc activitățile menționate la punctul 1.1.2.1.

Atunci când se stabilește o zonă de securitate cu acces restricționat, o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată imediat înainte de stabilirea unei astfel de zone în scopul de a se asigura în mod rezonabil că aceasta nu conține articole interzise. Această dispoziție se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

1.1.2.3. Oricând persoane neautorizate ar fi putut avea acces în zone de securitate cu acces restricționat, o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată cât mai repede posibil în scopul de a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conțin articole interzise. Această dispoziție se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

1.1.3.1. Se stabilesc părți critice în aeroporturile în care peste 40 de persoane dețin legitimații de aeroport care permit accesul în zonele de securitate cu acces restricționat.

1.1.3.2. Părțile critice includ cel puțin următoarele:

O parte a unui aeroport este considerată ca fiind o parte critică cel puțin pe perioada în care au loc activitățile menționate la litera (a) sau (b).

1.1.3.3. Atunci când se stabilește o parte critică, o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată imediat înainte de stabilirea unei astfel de părți în scopul de a se asigura în mod rezonabil că aceasta nu conține articole interzise. Această dispoziție se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

1.1.3.4. Ori de câte ori persoane sau pasageri și membri ai echipajului care nu au fost supuși controlului de securitate și care sosesc din țări terțe care nu figurează în apendicele 4-B ar fi putut să aibă acces în părți critice, trebuie efectuată cât mai repede posibil o examinare de securitate a părților care ar fi putut fi contaminate, în scopul de a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conțin articole interzise.

Se consideră că dispozițiile de la alineatul (1) sunt respectate în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.

Dispozițiile de la alineatul (1) nu se aplică în cazul în care persoanele care fac obiectul punctului 1.3.2 și punctului 4.1.1.7 au avut acces la părți critice.

În ceea ce privește pasagerii și membrii echipajului care sosesc din țări terțe care nu figurează în apendicele 4-B, alineatul (1) se aplică doar părților critice care sunt utilizate de bagajele de cală deja supuse controlului de securitate și/sau de pasagerii care pleacă și au fost deja supuși controlului de securitate și care nu pleacă cu aceeași aeronavă ca respectivii pasageri și membri ai echipajului.

1.2.1.1. Accesul în zona de operațiuni aeriene poate fi autorizat numai dacă persoanele sau vehiculele au un motiv întemeiat să se afle în această zonă. ►M17  Tururile de aeroport cu ghid, efectuate sub escorta unor persoane autorizate, sunt considerate a avea un motiv întemeiat. ◄

1.2.1.2. Pentru ca unei persoane să i se permită accesul în zona de operațiuni aeriene, aceasta trebuie să dețină o autorizație.

1.2.1.3. Pentru ca unui vehicul să i se permită accesul în zona de operațiuni aeriene, acesta trebuie să aibă afișat un permis de acces pentru vehicule.

1.2.1.4. Persoanele aflate în zona de operațiuni aeriene trebuie să prezinte, la cerere, autorizația pentru control.

1.2.2.1. Accesul în zonele de securitate cu acces restricționat poate fi permis numai dacă persoanele sau vehiculele au un motiv întemeiat să se afle în aceste zone. ►M17  Tururile de aeroport cu ghid, efectuate sub escorta unor persoane autorizate, sunt considerate a avea un motiv întemeiat. ◄

1.2.2.2. Pentru ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, aceasta trebuie să prezinte una dintre următoarele autorizații:

În mod alternativ, se poate acorda accesul după identificarea pozitivă prin intermediul verificării datelor biometrice.

1.2.2.3. Pentru ca unui vehicul să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, acesta trebuie să aibă afișat un permis de acces pentru vehicule valabil.

1.2.2.4. Cartea de îmbarcare sau documentul echivalent menționat la punctul 1.2.2.2 litera (a) trebuie verificată înainte ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat în scopul de a se asigura în mod rezonabil că respectivul document este valabil.

Legitimațiile menționate la punctul 1.2.2.2 literele (b)-(e) trebuie verificate înainte ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, în scopul de a se asigura în mod rezonabil că respectiva legitimație este valabilă și că persoana care o prezintă este titularul.

În cazul utilizării identificării biometrice, verificarea trebuie să asigure că persoana care intenționează să dobândească accesul în zonele de securitate cu acces restricționat deține una dintre autorizațiile enumerate la punctul 1.2.2.2 și că această autorizație este valabilă și nu a fost invalidată.

1.2.2.5. Pentru a preveni accesul neautorizat în zonele de securitate cu acces restricționat, punctele de acces trebuie să fie controlate:

1.2.2.6. Permisul de acces pentru vehicule trebuie verificat înainte ca unui vehicul să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricționat, în scopul de a se asigura că documentul este valabil și că acesta corespunde vehiculului respectiv.

1.2.2.7. Accesul în zonele de securitate cu acces restricționat face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.2.3.1. Legitimația de membru de echipaj a unui membru de echipaj angajat de un transportator aerian comunitar și legitimația de aeroport pot fi emise numai pentru o persoană care are o necesitate operațională și care a trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor în conformitate cu punctul 11.1.3.

1.2.3.2. Legitimația de membru de echipaj și legitimația de aeroport se emit pentru o perioadă de maximum cinci ani.

1.2.3.3. Persoanelor care nu trec cu succes de verificarea antecedentelor li se retrag imediat legitimațiile.

1.2.3.4. Legitimația se poartă la vedere cel puțin atunci când titularul se află într-o zonă de securitate cu acces restricționat.

O persoană care nu își poartă legitimația la vedere în zonele de securitate cu acces restricționat altele decât cele în care sunt prezenți pasageri trebuie somată de către persoanele responsabile de aplicarea punctului 1.5.1 litera (c) și, după caz, aceasta trebuie raportată.

1.2.3.5. Legitimația se returnează imediat entității emitente:

1.2.3.6. Entitatea emitentă trebuie notificată imediat în cazul pierderii, furtului sau nereturnării unei legitimații.

1.2.3.7. O legitimație electronică trebuie dezactivată imediat în urma returnării, expirării, retragerii sau notificării pierderii, furtului sau nereturnării acesteia.

1.2.3.8. Legitimațiile comunitare de membru de echipaj și legitimațiile de aeroport fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.2.4.1. O legitimație de membru de echipaj a unui membru de echipaj angajat de un transportator aerian comunitar trebuie să prezinte:

1.2.5.1. O legitimație de aeroport trebuie să prezinte:

Numele și zonele de acces pot fi înlocuite de o identificare echivalentă.

1.2.5.2. Pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, trebuie să existe un sistem care să ofere o asigurare rezonabilă că tentativele de utilizare a legitimațiilor pierdute, furate sau nereturnate sunt detectate. La detectarea unor astfel de tentative trebuie să se ia măsuri corespunzătoare.

1.2.6.1. Un permis de acces pentru vehicule poate fi emis numai în cazul în care s-a constatat o necesitate operațională.

1.2.6.2. Un permis de acces pentru vehicule trebuie să fie propriu vehiculului în cauză și trebuie să prezinte:

Nu este necesar ca permisele electronice de acces pentru vehicule să indice zonele pentru care vehiculul este autorizat să aibă acces sau data expirării, cu condiția ca aceste informații să poată fi citite electronic și verificate înainte de acordarea accesului în zonele de securitate cu acces restricționat.

1.2.6.3. Un permis electronic de acces pentru vehicule trebuie fixat pe vehicul într-un mod care să garanteze că nu poate fi transferat.

1.2.6.4. Permisul de acces pentru vehicule trebuie afișat într-un loc vizibil ori de câte ori vehiculul se află în zona de operațiuni aeriene.

1.2.6.5. Permisul de acces pentru vehicule se returnează imediat entității emitente:

1.2.6.6. Entitatea emitentă trebuie notificată imediat în cazul pierderii, furtului sau nereturnării unui permis de acces pentru vehicule.

1.2.6.7. Un permis electronic de acces pentru vehicule trebuie dezactivat imediat în urma returnării, expirării sau notificării pierderii, furtului sau nereturnării.

1.2.6.8. Pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a permiselor de acces pentru vehicule, trebuie să existe un sistem care să ofere o asigurare rezonabilă că tentativele de utilizare a permiselor de acces pentru vehicule pierdute, furate sau nereturnate sunt detectate. La detectarea unor astfel de tentative trebuie să se ia măsuri corespunzătoare.

1.2.6.9. Vehiculele care sunt utilizate numai în zona de operațiuni aeriene și care nu au permisiunea de a circula pe drumurile publice pot fi exceptate de la aplicarea punctelor 1.2.6.2-1.2.6.8, cu condiția să aibă un marcaj exterior clar care să indice faptul că sunt vehicule operaționale folosite în aeroportul respectiv.

1.2.7.1. Membrii de echipaj, alții decât cei care dețin o legitimație de aeroport valabilă, trebuie să fie însoțiți în permanență atunci când se află în zone de securitate cu acces restricționat altele decât:

▼M9

▼B

1.2.7.2. În mod excepțional, o persoană poate fi exceptată de la respectarea cerințelor de la punctul 1.2.5.1 și a obligațiilor privind verificarea antecedentelor, cu condiția ca aceasta să fie însoțită în permanență atunci când se află în zone de securitate cu acces restricționat. ►M17  O persoană poate fi exceptată de la cerința de a fi escortată dacă deține o autorizație și este titulară a unei legitimații de aeroport valabile. ◄

1.2.7.3. Însoțitorul trebuie:

1.2.7.4. Un vehicul poate fi exceptat de la respectarea cerințelor de la punctul 1.2.6, cu condiția ca acesta să fie însoțit în permanență atunci când se află în zona de operațiuni aeriene.

1.2.7.5. În cazul în care un pasager nu călătorește în cadrul unui contract de transport aerian care are drept rezultat emiterea unui permis de îmbarcare sau a unui permis echivalent, un membru al echipajului care însoțește acest pasager poate fi exceptat de la cerințele menționate la punctul 1.2.7.3 litera (a).

1.3.1.1. Persoanele, altele decât pasagerii sunt supuse controlului de securitate prin unul dintre următoarele mijloace:

▼M12

1.3.1.2. În ceea ce privește controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, se aplică punctele 4.1.1.3-4.1.1.6 și 4.1.1.10-4.1.1.11.

1.3.1.3. Câinii dresați pentru detectarea de explozibili și echipamentele de detectare a urmelor de explozibili se pot utiliza numai ca mijloace suplimentare de control de securitate sau într-o alternanță imprevizibilă cu controalele manuale, poarta detectoare de metale sau scanerele de securitate.

1.3.1.4. articolele transportate de persoane, altele decât pasagerii sunt supuse controlului de securitate prin unul dintre următoarele mijloace:

1.3.1.5. În ceea ce privește controlul de securitate al articolelor transportate de alte persoane decât pasagerii, se aplică punctele 4.1.2.4-4.1.2.7 și 4.1.2.11.

1.3.1.6. Câinii dresați pentru detectarea de explozibili și echipamentele de detectare a urmelor de explozibili se pot utiliza numai ca mijloace suplimentare de control de securitate sau într-o alternanță imprevizibilă cu controalele manuale, echipamentele cu raze X sau sistemele de detectare a explozibililor.

1.3.1.8. Atunci când persoanele, altele decât pasagerii și articolele transportate trebuie supuse controlului de securitate în mod continuu și aleatoriu, frecvența trebuie stabilită de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a riscurilor.

1.3.1.9. Controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii și al articolelor transportate face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.3.2.1. Autoritatea competentă poate, din motive obiective, permite ca persoanele, altele decât pasagerii, să fie exceptate de la controlul de securitate sau să fie supuse unor proceduri speciale de control de securitate, cu condiția ca acestea să fie însoțite de o persoană autorizată în acest sens în conformitate cu punctul 1.2.7.3.

1.3.2.2. Persoanele care au fost supuse controlului de securitate, altele decât pasagerii, care părăsesc temporar părțile critice pot fi exceptate de la controlul de securitate la reîntoarcere, cu condiția să fi fost ținute sub observație constantă de către persoane autorizate, suficientă pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu introduc articole interzise în respectivele părți critice.

1.3.2.3. Exceptările și procedurile speciale de control de securitate fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.4.1.1. Toate vehiculele trebuie examinate înainte de a intra în părți critice. După examinare și până la intrarea în părțile critice, acestea trebuie să fie protejate de orice intervenție ilicită.

1.4.1.2. Șoferul și orice alți ocupanți ai vehiculului nu trebuie să se afle în vehicul pe timpul efectuării examinării. Acestora trebuie să li se ceară să își scoată efectele personale din vehicul și să le ia cu ei pentru controlul de securitate.

1.4.1.3. Trebuie să existe metodologii clare care să asigure caracterul aleatoriu al selectării zonelor care urmează să fie examinate.

1.4.1.4. Vehiculele care intră în părți critice fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.4.2.1. Șoferul și orice alți ocupanți ai vehiculului nu trebuie să se afle în vehicul pe timpul efectuării examinării. Acestora trebuie să li se ceară să își scoată efectele personale din vehicul și să le ia cu ei pentru controlul de securitate.

1.4.2.2. Trebuie să existe metodologii clare care să asigure caracterul aleatoriu al selectării vehiculelor și zonelor care urmează să fie examinate.

1.4.2.3. Vehiculele care intră în zone de securitate cu acces restricționat altele decât părți critice fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.4.3.1. Un control manual constă în verificarea manuală completă a zonelor selectate, inclusiv a conținutului acestora, pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conțin articole interzise.

1.4.3.2. Următoarele metode pot fi utilizate numai ca mijloace suplimentare de examinare:

1.4.3.3. Metodele de examinare fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.4.4.1. Autoritatea competentă poate, din motive obiective, permite ca vehiculele să fie exceptate de la examinare sau să fie supuse unor proceduri speciale de examinare, cu condiția ca respectivele vehicule să fie însoțite de o persoană autorizată în acest sens în conformitate cu punctul 1.2.7.3.

1.4.4.2. Exceptările și procedurile speciale de examinare fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

1.5.1. Trebuie efectuate activități de supraveghere sau de patrulare pentru a monitoriza:

1.5.2. Frecvența și mijloacele cu care se efectuează activitățile de supraveghere și de patrulare trebuie să se bazeze pe o evaluare a riscurilor și trebuie aprobate de autoritatea competentă. Acestea trebuie să ia în considerare următoarele:

La cerere, părțile din evaluarea riscurilor care se referă la frecvența și mijloacele de supraveghere și de patrulare trebuie puse la dispoziție în scris în scopul monitorizării conformității.

1.5.3. Activitățile de supraveghere și de patrulare trebuie să fie impredictibile. Valabilitatea legitimațiilor trebuie să fie verificată în mod aleatoriu.

1.5.4. Trebuie să existe măsuri menite atât să descurajeze trecerea ilicită a persoanelor prin punctele de control de securitate, cât și, dacă o astfel de încălcare s-a produs, să asigure că încălcarea și repercusiunile acesteia sunt soluționate și rectificate prompt.

1.6.1. Persoanelor, altele decât pasagerii, li se interzice introducerea în zonele de securitate cu acces restricționat a articolelor enumerate în apendicele 1-A.

1.6.2. Se poate acorda o exceptare de la punctul 1.6.1, cu condiția ca persoana să fie autorizată să transporte articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat în vederea îndeplinirii unor sarcini esențiale pentru exploatarea instalațiilor aeroportuare sau a aeronavelor ori pentru îndeplinirea atribuțiilor în timpul zborului.

1.6.3. Pentru a permite stabilirii unei legături între persoana autorizată să transporte unul sau mai multe articole enumerate în apendicele 1-A și articolul transportat:

Stabilirea acestei legături trebuie să aibă loc înainte de a se permite persoanei respective să introducă articolul (articolele) în cauză în zonele de securitate cu acces restricționat sau la bordul unei aeronave, sau la solicitarea persoanelor care efectuează activități de supraveghere sau de patrulare în temeiul punctului 1.5.1 litera (c).

1.6.4. Articolele enumerate în apendicele 1-A pot fi depozitate în zonele de securitate cu acces restricționat cu condiția să fie păstrate în condiții de siguranță. Articolele enumerate la literele (c), (d) și (e) din apendicele 4-C pot fi depozitate în zonele de securitate cu acces restricționat cu condiția să nu fie accesibile pasagerilor.

(a)  pistoale, arme de foc și alte dispozitive care lansează proiectile — dispozitive care pot fi sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave prin lansarea de proiectile, inclusiv:

(b)  dispozitive paralizante — dispozitive concepute special pentru a paraliza sau a imobiliza, inclusiv:

(c)  substanțe și dispozitive explozive și incendiare — substanțe și dispozitive explozive și incendiare care pot sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave sau a pune în pericol siguranța aeronavei, inclusiv:

(d) orice alt articol care poate fi utilizat pentru a cauza vătămări grave și care nu este utilizat în mod obișnuit în zonele de securitate cu acces restricționat, cum ar fi echipamentele specifice artelor marțiale, săbiile, spadele etc.

3.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare, un transportator aerian trebuie să asigure aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol în ceea ce privește aeronavele sale.

3.0.2. Țările terțe în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în ceea ce privește securitatea aeronavelor sunt enumerate în apendicele 3-B.

3.0.3. Nu este necesar ca o aeronavă să fie supusă unui control de securitate. Aceasta trebuie să fie supusă unei examinări de securitate în conformitate cu punctul 3.1.

3.0.4. Un transportator aerian trebuie, la cerere, să fie notificat de operatorul aeroportului dacă o aeronavă care îi aparține se află sau nu într-o parte critică. Atunci când acest lucru nu este clar, se va presupune că aeronava se află într-o parte, alta decât una critică.

3.0.5. Atunci când o zonă nu mai este considerată parte critică din cauza unei modificări a statutului de securitate, aeroportul trebuie să informeze în acest sens transportatorii care sunt afectați.

3.0.6. Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

3.1.1.1. O aeronavă trebuie supusă unei examinări de securitate ori de câte ori există motive să se creadă că ar fi putut avea acces la ea persoane neautorizate.

3.1.1.2. O examinare de securitate a unei aeronave constă în examinarea zonelor definite ale unei aeronave care sunt prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

3.1.1.3. O aeronavă care sosește într-o parte critică dinspre o țară terță neinclusă în apendicele 3-B trebuie supusă unei examinări de securitate în orice moment după debarcarea pasagerilor din zona ce urmează a fi examinată și/sau după descărcarea calei.

3.1.1.4. O aeronavă care sosește dintr-un stat membru în care a fost în tranzit după ce a venit dintr-o țară terță neinclusă în lista din apendicele 3-B se consideră a fi o aeronavă care sosește dintr-o țară terță.

3.1.1.5. Cazurile în care se realizează o examinare de securitate a unei aeronave fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

— numărul zborului; și

— originea zborului precedent.

— data și ora la care a fost efectuată examinarea de securitate a aeronavei; și

— numele și semnătura persoanei responsabile de efectuarea examinării de securitate a aeronavei.

3.2.1.1. Indiferent de locul în care o aeronavă staționează într-un aeroport, fiecare dintre ușile sale exterioare trebuie protejată împotriva accesului neautorizat prin una dintre următoarele măsuri:

3.2.1.2. Punctul 3.2.1.1 nu se aplică în cazul unei aeronave care este parcată într-un hangar încuiat sau protejat în orice alt mod împotriva accesului neautorizat.

3.2.2.1. În cazul în care ușile externe sunt închise, iar aeronava se află într-o parte alta decât o parte critică, fiecare ușă externă trebuie, de asemenea:

Litera (a) nu se aplică în cazul unei uși accesibile persoanelor de la sol.

3.2.2.2 În cazul în care mijloacele de acces se îndepărtează de la ușile care nu sunt accesibile persoanelor de la sol, acestea trebuie plasate suficient de departe de aeronavă, astfel încât să se prevină în mod rezonabil accesul.

3.2.2.3. În cazul în care ușile externe sunt încuiate, numai persoanele care au o necesitate operațională trebuie să fie îndreptățite să descuie aceste uși.

3.2.2.4. În cazul în care ușile externe sunt monitorizate, monitorizarea trebuie să asigure că accesul neautorizat la aeronavă este imediat detectat.

3.2.2.5. Protecția aeronavelor care au ușile externe închise și se află într-o parte alta decât una critică face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

Statele Unite ale Americii

Insulele Feroe, în ceea ce privește aeroportul Vagar

Groenlanda, în ceea ce privește aeroportul Kangerlussuaq

Guernsey

Jersey

Insula Man

4.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare, autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

4.0.2. Țările terțe în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în ceea ce privește pasagerii și bagajele de mână sunt enumerate în apendicele 4-B.

4.0.3. Pasagerii și bagajele lor de mână care sosesc dintr-un stat membru în care aeronava a fost în tranzit după ce a venit dintr-o țară terță neinclusă în lista din apendicele 4-B se consideră a fi pasageri și bagaje de mână care sosesc dintr-o țară terță, cu excepția cazului în care există confirmarea că acești pasageri și bagajele lor de mână au fost supuse controlului de securitate în respectivul stat membru.

4.0.4. În sensul prezentei anexe:

▼M14

4.0.5. Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

4.1.1.1. Înainte de efectuarea controlului de securitate, paltoanele și jachetele trebuie scoase, acestea fiind supuse controlului de securitate ca bagaje de mână. Operatorul care efectuează controlul îi poate solicita pasagerului să înlăture și alte elemente de îmbrăcăminte și/sau alte obiecte, după caz.

4.1.1.2. Pasagerii sunt supuși controlului de securitate prin utilizarea a cel puțin uneia dintre următoarele metode:

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă pasagerul are asupra sa articole interzise, i se interzice pasagerului în cauză accesul în zonele de securitate cu acces restricționat sau acesta este supus din nou controlului de securitate până când operatorul respectiv consideră că rezultatul este satisfăcător.

4.1.1.3. Atunci când se efectuează un control manual, acesta se face astfel încât să se asigure în mod rezonabil că persoana nu are asupra sa articole interzise.

4.1.1.4. Atunci când alarma porții detectoare de metale se declanșează, trebuie stabilită cauza care a produs alarma.

4.1.1.5. Detectoarele portabile de metale pot fi utilizate numai ca mijloc suplimentar de control de securitate. Acestea nu trebuie să înlocuiască necesitatea efectuării unui control manual.

4.1.1.6. În cazul în care se permite transportarea unui animal viu în cabina unei aeronave, acesta trebuie supus controlului de securitate fie ca pasager, fie ca bagaj de mână.

4.1.1.7. Autoritatea competentă poate defini categorii de pasageri care, din motive obiective, trebuie să fie supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile definite.

4.1.1.8. Controlul de securitate al pasagerilor face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

4.1.1.9. Câinii dresați pentru detectarea de explozibili și echipamentele de detectare a urmelor de explozibili pot fi utilizați numai ca mijloace suplimentare de control de securitate.

4.1.1.10. În cazul în care pentru controlul de securitate al pasagerilor se folosește un scaner de securitate cu examinator uman, așa cum este acesta definit la punctul 12.11.1 paragraful al doilea, trebuie respectate următoarele condiții minime:

Literele (a) și (d) se aplică și în cazul scanerelor de securitate cu detectare automată a amenințărilor.

Pasagerii au dreptul de a refuza să se supună controlului efectuat cu un scaner de securitate. În acest caz, pasagerul este supus controlului de securitate printr-o metodă alternativă care include cel puțin un control manual, în conformitate cu apendicele 4-A la Decizia Comisiei (2010)774. Atunci când alarma scanerului de securitate se declanșează, trebuie stabilită cauza care a produs alarma.

Înainte de a fi supus controlului cu scanerul de securitate, pasagerul este informat în legătură cu tehnologia utilizată, condițiile de utilizare a acesteia și posibilitatea de a refuza controlul efectuat cu un scaner de securitate.

4.1.1.11. Pot fi utilizate echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD) în combinație cu detectoare portabile de metale (HHMD) numai în cazurile în care operatorul care efectuează controlul de securitate consideră că un control manual al unei anumite părți a persoanei este ineficient și/sau nedorit.

4.1.2.1. Înainte de efectuarea controlului de securitate, computerele portabile și alte aparate electrice de mari dimensiuni trebuie să fie scoase din bagajele de mână și supuse controlului de securitate separat.

4.1.2.2. Entitatea responsabilă din toate aeroporturile trebuie să supună controlului de securitate, la intrarea în zona de securitate cu acces restricționat, cel puțin lichidele, aerosolii și gelurile obținute pe un aeroport sau la bordul unei aeronave, care sunt sigilate într-o pungă STEB, în interiorul căreia se află, poziționată în mod vizibil, dovada satisfăcătoare a achiziționării din zona de operațiuni aeriene a unui aeroport sau la bordul unei aeronave, precum și lichidele, aerosolii și gelurile care urmează să fie folosite pe durata călătoriei în scop medical sau care răspund unei necesități dietetice speciale, inclusiv alimentele pentru bebeluși.

Înainte de efectuarea controlului de securitate, lichidele, aerosolii și gelurile trebuie scoase din bagajele de mână și trebuie supuse controlului de securitate separat de celelalte articole din bagajele de mână, cu excepția cazului în care echipamentul utilizat pentru efectuarea controlului de securitate al bagajelor de mână permite și controlul de securitate al mai multor recipiente închise, conținând lichide, aerosoli și geluri, aflate în bagaje.

Atunci când lichidele, aerosolii și gelurile au fost scoase din bagajul de mână, pasagerul trebuie să prezinte:

4.1.2.3. Bagajele de mână sunt supuse controlului de securitate prin utilizarea a cel puțin uneia dintre următoarele metode:

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă bagajul de mână conține sau nu articole interzise, bagajul de mână trebuie să fie respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

4.1.2.4. Un control manual al bagajului de mână constă în verificarea manuală a bagajului, inclusiv a conținutului acestuia, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că acesta nu conține articole interzise.

4.1.2.5. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, fiecare imagine trebuie să fie văzută de operatorul care efectuează controlul de securitate.

4.1.2.6. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, trebuie stabilită cauza tuturor semnalelor de alarmă într-un mod satisfăcător pentru operatorul care efectuează controlul de securitate, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că nu se introduc articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat sau la bordul aeronavelor.

4.1.2.7. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, trebuie să se scoată din bagaj orice articol a cărui densitate împiedică operatorul care efectuează controlul de securitate să analizeze conținutul bagajului de mână. Bagajul trebuie supus din nou controlului de securitate, iar articolul în cauză trebuie supus controlului de securitate separat ca bagaj de mână.

4.1.2.8. Orice bagaj în care se constată prezența unui aparat electric de mari dimensiuni trebuie supus din nou controlului de securitate după îndepărtarea respectivului aparat, iar aparatul electric trebuie supus controlului de securitate separat.

4.1.2.9. Câinii dresați pentru detectarea de explozibili și echipamentele de detectare a urmelor de explozibili se pot utiliza numai ca mijloace suplimentare de control de securitate.

4.1.2.10. Autoritatea competentă poate defini categorii de bagaje de mână care, din motive obiective, pot fi supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile definite.

4.1.2.11. Persoanele care efectuează controlul de securitate al bagajelor de mână cu echipamente cu raze X sau echipamente EDS nu trebuie, în mod normal, să petreacă mai mult de 20 de minute examinând continuu imagini. După fiecare astfel de perioade, operatorul care efectuează controlul de securitate nu trebuie să examineze imagini timp de cel puțin 10 minute. Această cerință se aplică numai atunci când există un flux neîntrerupt de imagini de examinat.

Trebuie să existe un supraveghetor responsabil de operatorii care efectuează controlul de securitate al bagajelor de mână, pentru a se asigura o componență optimă a echipei, calitatea muncii, pregătirea, asistența și evaluarea.

4.1.2.12. Controlul de securitate al bagajelor de mână face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

4.1.3.1. Lichidele, aerosolii și gelurile transportate de pasageri pot fi exceptate de la controlul de securitate cu echipamente LEDS la intrarea într-o zonă de securitate cu acces restricționat, în următoarele cazuri:

4.1.3.2. Pungile STEB speciale menționate la literele (b)-(d) de la punctul 4.1.3.1 trebuie să respecte următoarele cerințe:

4.1.3.3. Controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor trebuie de asemenea supus unor prevederi suplimentare stipulate într-o decizie separată a Comisiei.

4.3.1. Un transportator aerian trebuie să fie notificat în prealabil în scris de către autoritatea competentă cu privire la intenția de a îmbarca un pasager potențial perturbator la bordul unei aeronave care aparține respectivului transportator.

4.3.2. Notificarea trebuie să conțină următoarele informații:

Transportatorul aerian trebuie să pună aceste informații la dispoziția pilotului comandant înainte de îmbarcarea pasagerilor în aeronavă.

4.3.3. Autoritatea competentă trebuie să se asigure că persoanele aflate în detenție sau sub efectul unei hotărâri judecătorești sunt întotdeauna escortate.

4.4.1. Pasagerilor li se interzice introducerea în zonele de securitate cu acces restricționat sau la bordul unei aeronave a articolelor enumerate în apendicele 4-C.

4.4.2. O exceptare de la punctul 4.4.1 poate fi acordată în următoarele condiții:

Aceste articole trebuie apoi plasate în condiții de securitate la bordul aeronavei.

4.4.3. Transportatorul aerian trebuie să se asigură că pasagerii sunt informați cu privire la articolele interzise enumerate în apendicele 4-C înainte de încheierea procedurii de înregistrare.

Statele Unite ale Americii

Insulele Feroe, în ceea ce privește aeroportul Vagar

Groenlanda, în ceea ce privește aeroportul Kangerlussuaq

Guernsey

Jersey

Insula Man

5.0.1. În lipsa unor dispoziții contrare, autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea responsabilă în conformitate cu programul național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

5.0.2. Țările terțe în care standardele de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente standardelor de bază comune în ceea ce privește bagajele de cală sunt enumerate în apendicele 5-A.

5.0.3. Bagajele de cală care sosesc dintr-un stat membru în care aeronava a fost în tranzit după ce a venit dintr-o țară terță neinclusă în lista din apendicele 5-A se consideră a fi bagaje de cală care sosesc dintr-o țară terță, cu excepția cazului în care există confirmarea că aceste bagaje de cală au fost supuse controlului de securitate în respectivul stat membru.

5.0.4. În sensul prezentului capitol, „bagaj securizat” înseamnă un bagaj de cală care urmează să plece, a fost supus controlului de securitate și este protejat fizic astfel încât să se prevină introducerea oricărui obiect.

5.0.5. Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

5.1.1. Pentru controlul de securitate al bagajelor se cală se utilizează, separat sau combinate, următoarele metode:

▼M3

▼B

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă bagajul de cală conține sau nu articole interzise, bagajul de cală trebuie să fie respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

5.1.2. Un control manual constă în verificarea manuală completă a bagajului, inclusiv a conținutului acestuia, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că acesta nu conține articole interzise.

5.1.3. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, existența oricărui obiect a cărui densitate slăbește capacitatea operatorului echipamentului de a analiza conținutul bagajului va avea drept rezultat supunerea acestuia unei alte metode de control de securitate.

5.1.4. Controlul de securitate cu ajutorul unui echipament de detectare a urmelor de explozibili (ETD) constă în analiza unor eșantioane prelevate din interiorul și exteriorul bagajului, precum și din conținutul acestuia. Conținutul bagajului poate fi, de asemenea, supus unui control manual.

5.1.5. Autoritatea competentă poate defini categorii de bagaje de cală care, din motive obiective, trebuie să fie supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Comisia trebuie informată cu privire la categoriile definite.

5.1.6. Controlul de securitate al bagajelor de cală face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

5.1.7. Persoanele care efectuează controlul de securitate al bagajelor de cală cu echipamente cu raze X sau echipamente EDS nu trebuie, în mod normal, să petreacă mai mult de 20 de minute examinând continuu imagini. După fiecare astfel de perioade, operatorul care efectuează controlul de securitate nu trebuie să examineze imagini timp de cel puțin 10 minute. Această cerință se aplică numai atunci când există un flux neîntrerupt de imagini de examinat.

Trebuie să existe un supraveghetor responsabil de operatorii care efectuează controlul de securitate al bagajelor de mână, pentru a se asigura o componență optimă a echipei, calitatea muncii, pregătirea, asistența și evaluarea.

5.2.1. Pasagerilor nu li se poate permite accesul la bagajele de cală care au fost supuse controlului de securitate decât dacă respectivele bagaje de cală le aparțin și dacă sunt supravegheați astfel încât să se asigure că:

5.2.2. Bagajele de cală care nu au fost protejate împotriva intervențiilor neautorizate trebuie supuse din nou controlului de securitate.

5.2.3. Protecția bagajelor de cală face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

5.3.1.1. În timpul procesului de îmbarcare, transportatorii aerieni trebuie să se asigure că fiecare pasager prezintă o carte de îmbarcare valabilă sau un document echivalent care corespunde bagajului de cală care a fost înregistrat.

5.3.1.2. Transportatorii aerieni trebuie să asigure existența unei proceduri de identificare a bagajelor de cală ale pasagerilor care nu s-au îmbarcat sau care au părăsit aeronava înainte de plecare.

5.3.1.3. În cazul în care un pasager nu este prezent la bordul aeronavei, bagajul de cală corespunzător cărții sale de îmbarcare sau documentului echivalent se consideră a fi neînsoțit.

5.3.1.4. Transportatorii aerieni trebuie să se asigure că fiecare bagaj de cală neînsoțit este clar identificabil ca fiind autorizat pentru transportul aerian.

5.3.2.1. Motivul pentru care un bagaj a devenit neînsoțit trebuie înregistrat înainte de încărcarea acestuia în aeronavă, cu excepția cazului în care se aplică măsurile de securitate menționate la punctul 5.3.3.

5.3.2.2. O decizie separată a Comisiei prevede dispoziții detaliate suplimentare cu privire la factorii independenți de voința pasagerilor.

5.3.3.1. Bagajele de cală neînsoțite care nu fac obiectul punctului 5.3.2 trebuie să fie supuse controlului de securitate efectuat prin utilizarea uneia dintre metodele indicate la punctul 5.1.1 și, după caz, se aplică cerințele suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

5.3.3.2. Bagajele de cală care devin bagaje neînsoțite din cauza unor factori diferiți de cei menționați la punctul 5.3.2 trebuie scoase din aeronavă și supuse din nou controlului de securitate, înainte de a fi reîncărcate.

5.3.3.3. O decizie separată a Comisiei prevede dispoziții detaliate suplimentare cu privire la măsurile de securitate adecvate pentru bagajele de cală neînsoțite.

5.4.1. Pasagerilor trebuie să li se interzică să transporte în bagajele de cală articolele enumerate în apendicele 5-B.

5.4.2. O exceptare de la punctul 5.4.1 poate fi acordată în următoarele condiții:

5.4.3. Pasagerii trebuie informați cu privire la articolele interzise enumerate în apendicele 5-B înainte de încheierea procedurii de înregistrare.

Statele Unite ale Americii

Insulele Feroe, în ceea ce privește aeroportul Vagar

Groenlanda, în ceea ce privește aeroportul Kangerlussuaq

Guernsey

Jersey

Insula Man

— muniție;

— capse detonante;

— detonatoare și fitiluri;

— mine, grenade și alte dispozitive explozibile militare;

— artificii și alte articole pirotehnice;

— bombe fumigene și cartușe fumigene;

— dinamită, praf de pușcă și explozibili plastici.

6.0.1. Autoritatea, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau entitatea definită în prezentul capitol trebuie să asigure implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.

6.0.2. Se consideră articole interzise în expedierile de mărfuri și poștă:

6.0.3. Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

6.1.1. Toate mărfurile și poșta trebuie supuse controlului de securitate de către un agent abilitat înainte de a fi încărcate la bordul unei aeronave, cu excepția cazului în care:

6.1.2. Atunci când există orice motiv să se creadă că o expediere căreia i s-au aplicat măsuri de securitate a fost violată sau nu a fost protejată împotriva intervențiilor neautorizate după momentul aplicării măsurilor de securitate respective, aceasta trebuie supusă controlului de securitate de către un agent abilitat înainte de încărcarea la bordul unei aeronave. Expedierile care par să fi fost violate sau care sunt în alt mod suspecte trebuie tratate ca mărfuri sau poștă cu risc ridicat (high risk cargo or mail – HRCM) în conformitate cu punctul 6.7.

6.1.3. O persoană cu drept de acces neînsoțit la mărfurile destinate transportului aerian identificabile sau la poșta destinată transportului aerian identificabilă cărora li s-au aplicat măsurile de securitate necesare trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor sau printr-o verificare înainte de angajare în conformitate cu punctul 11.1.

6.2.1.1. La efectuarea controlului de securitate al mărfurilor sau al poștei:

6.2.1.2. Atunci când operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate fi sigur, în mod rezonabil, că expedierea nu conține articole interzise, expedierea în cauză este respinsă sau este supusă din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

6.2.1.3. Controlul de securitate al mărfurilor și al poștei face de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

6.2.1.4. Persoanele care efectuează controlul de securitate al mărfurilor cu echipamente cu raze X sau echipamente EDS nu trebuie, în mod normal, să petreacă mai mult de 20 de minute examinând continuu imagini. După fiecare astfel de perioade, operatorul care efectuează controlul de securitate nu trebuie să examineze imagini timp de cel puțin 10 minute. Această cerință se aplică numai atunci când există un flux neîntrerupt de imagini de examinat.

6.2.1.5. Mărfurile și poșta sunt supuse controlului de securitate efectuat prin cel puțin una dintre următoarele metode în conformitate cu apendicele 6-J:

În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă mărfurile sau poșta conțin sau nu articole interzise, acestea trebuie să fie respinse sau supuse din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.

6.2.1.6. Următoarele mijloace sau metode pot fi aplicate numai în cazul în care, din cauza naturii expedierii, nu este posibilă utilizarea niciunuia (niciuneia) dintre celelalte mijloace sau metode indicate la punctul 6.2.1.5:

alte măsuri de securitate adecvate, cu acordul autorității competente și cu condiția notificării Comisiei.

6.3.1.1. Agenții abilitați trebuie să fie aprobați de autoritatea competentă.

Aprobarea ca agent abilitat se acordă pentru un anumit punct de lucru.

Orice entitate care aplică măsurile de securitate menționate la punctul 6.3.2 trebuie să fie aprobată ca agent abilitat. Sunt incluși furnizorii terți de logistică responsabili de servicii integrate de antrepozitare și transport, transportatorii aerieni și agenții de handling.

Un agent abilitat poate subcontracta:

6.3.1.2. Autoritatea competentă a fiecărui stat membru trebuie să definească în programul său național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 responsabilitățile privind aplicarea următoarei proceduri pentru aprobarea agenților abilitați:

▼M19

▼B

6.3.1.3. Un agent abilitat trebuie să desemneze cel puțin o persoană la fiecare punct de lucru care să fie responsabilă de aplicarea programului de securitate transmis. Această persoană trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor în conformitate cu punctul 11.1.

6.3.1.4. Un agent abilitat trebuie să fie revalidat la intervale regulate care nu pot depăși cinci ani. Revalidarea trebuie să includă efectuarea unei verificări la fața locului pentru a se evalua dacă agentul abilitat respectă în continuare cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia.

O inspecție efectuată în spațiile de lucru ale agentului abilitat de către autoritatea competentă în conformitate cu programul său național de control al calității poate fi considerată drept verificare la fața locului, cu condiția ca aceasta să acopere toate cerințele necesare pentru aprobare.

Cu excepția cerințelor prevăzute la punctul 6.2, o examinare a punctului de lucru al agentului abilitat de către autoritatea vamală competentă în conformitate cu articolul 14n din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se consideră verificare la fața locului.

6.3.1.5. În cazul în care consideră că agentul abilitat nu mai respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia, autoritatea competentă trebuie să-i retragă statutul de agent abilitat pentru punctul (punctele) de lucru indicat(e).

Dacă entitatea nu mai este titular al unui certificat AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 sau dacă acest certificat AEO este suspendat din cauza neconformității cu articolul 14k din respectivul regulament, autoritatea competentă ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că agentul abilitat respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

Entitatea comunică autorității competente orice modificări legate de certificatul său AEO menționat în articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Imediat după retragere și, în orice caz, în termen de 24 de ore, autoritatea competentă trebuie să se asigure că modificarea de statut a fostului agent abilitat este înregistrată în „Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare”.

6.3.1.6. Fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica măsuri mai stricte în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, un agent abilitat aprobat în conformitate cu punctul 6.3 trebuie să fie recunoscut în toate statele membre.

6.3.1.7. Cerințele de la punctul 6.3.1, cu excepția celor de la punctul 6.3.1.2 litera (d), nu se aplică în cazul în care autoritatea competentă însăși urmează să fie aprobată ca agent abilitat.

6.3.1.8. Autoritatea competentă trebuie să pună la dispoziția autorității vamale orice informații privind statutul unui agent abilitat, care ar putea fi relevante în privința deținerii unui certificat AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Acestea ar trebui să includă informațiile referitoare la aprobările noi ale agenților abilitați, retragerea statutului de agent abilitat, revalidarea și verificările acestora, planurile de verificare și rezultatele acestor evaluări.

Modalitățile privind acest schimb de informații trebuie stabilite între autoritatea competentă și autoritățile vamale naționale până la 1 martie 2015, cel târziu.

6.3.2.1. Atunci când acceptă expedieri, un agent abilitat trebuie să stabilească dacă entitatea de la care primește expedierile este un agent abilitat, un expeditor cunoscut, un expeditor cu cont sau niciuna dintre acestea.

6.3.2.2. Persoana care efectuează livrarea expedierilor la agentul abilitat sau la transportatorul aerian trebuie să prezinte cartea de identitate, pașaportul, permisul de conducere sau un alt document cu fotografia sa, care a fost eliberat sau este recunoscut de autoritatea națională. Documentul respectiv trebuie să fie utilizat pentru a stabili identitatea persoanei care efectuează livrarea expedierilor.

6.3.2.3. Agentul abilitat trebuie să se asigure că expedierile cărora nu li s-au aplicat anterior toate măsurile de securitate necesare sunt:

Litera (b) se poate aplica doar dacă expeditorul nu poate prevedea faptul că expedierea va fi efectuată pe cale aeriană.

6.3.2.4. După aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctele 6.3.2.1-6.3.2.3 din prezentul regulament și la punctul 6.3 din Decizia 2010/774/UE a Comisiei, agentul abilitat se asigură că:

6.3.2.5. După aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctele 6.3.2.1-6.3.2.4 din prezentul regulament, agentul abilitat se asigură că orice expediere încredințată unui transportator aerian sau unui alt agent abilitat este însoțită de documentația corespunzătoare, fie sub forma unei scrisori de transport aerian, fie a unei declarații separate, în format electronic sau pe suport de hârtie.

6.3.2.6. Documentația trebuie să fie disponibilă pentru inspecția de către autoritatea competentă în orice moment înainte de încărcarea expedierii în aeronavă și pe toată durata zborului sau timp de 24 de ore, dacă această durată este mai mare, și trebuie să conțină următoarele informații:

▼M19

▼M9

Un agent abilitat care încredințează expedieri unui alt agent abilitat sau transportator aerian poate decide, de asemenea, să transmită doar informațiile necesare în conformitate cu literele (a)-(e) și (g) și să păstreze informațiile necesare în conformitate cu litera (f) pe durata zborului sau a zborurilor, ori timp de 24 de ore, dacă această perioadă este mai mare.

6.3.2.7. În cazul expedierilor consolidate, cerințele de la punctele 6.3.2.5 și 6.3.2.6 vor fi considerate îndeplinite dacă:

Litera (a) nu se aplică expedierilor consolidate care sunt întotdeauna supuse controlului de securitate sau exceptate de la acesta în conformitate cu punctul 6.2.3 literele (d) și (e) din Decizia C(2010) 774 dacă agentul abilitat atribuie expedierii consolidate un cod cod unic de identificare și indică statutul de securitate și un singur motiv pentru care a fost emis acest statut de securitate.

6.3.2.8. Atunci când acceptă expedieri cărora nu li s-au aplicat în prealabil toate măsurile de securitate necesare, agentul abilitat poate alege, de asemenea, să nu aplice măsurile de securitate menționate la punctul 6.3.2, ci să predea expedierile unui alt agent abilitat care să asigure aplicarea acestor măsuri de securitate.

Măsurile de securitate care trebuie aplicate de un agent abilitat fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute într-o decizie separată a Comisiei.

6.3.2.9. Un agent abilitat trebuie să se asigure că toți membrii personalului care aplică măsuri de securitate sunt recrutați și pregătiți în conformitate cu cerințele capitolului 11 și că toți membrii personalului care au acces la mărfurile/poșta identificabile ca mărfuri aeriene/poștă aeriană cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare au fost recrutați și au urmat o pregătire de conștientizare în materie de securitate în conformitate cu cerințele capitolului 11.

6.4.1.1. Expeditorii cunoscuți trebuie să fie aprobați de autoritatea competentă.

Aprobarea ca expeditor cunoscut se acordă pentru un anumit punct de lucru.

6.4.1.2. Autoritatea competentă a fiecărui stat membru trebuie să definească în programul său național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 responsabilitățile privind aplicarea următoarei proceduri pentru aprobarea expeditorilor cunoscuți:

6.4.1.3. Un expeditor cunoscut trebuie să desemneze cel puțin o persoană la fiecare punct de lucru responsabilă de aplicarea și supravegherea aplicării măsurilor de securitate în respectivul punct de lucru. Această persoană trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor.

6.4.1.4. Un expeditor cunoscut trebuie să fie revalidat la intervale regulate care nu pot depăși cinci ani. Revalidarea trebuie să includă efectuarea unei verificări la fața locului pentru a se evalua dacă expeditorul cunoscut respectă în continuare cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia.

O inspecție efectuată în spațiile de lucru ale expeditorului cunoscut de către autoritatea competentă în conformitate cu programul său național de control al calității poate fi considerată drept verificare la fața locului, cu condiția ca aceasta să acopere toate zonele indicate în lista de verificare din apendicele 6-C.

O examinare a punctului de lucru al expeditorului cunoscut de către autoritatea vamală competentă în conformitate cu articolul 14n din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se consideră verificare la fața locului.

6.4.1.5. În cazul în care consideră că expeditorul cunoscut nu mai respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia, autoritatea competentă trebuie să-i retragă statutul de expeditor cunoscut pentru punctul (punctele) de lucru indicat(e).

Dacă entitatea nu mai este titular al unui certificat AEO menționat la literele (b) sau (c) din articolul 14a alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 sau dacă acest certificat AEO este suspendat din cauza neconformității cu articolul 14k din respectivul Regulament, autoritatea competentă ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că expeditorul cunoscut respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

Entitatea comunică autorității competente orice modificări în legătură cu certificatul său AEO menționat în articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Imediat după retragere și, în orice caz, în termen de 24 de ore, autoritatea competentă trebuie să se asigure că modificarea de statut a fostului expeditor cunoscut este înregistrată în „Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare”.

6.4.1.6. Fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica măsuri mai stricte în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, un expeditor cunoscut aprobat în conformitate cu punctul 6.4 trebuie să fie recunoscut în toate statele membre.

Expeditorii cunoscuți aprobați în conformitate cu punctul 6.4.1.2 litera (d) fac de asemenea obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute la punctul 6.4 dintr-o decizie separată a Comisiei.

6.4.1.7. Autoritatea competentă trebuie să pună la dispoziția autorității vamale orice informații în legătură cu statutul unui expeditor cunoscut care ar putea fi relevante în privința deținerii unui certificat AEO menționat în articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Acestea ar trebui să includă informațiile referitoare la aprobările noi ale expeditorilor cunoscuți, retragerea statutului de expeditor cunoscut, revalidarea și verificările acestora, planurile de verificare și rezultatele evaluării lor.

Modalitățile privind acest schimb de informații trebuie stabilite între autoritatea competentă și autoritățile vamale naționale până la 1 martie 2015, cel târziu.

6.4.2.1. Un expeditor cunoscut trebuie să se asigure că:

▼M17

▼B

În cazul în care, dintr-un motiv oarecare, aceste măsuri de securitate nu au fost aplicate unei expedieri sau în cazul în care expedierea nu a fost realizată de expeditorul cunoscut pentru propriul său cont, expeditorul cunoscut trebuie să indice clar acest lucru agentului abilitat, astfel încât punctul 6.3.2.3 să poată fi aplicat.

6.4.2.2. Expeditorul cunoscut trebuie să accepte că expedierile cărora nu le-au fost aplicate măsurile de securitate adecvate sunt supuse controlului de securitate în conformitate cu punctul 6.2.1.

6.5.1. Expeditorii cu cont trebuie să fie desemnați de un agent abilitat.

6.5.2. Pentru a fi desemnat ca expeditor cu cont, trebuie aplicată următoarea procedură:

6.5.3. Agentul abilitat trebuie să păstreze o bază de date cu informațiile menționate la punctul 6.5.2 litera (c). Baza de date trebuie să fie disponibilă pentru inspecția autorității competente.

6.5.4. Dacă nu există nicio activitate legată de mișcări de mărfuri sau poștă pe calea aerului în contul unui expeditor cu cont într-o perioadă de doi ani, statutul de expeditor cu cont al acestuia expiră.

6.5.5. În cazul în care autoritatea competentă sau agentul abilitat nu mai are convingerea că expeditorul cu cont respectă instrucțiunile din apendicele 6-D, agentul abilitat trebuie să retragă imediat statutul de expeditor cu cont.

6.5.6. În cazul în care, dintr-un motiv oarecare, măsurile de securitate indicate în „Instrucțiunile de securitate a aviației pentru expeditorii cu cont” nu au fost aplicate unei expedieri sau în cazul în care expedierea nu a fost realizată de expeditorul cu cont pentru propriul său cont, expeditorul cu cont trebuie să indice clar acest lucru agentului abilitat, astfel încât punctul 6.3.2.3 să poată fi aplicat.

6.6.1.1. Pentru a se asigura că expedierile cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare sunt protejate împotriva intervențiilor neautorizate în timpul transportului:

▼M9

▼B

▼M19

▼B

6.6.1.2. Punctul 6.6.1.1 literele (b), (c) și (d) nu se aplică în timpul transportului în zona de operațiuni aeriene.

6.6.2.1. Expedierile de mărfuri și poștă care se află într-o parte critică trebuie să fie considerate ca fiind protejate împotriva intervențiilor neautorizate.

6.6.2.2. Expedierile de mărfuri și poștă care se află în alte părți decât într-o parte critică a unei zone de securitate cu acces restricționat trebuie să fie plasate în acele părți ale spațiului de lucru al agentului abilitat care sunt supuse unui control al accesului sau, dacă sunt plasate în afara unor astfel de părți, trebuie să fie considerate ca fiind protejate împotriva intervențiilor neautorizate dacă:

6.8.1.1. Orice transportator aerian care transportă mărfuri sau poștă dintr-un aeroport al unei țări terțe neincluse în apendicele 6-F pentru transfer, tranzit sau descărcare în orice aeroport care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 300/2008 este desemnat ca „transportator aerian de marfă sau poștă dintr-o țară terță” (ACC3):

6.8.1.2. Desemnarea unui transportator aerian ca ACC3 în ceea ce privește operațiunile sale cu mărfuri și poștă de la un aeroport pentru care este necesară desemnarea ACC3 (denumite în continuare „operațiuni relevante cu mărfuri”) se face pe baza:

6.8.1.3. Autoritatea competentă atribuie transportatorului desemnat ca ACC3 un cod alfanumeric unic de identificare în formatul standard, care identifică transportatorul aerian și aeroportul din țara terță pentru care transportatorul aerian a fost desemnat să transporte mărfuri sau poștă înspre Uniune.

6.8.1.4. Desemnarea este valabilă de la data la care autoritatea competentă a introdus detaliile transportatorului ACC3 în ►M17  Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare ◄ pentru o perioadă maximă de cinci ani.

6.8.1.5. Un transportator ACC3 care figurează în ►M17  Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare ◄ este recunoscut în toate statele membre pentru toate operațiunile cu originea în aeroportul din țara terță și destinația în Uniune.

6.8.2.1. Validarea UE de securitate a aviației în ceea ce privește operațiunile cu mărfuri relevante ale unui transportator aerian constă:

6.8.2.2. Această verificare a implementării din cadrul validării UE de securitate a aviației se face la fața locului, la unul dintre următoarele niveluri:

Autoritatea competentă poate accepta raportul UE de validare a securității aviației al unei entități dintr-o țară terță, depus pentru desemnarea ca ACC3 sau în vederea desemnării ca ACC3, în cazurile în care acea entitate efectuează întreaga operațiune de expediere de marfă, inclusiv încărcarea în cala aeronavei, în numele ACC3, iar raportul UE de validare a securității aviației acoperă toate aceste activități.

6.8.2.3. Autoritatea competentă poate desemna un transportator aerian ca ACC3 pentru o perioadă limitată, care se încheie la 30 iunie 2016 cel târziu, în cazul în care o validare UE de securitate a aviației nu a putut avea loc din motive obiective independente de voința transportatorului aerian. Dacă această desemnare se acordă pentru o perioadă mai mare de șase luni, autoritatea competentă trebuie să fi verificat că transportatorul aerian aplică un program intern de asigurare a calității în domeniul securității care este echivalent cu validarea UE de securitate a aviației.

6.8.2.4. În cazul în care validarea UE de securitate a aviației referitoare la un transportator ACC3 a avut loc înainte de 1 iulie 2014 și nu a confirmat aplicarea cerințelor de la punctul 6.8.3.2 a doua teză, respectivul transportator ACC3 trebuie să furnizeze autorității competente dovada aplicării acestor cerințe, până la 1 iulie 2014 cel târziu. Această dovadă constă într-o actualizare a părții corespunzătoare din programul de securitate și poate consta într-o verificare subsecventă la fața locului.

6.8.2.5. Validarea UE de securitate a aviației se înregistrează într-un raport de validare care cuprinde cel puțin declarația-angajament, prevăzută în apendicele 6-H1, lista de verificare prevăzută în apendicele 6-C3 și o declarație a validatorului UE de securitate a aviației prevăzută în apendicele 11-A. Validatorul UE de securitate a aviației trebuie să depună raportul de validare la autoritatea competentă și să furnizeze o copie transportatorul aerian supus validării.

6.8.3.1. Transportatorul ACC3 se asigură că toate mărfurile și poșta transportate pentru transfer, tranzit sau descărcare într-un aeroport al Uniunii sunt supuse controlului de securitate, cu excepția cazului în care:

▼M19

▼M11

6.8.3.2. Mărfurile și poșta transportate către Uniune trebuie supuse controlului de securitate utilizând unul dintre mijloacele sau una dintre metodele menționate la punctul 6.2.1, la un standard suficient pentru a garanta, în mod rezonabil, faptul că acestea nu conțin articole interzise.

6.8.3.3. Transportatorul ACC3 se asigură că, în ceea ce privește:

▼M19

▼M11

6.8.3.4. Codul alfanumeric unic de identificare al transportatorului ACC3 și statutul de securitate al expedierii menționat la punctul 6.3.2.6 litera (d) și emis de un agent abilitat care deține o validare UE în materie de securitate a aviației trebuie indicate în documentația însoțitoare, fie sub forma unei scrisori de transport aerian sau a unui document poștal echivalent, fie într-o declarație separată, în format electronic sau în scris.

6.8.3.5. În lipsa unui agent abilitat menționat la punctul 6.8.4, transportatorul ACC3 sau un transportator aerian care sosește dintr-o țară terță enumerată în apendicele 6-Fii poate elibera declarația privind statutul de securitate.

6.8.4.1. Pentru a deveni agent abilitat sau expeditor cunoscut validat UE în materie de securitate a aviației, entitățile aflate în țări terțe trebuie să fie validate în conformitate cu una dintre următoarele două opțiuni și să fie înscrise în baza de date a transportatorilor ACC3 cărora le livrează direct mărfuri sau poștă în vederea transportării către Uniune:

6.8.4.2. Dacă în urma validării UE de securitate a aviației conform punctului 6.8.4.1 litera (b) se concluzionează că entitatea:

6.8.4.3. Transportatorul ACC3 trebuie să mențină o bază de date care furnizează cel puțin următoarele informații în privința fiecărui agent abilitat sau expeditor cunoscut care a fost supus validării UE de securitate a aviației în conformitate cu punctul 6.8.4.1 și de la care acceptă direct mărfuri sau poștă în vederea transportării către Uniune:

Baza de date trebuie să fie disponibilă pentru inspectarea transportatorului ACC3.

Alte entități care au validarea UE de securitate a aviației pot să administreze o atare bază de date.

6.8.4.4. O entitate transportatoare de mărfuri sau poștă care exploatează o rețea de puncte de lucru diferite în țări terțe poate obține o unică desemnare ca agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației pentru toate punctele de lucru ale rețelei, cu condiția ca:

Pentru a menține desemnarea de agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației pentru toate punctele de lucru din rețea nevalidate încă până la 30 iunie 2018 cel târziu, pe parcursul fiecărui an ulterior anului de desemnare, trebuie să fie supuse unei validări UE în materie de securitate a aviației cel puțin alte două puncte de lucru ale rețelei, sau alte 20 % dintre acestea, dacă această valoare este mai mare, de la care transportul de mărfuri sau poștă este furnizat punctului (punctelor) de lucru menționat (menționate) la litera (c) punctul (i), până când toate punctele de lucru sunt validate.

Un validator UE în materie de securitate a aviației stabilește foaia de parcurs care determină, în mod aleatoriu, ordinea punctelor de lucru ce urmează să fie validate în fiecare an. Foaia de parcurs este stabilită în mod independent de entitatea care exploatează rețeaua și nu poate fi modificată de către respectiva entitate. Această foaie de parcurs constituie o parte integrantă a raportului de validare, pe baza căruia rețeaua este desemnată ca agent abilitat dintr-o țară terță validat UE.

Odată ce a fost supus unei validări UE în materie de securitate a aviației, un punct de lucru al rețelei este considerat agent abilitat dintr-o țară terță validat UE, în conformitate cu punctul 6.8.4.2 litera (a).

6.8.4.5. Dacă în urma validării UE în materie de securitate a aviației a unui punct de lucru din rețeaua menționată la punctul 6.8.4.4 litera (c) subpunctul (ii) rezultă că punctul de lucru nu a respectat obiectivele menționate în lista de verificare din apendicele 6-C2, mărfurile și poșta din respectivul punct de lucru trebuie supuse controlului de securitate într-un punct de lucru validat în conformitate cu punctul 6.8.4.2 litera (a), până când o validare UE în materie de securitate a aviației confirmă respectarea obiectivelor din lista de verificare.

6.8.4.6. Punctele 6.8.4.4-6.8.4.6 expiră la 30 iunie 2018.

1. În cazul în care Comisia sau o autoritate competentă detectează o deficiență gravă în operațiunile unui transportator ACC3, al cărei impact asupra nivelului general de securitate a aviației în Uniune este considerat semnificativ, aceasta:

2. În cazul în care o autoritate competentă nu a obținut remedierea respectivă, Comisia poate concluziona, după consultarea Comitetului de reglementare pentru securitatea aviației civile, că transportatorul nu mai poate fi recunoscut ca transportator ACC3, fie pentru o rută specifică, fie pentru toate rutele dinspre țări terțe înspre Uniune. În astfel de cazuri, datele transportatorului ACC3 sunt radiate din ►M17  Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare ◄ .

3. Un transportator aerian a cărui recunoaștere ca transportator ACC3 a fost retrasă în conformitate cu punctul 6.8.5.1 este reintrodus sau inclus în ►M17  Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare ◄ numai după ce o validare UE de securitate a aviației a confirmat că deficiența gravă a fost remediată și comitetul pentru securitatea aviației civile a fost informat în acest sens de către autoritatea competentă respectivă.

(a) la cererea transportatorului aerian sau de acord cu acesta; sau

(b) dacă transportatorul ACC3 nu desfășoară operațiuni relevante cu mărfuri și nu reacționează la o solicitare de comentarii sau împiedică în alt mod evaluarea riscurilor pentru aviație.

— după câte știu, informațiile cuprinse în programul de securitate al societății sunt adevărate și corecte;

— practicile și procedurile prevăzute în acest program de securitate vor fi aplicate și menținute la toate punctele de lucru incluse în program;

— programul de securitate va fi actualizat și adaptat pentru a ține seama de toate modificările relevante aduse ulterior legislației CE, cu excepția cazului în care [numele societății] informează [numele autorității competente] că nu mai dorește să funcționeze ca agent abilitat;

— [numele societății] va informa [numele autorității competente] în scris despre:

— în scopul asigurării conformității cu legislația CE relevantă, [numele societății] va coopera în totalitate în cadrul tuturor inspecțiilor, după cum i se solicită, și va acorda acces la toate documentele, conform solicitărilor formulate de inspectori;

— [numele societății] va informa [numele autorității competente] despre orice încălcare gravă a normelor de securitate și despre orice circumstanță care ridică suspiciuni cu privire la securitatea mărfurilor/poștei destinate transportului aerian, în special despre orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în interiorul expedierilor;

— [numele societății] se va asigura că toți membrii personalului cu atribuții în domeniu beneficiază de o pregătire în conformitate cu capitolul 11 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și cunosc atribuțiile în materie de securitate care le revin în cadrul programului de securitate al societății; și

— [numele societății] va informa [numele autorității competente] în cazul în care:

(a)   responsabilitatea pentru securitate în general este atribuită oricărei alte persoane decât celei desemnate;

(b)   există orice alte modificări în legătură cu spațiile de lucru sau procedurile, care după toate probabilitățile au un impact semnificativ asupra securității;

(c)   societatea dumneavoastră își încetează activitatea, nu se mai ocupă de mărfurile/poșta destinate transportului aerian sau nu mai poate îndeplini cerințele legislației UE relevante.

(a) acestea să fie separate de expedierile care provin de la el; și

(b) originea lor să fie indicată clar pe expediere sau în documentele de însoțire.

— rubricile marcate cu * sunt obligatorii și TREBUIE completate;

— în cazul în care răspunsul la orice întrebare scrisă cu caractere aldine este NU, validarea TREBUIE evaluată drept EȘEC. Această cerință nu se aplică în cazul în care întrebările se referă la aspecte neaplicabile;

— evaluarea generală poate fi considerată drept SUCCES numai după ce expeditorul a semnat declarația - angajament de pe ultima pagină;

— declarația-angajament în original trebuie păstrată de autoritatea competentă sau pusă la dispoziția acesteia până la expirarea validării. O copie a acestei declarații trebuie, de asemenea, înmânată expeditorului.

2.1. Prin inspectarea zonelor de producție, ambalare, depozitare, selectare, expediere și a oricăror alte zone care prezintă interes, stabiliți unde și cum o expediere de mărfuri/poștă destinate transportului aerian devine identificabilă ca atare.

Descrieți:

—  voi accepta inspecțiile neanunțate efectuate de inspectorii autorității competente în scopul monitorizării prezentelor standarde. În cazul în care inspectorul constată lacune grave de securitate, acest lucru ar putea conduce la retragerea statutul meu de expeditor cunoscut;

—  voi pune informațiile relevante la dispoziția [denumirea autorității competente] cu promptitudine, dar cel târziu în termen de zece zile lucrătoare, în cazul în care:

—  voi menține standardele de securitate până la următoarea vizită de validare și/sau inspecție la fața locului;

—  îmi asum întreaga responsabilitate pentru cele declarate în prezenta.

(a) lista de verificare completată [apendicele 6-C2 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010], semnată de validatorul UE de securitate a aviației și conținând, după caz, observațiile entității validate;

(b) declarația-angajament [apendicele 6-H2 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010] semnată de entitatea validată;

(c) o declarație de independență [apendicele 11-A din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010] față de entitatea validată, semnată de validatorul UE de securitate a aviației.

1. Trebuie completate toate părțile listei de verificare. În cazul în care nu sunt disponibile informații, trebuie să se precizeze motivul lipsei informațiilor.

2. După fiecare parte, validatorul UE de securitate a aviației trebuie să concluzioneze dacă și în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele respectivei părți.

(a) controlul fizic de securitate, care trebuie să atingă un standard suficient de înalt pentru a garanta în mod rezonabil că în expediere nu au fost ascunse articole interzise;

(b) alte măsuri de securitate, constituind parte a unui proces de securitate al lanțului de aprovizionare, care garantează, în mod rezonabil, că în expediere nu au fost ascunse articole interzise și care au fost aplicate de un alt RA3, un KC3 sau un AC3 desemnat de RA3.

(a) sunt supuși, inițial și periodic, unor verificări înainte de angajare și/sau unor verificări ale antecedentelor, care respectă cel puțin cerințele autorităților locale din zona în care sunt situate spațiile de lucru validate ale RA3; și

(b) au efectuat pregătirea inițială și periodică în domeniul securității pentru a-și cunoaște responsabilitățile în materie de securitate, în conformitate cu cerințele autorităților locale din zona în care sunt situate spațiile de lucru validate ale RA3.

— Verificarea antecedentelor înseamnă verificarea identității și a experienței anterioare, inclusiv, dacă legea permite, a antecedentelor penale ale unei persoane, cu scopul de a evalua dacă aceasta este potrivită pentru a aplica o măsură de securitate și/sau a pătrunde neînsoțită într-o zonă de securitate cu acces limitat (definiția din anexa 17 OACI).

— Verificarea înainte de angajare stabilește identitatea persoanei pe baza documentelor doveditoare, acoperă experiența profesională, studiile și orice lacună din cursul ultimilor cinci ani, cel puțin, și solicită persoanei semnarea unei declarații privind orice antecedente penale din toate statele de rezidență, din cursul ultimilor cinci ani cel puțin (definiția Uniunii).

(a) datele societății, inclusiv adresa autentică a sediului social;

(b) natura activității, excluzând informațiile comerciale sensibile;

(c) datele de contact, inclusiv cele ale persoanei sau persoanelor responsabile cu securitatea;

(d) numărul de înregistrare al societății, dacă este cazul;

(e) raportul de validare, dacă este disponibil.

— „SPX”, ceea ce înseamnă că expedierea poate fi transportată în siguranță pe aeronave de pasageri, de transport marfă și de transport poștă; sau

— „SCO”, ceea ce înseamnă că expedierea poate fi transportată în siguranță numai pe aeronave de transport marfă și de transport poștă; sau

— „SHR”, ceea ce înseamnă că expedierea poate fi transportată în siguranță pe aeronave de pasageri, de transport marfă și de transport poștă, cu respectarea cerințelor pentru risc ridicat.

(a) a îndeplinit obiectivele menționate în prezenta listă de verificare. Validatorul transmite entității validate originalul raportului de validare și precizează că entitatea respectivă este desemnată agent abilitat dintr-o țară terță validat UE în materie de securitate a aviației;

(b) nu a îndeplinit obiectivele menționate în prezenta listă de verificare. În acest caz, entitatea nu este autorizată să livreze mărfuri sau poștă securizate destinate transportului aerian către UE/SEE unui transportator ACC3 sau unui alt RA3. Entitatea primește o copie a listei de verificare completate, în care se indică deficiențele.

— lista de verificare completată, semnată de un validator UE de securitate a aviației și, acolo unde este cazul, cu observațiile entității validate;

— declarația-angajament [apendicele 6-H1 stabilit în anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010], semnată de entitatea validată; și

— o declarație de independență [apendicele 11-A stabilit în anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010] față de entitatea validată, semnată de validatorul UE de securitate a aviației.

— Trebuie completate toate părțile listei de verificare. În cazul în care nu sunt disponibile informații, trebuie să se explice motivul.

— După fiecare parte, validatorul UE de securitate a aviației trebuie să concluzioneze dacă și în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele respectivei părți.

— controlul fizic de securitate, care trebuie să corespundă unui standard suficient de înalt pentru a garanta în mod rezonabil că nu s-au disimulat articole interzise în interiorul expedierii; sau

— alte măsuri de securitate care fac parte dintr-un proces de securitate a lanțului de aprovizionare ce garantează, în mod rezonabil, că nu s-au disimulat articole interzise în interiorul expedierii, aplicate de agenții abilitați sau expeditorii cunoscuți validați UE în materie de securitate a aviației sau de un expeditor cu cont al unui agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației.

(a) descrierea măsurilor privind mărfurile și poșta destinate transportului aerian;

(b) procedurile de acceptare;

(c) regimul și criteriile pentru agenții abilitați;

(d) regimul și criteriile pentru expeditorii cunoscuți;

(e) regimul și criteriile pentru expeditorii cu cont;

(f) standardul de controale de securitate și examinare fizică;

(g) locul de efectuare a controalelor de securitate și a examinării fizice;

(h) date privind echipamentele pentru controale de securitate;

(i) date privind operatorul sau furnizorul serviciilor;

(j) lista exceptărilor de la controalele de securitate sau de la examinarea fizică;

(k) tratamentul aplicat mărfurilor și poștei cu risc ridicat.

— au fost supuși, inițial și periodic, unor verificări înainte de angajare și/sau unor verificări ale antecedentelor, care sunt cel puțin în conformitate cu cerințele autorităților locale ale aeroportului validat; și

— au efectuat pregătirea inițială și periodică în domeniul securității pentru a-și cunoaște atribuțiile în materie de securitate în conformitate cu cerințele autorităților locale ale aeroportului validat.

— O verificare a antecedentelor înseamnă verificarea identității și experienței anterioare a unei persoane, inclusiv, dacă este permis din punct de vedere legal, a antecedentelor sale penale, pentru a evalua dacă respectiva persoană este potrivită să aplice o măsură de securitate și/sau să pătrundă neînsoțită într-o zonă de securitate cu acces restricționat (definiția din anexa 17 OACI).

— O verificare înainte de angajare trebuie să stabilească identitatea persoanei pe baza documentelor doveditoare, să acopere experiența de muncă, studiile și orice lacună din precedenții cinci ani cel puțin și să impună persoanei semnarea unei declarații prin care să ofere detalii cu privire la orice antecedente penale înregistrate în toate statele de rezidență în precedenții cinci ani, cel puțin (definiția Uniunii).

— dacă expedierea este livrată de o persoană nominalizată de un agent abilitat sau expeditor cunoscut validat UE în materie de securitate a aviației din baza sa de date (partea 6) sau de un expeditor cu cont al unui astfel de agent abilitat;

— dacă expedierea este prezentată împreună cu toate informațiile de securitate necesare (scrisoare de transport aerian și informații despre statutul de securitate pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice) care corespund expedierilor aeriene de marfă și poștă livrate;

— dacă expedierea nu prezintă niciun semn de violare; și

— dacă expedierea trebuie tratată drept HRCM (mărfuri și poștă cu risc ridicat).

— Un agent abilitat sau un expeditor cunoscut este o entitate ce manipulează mărfuri, care a fost validată de un validator UE de securitate a aviației sau ale cărei măsuri de securitate au fost incluse în programul de securitate al transportatorului ACC3 validat UE (în acest caz, transportatorul ACC3 este responsabil în egală măsură de măsurile de securitate).

— Un expeditor cu cont este o entitate care manipulează mărfuri pentru propriul cont sub responsabilitatea unui agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației. Acest agent abilitat este pe deplin responsabil pentru măsurile de securitate aplicate de expeditorul cu cont.

— Persoana numită trebuie să corespundă cu persoana însărcinată să livreze transportatorului aerian mărfurile sau poșta destinate transportului aerian. Persoana care efectuează livrarea expedierii la transportatorul aerian trebuie să prezinte cartea de identitate, pașaportul, permisul de conducere sau un alt document cu fotografia sa, care a fost eliberat sau este recunoscut de autoritatea națională.

— statutul entității implicate (agent abilitat sau expeditor cunoscut);

— datele societății, inclusiv adresa autentică a sediului social;

— natura activității comerciale, excluzând informațiile comerciale sensibile;

— datele de contact, inclusiv cele ale persoanei sau persoanelor responsabile cu securitatea;

— numărul de înregistrare al societății, dacă este cazul.

1. statutul de securitate al expedierii este indicat în documentația însoțitoare, fie sub forma unei scrisori de transport aerian sau a unui document poștal echivalent, fie într-o declarație separată, în format electronic sau în scris; și

2. codul alfanumeric unic de identificare apare în documentația care însoțește expedierile transportate, fie în format electronic, fie în scris.

— „SPX”, însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranță pe aeronave de pasageri, de transport marfă și de transport poștă; sau

— „SCO”, însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranță numai pe aeronave de transport marfă și de transport poștă; sau

— „SHR”, însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranță pe aeronave de pasageri, de transport marfă și de transport poștă, în conformitate cu cerințele pentru nivel ridicat de risc.

1. programul de securitate al transportatorului aerian este în conformitate cu apendicele 6-G din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și verificarea la fața locului confirmă respectarea obiectivului listei de verificare; sau

2. programul de securitate al transportatorului aerian este în conformitate cu apendicele 6-G din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010, dar verificarea la fața locului nu confirmă respectarea obiectivului listei de verificare; sau

3. programul de securitate al transportatorului aerian nu este în conformitate cu apendicele 6-G din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010, dar verificarea la fața locului confirmă respectarea obiectivului listei de verificare; sau

4. programul de securitate al transportatorului aerian nu este în conformitate cu apendicele 6-G din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și verificarea la fața locului nu confirmă respectarea obiectivului listei de verificare.

(a) lista de verificare completată [apendicele 6-C4 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010], semnată de validatorul UE de securitate a aviației și conținând, după caz, observațiile entității validate;

(b) declarația-angajament [apendicele 6-H3 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010], semnată de entitatea validată; și

(c) o declarație de independență [apendicele 11-A din anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010] față de entitatea validată, semnată de validatorul UE de securitate a aviației.

1. Trebuie completate toate părțile listei de verificare. În cazul în care nu sunt disponibile informații, trebuie să se precizeze motivul lipsei informațiilor.

2. După fiecare parte, validatorul UE de securitate a aviației trebuie să concluzioneze dacă și în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele respectivei părți.

(a) sunt supuși, inițial și periodic, unor verificări înainte de angajare și/sau unor verificări ale antecedentelor, care respectă cel puțin cerințele autorităților locale din zona în care sunt situate spațiile de lucru validate ale KC3; și

(b) au efectuat pregătirea inițială și periodică în domeniul securității pentru a-și cunoaște responsabilitățile în materie de securitate, în conformitate cu cerințele autorităților locale din zona în care sunt situate spațiile de lucru validate ale KC3.

— Verificarea antecedentelor înseamnă verificarea identității și a experienței anterioare, inclusiv, dacă legea permite, a antecedentelor penale ale unei persoane, cu scopul de a evalua dacă aceasta este potrivită pentru a aplica o măsură de securitate și/sau a pătrunde neînsoțită într-o zonă de securitate cu acces limitat (definiția din anexa 17 OACI).

— Verificarea înainte de angajare stabilește identitatea persoanei pe baza documentelor doveditoare, acoperă experiența profesională, studiile și orice lacună din cursul ultimilor cinci ani, cel puțin, și solicită persoanei semnarea unei declarații privind orice antecedente penale din toate statele de rezidență, din cursul ultimilor cinci ani, cel puțin (definiția Uniunii).